Cuun: ,1,\h".

,f

CAPITOLUL I
ACTIUNILE DINAMICE ASUPRA TERENULUI DE FUNDARE
1.1 Introducere
Acliunile dinamicesunt solicitlri aplicateunui sistemmecanic,la care intensitateagi poziliea variaz1,in
timp, astfel incdt efectele de ine(ie induse de acesteanu pot fi neglijate. Sistemul mecanic (dup5 R.
Boscovich,1758) este un sistem de puncte materiale,care nu sunt independente,ci supusela tegaturi
reciproce,astfelincdt formeazAun "intreg" mai mult saumai pulin deformabil.
In cazuldinamicii pdm6nturilor,sistemulmecanicestereprezentatde terenul de
fundare - partea scoa4ei
terestre,alcatuitl din roci compacte sau pdmdnturi,care este influenlati de incircdrile transmisede
prin intermediulfundaliilor.
construclie
Importanlastudierii actiunilor dinamice asupraterenului de fundare rezultd din faptul ci elementulde
transmiterea vibraliilor de la sursade vibralii la construcliegi implicit la fundalii, esteterenulde fundare.
In noliuneade acliunedinamic6asupraconstructieiestecuprinsd,de cele mai multe ori, vibralia terenului
de fundare,produsdca rdspunsal acestuiala diferite solicitdri exterioare(cutremur,explozii,'vibralii din
trafic etc.).Cu alte cuvinte, vibraliile proprii ale terenuluide fundare,-produsede diferiti cauzeexrenoare,
vor constitui pentru constructie (element pasiv) acliuni dinamice. in general, solicitiirile exterioarenu
ac{ioneazedirect asuprafunaliilor constructiei- ca elementeconstructive,ci indirect, prin intermediul
terenuluide fundare.Acesteobservalii explici de ce, in continual,vor fi tratateca solicitliri dinamiceatAt
acliunile dinamice directe (forfe, impulsuri, gocuri) cdt gi rispunsul sistemului mecanic (vibratii
Iibere,vibratiiforfate)la diferite solicitdri.
Existdo marediversitatede acliuni dinamiceasupraterenuluide fundare,ca de exemplu:cutremurelede
p[mint, exploziile,vibratiile produsede traficul rutier gi feroviar, vibratiile tehnologiceetc. Ele se
deosebescprin vilezd, amplitudine gi frecventd.In urma acestor acliuni terenul de fundare rdspunde
diferit,ftc6ndposibili saunu asimilareacomport[riilui neliniareprintr-unmodetelasticliniar.Duratade
aplicarea incircirii are, pe de alti parte, o influenfi determinanEiasupradeformaliilor remanenteale
pdmantului9i, implicit, asupraaspectelorcalitativegi cantitativede comportareale acestuia.
1.2.Clasificareaac{iunilor dinamice
Acliuniledinamiceasupraterenuluide fundarepot fi clasificatedupdmai multecriteriigi anume:
a. Dupdnaturalor, acliuniledinamicepot fi:
- naturale(cutremur,valuri, vAntetc);
- arlificiole (explozii, activiteli de constructii, trafic greu, magini cu mase neechilibrate,instalalii
care
provoacdgocurietc).
6. Dupi cum parametrii cinematici ai acliunii pot fi s-au nu exprimali prin anumite relalii matematice,
caresdaratedesfrgurarealor in timp, aclinile dinamicepot fi:
- deterministe;
- aleatorii:
- tranzitorii;
- de tip Soc.

Acliunile deterministesunt acelea,lacare variafia.in timp a parametrilor

cinematici se face dupi legi bine
stabilite,astfel inc6t valoarealor la un -o.9nt dat se
deduce
complet
ioate
cunosc6ndfuncliile care Ie
reprezintd'In general,diagrama
actiuni r" ."p"ta periodic in timp. In categoriaunor astfel
.acestor
de
acfiuniseincadreaz6.:

acliunea
valurilor,vibraliile*o. utiluj"
"o.p""a*"i"ri."rir""pioour. demaginile

rotativeneechilibrateetc.

Acliunile aleatorii (oarecary nedeterministe sau random) sunt acelea

la care valoarea lor la un moment
dat nu poate fi dedusddecdt pe bazd de probabilitate.Ele se definesc
p" L-".i"irc,i"e,
indicdndu-se
probabilitateade aparitiea unei anumite
gi
a
unei
anumite
frecvenf"- oi"gr"r" de varialie in
_amplitudini
tlmp a acestoracfiuni nu se repeti periodic. Sunt tipice pentru
exemplifi"ur"u u"".tor"u"1iunicutremurele
de pdmint,inciircbriledinamicegeneratede vehiculelegreleetc.
Acliunile trawitorii sunt actiuni aleatorii produse de vibratiile
libere ale unui sistem mecanic cu
amortizare,la care, dupd incetarea.acliunii unui impurs iniiiat,
vibraliile ,;;;-d,ri
igi reduc rapid
amplitudinearevenindla stareade echilibru anterioara.be cele'mai
multe ori, iiprirrfi"itr"r
esteun soc
aplicatsistemului.
Astferdeacliunisuntproduse

debaterea
pirogror,
o"
"*prorii, "aairi'il'plt."
$ocul esteo formtrspecific6.deacliunedinamici, caracteriz*rtd
prin
variatiabrusctr,intensigi de scurtd
-cuventul
durat6,a uneimdrimivariabile(forfd,deplasare,
,,so""a"."ii"
irecvenltretc.).
o actiunerapida
de intensitate
mare'Principalacaracteristicr
qocului
a
esiefapiul migcureasisiemuiii aepindeatatde
frecventa
goculuicat gi de frecvenfapropriea sistemului.Dacnexcitalia
"a
esteoe scuJa'ourati,miqcarea
sistemului
esteo vibralieav6ndfrecvenlaegaldcu ceaproprie.
c. Dupi variatiain timp a parametrilor
cinematici,actiuniledinamicepot fi:
- periodice(cazparticular armonice);
- complexe(neperiodice).
Acliunileperiodicesuntaceleala careparametriiinternice descriu.acfiunea
serepetein modidenticdupd
unanumitintervardetimp' cea mai simpli formddeacliuneperiodicd
esteactiun"uu.'noni"e.
Acliuneaarmonicdesteaceaactjunea cirei mirime poatefi exprimatS
subformauneifunctiisinusoidale,
adic-la un-eiarmonicesimple.caracteristicile
principaleale aciiunii armonice
/r""rrnso, mtrrimece
aratdrumdrulde perioadein unitateade timp o^ilitudir"o, mdrime
"uivaloareamaximd
9i
care aratd.
a unei
mirimisinusoidale.
De obicei,actiunileintalnitein practicdnu au formasimpli a
actiunilorarmonice,ele
'iacd
rezult6ndprin
suprapunerea
mai multor actiuniarmonice,fiecareavdndaita frecvenla
frecventele
*
tuturoracestor
acliunisuntmultipli intregiai frecvenleiceleimaijoase,d;;it6-i;;;nt"1a
"rpritrai*.
fundamentata,
ac[iunease reproduce
dupEun-intervalde timp determinat$i se nume$te
periodicd. Dacdraportul
intre
frecvenlenu este un numar intreg, nu existape.ioaicitate,
iar acliunea,.t" nun.,iiacomplexdsau
neperiodicd
d Dupdcaracterul
matematic
al ecualiilordiferenliale
caredescriuacliunea,actiuniledinamicepotfi:
- Iiniare:
- neliniare,
Acsiunileliniare sunt desctisede
.ecu.a1ii
ltferyliate de gradul I numite gi ecualii diferenlialeliniare. ln
aceste
ecualiifuncliilenecunoscute
qi derivatele
ior apar-numai
la putereaintai.ertr"l
aiferenliali
Iiniari general5
areforma:
""uiriu

"f + "foy+ f,y' + fry,, + ....f,,y(') 0,

(l.l)
unde.f,fo,-fi, . , fn suntfuncfii datede o variabildoarecarex. In particulary :
f(x,y) esteecua{ia
generald
explicitbgi F(x,y,y): 0, ecuafia
diferenfiald
implicitddeordinulintAi.

0,01

0,1

I-rl".vnlo
{lk /
!
f
i

QW+a.T.t1IT?4?_r-ii;t
Vtliii/-

t{I

t0&l

?EtTTTq
wt*'rlt

Qff Yt?trl'tntt"rr'rT,V.an'nw

- $

t_
\J

\
{onwlrr e tuu {tnfi1ttryays,
-l

fn

0,t
fenaoilnftJ

0,ll

g,Ml

. I ' I Domenii de frecventdcorespunzdtoare

diferitelor acliuni periodice.
Deoarecela studiul aciunilor dinamicefrecven{aperturbatoareesteuna dintre cele mai importante
mdrimi,
in figura l.l sunt prezentate,in mod aproximativ,dr
de diferite acliuni dinamice. Se observd ci explo
aclioneaziin domeniul frecvenlelorinalte (peste l0l
medii(0,I .. . I0Hz), iar valurilein domeniulfrecvenfe
1,3Ac(iuni armonice
Acfiunile armonice se numesc ai acliuni periodice simple, deoarece pot fi exprimate prin
funclii
trigonometricesimple (sinus sau cosinus), variabile in timp. Mirimea actiunii este caracterizatd
de
amplitudineaA, iar caracterulciclic de perioadaT, frecvenlafsau pulsalia<o.
A, Cinematica acliunilor armonice
Ecualiaacliunii armonice,a cirei grafic esteprezentatin figura 1.2a, estedati prin variafia
elongafiei(z)
in funcliede timp:
z = A sin (rot+ 9;,
fi.I)
cu fazainiliala<pe[-n,n].
Yiteza:

,
dz *
\
.ln ,
.,1
r)- - = z = aAcos(att
_ _ _ _ i_ +futt+ a)1,
r / _ aAsinl
\ +d

dt
LZ,\*",y/),
- oA ( v ( olA, este defazatd,
cu rcl2inainte fald de elongalie.

(r.2)

Accelerafia:
+

a = v = z = - a ) 2A s i n ( a t + d = a ) 2A s i n ( n + o t +
Q),

(1.3)

- a"A < a < a"A, estedefazatd

cu z falddeelongalie.
Reprezentarea
graficda funcliilor (1.2) 9i (1.3),cu variabilaindependentd
timpul (r), estedatdin figura
1.2b.
Cele patru mirimi Q[z,v,a) sunt perfect determinatedacd se cunosc dou6 dintre ele.
Diagramade
dependenfd
intre valorile curenteale frecvenfei,elongaliei,vitezeigi acceleralieiestereprezentatd,
in figura
t.2d.
z)7 t2
.+1t)

c)

-A

ati

*-

c^lin
V

r0Bo
cnl.is

ZL

ro0
\

\
\

\_

-c,.}

\z

10
-.t
\-{\

\
- \

Fig.1.2Reprezentarea
graficd a mdrimilor armonice:a, b - funcliile z,v gi a, in funclie de timp; c
-reprezentarefazoriald; d _ dependentavitezei de fecventd
B, Reprezentareavectoriald a mdrimilor armonice
i' Reprezentarea
fazoriald (Fresnel)a unei mirimi armonicese face prin proeclia pe o axa a unui vector
(fazor),de modul A, care se rote$tein senstrigonometriccu viteza unghiuiard (frg.l.2c).
o
Analog, viteza
qi acceleratiasunt datein fiecaremomentde proiectiilevectorilor de -oaur
1re; 9i-1a2Ai, defazalicu n/2
respectivz fati de vectorul amplitudine.
In reprezentareafazoriald, fazorul asociat mdrimii sinusoidaleeste un vector fix,
de modul egal cu
valoareamdrimii sinusoidaleqi de argumente galcu fazainilial6 (g) a mdrimii.
Fazorulconservddin mirimea sinusoidaldnumai elementelecare il individualizeazd
in raport cu ceilalli
fazori,catereprezintiimdrimi sinusoidalede aceeagifrecvenld,dar cu valoarea
efectivdgi fazd iniliald care
pot fi diferite.
Interdependenta
celor trei mdrimi (1 v gi a) se ob{ineprin eliminareatimpului, iar prezentarealor grafici
estedatd,in funclie de frecvenld,in figura L2d.
ii' Reprezentareacomplexd a mdrimilor armonicese face plecdnd de la considerentul
cd o armonicd
poatefi reprezentatd
prin oricaredin ecuatiile:
x(t): A cos (c,lt+ rp;

sau

y(t):Asin(ort+<p;

(1.5)

ConsiderdndcA acestefunclii reprezintl proiecliile pe axe, intr-un planul complex, ale unui vector de
modulA, sepoatescrie:
z(t): x(t) + iy(t) : A[cos (<'rt+g; +isin (ort+ g)] .

(1.6)

Inbazaformulelorlui Euler:
putemscrie: " ' o : c o s 0 + i s i n O ;
.
z = Ae'e- lzle'u,c'

e - i o : c o s0 - i s i n O .

(r.7)
(1.8)

l,''l- t,

unde:

A -lrl=

"[*\

y' ; argz: arctgy/x:o: cot+ <p.

Daci privim acumfazorii din figura l.2c careprezentdnd

numerecomplexe,putemscrie:
x = Acos(arr
+ g) - ru"{Ari(at+cp)
}= *.{,

,,,,},

(l.e)

unde:

A =A e i a ; l Aolt-l " | = r '

A numindu-seamplitudine complexd,,a cdrei modul esteamplitudineareal[, iar argumentulei estefaza
inilials (<p).

Derivareamdrimilor sinusoidalein raport cu timpul revine la inmulfirea lor cu irrl : ,"in/2 . adicd la
inmullirealor cu rrl gi defazareacu nl2 inainte.
Astfel,,:*:

complexdva fi:

v -- x = i@ Ae''' = io x = a) trri(or+tr/2)- aAe'(ar+tp+trt2)

de undevitezareald:
t2,l= tucos(arr+
u = R"{rl ri(ot+e+r
e + n / 2)

(r.r0)

( r .rr)

Acceleralia
complexS:
_

a --v =ialv

:
= ialx = -a)'

x = -a)'

Ae''t

= al2Ae'(at+(p+E)
-

de undeaccelerafia
reald:
o = R.tr2 1ri(a*v+))= af Acos(arr
+ g + n).

(r.r2)
(r.r3)

B. Caracteristicileactiunilor armonice

Frecvenlaactiunilorarmonicedepindenumaide proprietdlilesistemuluioscilantcareproduceacliunea
dinamictr
gi fazaoscilafiilor.
9i nu depindedeamplitudinea

Amplitudinea
actiuniidepindede condiliile initialeale sistemuluioscilant,adicdde elongaliagi viteza
sistemului
la momentul
inilialdat.
Valoarea
mediea acliuniiarmonice,pe un intervalde la a la b estedefinit_ii
prin relafia:
I

bn.

1T'

[lrlat= !T i llrlat,
a-b!"
''

=+
F^,d

(r.14)

unde: F: Fosin(crlt+ <p;.

Voloarea efectivd, eficace sau rdddcina medie pdtraticd (root mean square) este definiti prin:

(r.ls)
Intremdrimilerespective,precizatemai sus,existdrelaliile :
F =i=r6F*d
- - & 7 T D =l'llF"a = F1F,"ai
bur

(r.r6)

- 4-,
F,u,t=' ro - o,636Fo- o,9
' F,r
cr
E

(t.t7)

F..'

undeF" $i Fr suntdenumili "factorde creastS"$i respectiv"factorde v6rf', definili prin relafiile:

F" : Fe/F"ri Fr: F"/ Fmed
,
care,pentrumdrimilearmoniceau valorile:

F,=Jred\

ei Fr=#EHB).
" 242'

Cunoagterea
uneiadintreceledoudmdrimi implicdautomatgi posibilitatea
afl6rii celeilalte.
C, Energia transmisd de acliunile urmonice
Energiacineticd(8"), poten{iald(Ep)gi totald(E), a unui sistemcaretransmiteacfiunearmonicdeste:

E, =

I*r'

)*r,

A2 sin,(r, + a\

E'n = ! o2u ' c o\ s ' ( o, r+t p ,) = 1 *2r ' A 2

( r. 18 )
c o s z ( o+trtp \

(1.19)

E = E " * E , - ! * ( r , + a fA , ) = +m a fA , = l k A z . ( 1 . 2 0 )

2 \ , / 2 2 . _ - . \ ^ . Energiatotaldesteconstantd
(seconservd)
gi esteproporfionald
cu
pdtratulamplitudinii
gi cu pdtratulfrecvenlei.
Fig.l.3Dependenfa
energieigi
forfeide elongafie

Dependenlaenergiei poten{iale de elongafie este parabolicd

(fig.I .3),iar for,ta:
F - - d E p / d x: - k x , k : m { D 2 ,
(1.21)
esteliniar dependentd
qi se anuleazdacoloundeenergiapotenfialdesteminimd.

Valorilemediialeenergiilorcineticegi potenlialesepot determina

plecind de la rela{iade calcula valorii
medii:

-< E(.,- !*r'

E",n,,t

( 1.22)

Et,o,,,t=
E 1n r - ! * r ' A ' < c o s ' ( a\t t + aI )/ t = + m a t r A -, + ,

(1 . 2 3 )

A' < sin'(at

r/
\ + a)t=

ma,
- - - A, = +;
2,

4.--_

2,

deoarece:

<sin'a>=itt-<co2
s o r ) = i , t < c o sd' ) - ) t * < c o s 2 o r ) = : ,
iarvalorilemediialesinusuluigi cosinusului
pe o perioadd
T sunt,evident,nule.