Chimia (denumirea provine din cuvntul egiptean kme pronunat [k'em], care

nseamn pmnt[1]) reprezint una dintre ramurile stiinelor naturale al crei

obiect de studiu l constituie compoziia, structura, proprietile i schimbarea
materiei[2][3]; chimia mai este numit i tiina de mijloc sau tiina central,
ntruct conine elemente combinate din cadrul celorlalte tiine ale naturii
precum astronomia, fizica, biologia i geologia.[4][5] Ca obiect de studiu, chimia a
aprut acum cteva milenii n anumite pri ale lumii, mai exact n Orientul Mijlociu
sub forma alchimiei[6][7][8], iar aceasta din urm a permis elaborarea chimiei
moderne ca urmare a revoluiei chimice (1773).
Obiectivele acestui domeniu implic n special:

studierea materiei la nivel atomic,

proprietile atomilor,
modul de formare a legturilor chimice,
formarea compuilor chimici,
modul n care anumite substane interacioneaz la nivel molecular i
confer materiei anumite proprieti generale,
precum i modul n care nivelul de interaciune dintre aceste substane
poate conduce la crearea altor substane prin intermediul unor reacii
chimice[9].

n majoritatea studiilor chimiei energia i entropia sunt deosebit de importante.

Disciplinele cuprinse n chimie sunt grupate tradiional dup tipul de materie studiat
sau tipul de studiu. Acestea includchimia anorganic (studiul materiei
anorganice), chimia organic (studiul materiei organice), biochimia (studiul
substanelor gsite n organismele biologice, vii), chimie fizic (studiile legate de
energie despre sistemele chimice la scar macromolecular, molecular i
submolecular), electrochimie, chimia analitic (analiza mostrelor de material pentru
a dobndi o nelegere a compoziiei chimice i structurii acestuia) etc. Multe alte
discipline specializate au aprut n anii receni, de exemplu neurochimia - studiul
chimic al sistemului nervos.