Sunteți pe pagina 1din 122
APRILIE 2016 - 14,90 LEI Pamela/ INTOARGEREAGA MANSION § ¥ PLAYBOY SHOP .com Take 108 off with promo code SHOPIO at playbeyshop.com through Apri 30, 2016. 06 Viata pe iaht Frumoasalituani- nod Sabina Jucikaite se pregiteste desosizea veri. Sice pretext mai ‘bunar fi avut decit si fack ogedinys foto pe un iaht, in mijlocul Medite- ranel? Ea se bucurd de soare, noine bucurimde,..ea, 14 Glontul retro-s.f. Cearezultat din imperecherea unui design storie eu tehnologia cu emisii zero? 16 Monstrul Majoritatea motociclete- Tor nu au pateu rofi Majoritatea nu ‘aumotoaredela Maserati. 18 Povestea aparitiei unei motoc!- clete nemuritoare Foarte putine modele de motocielete au trait peste 40 deani, Honda GoldWing esto unul dintre ele, continua si ne ulmeased gi sf stabileased nol rocorduri. 20 Dou povesti adevarate cu bo- dyguarzi De ce trebuie sd aibaun ‘bodyguard Facebook? 22 Umor - Fabrica de bancuri 24 Atractie fizied pasiunit privind-o pe Heather Depriest in “Tupta” et urband pentru eliberares energiilor pozitive ia endorfinelor. Nu-i aga citi vine sé te apuci de sport? 34| Femeia cameleon de Taylor Stevens, Vanessa "Michael" Mun- roeeste specialisté in obtinerea informapilor pretioase, economice sipolitice, sile punela dispozitia corporatilior,agefilor de state sau ‘aclientilor privat care plitese pe misurl. 46 Ben Stiller Actoral Ben Stiller vor- beste despre viata Iu flrd excese gi ‘fara eriza varstel de mijloe, despre uumor gi despre noul spu film in care-1ucide pe Justin Bieber. 50 Ce nu stial despre pornogratie Erotismulexistd ined de cfindoa- ‘meni au ineeput si gindeasod iar {inzilele noastre ditamal industria produce miliarde de dolari, mutn- du-se in ultimil ani de pe eeranele televizoarclor si paginile revistelor, in medial online, IPLAYBOY....:., EDUARD TONE redectorsef LIVIU RUSU art director TOANA VULPESCU sales manager FELICIAN SCOROBETE director @ MEDIA VENTURE CAPITAL SRL editor ‘Adres: Ba Decebal Nr 35.29 Et, Olympia Tower, Sector 3 Cod o30964 Bucurest! Email playboyermediavencurero | wiv playbo.r0 TIPAR: Infopress SA, Odorelu Secuiese DIFUZARE: Burd Romania se Casa dedifuzare se ‘Email dstribeeasadedifzare ro (Coondonator Melani Sinduleca /ABONAMENTE: 0773.33 0s | E-mail obonamentee@pressdvsion ro ws pressdvsionro. ‘CURIERAT, co PUBLICITATE: offlessmediaventure re vanserigead PLAYBOY ENTERPRISES, INTERNATIONAT, Hugh M. Hefner Editor in Chih us PLAYBOY Scott Flanders Chief Executive Oficer David Israel Chief Operating Officer Jason BuhrmesterEtorial Decor Macewis Ar Director Rebecea Black Photo Director PLAYBOY INTERNATIONAL PUBLISHING. Mike Violano, SVP/Content Right & Licensing Mary Nastos,Diretoyineerational Operations Gabriela Cifuentes, Digital Asse Monager PLAYBOY, PLAYMATE, PLAYMATE OF THE MONTH, PLAYMATE OF THE YEAR, RABBIT HEAD DESI fand FEMLIN DESIGN are trademarks of and used iv lirenee fom Playboy Entespriece Titernational, tne Conform art 205 206 din Cul Penal responsebilitater rn ingorarite opi platen rest aprine PLAYBOY ASSN 434-7538) Apriieao16, numa 48) Piblicat har neve nofoneld Nici un material din evs nu poate fi preuat sau repro: ‘dus partial ir acordul SCRIS explicit ol Meda Venture Capital SRL ©a01s Media Venture Capital SRL ‘©2015 PLAYBOY os vo materials published in September ‘October, November 2015 and January-February 2016 US. Ediions of PLAYBOY. ‘Publica audits de BRAT Publica cebeneficazd de relate de oudien cnform Studialu National de Audient2 masurat a perioade Tinie 3008 uni 3009 | R NW NY eee aboneaza-te la Te TAME Me fe PLETED = ratetie amie: 46 ford creativa Cu miinile -muneite siprivirea patrun: zitoare, Rachel Harris face nota distinetiva in peisajul U0 en cultural al Los Angelesului. Pe ee ers Nuare rost sa te opui OI Pree ae eimai ria seeietose ie eat alte jn format digital. Primesti continutul decinn cone privet, . integral din varianta tiparita si ai bonus oe srreinoaite cobeal CeCe nostru? Od nec Drive me crazy! Se iao fat frumoasé.-inexzul de ata, sexoasa nemtoaicd Bernadette Kaspar -, se iao masini pe masurd in eal de fat un Chevrolet Camaro edu intr-un desert sie fotografiazi emandoua intx-o deplind sib cele de ma sus. De ce ceil z 25 de locuri de vazut ma- mereu Cele mai puternice car 0 daté-n viata! Veritica superputeridiniumenuau far 0 . lu lista de mai jos gibifeazi mai egtigat un rizboi de ‘ rmaiclstigatunizboide jocurile in care a ajuns pan cide ani N-srf acum. Daca lafinal, numérul se intamle astfel acestora se apropie dezero, ‘Anderson redefinegte cvea ce inseamna si fio bombs sexy. Odaté cu istoricul shooting realizat la Playboy Mansion, colaboratoral nos truad-hoe,celebral actor James Franeo, aaflatce o face pe Pamela si fe toate Aga se face! Sineamintim —e momentul site gindesti unpie de Jayde Nicole, cea caviata inseamna, in bund care cigtigatitlal de Playma- | parte cilétorie. Planifici-i te ofthe Year, in anul 2008! caanul acesta si ajungi si ROMA, ROMA, ROMA! vvezi micar inci unul dintre Romaniiauexistatintr-una _oele mai fascinante 25 de dintre cele mai fascinante Jocuri de pe Terra. C perioade ae istoriei. Mai inseamni cunoagtere. mult decit att, oj au dat sens acelei perioade si au “modelat” multe aspecte ale viefii sociale, unele dintre cle valabile pind in zilele a le Sie aii ie nye) [ mmmmmmeet GUUS dn C0 I il 3 ROOMS - SAME PUB stpatrick.ko SMARDAN 23-25 0755.110.008 esata AO) OY | es LU Ls PLAYTIME ¥ Frumoasa lituanianca pect lean Reealiayecig [oli in mijlocul noi ne bueurdm de ee ed Y PLavtime NY TEFINOLOG|A ihe tS emo, Y Goo = ee een ee eee ee Cones sys ear eee Pcie orery ea. ptes fram coe) eect een eee pirates eet ety euin motorde 46 kW sio baterie de Poser ne meetin prezentat automobilullareeentul sa- peciere cee eerie mee PLAYTIME Y Y PLavtime yt ea St a Os See a 1 = tu 7 s 2 ® 4 » 5 Seve Profil 3&3 pe net em art ne errata ee Git steric dobar SSS Viata noua, Hardware vechi <%™ an ns arunci produsele scoase din uz! 20 de reutilizari pentru router, mobil) Cameras, Windows 10 gratis Instalare noua: instructiuni i ; Pentru cazurtdificile & 4 Farola S-a dus! Cefaci? op ? Cum sa te intorci Ja dae a nee q Stat, uri Profi Pentru / Inteligenta SS, -.., artificiala ‘sr APO! RNNSTALEAZA ate In chioscurile de presd din toatd tara! Povestea aparitiei unei motociclete nemuritoar FOARTE PUTINE sen MODELE DE MOTOCICLETE AU TRAIT PESTE 40 DE ANI, HONDA GOLDWING ESTE UNUL DINTRE ELE, CONTINUA SA NE UIMEASCK SISA STABILEASCA NOI RECORDURI. | PLAYBOY Rezervorul de combustibil era amplasat sub ga, pentru un centru de greutate ccoborit, in locul obigmuit al rezervorulut aflindu-se filtral de aer, vasul de expansiune a instalatieide ricire, citeva componente ale instalatie eleetrice giun ‘minim spafiu de depozitare pentru seule. Binednjeles of la noi, in Romania, nu se stia nimic din toate aceste amnunte, probabil nu era cunoscutd nici micar aparilia motocielote,intr-o perioadi in ‘care Internetul mai avea de agteptat vreo 15 ani pind le aparitic, iar revistele moto cerau foarte greu de gist Cutoate astea, daciin primulandela lansare nu ered od Rominia a fost vizitata devreun GoldWing, in 1976, dupa numai tun an,o adevirati armati de GoldWing ‘aa invadat goselele roménegti, aliniinds- se cu zecile pe litoral, intr-o far in care ‘majoritatea privitorilormu stiau cum si le Era inceputul veri anului 1976, in iunie, ccind studentii romini se bucurau de binefacerile practicti de vara, ar noua, studentilorde la Arhitecturd, ni se oferea sansade a pune umrul la construirea socialismului, Noi chiar il construiam, pentru c& practica de vara insemna constructia blocurilor din Bucuresti ‘Timp de vreo dou sdptimani am ridicat pereji blocurilor din Colentina, am carat blocurile de BCA, am cut mortarul gitot ‘ce mai implic’ constructia respectivelor blocuri fntr-o71, privind Bucurestil dela etajele 5-6,unde munceam eu drag i spor, am. inceput si vedem motociclete strdine Astfel de spectacol este rar chiar gi ari, dar in 1976 echivala cu o invazie extraterestri, era gocant, lind vreo trei motocicligtiin echipa, binednfeles ciiam coborat pe stradii gi am opritun echipaj din cele care treceau, ‘Am aflat cu surprindere cd se desfaigura an Raliu International FIM, cu sosirea pe Jitoralul romanese, la Neptun, ‘use anungase la TY, in ziare nici atét, oricum nu se adresa roménilor, cicelorlalt, motociclistilor din umea PLAYTIME Moto ¥ intreagi Nuadurat mult pani am luat hotirérea si nebiggim picioarele in ea de practicide vari, sine urcim pe CZ-urile noastre de 175 cogisé pleckm amare, cu corturile la spate, ca si vedem motocielete Ceam isit acolo aintrecut orice imaginatie siasteptare, pentru ci ‘veniserd numa patin de 2200 de rmotociclete de peste tot. Erau chiar vreo dou motoare din Japonia, mai multe din SUA, majoritatea fiind eele peste 600 de echipaje venite din Germania Motocicletele erau parcate pe stanga si pe droapta gosclei de legitura dintre goseaua nafionala Constanta: Mangalia i Neptun Char gi azi sunt impresionante peste 2000 de motociclete, dar, n 1976, nu-ti {giseai cuvintele casi poyi deserie ce se intmpia acolo, Motocicleta care m-aimpresionat.afost cusiguranti Honda GoléWing, mai ales cand unul dintre proprietari adeschis cea ce eu credeam c& este rezervorul de benzing gi am vizut induntru seule, Erau citevaeci de GoldWing si bitetii obignuiau sa le grupeze, pemodele, aga cA nuexagerez c& aritau cao divizie ‘motorizata, cu singura deosebire cd pilofif mu purtau uniforme militare, ct echipament moto care ne ficea visim frumos. Amficutniste poze alb-negru, ‘am incereat si deseifrim numele motocicletelor pe care le vedem, necunoseute noui sam pleeat destul de repede, pentra ci miitienii care pizeau striinilg intimitatea lor, incepuserd si ne goneasci de acolo ‘Amvenit acasi, am developat pozele gi am ficut poze pe cel mai mare format de hrtie foto produs a Azormures, {zi ag putea gsi fra efort poze mult mai ‘bune, chiar afige, dar porele alb-negra ‘cute atunct la Neptun, cu rezervorul de JaGoldWing, care mu era rezervor, citrus de scule, le vot pasta toata viaga.¥ PLAYBOY / aprile 201619 Y pLavtime DE CE TREBUIE SA AIBA UN BODYGUARD FACEBOOK? mavut o discutie acum cdtiva ani eu Mihai Bendeae in eare el mi: ntrebaintrigatdeceam bodyguard, la ce-mi trebule, T-am rispuns: “pentru ed beau, nea Vasile”. Beau mult, ies noaptea mereu, nici na vreau si conduc apoi, 1a mast multe fete, fetele adueitoare de belele gi scandal, A ras, Pleca la Timigoara gi ‘m-am oferit si-i dau nigte biti de acolo si vogheze asura lui, A'ras iar. Cand ne- am revizut, mi-a povestit cf era si-gi ia fomora' la Fimigoara. Am rés, Apoi mi-a spus delacine, Am ras iar. Brau baietii pe care eu voiam siaibi grijide el pe acolo gi clarefuzat, Bodyguardul meu gia ficut cont de facebook. {mpotriva pana de curind, ela fost nevoit si recurga la aceast’ “unealta’ pentru fata lui gi pentru a putea da “add rupului “a I1l-a B" unde diriginta clasei 20 aprile 016 / PLAYBOY posteazi diferite Iucruri cu care gi el vrea si fie la curent, Nu a durat mult pind cand contul i-a fost descoperit de edtiva “colegi” ceare au sirit cu laieul gama gin scurt timp pagina i-a ost infesati de clanuri (tat din capitala cat gi din provinels), — bombardieri, musculogi, canibali i alti simpatici inteclopi tatuapi discret. Postarile si comment-urile nea int iat sa apard cdci mu gtiu dacé aj observat ‘ch aceasti categorie de campioni sunt extrem de uni pe refelele de socializare, Orice poza, oriedt de banala, cu plasele de Carrefour, la sala de fort, labucdtarie + este imediat improgcata cu laicuri Girect proportional cu notorietatea zmardoiului)sicommentari motivationale de genu' bine boss 1", “fortea I! “ce brand de’ bombardier ai bro” “campioniil”, “esti unieat fratiea” g1 nelipsitul “spartanii nu face pasul Snapoit”. Ingrijorat, al meu, mantrebat astizi (curios si-nteleagi fenomenul facebook): “Crezi ci diriga si ceilalti plringi vid tot ce posteazi tovarigii igtia ai mei Ia mine pe wall”. Evident, boss, Evident. ‘Am avut pazii de corp de cd ma sti. Caut paziide inima, Ne vedem in urmétoral numir dack suntem sinatogi giliberi. P.S.Carditori, Ciumeci, Campiont ¥ SHOOTERVILLE sports bar&grill ee Calea Vacaresti Nr. 230 L-V: 09" - 24” s: 10” - 24"D: 12”- 24” Ticelgu tie my. 0728 88 10 84 Trimite bancurile tale pe adresa playboy@mediaventure.ro sau posteazi-le pe! site-ul nostru: playboy.ro/playtime/bancut »Stai o clipd, Wallace. Vreau sé ma gandesc la cateva lucruri placute inainte de a face unul neplécut.” Asociatie vénatorlor si pesca- ‘lor organizeara pevreceres ‘anuala.§i cumniciocatanu-s) invitasera nevestele, mem- br asociatieis-au ganctt c& acum, finda 35-a anwversare, de aceastd data sale invite 5) pecte. ‘Toate bune, rumioase, petre cerea seincheie. ‘Adoua zipertarul comen teaza: - Dome, frumoass pe trecere au facut: mancare, bautura buna, distractie grozavi, dar domnue, ag curve uréte caanul ast n-auavutniciodatalll ~ Soacré-meas ost, ierila expozita ce vipere! 22 aprilieo16 / PLAYBOY $s? ~Aluat premiul ints || Obatrénicdreclaméle politic unvol ~ Sieur 2lele-a fost, macs? Apo, era noapte, intuneric, opreste omagina ing’ mine, ‘coboara unul ma izbeste pe ‘capotd gimi-atvas-o pela spate. = Si, matusicd. nual vazut fata? = Deapain-amapucat Dar vreun semn par- ticular la wreomén, ceva, un tata)? “N-amvazut, maid, pebezna aia, = Masinace. culosre aves? Pal, ce zie, era nchisé, dar pe-ntunericsif8r& ochelari *Darnumaru? ~ Aaae, rumérula fost bun,ce Unbirbatavea o aventura de ‘cata ani cua italanea Intr-o seara,ferneia-a martursit cd ‘einsdrcinatd, Nedorind sa-s\ distrugd reputatia sau cisn- ia. acesta ia propus femeii ‘osumé mare de bani pentru aplecain Itala s8nascéin secret, Dacé era de acord s8 raméné in tala gisa creases acolo copii eli-apromis 8-1 va acord spriinul fnencier an8 cénd copitu va moll 18 {ani Femeiaa acceptat. dara intvebat cumvastielcind se Un cergetor se ageza mereu lang obisericd pentru cer- sicuopalariein mana. intr-o 2ivine cu cous pal Un domn se epropie de el s+! Inereaba = Nua supsratl ce ce aver! ous paisri? Cergetorulraspune: “Adevaruleste ci mi-amers atétde bine incdit m-am hotardt s4-mi deschido su- cursala vanaste coplul Pentruamen- tne iscreta ela spus 8-1 trims o carte pogtalé pe spa- tole céreasa serie. Spaghete Laprimirea acestei, elseva ocupa de pensiaalmentarda copii Inyo, dupseproxmatvs luni end barbatul s-aintors celalucru, soval-aimampinat confuza ~ Dragule,-@ spus ea, azisi primito carte postal extrem Ge ciudata Ah. -mi-o doar iivoi ex: pica raitérau despre cee Wort Sob ascutstoare,-ainmanat cattea posta Elacitto,s-a cut ota gla legnat. Pe car- tea postal sera Spaghete, spaghete, spaghe- ierspaghete spaghete. Tre 1.048, doub Fra. Tite ma rmuttsost In Romania autostrivile suntca organele genitale ale barbatior. Nebucurémde fiecare cent- metruin plus! Maria se roaga de lon Asta, obost.jlexplica = Ma. Marie, sti tu ce efort pre- ssupune o partida de sex? “Ce efor? - Ute, ma, ecasicumeute-ag luain spatesite-ag duce din Arad ia Timigoara, pe jos. Hai, ndloane! Maria tot insist gilon cedeaza ups amorul slbatic lon. at 858 se culce, der Mare-liala intrebari ~ Auzi, ma. acum ce dracu fac, doar nu mlagiia Timigoar. Unavion zbura spre Montreal cand oblond’ se rdica de pe laculeide la Econom Class $) se aseaz’ pe unloc dela Fist Clas, Insottorul de 2bor 0 vede sio roagi si-arate biletul. Apol.t pune blondei cd ea aplatt un locla Economic Cass, asi cd va trebui si se agezein spate. Blondati da replies: “Sunt blonds, sunt frumoasd, merg la Montreal iam ce gand si insotitorulintrain cabina pi lotiorsile spune de bomba blondé care nu vrea sa steape loculpltit ci stéla First Class, Copllotul se duce la ea gin- cearcé sé-iexpice din noucum staulucrurie, Blonda iraspunde la fel: .Sunt blond, sunt frumoas, mergia Montreal siam de gang s8 stau ici” Copiotuli spune plot (c~ probabil vor tebul si ag tepte pind laaterizare §| acolo s80.dea pe mina poitieigisB fe arestats, Plotuliirispunde: Ce spui? Eblonca? Ma ocup evatunci Suntinsuret cu oblonds. Eu vorbese ,mbajul! Se ducela blonds, igopteste cevalaureche, ls care e2: "Oh, ma scuzafi.” se mutéinapoi pe locule’ dela case Econo- Inston de 200° copietu suntumi fintreaba ce -au Spus deareust s-o fac sl se mutela locule! Tard stimai acd scandal |-ar spusc3 Fst Class-ui nu merge i Montreal!” = Cumaireusits& spargipneul Inhalulsta?intreaba munci- torulde a vulcanizare? “Amealcat peo stcia) = Neaivizut-o? = Nu, tamptuldrecululoaves in buzunerl Merge Buié cutatal saule plimbare intr-un Tieo, Laun moment dat intreaba Bus ~ Tata, tatd,chestiaala din dreapta este Marele Z:d Chi- Numa ua. ala este bordurd lon siGheorghe, la un pahar debere = Adi, cand am veritdela serviciu, erau pe strad vreo Scarellbateau pe unu. Fram cam grabit, aga cd nu stam ce 8 fac: $8 ma bag, sav S5-mi vad de drurn? ~Site-aibagat? - Panda urma m-am bagat. ~Sicumatost? ~ Mama, ce bataie si-a at a, Unbarbat vede a farmacie prezervative OLIMPIC. Vine bucuros acasé $iarat sotielcutla, a care sotia intreaba = Ceau special astea? Sojul:= Sunt de cuioarea au ‘ul argintulu'gibronzuluil Sotia:~ Tude care'tipuitn searaasta? Sojul:- Auriubineinteles! Soria'- Arfibine s8-¥ pul argintiv sa termini situ datéaldoiea PLAYTIME Umnor ¥ Patrudoamne se ntslnesc la reunisnea de 30 de an. Una cintre ele se duce sblamancarein ump ce celeiate tre incep si vorbeascé de cit ce bine stay sunt baie lor. Priea zice 8 baiatul ei are studiieconomice gia Gevenitbancher:este at3t de bogat ca i-a dat cadou cceluirmai bun prieten al ui unFerrer ‘Adoua zice c& baiatul eladeventpilot siare ‘acum proprialuicompanie aeriand; este atat de bogat cai-a cat celui mai bun prieten alluiunjet. Atroazicecabaiatulele inginer constructor glare compania lu de construct este agade hogat ca -a larnai Siberia! Bree. Deces-a prt trenul? Schimbam locomotival Dupa un timp: =N-atitermi- rat de schim- batlocomativa? ~Be dal Siatuncldecenu plecam? ~Paiam schimbat-o pe vodes Dous prietene, ambele vigine, ‘gipovesteau una alteia tot co Una dintre ele pleacd in var cantila Mamaia gi, cindse intoarce, nu aie virgins Cealaltd oin- treabs Cume? Povesteste-mitot! Prima deté este ori, coare de nu-tiimagineziDar epoie emaipomenit! ~Camcefelce dureree? Ca facut celuima bun prieten alluicadou un castall Coa de-a patra lady se Intoarce cu farfura pin ile intreaba despre ce iscuta att de animat. Elef raspund ca discuts despre succesele de viat ale filorlor siointreabs si peeade baiatulei Eale spunea ful ei ehomosexuals| lucreazaintr-un baral homosexualior. Cole tri doamne i spun Bea trebuie sé fie tare dezamagté ca béiatule! n-aavut succesin viata Ab nu, balatul meuo duce Joarte bine’ De 2iua lula primt cadou in Ferran unjetsiun caste! dela tel prieteni a il ‘curerea de cap, de stomac? = Nuun vorbil ~ Atunel cum? Ca curerea de spate.de masea, de urechi? -DalEcadure- reade masea! =Deceecacurerea cemasea? Pentruca te doare, dar nu vrels-o scoatal Un omin varsta doreste si femigreze, La completarea formaltipor esteintrebat de cBtre oficialtayidece = Datoritihomosexualti -Cumaga? = Pai in timpulnazigtlor se pedepsea chiar cumoartea, ups aceea culnchisoare, iar ‘acum este permis prinlege ‘Ag dori s8 ernigrez pana nu devine obligatorie. PLAYBOY /apriie 201623 ATRACTIE FIZICA SU aE TU aca aa MMA RCM an Ta ae TU a SU MES ea a re TaD aay FOTO: JOSH RYAN FETELE PLAYBOY ¥ See na Pirate to S x cs Capitolul 3 Walker County, Texas Cerul era intuneest, colorat de cesta tul- ure a luminilor oragului, @ civilizatiei 41 poluarii, Vremea se incilzise; chiar gi inainte de ivirea zorilor Munroe simjea asta gi, dacd temperatura urea, faptul era bine-venit pentru ea. Soselele erau pustii sila 160 mile pe orf, vantul avea fel sia special de ate ravagi La trei dimineaja aruncase documentele cazului Burbank intr-un rucsae si piisi hhotelul. Capul ieraplin de o invilmageala de cuvinte veohi gi de atacurile de anxi fetate care nu o lisau si doarmi. Avea si ‘meargi toat noaptea, iar pe intunerie gi {nlinigte capul avea sii se impezeasca. Stribitu tirdmul indepirtat gi gerpuitor al Texasului, Nesfirgitele despirtitoare de benz se amestecau intr linie solid pul se calcula dupi schimbarea culorilor Ccerului go durere surda o péndes la peri- feria congtiinfei, rezultatal direct al orelor petrecute peo motocicleta construiti pen- ‘ha viteza, nu pentru confort, Intalnirea era fixata pentru ora zece, far ‘acum era noua si jumatate giea se deplasa dati cu traficul orei de varf de dimineay care curgea inspre central oragului Hous- ton. Gas! loc de parcare si apoi,uitindu-se {nsusla clidiro, gi clufuli parul sourt pen- trua-leliberade forma cigti, Se ntinse sisi Indrepti umeril, fx casea pe motocieleté si desficu formoarul gecti de motocielist. Pe dedesubt purta un tr ‘cou mula, far combinatiade edmagi blugi sighote cu talpl groasio ficea si arate ca fi cum ar fi coborat de curind din cabina “unui camion de mare tonajLa fel ca tost decizile pe care Te lua, alegerea vestimen- ‘spieieracalculati, o declaratie pentru cli- cent, un tebag in mé-ta!* mut pentruun sir de barat in costame care cditau agresiv, prin tertipur, s-o faci si le accepte misi- Cu ei renunfa la etichetd, nu respecta ni- ciun protocol gi fiecare, pe rind, accepta asta pentru c& tof! voiau informatille pro- curate de ea, care aveau potentialul de a transforma mieile profitur! in aur. [Nu incepuse aga Prima misiune fusese 0 {ntamplare fericita gi venise intr-un mo. ‘ment cind se considera distrusi pe via 14, neangajabili in sensul traditional al ‘caviintului gi se intreba cum avea si pli- teased toatt viata imprumuturile pentru studi, care se tot adunaseri, In ultimul an de colegiu, intr-o perioad de betie gi ceatd indusi de droguri,cind se ‘propia ameningitor termenul de predare ‘unei teme de cercetare pentru cursul de politica comparata, ficu 0 noapte alba cu _un laptop pripadit gi patra ibrice de cafes, fabricfnd un referat care avea ca finta de studiu Camerunul. Sursele erau niscocite, dar informatile, bazate pe abservatii per- sonale din trecut, concluzillelogice i pro funda infelegere a demografieierau foarte corecte. Upurarea de a fi terminat tema fu urmati, de groszi cind, in loc de nota, fu ragata si iscute lucrarea. Dupi cum s-a dovedit, profesorul igi lusse libertatea de a-i pasa referatul unui coleg care, dupi ceil citise, olegul era economist Iz Fondul Mone- tar International, lucra in zona africana a FMI gi larindul ii, i-0 prezenta pe Mum- roe unuia dintre partenerii lui de afaceri, un barbat pe nume Julian Reid, Desi celor care au cititreferatul le-a fost clar ef ma- terialul nu fusese cules din surse auten- tice, analizele gi coneluziile le starnisera curiozitatea, La masi, Reid a intrebat care cerau gansele ca ca sh pregiteased un refe ratsimilar despro alti tard Eli parteneri ui, a explicat el, aveau de gind si inceapa o afacore riscanti in Maroc, gicu toate cf, tara era destul de stabil politic i econo- ‘mic, aveau nevoie de cineva din interior cu 0 injelegere instinct ‘lor, subtilititior gi, in lipsa unui termen ‘mai bun, de o hart a navigiril in ierarhia politicd, cu mitele si tertipurile ei pentru objinerea puter. Astfel de informatii as- cunse din lucrarea ei atriseser’ atentia color care o citiserd. Reid voi sa stie dacd, a putea si repete cercetarea intr-un alt ‘Aga ainceput. ‘Marocul « fost prima misiune; ii luase opt Tuni, iar acele opt luni i-au schimbat via- a. Drogurile s-au oprit, biutura a secat, intensa concentrare a muneii -a adus li nigte, iar cea prima misiune ia adus bani fn cont. A urmat o perioada de dou luni in Uruguay pentru FMI. Pind si termine altreilea project, in Vietnam, incepuse si {ise duci vorba, Cu fiecare misiume repu- tajia ei de a produce informayit imposibil, e corecte cregtea gi a fost doar o chestiu- ne de timp pani ca regula cererii gi ofertei sé intre in actiune. Valoarea serviciilor cia crescut exponential sla fl si cecurile. Ni- ‘meni nu intreba cum objinea informatiile LireraturA ¥ sauce ficea pentru ale obtine;pliteau pur sisimpl. Acum a apirut posibilitatea unei misiuni ‘mult in afara zonei ei de expert gi, din acest motiy, o intriga — pe ling faptul ci ru se intorsese pe continentul pe care se niscuse de cind plecase bruse, in urm cu nous ani, Munroeimpinselao parte amin- ‘rile, insofi pe Kate Breeden in hol cel ‘mare al clédirii si sui cu lital in linigte ‘pang la etajul seizeci gi opt, ajungind in- ‘1-0 zona larga de asteptare, Holurile aveau covoare pe jos, usile aveau ornamente elegante, iar atmosfera era li- nistiti gi reverentioasd. Titan Exploration era.o mostra fascinanté a culmii Ameriell corporatiste si Munroe observa event: rmentele cu 0 curiozitate detagatd in timp 0 0 urma pe asistonta lui Burbank pe co: ‘voarele scumpe gi holurile bine luminate, Cu politica sa interna gicu trsiturile sale ‘grave, lumea corporatistl ti era tot atat de striini.ca oricare dintre rile in care cllé- ‘orise gi includea o culturé aparte pe care ea mai avea mult pana si oasimileze, De-a Jungul anilor ineerease de mai multe ori sii triascd precum oamenii .normali, si alba slujbe standard gio locainya perma: nenti, flecare incereare find un egee mai neferieit deed cel de dinainte. Cea mai Jungi perioad de angajare fusese de opt siptimdni, cand luerase ca statistician la ofirmi de auait. Se terminase repede efind idea de a-l ucide pe managerul departa- mentului devenise palpabilé, Periculoasi si proasti, femeia era un tiran hotdrat si Gistrugi orice tan talentat ca nu cumva s-0 inlocuiascé gi pusini ari plans dai ar i murit. Dar ednd Munroe a inceput sa se sandeascd cum s-o facd gi si scape basma, timpul siple- ce. $i siaa fost oshujoa aud, Asistenta le conduse la un birou din colt, btu inoet gi deschise usa, Intre usd gi bi- roul,ju{ Burbank erau zece metri de spatiu gol fn partea din fad abiroului era o zon 2» PLAYBOY / apriie 2016 35 y LITERATURA ee a'e 3 i) od SET de asteptare cu un bar ou biutur spirtoa- se, Pe peretele din dreapta erau ingira fotograflicu autograf inrimate. Peretiidin stinga din spate erau din plexiglas, eu 0 priveliste spectaculoasi a zonei centralea Houstonului Burbank stitea pe marginea unui birou de ‘mahon supradimensionat din fata perete lui de sticla, cu telefonul la ureche, cu un picior proptit in podea, cu celilalt até nnd peste coljul biroului si era in tojul tune conversatii aprinse. Se opri, Ie fu ssemn lui Breeden gi Munroe s& intre, apoi fl concedie scurt pe cel care era Ia celélalt capita firului Burbank era de inalyimea lui Munroe, bronzat, informa gi imbracatimpecabil eu ‘uncostum negra, ajustat pe corp, ocamag’ albi cu dungi fine si cravatd roz. Argintiul de la tample fi incadra ochii de culoarea albastru-gria cerului de arn. Radia ener- gic tangibili gi farmoe autentic, 36 aprile 06 / PLAYBOY peu din cole doukeca- fof la Biron hi Burbank $imediat egret. ficuse, Sunol era de plug gi conforeabil ea ae find in el caja svatimetr este! of nivel otilor ti era mai aproape de pieptl hi decit de fafa. looru corso Bxjnadies ute us iad ind sicerea din camera event staneni- torde hing, Burbank i zamb ui Munroe sispuse Thi mualgumese tare mult e& si vent. Chiaraprecies of tai fiout timp sma ascll sist gandegt cel putin, latreaba care nd intereseaai pe min. Munroe se uitédincolo deel pe fereasti cu o expresieplitsit, $i spuse cu elas tonoton doar at “am vent pontra bent Buriunk rise gil nproundmdinie = Credo troneforl a dostigrat fii probleme gif total ein regula aga? Breeden did din cap gi Burbenk conti- " niavut ocaria site wif peste material pecare iam furnizat? *avam av, spase Munroe. — Bun, spaseel dnd din cap, apoiseintee- rupse brs, de parca rar ven al gind Sti, chiara sin cum sa-f spun — prefer Michael, domnigoaré Munroe, Vanesa, sau poate exist alt nume pe care fi lua? Vorbele i rau aproape sarcastioe, dar to nulerasineer. 9 ficuse temele in pivinga tigloanunga casi tie, ~ Goi mai mult client de-ai mei imi spun Michael, rispunse ea Dino, Michac| if Burbank wo opi gi ea uti pe forosti, ta are, apol ig Gusotun deget a rd = Michae) spa lst cf ma con, dar poste infelegi dareres inceritudinis care ‘ine din faptal of nu gi oe 8 ntamplnt turn cop, Emilyreste cea mei minanata smal adorabila fle pe care gi-ar putea-o dori un parinte siti malgumese in feeare ai lui Damnezeu cd lev ads pe ea gi pe ‘mama ei invita mea, Scoase din portofelofotografiesit-ointin- selui Munroe, ~ Asta. fotografia Iui Emily la absolvires Heului Munroe diidu din cap, Ca in fotografile din dosare, Emily era o fat micusi cu pi- rul blond, lung i drept, cu ochi eéprai, ne- ‘maipomeniti, cu gene lungi si negre — Gand Emily s-a hotirit si plece in Afti- ca de Sud, m-am impotrivit, Am consid rat nu era sigur si clétoreasca singura Asusfinut cf nu era singura, si aven drep- tate intr-un fel — intreaga expeditie cdl toreain grup. Cred ca gti totugi ce vreau si spun. Dar avea optsprezece ani, era destul demare ca si inceapi si ia singura deciaii, N-am considerat ef acea decizie era bund, dar mama el a fost de pirere od aventura avoa si-i dea lui Emily gansa de a-siardta adevrata valoare, iar eu chiar nam avut ‘multe de spus in aceasti chestiune...Emi- Iyeminioni gicu vorba domoald, dar are o personalitate foarte puternici, Cand voia ceva, sea ea o cale 88 obtind, iar asta n-a fost oexceptie...Sunt sigur c&aicititindo- sar ef, ca putin inainte de plecain Euro- pa, conform planului ei, Bmily a disparut Se fac patra ani de atunci, Michae! Glasul lui Burbank se frinse, Se opr, igi recipitd risuflares fi, ups o lunge ticere, continu: —Amcheltuito mic& avere ou investigato- vii particular! gi cu expert in securitate. ‘Am trecut prin iad incerednd si tratez eu agentiile guvernamentale care nu stiu nl Se opr iar, respirind addine i regulat ‘Sincer si flu, au prea mai sper si o gi sese in viapi dupi atta timp. Dar vreau si Infeleg co s-aintimplat, sd stu dacd exist vreo cale si indrept lncrurile, sie indrept innumele ei O senzatie de apisare umplu camera ‘Munroe astepté, apoi spuse: — Imi pare riu ck a trebuit si treci prin Vorbea incet, imiténd modul de vorbire al Tui Burbank gf slegind cuvintele care si transmité infelesuri fird si cauzeze dure- {nfleg chil de af pierdut pe cineva ce vrei sii md angajezi pe mine. Eu nu mi ‘cup de astfel de lucruri. Nu colind lumea {ncercind si gisesc oameni disparugiinu cred of pot site aut, — Nu, turnu eaugi persoane dispirute Burbank oft = Dar ai talentul de a supraviepui gi de a te armoniza eu orice cultura ca care vii in contact. Chiar mai mult, ti sé pul intre- barile potrivite oamenilor potrivii ca si obtiirispunsurile de care ai nevoie. Scoase din birou o mapi gio impinse spre fea, Avea aproape doi centimetri grosime, 6 prezentare suecinté a ultimilor noui, fanidin viata ei, Munroe o rsfoi cu un wer indiferent. Dupd documente veneau foto afile: familia ei, ea pe fiocare dintre cel trei motociclete Ducati pe care le avusese, erul lui Logan, Logan si iubitul lui de si citeva fotografi din colegiu pe care igi dori si mu le A fiicut, Munroe se opri cind ajunse lao por macita, eu rez0- Jf inalta — un cadra lust de pe internet cca unul dintre multele salturi cu paraguta Ja punet fix pe care le ficuse la Kjerag, in Norvegia, Evidenfe medicale, evidense scolare gi cazierul de conducere cu lunga uj lista de amenzi pentru viteza. Dosarul ineludea conversatii i detalii relatate de ‘oamenil care o eunosteau de odd ea abla intrase in lard. Dar in afard de edteva in- empiri despre copiliria i, de dinainte de sosizea in Statele Unite, dosarul au conti nea nimi. Aga gi trebula, ‘Munroe arunci dosarul pe birou, — Ai un gapte plus pentru tema pentru casi, spuse ea cu un ciscat, Sper cli nu te agtept ca asta si fie forma de gantaj pentru a mi convinge si iau cazul, pentru cacolo nu enimic care si mi deranjeze. —Santaj? Dumnezeule, nul spuse el. N-am. nimic de céstigat foryandu-te si accepti o risfune pe care nu vrei si fi-o asumi ~ de ‘buni seamé, rezaltatele n-arfi deloc bune, 1Nu, Michael, am intocmit dosarul acela ca siamo idee completa despre ce esti insta- re, De asemenea, am dort si stil ea m-am. documentat inainte de a-jiprezenta oferta, pecare sunt pe cale si t-o fac ‘Munroe nu spuse nimic gi in camera se Lisi tiverea, Cind fu evident ef Burbank astepta o reactie sau un indieiu de minim interes, ea eds din nou gi se cufunda mai adane in scaun, rezemandu-i capul de speteaza luigi intinaiindu-gi picioarele in fata. Burbank igi impreunii mainile gi se apleci in ata pe birou, ~ Sunt gata -}i ofer un contract de dows rilioane gi jumatate de dolari, cao ultima incereare de a-mi gasi fica Eaisi lisa capal pe-o parte, ridica o spran- ceand ginu spuse nimi — Am nevoie de incheierea cazului, Mi- chael. Nu pot si stau cu mainile in sin toa- 1 viata agteptind sd primese intr-o bund zivesti, Tuesti cea mai bund ia meseriata, N-al plecat niciodatd intr-o misiune fri s-0 duc! la indeplinire. Sunt sigur ei daci, ti de acord cu misiunea asta, 0 vei inde- plini. $i poate od de asta mi tem, in parte, ‘Miltemi veialegesiinu accepti pentruci, nucrezi Si de aceea sunt dis- pus si-ti dau doud milioane gi jumatate ca i dai toata silinga, Nu stia eat va dura :nAsd gjungi intr-o fundaturs, Noine-am desta patra ani, Di-miun an, atat ffi cer, chiar daci n-ai si ajungi mai depar- tedecit am ajuns noi — Agadar, esti dispus sa rigti dowd milioa- ne gi jumatate de dolari pe gansa minima cf ag putea ajunge mai departe ca vor? acai pui problema aga, atunci da, des! eunu vad asta ca pe un rise ‘Arita biroul eu un gest larg. Este evident of banii nu sunt cea mai mare grijiia mea Am destui ca si-mi tind, citeva viet Nuam insi inchelerea. Nu su port si nu stiu — gi poate nici n-am si stu vreodatd —cos-aintimplat cu fica mea si timpul se scurge. Fiecare zi care trece fii si-mi adued informatii noi pecetluieste rerultatul, Am citi nigte rapoarte intoc- mite de tine, Inhafi informati: parca din ‘vizduh, Am certitudinea of daci tu spu cf fata mea e moarta, atunci e moarta iar ack spui o&e in via}, atunci esti singura ccareo poste gsi. lar dacd imi spui cf urma s-a pierdut gi nu mai e nicio speranga de a ‘merge mai departe, atunci voi gti cd am fi- cuttotce s-a putut face ‘Munzoe se ridicd in soaun gi se apleci pes. LireraturA ¥ te birou astfl inet ochii ef ajunserd la sacelagi nivel ew ail = Asta-itot? Eu iti promited-midau toata silinga gi ta imi dai bani? $i dacd semnez contractul si imi iau o vacant de un an in Africa i pretind ci am incereat? Burbank zmbi gi fi susyina privirea, As ‘tet cteva secunde inainte de a rispu de, ca gi cum gi-arfiales cu grijé cuvintele. Daca am ajuns site cunoscbine, nu cred c& te-ai gin micar la asta — e fn joc re- utatia ta, Totugi eu sunt gi om de afaceri ~ imi protejez investtile. Am si agtept si primeso freovent, daci nu requlat, infor- ‘mati despre cum merg lucrurile gi imi re. zerv dreptul dea trimite un om de-al meu si-ti dea o mand de ajutor dacd vot consi: deracke necesar, Munroe protesti. N-am mai fost niciodatd supraveghea- intr-o misiune gi n-am niciun chef si, incep acum. Eu Iueres singuré, domnule Burbank, si imi aleg cu foarte mare griié coamenii care mé ajuti. Ce te face si crezi cf oamenii ti sunt ,calificati"? Dacd ar f fost, naif avut nevoie de mine, Burbank bagi mana in birou gi scoase un al doilea dosar. ~ Acesta eal lui Miles Bradford, spuse el ‘Am inoredere totaléin el. A fost alétari de ‘mine laine gilariu, giel cel care mi te-a recomandat, Miles ni e striin de Africa si, desi nu serie in documentele despre acti- vitatea lui, a fost in echipa de investigare care a eilitorit dela Windhoek la Brazza ville, Congo. Esti liberi si te documentezi singuré despre el. Dacd socotesti cd nu © calificat, di-mi de gtire gi iti pot alege sin- ‘gurl oamenii din organizatia mea in car siam incredere, Munroe so uiti scurt prin dosar, apoi Ind propriul dosar de pe biroul ui Burbank sii Ieinmind pe amdndoua lui Breeden. — In reguli, domnule Burbank, spuse ea, ‘Am sii ml gindescla oferta ta, Dupi ce re- citese informatile despre cazal fiicei tale, iar apoi citese informatiile despre Miles Bradford gi dosarul pe care il ai despre ‘mine, ma voi intoaree. in gaptezeci gi dou de ore ai si ai vest de la mine prin domni- soara Breeden. {xi multumese, Michael, spuse Burban- gkcuglasul inmulat. Asta-itot ce-ticer. Intimp ce coborau cuascensorul, Breeden bitu ugor in dosarele groase si spuse: ‘pi vo! lisa astea la hotel de indati ce ajungiinapoi in ora, Nu te deranja, spuse Munroe, N-am de ‘ind sie citese curdnd. Vreau doar si.am copiile progitite. Lace ori ai avion? Breeden se uitdlaceas. —Cam peste tre ore. —Hailaocafea, — Asta inseamnd cf iei in considerare oferta lai Burbank? —Poate, Dowa strlzi mai incolo sir o cafenca, jar cand cafeaua fu aproape béuta gi di bisouifi gi brioge nu mai rimAsoserd deoit PLAYBOY / apriie 2016 37 citeva firimituri care se rostogolisera pe ‘masi, Munroe mut conversatia inapoi la oferta pe care -o icuse Burbank. — Am si accept jobul, spuse ea. Dac& Bur- bank imi va face cfteva concesi Breeden puse cana jos si scoase din poset ‘agenda electronica ‘Vreau cele dou milioane sijumatate in vans, plus cheltuiel, spuse Munroe. ‘Se opri sibitu cu degetele in mas intr-un rilm care semina eu eodul Morse. Dae’ pot produce dovezi forme despre disparitia lui Emily, atunci vreau ined doud milioane si jumitate la livrare, si vreau st lucrez singurl, fir cozi. S-ar putea si mai am citeva clauze, dar coada teste singura la care o si se impotriveasc’ ‘Agteapti cel putin gaptezeci si dowiide ore {nainte si-itransmifi condifile — vreau si am timp si ma rizglindese. Breeden du din cap si igi not conditile. = Mai vreau numele gi numerele tuturor persoanelor implicate in orice investigate fcuta in disparitia lui Emily. Am intrebari lacare informatilepe care e-a trimisBur- bank nuauraspuns, Breeden il inclind capul gi gopti: Zaiu cd mi-ar plicea si gtiuce te-aficut si te hotirigti si accept misiunea. 38 aprile 016 / PLAYBOY — Am acceptat-o fiindd stiu c pot si ajungmaideparte decit et sunt bani frumogi Munroe zimbi — Un an din viaja mea este un an pe care nn-am sic recapat niciodata. Dar in dosar cera cova oare m-a intirécat, cova ce nu mi- am dat seama precis ce e pind nu am venit, aici, De fiecare data eind au pleat oameni in cdutarea lui Emily, au inceput intot deauna de unde a disparut ea. Eu ered cd ispunsul se afd in Europa. 1a tipul.. ob, eum il eheam&? Bilatul carve in ospiciu? = Da, la el. Ela fost acolo, Bl ar trebui si stie ce s-aintémplat. “Dar oamenii au incercat si'steade vorbi evel. Edus de-abineles. Munroe didu ineet din cap, = imide seamade asta Sorbi lung dintr-un pahar cu spa. ~Poate cf nu vorbeau pe limba ii Munroe ajunse lahotelul din Dallas la mij- Jocul dupa-amiezi,iarcarteade vizitaalui ‘Noah, tot pe birou unde o lisase, fu primul Iuera pe care il vizu cand intra in camer’, Aruned pe pat ruesacul si casca gi se duse lncartea de vizitd,o Ind io lovi ugurel de mani, Numele il i adresa seholbau laa, Ceasu de ing pat arta petruijumntate ~ mai avestimpai-lvadiinsintede avion In inigtes camer, presinea din pieptal ei incepa a8 cressoi Glare erat seal, scboriteglnigito, dar tot nen, Pendrase sv tetris acral Isi treca degetele peste cartea de vizita, peste tupol in reli, peste formele prin care vrforile degeteloreitraduserdamin- fille feel. ‘mperagi: aman se réscoald gi domnitorisesftuise. [si carten de vita s cad in copul de uno Era timpulad plece gt adund putinele lucrui si le aruncd in rcsag; aves si le lave la Logan in drum spe igire din orap.Avea so contactoze pe Breeden insinteeatermentl limita toimpus si expire, ap0i si goneascd pink Ia epuinare gi 88 giseascd un loe unde sk doarma bugtean ‘noaptes. Sub impulsal momenta, se indreptit spre Colorado Springs tind de-a curmerigal vata pus- fietate rece s Texamili de Nord a pgn inainte de miezel noo opr s& alimenteze Ia periferia oragohei Amari- lio. Benzinaria era prose luminata si abia dupitce se did jos de pe matocicleta sit Seoasecasca vn mill rap deiner din “umbra. Stiteau po platform une! enmio- note Ford vehi. Mirosul de iar pliteain directa ei gi auzea in dasurlelorbravada care apare atunel cind alopoll se ames teod eu ipsa de experien a incre. fi ignori gi desu bugonulrezervorulu de combust Cind seoaseportofelt, conversatiaadusi de serig schimbi ton. image eu ape ie lncamionati i conse cara de credit Gineutileticord Platform sot. tachi se ochi se relax, pregtité pentru cea ta fixes cd vine] Adrenalin cxrgial gd tufora venea in urma et, Papi eres Metal pe metal. O mini se intinse spre ‘umaral ei ou infeala, en apucd inche- ietora i rasucibreyal la spate pnd ari ‘rosnetl gi in aceeagi secunda arse un ppurm in abdomen. Cind els indo, ea fi Fido de a pamant cuit ‘Asta afost un avertisment,spuse ein felngindu9idorina de -lbumbiei El avea optsprezece ani, poate nowispre zece ani, i fnla itera coloraté de rozal trang al tnereit de alcool. no fenzafia cufitalui din mina e, cared aia astepta sf flo itrase in sus de pir gil impinge in directa celorlali care incontiori oh so ridin dn aputle tat formed Vee Rcseal slab al weil pstel inetlactie ppl cuted velar grew teten sectoral = Daca vreuntl dintre voi ves sf se punk cumine,n-are det, spuse es, Mi-aprin- de bine obataie buna scum, lar la ct pistol, rf bine sft un trgator for abil indo am sa te tat buoatt pana 38 apuci si goles camera cartuseior Le vizu nesigurana ignorainjuraturile slameningicile; dedesubtul giigiei aurea teama gi gtiu of bitaia se sftrgise deja. Se fntoarse cu spatele Ia ei gi continu si-gi alimenteze motocicleta. Dupa dou ore de mers spre nord, isi un ‘motel ieftin, unde dormi céteva ore inain- ‘te.caglasurile din recur si o trezeasca din La tei zie dela plecarea din Dallas, Mun- roe o contacta pe Breeden pentru a confir- ‘maciavea si acceptemisiunea sii trimise prin fax ultima clauza. Dupa doua ail, in timp ce trecea prin Sacramento, primi rrispunsul pe cisuta voeali. Conform inte logerll, Breeden il trimise contractul prin fax la Col mai apropiat magazin UPS. Do- ‘cumentul avea mai putin de patru pagini ‘eu toate of Breeden examinase deja de- tallile, studierea actelor serise mirunt era orutini pe care Munroe nu dori si o incal- ce. Burbank i acceptase toate conditile in ‘fard de una: nu voi si renunte la dreptul ‘iu de a trimite un insofitor dac& socotea entra cinei milioane se putea implica cu posibilitatea de a fi supravesheati in c ‘mai ru caz, avea si se piarda in mod con- venabil de supraveghetor. Trimise prin fax contract semnat la biroul lui Burbank si originalul lui Breeden. upd eiteva minute, supararea si anxie tatea se retraserd gl ealmul puse stipanire pe ea. So cazi la un motel si dormi eine sprezoce ore Capitolul 12 310° latitudine nordied, 900° longitudine esticd, Coastade vest a Camerunalui Din cabina de comands, Francisco Beyard se uita peste puntea de la prova trauleru- Ii, cu bratele incrucigate, nemiscat, cu ‘excepfia ochilor lai care serutau griul de ofel al oeanului, Se aplecé asupra conso- ei, introduse coordonatele in sistemul de navigare al navel gi simti pana in adancul, sufletului vibratiile provocate de schim- bareacursulu Dupinouiiani,earevenisein viafaluilafel debrusc cum plecase Nowa ani nenorociti de cand o urmérise pind la apa mocirloasi « porvului din Do- ala, Nu fusese nicio avertizare,niciun indict, Natu ramas-ban, na te ,mulfumese pen tu toate amintirle", nu tu ,du-te dracu- Ini ou existenja mizerabilé cu tot", Doar © disparitie, in urma careia se chimuise oud luni, cu great si insomale, si imbi ne piesele puzzle-ului; zile innebunitoare de urmarire a unei piste inexistente, ca in cele din urmdsi ajungd intr-ofundituri. ceargobotul si marinarul uns eu toate aif: ile, cu povestile lui mosterite despre bitdi ceucutite gi despre biiatul Michael care nu putea fidecit Bsa. Ramisese incremenit si negjutorat, uitin- u-se cum Santo Domingo dispare in zare, ultima legiturd cu ea fiind thiati. $i pista se termina acolo, firi putinfa de a o mai Bituse docurile in sus gi in jos, incercind 88 se convinga ci nu-i pasi, reamintin- du-gi od ii era foarte bine inainte ca ea si apard in viata lu, Tar acosta ora adevarul, Ca strdmosif lui de acum patru general, era camertnez, un african alb fri alt pa saport, fir altd nationalitate gi fara o ari de albi in care si se intoared atunei end vremurile se indspreau. Asta era casa Iu, ara luigi, de la treisprezece ani, avusese un singur fel: s-o plrlseasc. S& stringiio vere cu care sisi poald clidio viaja bund in afara Afriei, undeva in lume, oriunde, unde munca grea era risplitita si nu pus tea fi desfiingata intr-o clipita de favoritii sirelatile de familie ale falsei democrafii aflate intimplitor la putere, Bunicii si strabunicii lui paterni venisers din Franja de dinaintea Primului Rizboi sin egald masura LireraturA ¥ Mondial si igi clidiserd o viaji pe conti- nent, toati ruinndu-se in elipa in car stiniseri mAnia guvernului local. S-a zis cu ea. S-a terminat, Generatii de man ‘grea distruse aproape peste nospte din ca- ‘uzi cd inaintagi lui aleseser’ continental nepotrivt, Ar fi trebuit sa aleaga Lumea Noua, unde cei dispugi sé imblénzeasca natura silbaticé pistrau ceea ce tau, Familia mamei lui nu o dusese mai bine nici in Guineea Eouatoriala, Venisera pe insula Bioko Ia sflrgitul anilor 1800 si detinusera plantafii de cacao pana céind, Ja gase luni de la Independent, incepuse ricelul, Cel educati gi stefinii de toate eulorile au fost primil vizai gi familia ma: ‘mei Jui a fugit la Douala, Incercdnd siio ia dela zero in timp ce urmirean cum patria lor, odinioara una dintre cele mal boga- te tri din Africa, se transforma intr-un cdmp de masacru, a aproape treizeci de ani, dupa stan- dardele oricui, Beyard era intr-o situatie avantajoasi, Dar robinetele valutei ince- puseri cu adevirat si curgi cind o gisise pe Vanessa Munroe, Nu fusese o intm- pare, Birfele care 0 inconjurau pe neo- Dignuita fata ajunsesers si in comunitatea expatriatilor din Douala gel aranjase sh 0 cunoasc’ prin intermedia! frayilor Papa- opoulos folosind casa lor de vacant din Kab, Cu pretextul od avea alteeva de fut, iu bitul Vanessel, Andzeas Papadopoulos, i isase singuri in linistea gridinil. Inalt, ‘eoaie $1, cu exceptia ochilor uimitor de cenusi, pirnd stdngace, nu era co se ag toptase Boyard. Ea il studie in tivere $i apo! intoarse capul, rezemindu- bratel pe speteaza bineii delemn, Stind inppicioare, cubratele sproape de ale ei, el spuse: —'Se ivoneste of vorbesti fang, Eadidu din cap. —Sicitevadintre celelate limbi locale, — Am nevoie de un interpret pentru di- sear, spuse el, Daci reugesti ast, ai cinci sute de franci Fira sise uite lel, ea spuse: inci sute de franei sunt o grimada de bani daci vrei pe cineva care vorbeste fang Cu zece milde franci centrafricant ai objine acelagilueru de la un chelner de la LaBalise. Elzimbi ‘Adevirat, dar tu nu dai senzayia ed vor- besti fang. Mai important, am nevoie de iam incredere, ~Sipofisialincrederein mine? — Nut, spuse el dupio pauzd deo clips Pot? Incolyurileuriet aparaun zambet subti "Teacostacinei sute de franci ca si af fntélnirea avu loc in curtea interioara « ‘unei clidiri de la marginea oragului, un fel de hotel in timpul sezoanelor de var. Noaptea era plina de risete amestecate cu PLAYBOY / aprile 2016 » 9 y LITERATURA tmurlindigene care se auzoau de la un radio din apropire.Inaer plutea miros de carne fript ifm dea focuri de lemne Singurl luere pe care: cerase Beyard Fasepe ad socale tt oe we pases fa jarel Jor infol,in drum spre curtesintrios, eal trase deoparte i fl avetizase cf se fila sub ameninjares unui pstal dac8in- cheiaa tranzacta, {ntainirea fa plina de ameninyri vols fi francord stricta care curind se trans- formain strigite Pirsirihotelul fir si inchoiat tranzactia gi nei mu iegiserd ined din pararea pling de gropi ein eli oferi oslujbacu norm’ intreaek Droptrispuns, ase {toate give ren Uitindu-se pe geam, eu brael ineruga: te,spuse tin cine oft gi oo fc ‘mull ta refer Mal ghadgte-t le noxpte, spuse ol. Po- fenas reenter Diminesta srmatosre il invté pe Ancre- fala mil dejon gi, interesindu-ae mai bine de medial misionar al Vanes, Fa surprins siden seama creat de ado- lesoengi mergea mult dincolo de iubirea nevinovaté pe care o bina paring ui Papadopoulos E de virsta ta intreba Beyard ‘Andreas died privicea ‘Mal od Saisprezece?Saptesprezece? Paisprezece Boyard uerainet. Paring ei? Eigtu? Sti, La-o spun in fat. Uncori mitgn- dlepcel oa folosogbe do mine cn ri enarve- Peat mich ar deren, et tires De Graciunel aesta m-a dus acas li sicicunose, gijurcaam fieut cv excel mai fanterist i agomotos sex din visja mes, prin find la cincisprerece centime- tri distang de capul meu, de cealalta parce aperetelt Credo-ma, si Simulepasa? Oh sigur dle pas. Dar oe privingaaste? S-o ln acasi?S-otrimiti sl loouiascd rude? Si murimal dea bani? Refizi si se intonre casi, st dfn la nie preteni de fail, chiar dain ‘-ardabani,argisieno calesise descurce ‘Andreas di din urech —incele din orm tale ova pis. San- {al sectinental bacees la masa de prin, Beyardrepeté oferta de lors, Dacd ea acceptasilucreze entre aveasi-i acopere cheltuelil 8 piteas ci orice formé de inva}amant In distanya De care oalegen ea i sé dea un procent din fccare misiune de pe urma cela ve- neau bant. Banu rispunse, zie & aea x8 6 mai gindease, i spuse 88 se intoared a doua 21g cdnd el se intoarse, afd cd en plecase din rib {i‘trebuint edteva alle si o localizeze in ila ce fel de si fac in 40 pile 2016 / PLAYBOY Douala gi, eind o ficu, ea nu se seuzi in niciun fo, ei spuse doar cd avea si accep- te slujba, insi voia un procent mai mare. Gand el ziti, ea ridied din umeri, se in- toarse si plece giel cedi, (O muti in casa lui de pe plaj, ii didu gos- podria pe mink si 0 vizita rareori, cind ‘munea stagna. Dar cénd era la treabé, mu se dezlipea de el, un partener tacut cu spi- rit de observatie si talente ingvstice care ‘valorau mult mai mult deeit procental pe care acceptase side. Dupai program, scdpati de tensiune gi cu banii pusi bine deoparte, stiteau de vorba si beau pnd noaptea tarziu. El o invita si Joace gah, eail intriga cu observatil despre culturile in mjlocu! edrora triiau, eo int jain vinuribune simuzied clasicd, iar eal spunea logende locale si se contrazicea cu elpetema teologiel, conversatillelor deve- rind deseoriflosofice. Dupii aproape un an, afli ci eal fraierise, cise documentase despre el cu multe luni inainte de a-i fi prezentatd — gisise infor- mati de care el nici ma stia ci existau — i anslizase, inyelesese ce fl mana, ceil acti- ‘va i apoi se folosise de Andreas nu ca si-i enerveze pe parinti ei, of s& ajungi la el Stlind cf fratii aveau s& vorbeascé, sidise inmintealor idei sipovesti pregatind con- textul in scopul de a-i starni curiozitavea, Stla cf el avea si vind, interesat, si edna ‘veni, ea il momi cu singurul talent care Jui i ipsea, iar el mu puta si-ireziste. in cele din urmi, ea objiause exact oe darise: emaneipare gi bani, El ise; intr-un fel pervers, i ficu plicere i gtie cd el, strategul perfect, fusese jucat pe degete. Dar in noaptea aceea incepu si vada altfel,ca pe-o egal. Atunci gi-adat seama ci au mai era adolescenta sténga- cc pe care o adusese in easa lui, Corpul gi fata ei se schimbasori, deveniseri cele ale anei femei frumoase §i, odata cu aceastt constatare, veni si doringa de a 0 poseda, Ba nu, findul dsta a venit mai tarzu, Ini- fial n-a dorit decit si o reguleze, gi dupa aceeaa vrutsi-iia in stapanire gicorpul gi Eaadormise pe divan, cu picioarele ei lun: aliegind din patura subtire in care se in- fligurase, iar el ingemunchease in fagaei si se uitase cum doazme. Era att de aproape Incdt i simtea risuflarea pe obraz — ar pputut si fie a lui ~ i intinsese mina si 0 atingi, apoi gi-o retrase, Era decizie con- stienti, 0 decizie stratogicd. Nu avea nicio Jegituri cu ideca de bunitate sau morali- tate; igi tria viata dupa proprile reguli, objindnd ce voia, pe cit de etic sau de nemilos era necesar, finde era acelagilu- cra, Bra cine era fir preficitorie sau jus- tificare, gi in viafalui se imbinaa barbaria sicultura, Pind acum nu-girefuzase nicio oringa de dragul altuin, Iar dacd ar 6 gti- ‘ut atunci ce durere avea si aducé aceast schimbare aperspectivei, n-ar mai firé. Cu timpul,faptul ed igi avea baza in Kribi {ncepu si fie o problema. Proprietatea lui eraizolati si deoareee era important, avea acces atat la mare, cét ila useat. Dar nu era suficient, Avea nevoie de un loc eu mai puting vizibilitate i luerul acestal-a atras, in Guineea Eeuatorialé, Rio Muni, partea continentaliia tir, era chiar lasud de gra- nifa eu Camerunu, iar pe insula Bioko se ajungea repede, in functie de bircile folo- site, Locul eraconvenabil prinaceea cers aproape la distant egald intre Libreville si Douala, si cum Guinee Ecuatorialé era siracd lipit pimantului, fir marina sau pari de coasts, nu exista practic riscul de a da nas in nas cu autoritigile in timp ce ‘ransporta bunuri dintr-un loc in altul Faptul cf tara raspunzatoare de séracia familiei lu! avea si fie in eurand respon- sabilf de inavutirea lui parea o forma de justitie poetic’, ‘Siamirit echipa gia adus mereenari pen- truprotectie, Se foloseademuncdpentrua, seipa de durerea euforicd ceil ficea si isi Jas din minti ednd Vanessa erain prezen. falui, recunosedtor eé Pieter Willem olua, de acolo atdtes ore din zi. In eiuda coreri- Jor ei repetate ca Willem si fle inlaturat din echipi, muo ficu, Reputatia lui Beyard crescu, iar zvonurile cu privire la femeia care jl insotea se in- ‘multird. Elna a infeles soaptele gi propor- fille superstitiei, pentru ci ea nu a vorbit, niciodati de ele. Abia dupa disparitia ei si-adat el seama ci nu era vorba doar deo Jegitura sentimentala, Succesul lui era in- ‘muiat in legende, iar oamenii cu care ficea afacerierau ingroziti de magia cu care fata Jongla. $i bruse, magia a disput {in ziua aceea stituse pe docurile din port, uuiténdu-se la ocean, urmarind ou privirea Santo Domingo pind dispiru la orizont. Lar apoi, urind-o, se intoarse in Kribi si 0 in de la capit cu ce rimasese, Reconstru- ise, se reficuse, exact ca intotdeauna, lar ‘actim ea se intorsese. ‘Munroe igi trecu mana peste us in locul fn care ar fi trebuit si fie clanja. Urmari cudegeteletocul ugit i incerea rezistenta, dindu-gi seama of sub furnirul oe imita Jemnul este metal. fg lipi urechea de ea, ascultd si-] auda pe Beyard pe coridor si, neauzind nimie, bitu ugor gi spuse: Terog, Francisco, vre si deschiza? ‘Téecere Balamaloleerau pe dinafari, Scouse din centuri cardul de rezidenta gi fn droptul clante, 1 strecurd intre usa $i toe, Nimic. Degetele ei incepuri si pipiie pereti, Metal Cabina avea un pat etajat pe fiecare perete, ‘o masi plianta intre ele, gi deasupra patu- rilorspatiupentrudulap, Nuexista hublow sinici baie Asta era ocelula, Oinchisoare. (© mare cenusie se abitu peste ea, gi ea 0 respinse.Se asteptase la rizbunare, dar nut aga sinuatat de repede, ‘Munroe list ruesacul pe un pat gi apol, dup ce so uitd o clip lal, i goli continu: tul incet, in stare de goo, se agezi alturi, Erau lucrurile el, alese dintre cele pe eare eabandonase cnd plecase din Camerun: 6 perie de pir, un carnet de insemnir gi wvaarticole de imbriciminte, Lui peria de par gigi trecu degetele peste peri ei, apuck méneral cu o mang, capul ros cu cealalta gi, sringand bine, tase cu putere, Cele doui piese se despartira side subperiiesiolami de zececentimetri, Era (© amintire din vremea cénd se striduia sil find la distanga pe Pieter Willem, uma dintre multele arme brute pe care le con- feotionase in incerearea de a nu rimane - a st niciodata lipsiti de apirare. impinse pie- sele la loe gi aruncd peria peste celelalte Iucrari, Indiferent care eraa inteniile lui Beyard, ea nu avea niciodati si foloseasci supra lui o lama care ii fusese destinati Ini Willem. Nava se cutremuri. Motoarele prinserd ‘viaj, iar acum vasul se indrepta spre 0 Gestinarienecunoscuta. in linistea cabinei perefi se apropiau claustrofobic gi Mun- roe stinse lumina gi se intinse pe spate pe un pat. Trase ade aer in piept, apot inca dati siined o dati, recipitindu-sistarea decalm gilimpezimea mint Daci Beyard nu avea de gind si o lase si, ‘moar de inanitie, avea si se intoared. Mai cerau doud zile pind la contactul eu Bree: den, Doui zile fari cous g fri alt mod de rmisurare a timpului; tot co putea si faci eras agtepte, Migcarea vasului si vibratia proveniti de Ja motoare rimaserd constante gi trecur oui, cel mult tei ore, pans auzi un altfel de zgomot de pagi pe coridor. Ascunse pe- ria de prin pantaloni, la gold, gi se intinse Ia Joo pe spate ou méinile sub cap, Nu se ridic& atunci cind uga se deschise, Inpragera Beyard,osilueta reliefata delu- ‘mina de pe coridor. ‘Si nu-mi spui ci aceasti inedpere mi-a, fost rezervati mie, spuse ca, ‘Nu esti primul oaspete, dacd la asta te refer Ce vrei, Francisco? ned mu stu, spuse el. $i pan am situ, vreau si flu sigur el nu pleeinicdieri intre timp, mi-am respectat promisiunea, te-am sos de pe insula. Eail privi atent, i studie pozitia corpului Unde simi duc? Suntem in largul mari, Se ridicd in capul oaselor. Corpul ui se in- cord. —Numi-e riod dettine, Francisco, si n-am niciun motiv sé fg. — Aimai fcut-o, spuse el cu glasul moale, uteraturk ¥ ici noapteauna dintre beile mii. ~ Adevara,spuse ea se ridied in picion- Neputindsi-ivadi ochiiascungtin umbet cum erau, calculi dupa reactiile aprospe imperceptible ale corpului lui cat de inte seputea mia ~ Dar de ce af vrea si fac asta cénd mi-ai spus deja c& ai s8 ma ajupi? N-am newoie doar si ajungpecontinent, amnevoie side crnogtintele tale, de relate tale, odata ce suntacoa, = N-am niciun interes sii pun la dispo- zitie eunostingele mee. Ea ficwun pas spre eL. Eram dispusi si te pltese bine, dar e clar ed banli mu tema intoreseazd. {ned unpas, cut aleno, cu nepasar. Gesturile mdinilor ii insoteas vorbires. —Trebuie ai ajung la Mongomo gi mi- plicea si vi eu mine. Spune-mi ce teint Feseuri— spune-i pe numesi pot sigisese Scaled i-lobsin. Mai aves foarte putin casi ajung Tae. — Dou luni te-am edutat, suse el. Nuti- ame s-a intamplat cu tine, mu tiam dacd aimurit sauaifostluata pentruriscumpa- rare, sau pur gi simplute-aipierdut Glasul lise stinse, apoi scuturé scurt din cap, cuochil intunecafi simi ~Dousi luni, Vanessa Ai idee ce ad a fost, acesta? Ea intinse mana ca si mings ugurel pe brat si in seounda in care edldura méinil cli atine pieloa gel intoarse fata pentru a urmiri migearea degetelor ei, cai traso un pumn in falekForja loviturt i fieu se dea inapoicitindndu-se sea se mised oiiaté cu el, trigindy-i fae un puran st poi nei unul lipindu-ldeperete El igi duse mana la masilar gi clitin’ din cap, eu ochii mari. Un fircel de singe ise prelingea din colful guri, pitandui de- fetee. Pind cael s& apuce 84 reactioneze, ea desficu peria de prs apropie lama de faa — Puteam si te omor, spase ea. Si mu ui piciodaté asta {mind laloc piescle i arancé peria pe po- ‘Apel atitudinea i se iamuie gi cobort ala sul ‘Am vorbit serios, Francisco. Trebuie i ajung la Mongomo si nu stiu pe niment care si eunoased mai bine ca mine local ila mizerabil in afar de tine. Acur edt am gist, nu plee nidier Linigtea ump coridora Beyard se lis incet Ia podea, eu un ge- nnunchi ndoit, eu celilalt peiorintinede-a curmerigal coridorui, eu umerii cdi gio mana peste ochi gi planse cu suspine nite, Munroe se ita la el uimita gi ingro- tigi injelese Se lisa incet lang el si pase capul pe uma- ru Iai gi trecutul 0 potopi ca amintirile atitor evenimente si 64 indicile care i Scdpaseri in timp ce era preocupata doar siclevitepe Willem. PLAYBOY / aprile 2016 a Y ureraturA Francisco, spuse ea, mi pare nespus de iu, Near gia Elolud dupiumer, otrasesprecl ioyina vit de strins inet: dimineata vit c¥ are andi, Cildura risufliii Iu i mangtia ral i gtul, iar ultimele lacrimi i stin- ffeaupielea Lipita deel ease relax. Tim- pul ecu si emorille se stinsera. Beyard ii recpiti control gi spuse: De cea facut-o? De cea dispérut aga? — Trebuia sa scap de iinjacaredevencam, spuse cain goapti = Puteai si-mi spa, putea si- il la re- vedere, si-mi dal de tire cf egtibine “Nuspuneiafost corect ce am facut, dar stiila fel de bine ca mine , dack ti-ag Spus ciple, m-aifimplorat si rim. ~ in lecare noapte imi apireal in vis, spu- secl-Coamai mareteamiameaeraciPic- ter se intorsese dup tine ea si-mi fac cud. Fiecare noapte imi amintea ded Tecind mi-aicerut si mé descotorosesc de elgieuam refuzat Glasul ise sugrum si inspira adic, spot continu ~ Gand am sflat ci parisit Africa, te-am urdt. Te-am urdt pentru greafa din marun- taiele mele, care m-a urmarit in flecare clipa de trezie. Si, in mod ciudat, eam si ferict,indea stiam cd ost in viata sca a Juat singurd deviia, cf nua luat-o Pieter —Pieter mort, spuse Munroe. fn noaptea aia in care v-at corat,-am urmiit pind la bizei -am tat boregata gi ram lsat si-1mindnee farce jungle. Beyard ii didu drum, apoio impinge tn spate $i 0 intoarse ou fata la el. Expresia, ise schimbi de la gura cist din eauza oculuilaun zimipet neinerezitor. “De ce ai fcut asta? spuse el in cele din ~ Pentru ci eraun psihopat sade si,omo- rindi nu doar c& m-am ribunat pentra chinul gi violulzinice, ei am si salvat vi toarele lui victime de la acelagitrtament, sau poste dela unal mai ru Cu barca lui ram intors in Camern — am seufun- dat-o chiar a sud de Douala, Probabile tat acdlo Ficuo pauzi ~ A trobult si plec, Francisco, Altfel ag ft ajuns un monstrucae!. Boyard rimase ticut, iar impactul color spuse de ca umplu linistea coridorulu ‘poi trase larg aproape so inu string —N-am siut, Essai jur Privind in urm, ar B trebuit si fie foarte evident, dar eu ream vizut ~ Stiu,spuseea.J-am ascuns astafiindca stlamek, daciaif stint, aiflincerest simi Drotejerisielte-arfiomordt, ~ imi spunea c i plicea si se antreneze cxatine pentr cil fori si rémininfor- rma, Spuneaci esti lafel de alencatalami- nit cuitul cum esi la imbi staine ‘Sau lafel do bestemata spuse a, —fncéle mai por? ~ Cuyitele? Nu E prea ugor si omor cdnd amun cusitin main 42 aprile 2016 / PLAYBOY Munroe tg prt palma, sa pata per ‘manent de singe gstrinee purni. w Mimal antrener a sve piste refe- ile dar lar ql cutee de entreusnent suit pecnaiones tn eile nepeitn Cindi lpt,chisr i Ie antrenament, sunt stint co doria de wnupesif, de a ucie si dea invinge. Willem mu este singoral care amit de mainile mele. “psoas am vit cieatricile de pe corp te, Sunt dela Willem, in afard de dou sau trol, Bayard nu spuse nimi, doar strinse mai tare, pol sopt fpromiterml ef atanl clnd ge termnk treabo asta, cd va ft remea si pec din hou, imi vei da de gtire unde egg ce ai hott Poste voids, puse ea. th noapton eooee dorm pe o bencheth Beyard fl oferee erie cabled Vola, inch fy cablna fal tao on refuse, Dito mica dajun, ode fa eabina de rmand, 11 erith ordonstal roe punse Ia intebirile despre echipamentl Ge navigaie l vasa Cand en se declard lft anit telefonal prin saelit eck. En Datos era dou dimineaa gi gasul i Breeden era plat pind o auzi pe Munroe vorbind wv Michal! Unde epi? Am auzt dela M- Jesh al mutch teal Inecat gcd tpl Uda fostadus de valurila mal Munroe deschisegura ise bloc Apo, ce- venintghepusee Milles Bradford e in vig? Ai vorbit eu o —Dagim. Adios doin bit cueh personal Am primit acum dou dll un telefon de la Richard Burbank 7 Inst cazl ui Bradford ~ Potisd-ispuilsi Burbank ve fii mele este mult exagerata gc Eontinua mishinea conform contract ie . ; et Y Pes ae ilcs Clint ° P . " : ye » J. : , N is pirut amuzanta intraun film Dar nu mereu ai nevoie de input-urile astea gin viaga reall iavaoy: Familia ta considera ck esti amuzant? sriien: Depinde de starea de spirit, « mea i lor. Copii mei probabil c& ma vidamuzant. Sotiamearade ocazional dle mine, mai ales cénd imi vede moaca letrezire iavaoy: Ce actori de comedie te-au {nspirat de-a langul cariere?? sruien: in anit 70 i-am adorat pe Gene Wilder, Charles Grodin gi. Albert Brooks. Imiamintescsi acum de cena din flmul lut Woody Allen, "Tot coca Gene Wilder se indragosteste de oaie sisoured inpat cues, Incd ridlascena aia. E genul de umor de pestrada mea muavsor: Daca parintii nu far ft fost surse de inspiratie, i nu te-ai fi faicut actor, ce-aifidevenit? sriien: Asta eo intrebare interesanta Pontru cd dificil simi imaginez un alt stil de viata decét cel pe care l-am vat gi cu care am eresout. Parinii meiedlitorese mul, av avuto mulfime de angejamente Ia teatre si cluburi de noapte. De multe ori mé duceau la spectacole giconcerte, deci amerescut liga scena Initial muam avutmici cea rai mied dorinfa sa ajung actor. Visul meu era si fu regizor. In scoala am fostinteresatde storie i geologie inst niciodata nu m-am gindit 8 folosose cumva practic acest interes, ruavsor: Copiii t&i (nt. fiica Ella, 18 ani gi ful Quinn, 10 ani erese inte- un mediu similar (nt. pe Christine, sotia lui, Ben a cunoscut-o in 1999, pe platourile de filmare ale uni serial de televiziune, ea insigi find actrita ‘Acum, cuplul locuiegte in New York fi duce un sti de viaga total opus celui excentric). Ceai dori sale cultivi? sruiem: Din pacate, na pott influenta anumite Iucruri, imi amintesc cit de des erau paringit mei abordati de ‘oameni pe stradi. in acele momente ruaveam cum si reactionez, desiacele faze imi displacoau. La fel se intampla acum eu copiiimei. Am observat cat de sensibil reactioneaza stun cand mi abordeaza oameni ptavaoy: Cum erai in copilarie? sruien: Am fost destul de timid. Am ereseut in Manhattan, pe Upper West Side, 0 zoné nu toomai barghezi In cele vremari. Am fost de multe ori atacat dealti copii, mis-a furat eeasul UMORUL E 0 CHESTIUNE COMPLEXA, PE CARE OAMENIIORESIMT SI OABORDEAZA IN MOD DIFERIT Ben Stiller PLAYMAKER mi s-au furat biciclete. Bram slabut gi nu ma puteam apira. Filmele mele de azi au cite ceva din ceea ce am trait in copilirie, puaveor: Ai implinit 50 de ani. Au existat semne ale crizei varstei de mijloc? smiuer: Nu, deloc. De ce toatd lumea are impresia ci atunci cind imbatrdnese, oamenii o iau razna, Nu mi-am cumparat un Porsche si niei nu simt nevoia si particip Ia un concurs de triatlon pentru a-mi dovedi ce tip grozav sunt. $i nici nu mi-am luat 0 amanti de 20 de ani. puavaov: 15 ani de cdsnicie inseamna © eternitate printre cuplurile de la Hollywood. Cum afi reusit asta? smiuer: La fel ca multe alte cupluri. Noi ducem o viajé normalé, stim Geparte de mass-media si de tot cireul de la Hollywood. Multe cupluri din industrie stau doar in luminile refiectoarelor gi in bataia ziarelor sau apublicului, Eu gi Christine nu facem asta, piavaor: Deci se poate spune cf esti un familist invergunat, STILLER: Absolut! Toate persoanele din familia mea au o relatie foarte apropiatii iar sofia si copiii mei reprezinta cel mai important Iucru din viaya mea. Ei imi dau sens. Orice persoand care lucreazi in industria filmului are nevoie de un echilibru. Allel, te transformi instant, Copiii iti asiguré acest echilibru, atunci cand ii consideri prioritari, asa cum fac eu, puaveor: Agadar, ti-ai “tit” viata, srituer: in anii 90, da, Eram dependent de mune’, lucram intr-o vitez’ ametitoare gi treceam rapid de la un proiect la alvul. Prioritapile mele s-au schimbat cu siguranti de cind am familie. $iimi place foarte mult aga. puavaor: ‘Te-ai autodefinit in mod Pack"-ului de Ia Hollywood, facind referire la legendarul "Rat Pack”, condus de Frank Sinatra, Ce e in spatele acestei "tritii"? smiier: Eh, aceasta e mai degrabi o inventie a mass-media. Sunt prieten cu tipi precum Owen Wilson, Vince Vaughn, Jack Black gi Steve Carell. Pe noi toti, comedia ne conecteaza intr- un fel sau altul, Ani buni am Iuerat impreund, ne-am distrat gi pe platouri si in afara lor. Cea ce ne-a spropiat mult. Dar mu suntem o Mafie a comediei, aga cum ered multi (ride). ¥ PLAYBOY / aprile 201649 OMS e We Nee NN ig INCEPUT SA GANDEASCA IAR IN ZILELE NOAS- TRE DITAMATINDUSTRIA PRODUCE MILIARDE ~ DE DOLARI, MUTANDU-SE IN ULTIMII ANI DE PE ECRANELE TELEVIZOARELOR SI PAGINILE REVISTELOR, IN MEDIUL ONLINE. INTR-O LUME MNes Nea eee ewe Ney aris AVA MeO Lass eu1e b 0),\ale WALel| DUS, 0) IM gbsta ao ssc el Te INI S,\ AO MAGIA Ue) 0) Me Dasa IMO st Vee eso ON ata esr cen Ue a a CE NUSTIAI DESPRE, 7 Porno: i ia aluat @etoriana Imaginile cu oamon! gol exist dintotdes ‘na dar pomografia aapirut eu adevirat in Era Vietoriand. Pini in secolul 19 existau. ‘ctevalegi tn legituri cu comportamentul sexual dar niciunadintre acesteanu aves {nvedere imaginile legate de sex. Victo- ‘enti au interzis reproducerea nuditigii entra toatlumea mai putin pentracla- sele superioare despre care, spuneau, cA au ‘capacitatea intelectualé de a judeca ima- sinile aga cum se cuvine, Cnd s-audesco- perit rimagijele Pompeiulu, statuile nude au fost rapid mutate im Muzeul Secret din ‘Napoli dar inciuda acestuifapt, pornog laa devenit populard in lumea Viotoriand. Tar oameniio"foloseau” eu diseretie. tralia eo democratie deschis, trebule ‘mentionat ed acolo este interzis si vinzi sau si inchirieri materiale XXX. intoate tatele, mai putinin doud: ACT si Northern Territory. Din cauza aces- tei discrepante din legile australiene, in ACT sin Northern Territory s-a dez- voltat intreaga industrie a pomografiet australiene, In anul 2007 autoritaile au gsit materiale pornograficeilegale {n posesia commitiilor de aborigeni Digitalizarea ‘VHS-ului asupra Betamax-urilor.Jon- Industria porno. foarte puternicd st _gland eu pial de peste 50 de miliarde de de puternici ncit ajueatsijoackroluri __dolari pean, nue de mirare. producitorii rmajore in dezwltarea formatelordigitale din industee gi permit si fack uneorljo- de-alungultimpuli, Nudoare&jueat _curile. Veniturie din industria porno sunt unrolimportantin“rézbotul” DVD versus mai mari decit cele combinate din fovbalul Blueray dar intrecut, sajtstlavictoria _profesionit, baseball i baschet. PLAYBOY / aprile 2016 54 oe endenta, Srnograhi Sunt dou’ grupustnequvernamentale care se opuin pornografie: cele oe fin dereligie side feminism. Ambele grupuri susfin c& Pomografia da dependent se caracto- zeaai printr-un abua de material porno fale, Deasemenea,aceste grupurimal 52. aprile 016 / PLAYBOY spun ci exist cinci pas pandla deper sic se poate ajunge pana laa-t ingele partenerul sau chiar panda orima (in ciuda evidentelor care arata contraril) Feministele mai sustin of pornogratia umileste femeile Biserica romano-catoli cf considera ciate uita la pornogratio este o"gravi ofensa’, cu alte cuvinte ef vel fi damnat pentruasta, Cum se-ncepe Dacieti bicbat veel icp fac o carer ‘in industria porno, gansele de afi acceptat sunt destul de miei, Dac totus vrei si in- ‘ripe zona ga, gansee crese exponential, deoarece aici este mereu loc, Tote sa mi flide-a dreptul hidos. Revenind, dact vrei tun job ca pornostar mascul, iat mai uugor dact aivenila pachet cu tipi care rail triznet scares fie de acords8 oace gen, cu condifiaca tu sa fi acceptat. Sti vorba aia: femeia teridica COT \ Distractia din hotel tre client hoteluz eslacanale pornope din eamere. Un sondaj de acumeitiva ani, facut dolanturle Hilton, ‘Marriott, Hyatt, Sheraton si Holiday Inn releva cil un procentaj imensdin servciile de cameri veneadin inchirierea flmeloz porno de citreclient. Inunele tri, unde pornografia public eilegala, hotslurile Sunt ele mei bune locur care pot satisfa- ce newoile”clientilor strini Puterea statisticilor Numaraltotalalsite-urilor pmo era de 24milioane anu trecut (12% din total numiruluide website-uri. In feeare se ‘candi, se cheltuie pe pomografie 1075 de dolar sitot in fiecare seoundd se ulti la pometuri 28.200 de persoane. 40 demi loan de american sunt vzitator con stantiaisite-urlor porno, Una dn rel Dersoane care seutdla filme porno este femeie. 2.5miliarde din mailurle care se trimit zn inlude material porn, 259% din ciutrile pe motoarele aferente ai legituri.cu pomografia. 26% din desc cirile de pe net sunt porno, 20% dintre barbayiadmitoa s-auuitat la filme porno lamuned Sitotaga! PLAYBOY / aprile 2016 53 NK Niet % HAA My sunt ae ee oo ch eae ee aCe Cee Cons Peery a eed Cera oars ea mae un model. Eo fi ona CR Le eed ‘Fefe @lituri de senectute, ascuyime Depotsi-micautunelte,ceide-acolo ee ee | ee er ae er ore Coes Premier C ae) Gerrit rn eh en cee eis Ceecnec Leet erie Mesto nina a tener MOR Rothe etna OR eRe ea ee ve ant Ce meron een een eae Ere ROSATI ENA © rrtre te enters cetin amma neve che td Earner eerngnett a ey ert Ter etre eter crertnertet ect din materiale industrial, pitch cere err nm eee nets ies Saran ere epee epodele.Aveam marenevoiedeun rile stauaga Lumeaartele inspirath éemencaspatiuiarmie imi placesé in mod constant de formele femeil cs Ente eee eens mS Met eter seer sien eee ect erc a Dae MISS APRILIE 2016 E : 5 a ya au pre FISA PLAYMATE Nome: RACHEL HARRIS | aust: 82 D rare: 81m souovrr: 62 em | ankupime: lot crevzare: 15 bq pata nasteriz: 24.06.1941 nocun nagreRtt: Pasadena, California auprprz: $4 flu recunoscuta ca artist si ca personalitate, aratand persoana din spatefe Qucrarifor mefe. 0 incr7A: Cineva care e pasionat cu privire a munca Qui si, eventual, excitat de mine. o vzpamma: Un tip care nue in stare 58 ias& din 2ona Qui de confort. De ce s& nu incerci ceva nou? vorss worpars: MA arune cu totud fn munca mea. $4 te cureti devine cu adevarat pdcut abia dupa ce te-ai murddrit bine de tot. FELUL 2N CARE VAD LUcRURILE: E bine 84 ai orice fe de experienta, dac& nu pentru altceva, macar pentru cd vei invita © Lectie. inrAunrrea perrecé: Un Qoc confortabil si_o micd surprizd. Hraineste-ma cu mancare bund si invata-ma ceva nou. GREV CU VIATA DE PUG VOPSEAVA Roger, ai de gand sd-mi spui ce planuri ai pentru seara asta?” ee aay PLAYBOY.COM VY SO a aR T grown neerres Tenea onal ADNT JN PREZENT, LE CHRISTOPHER cumulttinp inurmt. Soarta giliberul PERMITEM arbitru, vegnica brand Y Silane, ALGORITMILOR tnorinstrumente K STEINER SAIA MAI MUL- Ihave trite Evorba TE DECIZII iN CE Aoalgoritn- rust NE PRIVESTE, reaper neproape. DECAT LUAM ecare decizie gi procesdin vietile NOI iNSINE. Tuteompleresopecte SE VA TRANS- { Inetstbinre dock FORMA CAT DE v ieee CURAND CIBER- ase > deo sae SERVITORUL Y algoritmul se devotes siprosperi. Iaracesta iN STAPAN ub fuinginol 66 pile 2016 / PLAYBOY Cum vitezele de caleul erese inconti ‘muy, iar kilometri de cod acoperd aproape flecare eventualitate, algoritmii au inceput 4 preia tot mai adesea controlul asupra mai multor aspecte ale vietii noastre, de la ciutarile pe Google pan’ la Spotify, dela ratele de asiguréri pind la traseul pe care ne intoarcem cu magina acasi de Ia servi ciu. Algoritmii sunt capabili si ne citeasca andurile. Este cea mai recent evolutie care ne rezerva fle promisiuni enorme, fie un uriag perieal, in famotie de persoana cu carediseuti E dificl de identificat un moment origi nar, clind margul algoritmllor eitre domi nafia completd a inelinat balanta gia ajuns la masa critic. Ani de-a rindul, trecerea s-a produs in ticere. Doar cind efectele au devenit eét se poste de evidente, cind ascensiunea algoritmilor in societate a evenit viguroasi si palpabili, umea a dat alarma, Nu mai trebuie spus c& oamenii sunt in inferioriate, Acolo unde noi vedem hiaos gi cantititiincomensurabile de date, boii condusi de algoritmi detecteazi mo- ele, discem ordine in haos gi vin cu con. cluaii {ntr-un fel, algoritmil gi programele de calculator care ii inglobeaza urmeaza evo- Ingfa omului. Zi dei, Silicon Valley ne pro- pune si externalizim tot mai multe dintre activititle cotidiene repetitive. lar propu- nerea e seducitoaze, De ve #i-i faci grijlin privinta gofatului, cind BMW, Audi si cei laltirealizeazi algoriti pentra asta? De ce si pierzidin spatiul torpedoului eu o harti, ccind telefoanele noastre, indrumate de Apple sau Google, ne pot directiona incotro vrem si mergem? Dece sine maiobosim i si analizam oferta dintr-un bar, cand un al- goritmalunuisite de ntalniriagacumeste (OkCupid, ne poate oferi cu zecile persoane 68 aprile 016 / PLAYBOY care sini se potriveasci? De ce sii mai seri- com liste de cumpirdturi, cind putem si-i strigim frigiderului “Mai trebuie Iapte!” jar Amazon s& nil livreze intr-o ord? Am proiectat algoritmi pentru decodificarea comportamentului gia modului de functi- ‘onare acreierului iar acestiaau reusit. Mai ‘imfine o intrebare: ce urmeaza? Ca puyin noroc, rispunsul pe care i-1 dorese oame- niivafi in aoord eu acela al botilor. Acum 30 de ani, algoritmii au devenit celebri pentru prima dati, dupa ce au pi ‘runs pe pietele finaneiare gi au oferit un avantaj in arena comerciald companiilor twhnologizate. De atunei, au evoluat gi au ajuns si afeeteze, dacd mu chiar si contro: love deja, fiecare aspect al viet noastre:e1 znedecid slujbele pecareleavem, cucine ne cisitorim, unde locuim, ineotro gofiim, o refete medicale primim, muzica pe care o scultim, notele pe careleprimim simodul incarene sunt investti bani, Algoritmii ay invadat acele bastioane fin nuantate,locari unde pareau imposibil de reprodus inteli- senja gi sentimentele umane, in domenii ‘cum ar fi compozitia unor piese muicale originale, compunerea unor eseuri scri- se, redactarea unor romane de fictiune originale gi jocul unor jocuri, asemenea pokerului, care imbind procesele logice ‘cu abordirile emosionale non-liniare ale omulul Agadar, ce sunt aceste Iucruti, avegti algoritmi, care par atdt de hotdrati sine ia locul? Degi titulatura denoti o oare re origine tehnicl, un algoritm rimdne un instrument simplu, Bste un set de instruc- ‘uni care, in cazul introducerii unor date, produce anumite rezultate, Un algoritm za implied prezenja neaparati a unui cal- ccalator. Un set de instruetiuni pentra pre- pararea manual a cafelei de dimineata este, tehnic vorbind, un algoritm, Desigur, algoritmil pot presupune mii de intra, de Interogari de baze de date, de caleule gi de permitéri dinamice gi in pling evolute. Unul dintre primi algoritmi pe care ma- Joritatea studentilor de la politebnicd sunt solictati si-] erveze la cursurile de baz pentru caleulatoare este acela care si fac’, tun joc perfect de X si 0. Intrile sunt mu- tirile realizate de om, iar iegirle, mutarile calculatorului, Toate limbajele de ealeula tor -C, Java, Ruby, Python, PHP, oricare ar ‘mai i acestea - sunt veetori creati pentru aexprima algoritm, in prezent, putereade previriune existentd in codurile pentracal- culator face ca programele pentra X gi 0 88 semene cu cimpanzeii care se folosese de bete pentraa culege termite Amenintarea cuiva sau a ceva capabil si ne citeased gindurile gi intengile prin simpla analiza morfologied sau sintactics ‘cuvintelor noastre pare ceva de-a dreptul Ineredibil. Nu insi gi imposibila. Presupu nem cé psihologii opereazi intr-un mod oareoum aseménitor, desi rispunsul lor au este la fel de clar sau do prompt ca acela al algoritmilor. fn toate aceste eazuri le ofe zim algoritmilor gi terapeutilor 0 multime de informatii de prelucrat: rispundem la intrebiri, facem declaretii, vorbim si ia- igi vorbim pind cnd cuvintele se string cu sutele gi mille, Dar daci nu le-am oferi nimic? Dac nu le-am oferi niciun cuvint rostit,niciun cuvint seris,niciun gest ficut cumdinile cile-am da doar chipurile noas tre? Ar putea algoritmii si ne injeleaga gi intr-un asemenea mod? Celor trei copii ai mei, asemenea celor sai multi dintze cei mici le place s& se uite la televizor. Acasi le-am limitat intervalul de timp pe care au voiesi-| petreacd la tele Vizor. Iasi atune ednd au oeazia, el igi vor concentra intreaga atentie asupra pixelllor pe care i au in fatd. Zgomotele din exterior, cum ar fi unul dintre pirintii care ii intrea bi ceva, nu mai existé pentru ei. Chipurile Tor, sau cel putin aga mi se par mie, denota un fel de mirare absoluta gi pot rimane ot. surileciscate pe durata intregului program pe care ilurmérese, Ceea ce se intimpla pe ‘icu] ecran nut le modifica deloc fiziono- ‘mia, Sau cel putin aceasta este impresia ‘mea, din punet de vedere uman. ‘Algoritmii, in schimb, ne intuiese cele ‘mai ascunse mecanisme ale gandirii chiar si in astfel de intervale in care le oferim foarte putine indict palpable. Pani siceea ce ar pirea privri plerdute in gol ga cam sunt acelea ale copilor care se uti ia tele- vieor, oferi date care pot fi analizate de in- strumente suficient de sensibile pentruale detects instrumente utiliza dealgoritmi, desigur Mai multe companii dezvolta acest tip de tehnologie,utilizand algoritmii pentru ‘citi chipurile oamenilor gi pentru a intra astfel in creieral lor. Una dintre comps- ni, Emotient, are lesitura directa cu Paul Ekman, cel care in urma cu 60 de ani ain- ‘coput si stadieze semnificatia expresilor faciale. Ekman a ficut legatura intre di- versele migeari ale buzelor, sprincenelor, obrajilor gale fruntil cu gase seturi dis- tincte de emoti: fericire, tristete, furie, ‘dezgust, team gi surprizd. Dupd ce g-ade- ddicat mai bine de 20 de ani acestui subieet, Ekman apublicat in 1978 cveaceel anumit FACS, sau Sistemul de Codificare & Actiu- ni Faciale prin care este apreciata iecare ‘expresiefacinli, FACS furnizeaziiun set de standarde pentru a decodificafiecare mig- care facialé natural, de la ugoara ridicare ‘2 buzelor pana la increfirea nasului sau ‘ncruntatul sprincenelor. Dupa ce 2 stu- iat chipul uman gi toste modalitiile prin care acesta este modificat de sentimente, ‘Ekman a clasficatfiecare derivaté a fiecd- reiexpresii imaginabile. Un sistem atit de cuprinzitor trebuie ‘4 fie unul complicat. Pentru psthologit ‘umanisaupentruoricinealtcineva, ar dura ‘an intregi pentru a-lstapini, Este motivul pentru care insusi Ekman, acum in virstt ‘de 81 de ani a fost timp de 30 de ani unul intre cei cfutati consultanti din lume. A colaborat cu CIA, cu FBI, cu DreamWorks 1 Pixar, invijindwi pe cei alla in aoele Iocuri taxonomia migedzilor faciale. Cand ‘Elman a pus bazele FACS in anii 1970, acesta gi-a dat seama ed genul avesta de analizd ar putea fi inglobat intr-o bund zi {ntr-un cod de calculator, o culegere deal dicareasprincenelor. “Nam finite ar exista pos automatizirii intregului proces, inst pe atunei ma dispuneam de eapacitti de cal- cal sficiente’ imi explic’ Ekman. ‘in 1985, pe end participa in Tara Ga- ior la 0 conferinta despre propriul six sistem FACS, Ekman ¢-aintalnit eu un om de int car realizase unl dintre prime- Ie calculatoare cu provesare in parael din lume. Iar una dintre primele aplicati ale calculatorului folosea algoritmi care recu- rnogteau chipurile umane dela o distant de 50 m. Ins atunei cid lumea avea ex- presi faviale specific, lucrul asta pro- ova suicient de mult “zgomot” pentru caalgoritmil sinule mai poatdrecunoaste 7gomotulexpresilor emotionalealeoame- ailor bla in mod constant programal de reeunoagtere facial “insi taemaiacel gorot’ Eman, “eraobiectul meu dest Ekman a vititat Iaborstorul de caleula- toaredin Londragialuerato siptimana ca tehnice de calou, timp in care a fost cape- bils-oprogrameze pentruarecunoagte mai rulte expresifacale de bazi, Dupi aceas- ‘experienta, Ekman a trimis o propunere pentruprimizea une barsecitre Institut National de Sanatate Mintala, pentru agi putea continua studiul ins INSM (a re- plicat, see: "Suntem de pirere ei niciodata taleulatoarele na vor fin stare fac lu- spune crurile despre care pomeniti dumneavoas- ‘28° igi amintegte Bkman, La scurt timp dupa asta, Ekman I-a in- tilnit pe Terry Sejnowski. Avesta avea un octorat in fied la Princeton silucrase ca cereetitor $i profesor la Universitatea Ca- lifornia din San Diego. Sejnowski Ia ajutat pe Ekman si obsind fnantarea studillor sale, iar eei doi au inceput luerul la auto- rmatizarea modalititi de citire a chipului tuman pentru tot eeea ce exprimé acesta, Proiectului i s-a aliturat doctorandul Ma- rian Bartlett, ceacarein anii 1990 ainceput si aplice algoritmii de invagare automat in acest domeniu, Algoritmii de invatare automata pot fi instrumente solide in cazurile unor pro- bleme complexe, de mari dimensiuni, pentra care realizarea unor algoritmi de programare liniara clari gi standardizati ar fl imposibild. in eazul unui set de rezul- tate agteptate, un algoritm de invitare au- tomaté va functiona pentru a gasi cele mai cfielente modalititi de a ajunge la aceleasi ronultate, prin nol probleme. Cu eat acog- {1 algoritmi consumii mai multe astfel de date, cu atat devin mai inteligenti. Estemo- tivul pontru care sunt eficienti in descope- sirearelatilornonintuitive din cadrul unor seturiuriage de da Utilizarea de citre Bartlett a algorit- de invigare automat s-a bucurat de succes, Colegii sii gi rezultatele rmuncii sale au stat la baza Emotient, compania care a lansat pe pista in 2013 programul pentru citirea expresilor faciale, dupa ce progresele din domeniul camerelor video igitale gi al calculatoarelor de serie an ficut ca tehnologia s& poata fi utilizata la soap larg {in acest moment, programul devenise ‘mult mai eapabil si citeascd expresiilefa- clale deeit orice om. “Dacd le geri oame- nilor si-gi exprime pirerea subiectiva in privinfa unei expres facile, de multe ori acestia se vor ingela. Oamenti nu gtiu la ce sise ulte” spune Bartlett, cofondatoare gi sreetitor stintitie principal la Emotient. 8 atunci cfd masoritotul intr-un mod obiectiv, eantitatea de informatie este uri- Primii clienti al algoritmilor Emoti- ‘ent au fost firmele de pe Madison Avenue, Companiile de publicitate doreau si com- Dine nous tehnologie de citire a expresiilor faciale ca practics lor normalé, de a folosi focus-grupurile pentra a stabili noile pro- duse care ar trebui lansate pe pia Procter & Gamble, de exemplu, a utili- zat algoritmii Emotient pentru a masura reacfiaconsumatorilorlamirosurile noilor s8l detergenti, P&G le-a cerut persoanelor din focus-grup si analizeze egantioanele de azome, pentrucaapoi, aga cum prevedea ‘metoda standard, si le puna si completeze un chestionar cu propriile pireri ia privin: {a gamel de produse. La sfargitul gedintel, articipantilor Ii s-a permis si plece acasit ca un tip de detergent, la alegere. S-a de- ‘monstrat cf subiectii nu au ales de flecare datiddetergentul despre care declarasera in studiu ci ar avea aroma preferati. Iinsialgoritmii Emotient au determinat ‘ca mare precizie aroma pe care 0 persoa- ‘nd o va lus acasa, P&G i-a inregiserat pe ‘membrii focus-grupului in momental in ‘care acegtia au mirosit pentru prima dati fiecare aroma, Reactile initiale, reactile instinetive, au fost tridate prin microex- presillelorfaciale,adeseaavand durate mai ‘ii de o secunda, produse atunet eénd au inspirat prima dat’ mirosul respectiv. Re actia accea instinct, indus’ de amigdala ‘cerebral, este cea care influenteaza cele ‘mai multe dintre decizil. Amigdala este separati de partea erojerulut responsabili, pentru logici sivorbire,sicare prin urmare digi renultatele din studiile de grup. Tdeea cf studiile de focus-grup sunt aproape irelevante a transmis o undi de soc intregii industri de publicitate gi i-a fdus din acel moment lui Emotient un fx continu de cliengi cu bugete doldora. Teh- nologia Emotient aajunspindlapunctulin ‘care ponte mésura gi cataloga fiecare fat dintr-un cadru video, Un videoclip de mare rezolufiefilmatlafinala NBA, de exemplu, poate fi evaluat de algoritmit Emotient pentru a stabil starea general de spirit a spectatorilor din acel moment al meciulul Poate fi vorba de 100 sau de 600 de chipuri ‘umane. Algoritmiile vid gilecitese pe toa te. ‘Tehnologia utilizatai de Emotiont a de- vonit atit de eficienta gi atét de rapid, {ncit compania oferi in prevent acces Ia algoritmii sii oricui, prin intermedi in- teretului, Utilizator igi incared videoek- purile pe site-ul Emotient gi plitesc 1,09 $/ ‘minut pentra ca acestea sil fe analizate [N-am rezistat tentatiei de a testa algo- ritmii pe copiti mei rimagi cu gurile sea 70. aprilie 06 / PLAYBOY te in fata televizorului S-a dovedit ci pind si{ofele lor mai degraba pline de stoicism exprimd sentimente interesante. Tam Inregistrat urmirind ineeputul lui The SpongeBob Movie: Sponge Out of Water siam incircat videoclipul de 15 minute pe serverele Emotient, in vederea analiz sale, Nua trebuit si astept prea mult, Dup doudore, sistemul Emotient mi-atrimisun raport impresionant prin profunzimea gi aminuntele oferite, Printre datele oferite utilizatorilon, Emotient trimite o variant a videoslipu- Tai original, care confine cadre unde spar chipurile umane. Cind persoana filmata nu se uit la camer’, cadrul dispare. in Greptul fiecdrui cadru, programul afigeaz’ ‘unsingur cuvint care descrie sentimentele acelet persoane, din acel moment. in eazul micilor mef telespectatori, sentimental in rogistrat de program a fost adesea “neutra’, aceasta flind aceeasi evaluare pe care cei ‘mai multi ar face-o ednd observa privirle in gol ale unor copii absorbiti de actiunea de pe ecran. ins in anumite momente ale Slmului, chipurile lor au ficut si isi la veal anumite sentimente, Momentul care ‘La inspfimantat pe url dintre cei mic! notat cu constiinciozitate de Emotient, Fa erutat pe cel mai mare. Programul a in- intuit toate aceste momente intro unied deseriere pentru fiecare eopil. Pind si un om lipsit de progitire gi-ar da seama de ‘momentele importante ale filmului gi de ‘modul in care acestea l-au afectat pe fleea- re elespectatorin parte. tins programul nu este perfect. A con- fandat unt! dintre sentimentele fice! mele cu “dezgust", in intervalul de zece minute fn care aceasta gi-a pus mana la birbie gia ‘ramas cu ea acolo, ins acesta functionea- zi suficient deine pentru.caintr-o buna 7i si ne trezim cf algoritmii se afla in fiecare camera de supraveghere din magazine, la flecare adunare politica, la flecare dealer auto, ba chiar la interviurile pentru anga- Jare, in orive loc unde este esential si dis- ‘cornireaotille instinctive ale oamenilor. ‘Acest lucru nu li convine lui Ekman, creatorul introgii logit care st la baza al goritmilor. El rimine interesat de stiinta sistemului su gi in calitate de membru al consiliului consultati al Emotient, este gi actionar al companiei, insi mi surprinde cand imi spune pur gi simplu:“Sunt destul e ingrijora Apoi {gi continu explicatia: “Dac ur ‘mes7i si analizezi expresiile oamenilor gi sé le anslizeri sentimentele, ored ci ar tre- bui sile ceri aprobarea’ Deocamdat, Emotient declari ca apro- barea explicité mu este necesari, dat fiind cf datele raman anonime. Chipurile din- ‘3-0 mulsime de oameni rimin doar nigte chipuri glatat. ins Ekman ede parere cia citi sentimentele enivainte-un mod atat de ‘mecanie, de algoritmie, inseamnio violare a spatiulul privatal persoanet respective. Intrebirile legate de utilizarea acestor algoritmi indue adevirate povesti gliini Soo-fantastice in viaja de 21 cu zi. Unde ar trebui si tragem nie? Unde ar trebui siin- ceteze utilitates programului-cod? Nicholas Carr, autorul cérfi The Glass Cage, se teme & margul automatizarii ne face mai idioti gi cd algoritmit if coboara pe oameni lanivelul unor simpli operatori, care asi programul-cod de caleulator sale faci toatd treaba, indiferent daed e vorba de cockpitul unui avion sau de bancul unui strungar dintr-o uzini, ‘Automatizarea fractureaza seopul de mijloace’, serie el. “Ne ajuté sf obtinem mai ugor evea ee ne dorim, insi ne indepirteazd de munca de eunoagtere” ‘Atunci cind predim, aga cum spune Carr, munca de cunoastere, nu facem de- ‘cit si capitulim in fafa foryei botilor. Carr militeaza ca oamenii si petreacd mai mult ‘timp Ia serviciu fir ca intre ei gi obiec- ‘ul muneii lor #8 se interpuné programe- le de inteligenta arvficial, Kl subliniaza ca studiile au demonstrat faptul od pilot avioanelor de lini igi pierd aptitudinile de 2hor edd lasd aeronava in sareina algorit- railor pentru pilotul automat, in cea mai ‘mare parte a cursel. Deg! este adevirat cl pilotul automat este unul dintre motivele pentru care cilétoria eu avionul a devenit Ineredibil de siguri, Carr este de pirere ci pilofii ar trebui s& aibi mai des mai multe ore de zbor eu comenzi manuale, ft care Je-ar pasira aptitudinile intacte gi ar ajuta Jn eliminarea erorilor umane care au dus Japroducerea marilor dezastre aeriene din ultimele dou decent, “Ne putem lisa purtati de curentul teh. nologie, oriunde ne-ar duce acesta, sau ne putem opune acestuia’, serie Carr Aceste discutii ne due cu gindul la Star ‘Trek gila personajele negative Borg, o ras, ‘care a evoluat dintr-o combinatie a omului cu tehnologia avansati, care le spuneau in mod frecvent celor pe care fi cucereau c ‘nu are rost ste opui" un sfattransformat intr-un adevarat laitmotiv cultural In afara civilizatiei Borg, posibila cu- ccerire a lumii de cétze algoritmit pose- sori de inteligenta artficiala a constituit un subject dezbatut vreme de 2eci de ani Hollywoodul a fost mult timp interesat de acest subiect, incepand cu pelicula Iui Stanley Kubrick 2001: O odisee spatial gi continuind eu seria Terminator, pentru a Inchela cu mult mai recenta Transoenden: ce: Viati dup moarte a lui Johnny Depp. Cercetitorii stinjifie: din domenial ei bernetic, pede alti parte, au respins aceste subiecte, considerindu-le hiperbolizate gi prea putin probabile, ‘Numai cd in ultimul an, treidintre cele ‘mai stralucite mingi din domeniul gtintei au exprimat in mod separat avertismente in privinga existenjei unor programe att Ge intoligente, incét ar purea lua locul oma: Jui, ca fora dominanta pe Terra. Bill Gates, cel mai de succes intreprinzitor din toate timpurile in domentul programelor, a spus "Ma aflu in tabara celor ingrijorati, din ca za existenfei superinteligente!” Stephen Hawking, exceptionalul teore tloiaa in iad, a declarat la BBC: “Formele primitive de inteligenti artificial s-au do vedit afi foarte utile, insé eu sunt de pirere 8 dezvoltarea in continuare a inteligentei artficiale ar putea duce la sfirgitul rasei {nsd mult mai rau-prevestitoare par afi frandurile omului de afaceri gi inventato rulu Elon Musk, cel care a avertizat prin Jansarea unor tweet-wri cum ar fi: "Trebu: Je 84 fim foarte atenti cu IA. Este potential ‘mai periculoasi decit bombele nuclear” Musk a realizat in mod constant mai mul te lucrari pe care alii le considerau impo- sibile: a fieut ca Tesla Motors si devini o forjdin industria auto gia inflintat SpaceX, © companie privatd care proiecteazi, pro- ace gi lanseazi rachete in spatiul cosmic ceuun rocentinfim din banii pecare NASA fi ceilaltijucdtori din cursa spatial i-at cheltuit,ingrijorarea pe care Muska mani: festat-o in privinga acestui subject merit privita cu atentie. Algoritmli ne-au evaluat djea pe multi intre noi intr-o miisurd comparabili eu ceca analizei unui psthologuman.Iarcei ‘mai multi dintre noi niei micar nu avern hhabar cd ni s-a intdmplat aga ceva. In ear tea mea, Automate This, am descris cum compania Mattersight din Chicago a alei- tuito bibliotecd de 10 milioane de algoritmi pentru a estaloga vorbirea umand, Ingine- ri companiei su combinat apoi acegti al- foritmi cu recunoagterea vorbiri, pentru a creaun sistem care stabileste cu exactitate personalitatea fiecirui vorbitor gi, adesea, Ja ce se gindeste acesta sau aceasta. Re- zultatele pot fi uluitor de precise. Sistemul ‘mea catalogat in mod corect ca posedand eeea ce se nuumeste o personalitate primar indusi de gindire gio personalitate secun- ark bazati pe reactie. Adesea, ind apelim numerele de serviell eu elientii, ne este pus refrenul bineounoscut: “Aceasti convorbize va ‘monitorizaté sau tnrogistrati, in seopul imbundtdtiri calitiii servieillor noastre” Presupunom eX acest fapt are legiturd eu progitizea sau cu o anumiti rispundere Insd de cole mai multe ori, asta inseamni ci milioane de algoritmi au fost deja pre titi sine asculte, Cand botit ne cunose personalitates, ei gtin cum si se poarte cu noi ca si fim mulfumiti gis ramanem cli- enti fideli gi proftabili, Prin directionarea apelurilor noastre etre operatori cu per- sonalititi aseménatoare nous, boti fae ca apelurile cftre serviciile cu client sé fie ‘mai scurte gi malieftine Ceca ce era un fel de experiment atunei end am seris prima data despre el a devenit intre timp o migeare de mas in companille care au contact direet eu eli enjil. Pregedintele dizeotor executiv de la ‘Mattersight, Kelly Conway, mi-a spus de curind ci algoritmil sii au realizat deja profilurile pentru 20% dintre personaliti {ile americanilor adult, Algoritmul de edtatare Google, poate cel mai puternic din lume, este responsabil pentru o mare parte din deciziile pe care Te Iudim in ce privegte existenta noastra gi devine din ce in ce mai personslizat gus- turilor noastre, pe mAsuré ce fl utilizim, PLAYBOY / apriie 201674 si incurajim, unde locuie, eiltorim, mer- gem la gooali, cum ne erestem familia. Cei ‘mai mult igi incep interacyiunea pe inter- ret prin accesarea cisutei de cdutare Go- ‘ole, Ceea ce acesta decide si ne ofere pe ‘prima paging sau sd inceapa si completeze {nainte ea noi si fi terminat de tastat idee, ‘este esentil, chiar dacie vorbade cautarea ‘unor ménc&ruri thailandeze sau a celor ma ‘bune stagiuni unde se poate schialaincepu- ‘ul sezonului, Nici nu mai trebuie si stim ‘numele restaurantului, fiinded algoritrmul Google ne va feri toate detalille necesare, Specialigtiin marketing cunosc de mult faptul 4 propriul nostra: comportament ‘online dezvaluic foarte multe referitor la ‘eeea oe suntem eu adevirat. Guvernantit co stiu gi ef Agntia Nationald de Securita: te, ne-a spus Edward Snowden, a utilizat algoritmi pentru a stablli daed o persoani ‘este sau nu cetdjean american, Sinded doar ‘comunicatile celor care au au cetijenie american pot fi monitorizate fir mandat judecitoresc, insi algoritmii nu au accesat datele referitoare la Tocul de nagtere sea la prinfi, Acestia au ficut aprecieri in funcfie de programul de navigatie pe internet gi de istoricul stocat acolo, Un cod de calculator nevizut a fost, de fapt, cel care a stabilit dacs esti cetitean american si dac ai drep- tul la intimitate pe care fil conferd acest fapt. ‘Adevirul este e& Statele Unite inceared inprezentalgoritinii, pentru caacestia sia Jocul gardienilor sau anchetatorilor umani, ‘Nunumai ci sunt mal ieftini deci camenii, ‘eisunt mult mai capabili inane pizi grant tole. Prin intermediul aparatelor instalate ia punetele de trecere a frontier, algorit- ‘ii pun intrebiiri turgtilor gile analizeaz rispunsurile, Ie examineazi cuvintele ale- se gi cauti clementele evazive, pauzele celelalte semnale ale minciunii Algoritm sunt alimentati cu datele camerelor de fl- ‘mat ou inalti definite, care masoari expre- slile faciale gi migcarea ochilor clatorilor, 72 aprile 16 | PLAYBOY indi acum, bot s-au dovedit a 1 cu mult smal eficien{i deedt oamenilin desoopericea color eare mint. Intr-un test al tehnologiei isponibile, efectuat la un punct de treeere 1afrontierei poloneze,algoritmii-au depis- tat corect in 949% dintre eazuri pe partici- panfii latest care au incereat s& treaci de punctul de control prin minciuni gicu acte false, Grinicerii umani care -au chestionat pe aceingi subiecyi nu au prins pe niciunal Existenja Administratieide Securitatea ‘Transportuli, TSA, inactuala sa forma, sa aflat de curind in central unei controverse dupa ce agentii side paza au dat greg in 67 din 70 de teste in care agen ai Departa- ‘mentulu de Securitate Interné au incereat si treaci explozivifalgi, arme gi alte mate- riale de contraband prin punctele de con: trol amenajate la aeroporturi Luatd deja in vizor de mai multe persoane nemultumite, ‘TSA a atins un nivel minim de ineredere Uni, doar pe jumatate in glum, au propus Inlocuireaagentilor de paziicucdinispecia- lizafi in depistarea bombelor. Ekman, vili- torul expresilor faciale, ede pirere c& TSA. cautiiunde nu trebuie, "Ar trebui sil cdutim pe terorist gi nu bombele acestaia’ spune el Algoritmit pot fi programati pentra a Gescoperi marturile involuntare de pe chip,acelea care indicdfaptul cA opersoand ascunde ceva sat ce pe punctul de acomi- ‘te un act de violenga. Acegtia pot fl folosigi de catre banci, pentra a-ialerta pe paznici daca pe usa a intrat cineva cu oexpresie fa- cial ciudata Faptul cd algoritmil s-ar descurea mai bine deeat oamenil in anumite posturl tot ‘mai importante pentru apirarea societiti civile ar puteafi deranjant pentru uni. Inst tendinta este una realé, Staful american Missouri, aflatineduta- reaunor modalitii constante de stabilire a sentingelor gi de reducere a poverii de 680 Ge milioane de dolari cat costa intretinerea calor 30.000 de deginuti din inchisorile de stat, aimplementatin 2005 ceea ce amumit, Sistemul de Aplicare Automata a Sentin- jelor din Missouri. Judecitori, procurori, Avocati ai apariri, ba chiar gi reporter! ai revistelor, au acces la tot felul de informa, referitoare la acuzat, iar algoritenul va fur- niza date despre infractiunile similare din ‘recut, laolalté cu informatif asupra cos fl vasuporta in eazul diver ‘Acuzatia de omor cu premeditare in ccazul unui recidivist eu varsta intre 22 gi 34 de ani, absolvent de liceu gi ou contract de munci, produce o sentintl medie de 93 ani, Sisterl mai dezvaluie of 727% dintre infractorii din cazuri similare au fost con- damnafi pe o perioda de proba, 1,5% at fost introdugi intr-o program de tratament medical gi 808% au fost incarcerati, Sunt prezentate gi costurile, dela 9.050 de dolari pentrucinei anide proba, panda 167510de dolar in eazul a 85% dintre cei condamnati lainchisoare, ‘Algoritmul din Missouri mengea gi mai departe, oferind judecdtorilor propuneri pentru sentinje, Degi propunerile algorit ‘mului erau facultative, existenja lor a de- ranjat suficient de multd lume pentru ca logislatival din Missouri si impuni restrie- {ii asupra sistemului, solicitand ca sentin- ele recomandate si fie eliminate dintre renultate. “B pleat, finde eu cred ct hotiréri- Je devin din ce in ce mai bune, pe misuri ce oamenii stia mai multe’, spune Gary (Oxenhandler, un judecator de aun tribunal din Missouri gi pregedinte al comsit statal consultativ pentru sentinje. “Si ‘mul existd pentru ate ajuta si ie decizil.E uninstrament.” Oxenhandler e de parere ef de introdu- crea algoritmilor in sala de judecat, atat ‘mp edt acegtia nu au cuviintul final, bene- ficiaza intreg procesul penal. Orive ajutor oferit pentru a-iusura munca de judecitor, spune el, fi va cregte eficienta in promunta rea sentintelor din eazul eelor 250 pind la 600 de infractori pe care fi are de procesat aun moment dat, Scott Greenfield, un binecunoseut avo- ceat newyorkez al apiriri, al cirui blog a dovenit unul dintre cele mai citite site-uri legislative de pe internet, giseste cé intred conceptul este gindit gresit. “in cazul de fat constangaesteun fel de Fata Morgana’, {mi spune el. "Nu pofi tine cont de nenuma- ratele diferente dintre fingele umane" care ar trebui si le influenjeze sentinja. Doar camenii, insisté Greenfield, sunt capabili sdinuangeze sit Costul inchisorilor a devenit imposibil de suportat pentru multe state, inclusiv pentru California, care a eliborat 2:700 de dojinuti in 2015, in eadrul misurilor de re- ducere a cheltuielilor gi a suprapopuléli, Oxenhandler e de pirere ck aplicarea algo- ritmil te, pentru a ne exprima astel,¢ si fle eli Derat. Vremea algoritmilor, subliniaza el, ‘este acum. "Cum economia merge din cein ‘eemai bine, oamenilor os’ le pese dincein ‘co mai putin’, spune el. “Dacd ratim acest ‘moment priclnie, vom ajunge si construim tot mai multe inchisori noi” {intr-un post att de important ca acos- ta, de a decide cine e liber gi cine va fiin- ccarcerat, cu siguranti cd algoritmii trebuie supravegheati cumva, insi s-ar putea ca ‘nu oamenii si fie cei mai potrivigi pentra aceast misiune, Cei mai buni specialigtiin caloulatoare au apelat, din cein ce mai des, Inalfialgoritmi de supraveghere Algoritmal pe care Departamentul de Statal SUA il foloseste incadrul Programu- luisiude Diversitatea Acordarii Vizei pen- ‘tru Imigrangi ar teebui si aleagiiun grup de solfeitant la intdmplare, cdzora si le ofere Vize in ficeare an. in 2011, algoritmul love lei nu a funetionat aga eum ar fi trebuit, ob oferitvize porsoanelor care le-au solicitat primole, in ordine eronologicd. Vizele au fost anulate, iar procedura a fost reluati, ‘intmplarea -adistrus psihie pe multi din- tre cei care au pierdut cvea ce au erezut ci vvaflintrarea lor legal in Statele Unite, Algoritmi gresiti, programe-cod_gre- site. Teoria spune ed efectele negative ale ‘acestora pot fl evitate prin rularea unor al- goritm specializafi Pare absurd, nsi con: coptul este unul rudimentar in eibernetic’, ‘Majoritatea programatorilor, ind ereeazit aplicatii on-line gi mobile, creeaz un set Paralel de teste, Aceste teste sunt, de fapt, algoritmi cere controleaza codurile crise recent pentruavedea in ce mod acestea pot strica aplicafia, Versiunile mai complexe ale acestora sunt cunoscute drept alfo- ritmi de supraveghere. Omul de gtiint Joshua Kroll a criticat depeste un an Departamentul de Stat pen- tru algoritmul acestula din eazul loteriei vizelor. Guvernul nu a fost transparent in privinta metodelor folosite, fapt care La obligat pe Kroll si depuni o cerere offeiali sishinvoce Legea Liberului Acces!a Infor- ‘matie."Ar putea si foloseased un tabel mai ‘mare de ealeul in Excel", spune el despre Departamentul de Stat. “Nu gtim ce fa ei in ealitate, li Kroll i-ar plicea si remedieze pro- blemele de acest gen prin algoritmi de su- pravoghere, care s& ne asigure c& ceilali algoritmi igi fac treaba in mod corect. El fe de parere c& algoritmii de supraveghere ar putea ajuta la solufionarea probleme- lor spinoase, aga cum sunt discriminarea la serviciu gi pe pietele de ereditare, acolo ‘unde detalile legate de ras gi sex sunt in ‘mod oficial excluse din calcul, dar sunt in terpuse prin metode indirecte. in cele din uurmé, corectitudinea este mai bine stabi in Intermediul programelor de etre oameni, spune Kroll, O lume cu algoritmi ne urmiireste ex- presiile faciale, ne misoari cuvintee, sta Dilegte cine merge la puseairie, cine este perchezitionat la aeroport, Cea mai mare parte din acea lume se intl deja sat ‘aaparea in curind i loos fe slarmate, Tele dintre cole mat bine informate per Sonne in prvinta acest subietintampi- 1nd favorabil regula algortinl David Cope este un persona uni, pein coca ch. ¢ renumit att x ats, oft on programator A seria programe-codin Lisp, tn limba) de programace complica gi pre {erate programatori din comunitatea A Ivoalagt tip 0 cats opure geo care au fost interpretate de orchestre de flita din intreage lame, Lider in eresrea de programe IA qi compocitor de musiek original, Cope a vat cum pasionati de ried cased en confindetcomporii- Te bazate pe algoritm cu opera lui Johann Sebastian Bach Jn timp de seitoral Nicholas Care s0- loité ea avioanele safle pilotate tat mai mult de catre oameni Cope e de parere ispunsil cel mai bin, solutia evident’, Const ina elimina cu totl pe oameni din cockpit Pind gi Cope este surprins de ct de ropedo se indreapt algoritmil citre conducerea socititi Gand Fam intrebat fourm tel ani decd el cred of algrita vor putes sere vreodsta un roman orc nal, rispunsal si a fost coneis "Nu Gind iam repeat intrebaren, arul tre, sa riginit. In prezent,lvreazi chiar la toast ner rpedinga bu din Sant Cra, California Este normal oa oameni si se teama gi sili se fac aeay de acele domentt in care tun luoru se descurea mai bine decit esata iipoate inocu, spame Cope. "Devenim ne- sigur pe noi cénd vin vorba de ast, Cand caloulatoarelejoaci gah san crecaza cova tai bum, lueral agesta te infure trib Inst eu cred of astolavem de cigtiat. Pu tem ajunge la un vel superior Tot act amen ear au fost psi peliber pot realiza scum ceva mult mal interesant” Sima interesant deci a pilots 0 mas- ni, de exemplu, este proiectareaprograrsa- iufenre gofasedinlocal nostra, $i,agacum tut damanstrat vehiculele autopilotate ale Google, Andi, BMW gi ale ator compan, caleulatoarele fs depigit djs pe oament In aces capitol, nea na oricine este capa- bil sa scrie programe, Cope recunoagte of unit oamen pot rémane gomer din enira algoritmilor de tei sau patrori pe pareur- sul veg, Chet, spane el a const in r= mareealtorcursur, penta unde la un nivel superior gipentriafoloscelemai not tehnologi “Sunt de parere cf, indiferent de nivel, oride cite ori exist posbitatea ca un sis tem automatizt ai realizeze cove spune Cope, "ar eb si-lisim so fac” “Trebuie sa sperm ef, in momenta fn care algoritmit vor face de tout, acestia Sig: doreasc pe oretori lor origin - tale veriuni de ereare mol, maberal, Finite ql stind mereu navola do cite evn, denumite oameni~pe Tange, drept PLAYBOY / aprile 2016 5 (CERE:AL RADU FETELE PLAYBOY Foto: WILFRIED WULFF DRIVE ME CRAZY! SE IA 0 FATA FRUMOASA ~IN CAZUL DE FATA, SEXOASA NEMTOAICA BERNADETTE K Smee a OES gas MASURA-IN CAZUL DE FATA, UN ena Nencgen Vee INTR-UN asa ema Vee) R-O DEPLINA SIMBIOZA. LA CADEREA NOPTII, IMA- NTIA INCEPE S-O IA RAZNA. DRIVE ME CRAZY, BABY! Y rereLe PLaveoy 70 apiggoss/PtA¥bOY 7 4, i 7 aie , os ey ye: oa 3 Fhe ” _ INVING MEREU Cele mai puternice superputeri din lame PPB RC RACETAB YAO g ey caw Ete PTA Rg ROR o Re Eee el oe TEXT JOSHUA FOUST. Peste 200.000 de militari americani se a in 150 de tari din intreaga lume. Un singur transportator aerian poate duce mai mul- te avioane de vanitoare decit posed cele ‘mai multe dintre tari. Beonomnia gi cultura americane domini zone din cele mai ost le colturi ale lumi. Atunei, de ce nu poate ‘America sig edgtige rizboa- {ntrebarea poate pirea ciudati, inst e grou si te iti Statele Unite nu a cigtigat ‘izboaiele pe care e-a purtat, cel pugin nu in sensul clasic Somalia 1963 pénk in Kosovo 1009, pentraa nt mai vorbi deteribilelecamage dn Irak ¢ Afganistan, conceptal victorian de “Vitor prin Infeingerca namical m- ae sensu in context wnan gialgrapusilor de uptd. Cur {sd comunttatea do politics extern amerieand rimine legatd de astel de ida strivechi gl dept, rizboalle pe care leva purta America vor continua sie inchs aren Deca lungul anilor, Statele Unite de- venitdin cen ce mal putin capabilfin wi defini concept de victorie in proprile rizboaie, In Primul Razboi din Golf, vic- toria a fost clan infrangerea armatel Ii Saddam Hossein gi eliberarea Karweitalai desu ocupatiasavolent,inséarmatoral confit in care fort impicnta SUA, cel din Somalia, naa avutn obiectiv concret. Existh mat multe motive pentru ast, lar total incepe eu natura confictluirespec- tiv.Somalianuafostun confictconventio. nal cares opuna doua armate,iarmlitari american st lupte de partea unciadintre fcestea, Soman a fost eu ttulalteva. A. fost in principal un rbot irmpotiva hao sult dasinsperantacdtrupeleamericane, sprijnitede ONU, arputeainfeinge mame ‘oatela ffi vale limpane an nou gt ‘ornin fart fnooteaten napa Decl rishoaiele din Blond an irpliont nai multe forte tradifionsle, weston ot vt drept rerltt o pace dificil nesi- srt in cua peste un decenin de oa 82. aprile 016 / PLAYBOY patie a fortelor europene. NATO a invins Torjele sirbesti pe edmpul de lupta, inst ppacoa rimine frail: violenta etnicd ri- ‘mine o problemi in Sarajevo, iar Kosovo esteincontinuare ocupat de mii de militari NATO, care impun ealmal cu forta. Este un soi de pace, ins in niciun eax nu este o victorie, ‘Ajunglind la secolul 21, definirea ins- ‘micului gi stabiirea modului de obtinere a victoriel impotrivaacestuis este mai difict- Tica oricind, Rézbosiele care continua in Afganistan gi Pakistan, Statul Islamic din TrakgiSiria, Al Qaeda imilitantiisprjiniti de iranieni din Yemen, luptatorii Al Qaeda i ai Statului Islamic din Libia si gruparile Al Queda din Mali gi Somalia fae dificil de {nyeles modul in care aplicarea fortei mil tare ar putea solutiona problemele care au dus la produeerea acolor rizboaie. Fortele farmate americane sunt extraordinar de puternice, nsi nu reprezinti instrumentul corect pentru aasigura victoria, Prin urmaze, de ee nu se descurci Ame- rica mai bine? ‘Ar fi prea simpla si spunem ci Statele Unite nu a tras niciun invigamént, ins re- alitatea complicati este c& am invijat prea ‘multe din primi nostri 14 ani de rizboi Impotriva terorli,Ofiealii guvernamentali stu cd le-au ramas doud treburi nerezolva- te, insd sunt la fel de congtienti in privinya Lipsel de intelegere a eontribuabililor ame- leant pentru vognicele gi atat de costisi- toarele confliete militare Oficialli americani nu sunt dispugi si admit ci au dat greg. “Au fost comise gre- sel", aga se spune, insi aceste gregeli nuau ‘pirut din senin, Rizboiul din Irak a fost, din momental ocupatiei gi pani la retrage- re, un dezastra absolut, iat modul in care operatiunea a fost executata contravine oriciror teori pe care orice ofiyer superior de carieri le invaya in academe militare, despre planificarea strategic’, Declarayia oficialé conform céreia in Afganistan s-au intdmplat lucruri bune ~iata efi copii ur- ‘meazi acum cursurile unei geo! ~ ignori faptul ed yara a rama total neguvernabili, lar talibanii controleaza un teritoriu care se miogte de a siplimindla siptimand. Cu toate acestea, iderii americani s-au Iimpirtit in doud tabere (asemenea majori- titi cazurilor in America, exist doar dou, pprti ale probleme’): una dintre ele spune ciinu au fost ucigi destui oameni gi doregte si se intervind decisiv cu trupe gi cu cam- pani aeriene masive in circa sase fri, in ‘imp ce cealalta tabird doreste retragerea si rimanerea in afara conflictulut. Pind in. prezent, pregedintele Obama s-apozitionat ‘mai degrabi in ultima tabard, incerciind si {faci atat edt sii calmeze pe interventio nist. Aceastd fracturi reprezinti in acclasi timp un defect fatal al politieli de rizboi prin jucarea unui rol constructiy, insi asta mu {nseamn’ neapirat cf absenja americani- lor ar i cea mai bund dintre politiei, Mili- tani care pun bombe na sunt o problema striina gi indepartata. Fiecare conflict pe care |-am menfionat are potentialul de a distruge entitatea statalé respectiv gi, ‘dati cu aceasta, de a duce la prabusiren ‘comerfului gi securittii regionale. Este o problema majord, care nu se opreste insi aici: grupari asemenea Statului Islamie actioneae’ in vederea reerutiriide oameni pentru sustinerea propriel cauze (doar ISIS singurd a adunat peste 20.000 de per soane din afara Trakului si Siriel, pentru a Jupta sub stindardul siu). Tot gofi de sta- tedin Occident sunt ingrijorati e& proprili ‘cetiteni care #-au altura luptei ge vor in- toaree in cele din rma acasi, radicalizati si pregititi pentru a comite acte de violen- {H. Deja oficialitafile europene intreprind rarilincasele undese oredec&: +i terorigti presatii de ISIS. $i, in timp ce politicienii american’ privese la tullburiri- lepe care aceste grupurr le produc, acegtia sunt prada a dou impulsuri contradictori cetitenii le solicit “si facd ceva” in pri vinta acestel esoaladévi a militantismului, dar exist respingerea publicd a ideii de a ‘cheltui bani sau de a trimite militari care si solugioneze problema, ‘Agadaz, intrebarea ou care se confrun. tii America nu este dacd si se implice sau ‘nu, Ne-am implicat deja gine confruntim i de zi cu consecintele acelei implicari, Jintrebarea este cum ar trebui si se impli ‘ce America gi fix aceasta problemi ma este dezbitu Realitatea este ca Statele Unite au invatat pre: multe in 14 ani de razboi anti-tero Motivul este accla ed politiele riz- boaielor purtate de America au dat greg Armata Iuptii exemplar, insi politicile de izboi, cele care oferd militarilor un scop gi directie de urmat, su eguat fundamental Problemele eare ati mareat rizhosiele m erme ale Americii, din Kosovo 1999 pana ‘in Yemen 2015, deriva din incapacitatea de alucra la nivel politic, atét in plan intern, cat gi in zona de conflict. $i, tat timp eft politicile noastre rman gripate, nu exist sperante prea mari in privinfa unui ris- puns satisficdtor la frenezia cu care mili ‘antl islamisti cucerese tara dupa tard gl tansformd fn ruine fumeginde eivilizatii odinioara stralueitoar. Nu exist nimeni rispunzitor pentra secu! politic al rizboaiclor duse de Ame- jea. Ar 6 mult prea simplu si artim eu ogetul inabilitiile administrajiei Geor- ge W. Bush gi si dim vina pe acestes, Nu are sens si aritim cu degetal inspre visul ‘ebril din primis ani de dupa 9/11, cind ‘menii spuneau ci totul s-a schimbat, ini realitaten nu stitea deloc aga. Disfunctia este mult mai profunda sie ajungela ipsa fondamentali a legiturilor din sémal poli- ticii americane, care se reflect in politica fracturata gi ineficienta dusi in afara fri, Avind drept pistri de cipitai discursul vehement pozitiveitre presigiadne inri- Gicinat in gindirea magica « consilierilor, politica american nu se confrunti cu 0 fort compensatorie, in orice caz, stirmulentele discursului nostru politic se indreapta in direcyia gre- itd. Spriinirea ideiiinterventiei in fort, oricdt de nepotrivité ar fi aceasta, este re- compensati pe deplin (ginditi-vi la ana- listal William Kristol, are nu suferit nicio consecinta in plan profesional pentru fap- tul ed propovaduleste incontinun ideea de ribo). Pe de altd parte, adversaril rizbo- ilu, care eritied utilizarea forte in reali area obiectivelor de politicd externa, sunt aspru penalizati: corespondenta MSNBC pentru politied extern Ashleigh Banfield ‘ eriticat frenezia eu care mass-media a promovat invazia Trakului din 2003. fost scons’ de pe post, jar acum lucreazi ca re- porter de tribunal la CNN ‘La acest nivel de bazé, discursul public espre rizboi din America a incetat si mai fanofioneze, Vedem consecintele in prime- Je etape ale razboiului din Afganistan, in 2001. Analigti aflati sub o riaga presiune ea sprifini razboiul cw orice pret, au ca- talogat ca find drept exceptional inainte ca ultimul schimb de foouri sa se fi incheiat. {ntr-un articol apdrut fn Foreign Affairs la doar gapte luni dupa inceperea con‘lictu Ii, Michael O'Hanlon, un expert militar de Ja Brookings Institution care audi giacum rafinamentul armatei americane, a spus ci Pibolul “s-ar putea si intre in storia mili- tari american drept cea mai risunitoare victorie de la invazia lui Douglas MacArt- hur de la Inchon, in Coreea, cu jumatate de secol in urmi”, Rizboiul “-a ripit hui AL Queda bazele de pregitire din Afganistan sia obligat pe lider organizatiei si Fug’ pentra a-gi salva vietile” Desigur, Osama bin Laden avea sé riménd in ibertate inci aproape un deceniu, (O'Hanlon nu fiicea decit s8 exprime » PLAYBOY / aprile 2016 83 ‘pinia generali din simul Guvernulul ame- ‘lean: aflati ined sub efectele euforiei pro- duse de loviturile aeriene ale NATO din Kosovo 1999 si impresionati de moderni- zarea tehnologica a armatei americane, ‘specialigtis” in politica extern a con- siderat of inliturarea rapida de Ia putere a talibanilor mu avea nimic de-a face ox slabiciunea inerenta a regirmului taliban sam cu fragilitatea societipit afgane dupa aproape dou decenii de conflict sangeros, cise datora mai degraba priceperii gi valo- rilextraordinare a americanilor. Realitatea este ci, in primele zile ale ‘izbojuluidin Afganistan, Statele Unite na a infoles nimie din politica intern a Vi Agentil speciali care au fost trimist in oc tombrie 2001 au intrat in logiturd chiar ou ‘monstriicare i ficuserd pe talibani siapa- ri asemenea unor salvatori dup rizboiul civil din 1994, Afganii le cunogteau foar- te bine pe acele brute, chiar daci oficialii americaniaflatila conducere nu aveat nici ‘cea mai mica idee despre ei Din perspectiva americanilor,talfbanii ‘erau adeviratul inamic; acegtia i gizdui- seri pe Al Qaeda, refuzasord si-l predea pe Osamabin Laden dupa 9/11 gi drepturma- re, trebuiau atacafi, Prin egecul infelegerii trecutului political Afganistanului, tatele Unite si-asabotat toate eforturile diploma- tice gi militare depuse in acea tard, Cantan- duele in strand comandantilor militari si 84 aprile 016 / PLAYBOY ‘Allangei Nordice, americanii le-au garan- tat talibanilor capacitatea de e-gi mobiliza propriiiinsurgenti, fapt care se intampla gi in prezent, ‘Aces perspectivii nu s-areflectat nicio- Gat in discursul american principal des- prerizboi. Experpiin Afganistan au spairat cuzecile, Muli dintre acegtizexistau de pe ‘yremea precedentalui rézboi american de acolo, din timpul invaziei sovietice din anti 1980, lar vocile celor care chiar cunosteau, situatia, care intelegeau ce se intimpla in Afganistan, au fost trase deoparte, find fi locuite de un egalon de “expert in politica externa” care invatau din mers, in timp ce puneau bazele unei noi guverniri in avea ard La fol, ned din primole zie ale invazioi in Irak, au existat semnale ed se intém- plase cova growznic. Americanii au decis ‘i dizolve armata nationalé irakiang gi si-i inliture de la guvernare pe fogtii membrii ai Buatha (partidul care ii oferise spriji- nul politic Tui Saddam Hussein). Aceste institut opresoare Finaserd inchegati so- cietatea irakiena vreme dedecenii,insi.ad- ministratorii american nu au intentionat nicio clipd si-i inlocuiasca gi au creat ast- fol un vid de putere care a lisat societatea irakiand prada unei violente destrimar ‘Aga cum a concluzionat in 2012 un studi al Comandamentului Comun, “guvernul american a trecut la instaurarea unei noi guvernir irakione suverane gis-aconcen- frat asupra perfectionirii infrastructurii pe termen lung, concomitent cu ignora- rea primelor semne ale unei insurgent! ‘Americanii doreau si construiasca gosele sisiclideasci un parlament, in timp ce in- ssurgenfil se ocupai cu punerea de bombe. Insurgenga s-a transformat rapid intr-un ‘izhot etnio, alimentat de Al Qaeda, con- it acti gin prevent. ‘Aga cum fostul corespondent-gef al ‘Washington Post dela Bagelad, Rajiv Chan- Grasekaran, descrie in cartea sa, Imperial Life in the Emerald City, americanii i-au Jgnorat pe expertii din Irak edd gi-au in- stalat aparatul birocratic si au preferat si angajeze oameni cu legituri politice, de proferinté pe republieanii conservator, $1 au presupus cd lipsa de cunostinge a aces- tora in privinja Trakului va fi rezolvatd pe pareurs. . Rezultatul a fost devastruos. insi pe rmisuri ce situatia din Irak se agrava visi bil, on cavant now g-a facut apariia prin canalele interne de comunicare adiscurs3- Juimilitarscontrainsurgenta eau COIN, in curnd, consultant militar, profesorii de Ja academile miltare gi analige’ militar au inoeput s8 sagereze 6 singra modali- tate de a infringe reristenga tot mai mare Ja ocuparea americani a Irakului si Afga- nistanului constaintr-o strategie mult mai Jargi de contrainsurgenti, in care militar “si trdlascd printre oament” "si invings prin controlarea opozitie”. dat in plus, dees nu a venit din par tea celor eare eunogteat cel mai bine itu atia in fre respective. Pivind in urmi, vedem ed cele mat aprig gi mai dure eritiei Ja adresa contrainsurgentilor au venit din partes celor care au anticipat pretl uriag Jmpuscelor care triau acolo, Ins asta na a contat:politicienii militar! amerieani na au vrut sf ascule nico pirere pertinent {in privinga modului de a gestiona politica ocala, Hi doreau sprijin pentru cégtigarea lzbolului, Problema COIN este of lasi in urmi ‘© mostonire nefastd. COIN a fost meto da prin care Franta a colonizat Africa. in acest mod, francezil gi britaniell au comis atrocititi teribile in Algeria gi Malaysia ‘Numaidepartede anii 1950, sute de mii de algerieni i malaezieni au fost ucigide colo- ‘niligti europeni care gi-au pavat astfel ca ccadavre drumal spre o ruginoasi retragere din zona, America a incereat contrainsur- senja in Vietnam. Nu a functionat. Cand imperiile europenes-auprabusitgiaulasat inurma lormilioane de oameni printrerui- zne, COIN mai prezenta interes doar pentra istoric i in niciun caz pentru cei care ar fi trebuit 88 gindeascd razboaiele secolului 21 ‘Astfel of, atanel cfd cei ce planifieau. interventile mllitares-au gindit ed aravea rnevoie de COIN in Irak gi Afganistan, ei nu au gtlut eum si-l prezinte. Generalul cel ‘mal apropiat de COIN, David Petraeus, igi compusese disertatia de la Princeton pe bazaacestui concept gitotelarealizat noul manual de instructiuni al armatei, prin ‘care militari erau invatafi cum si proce- deze. Bchipa Petraeus aprezentat COIN prin- ‘tr-o minciund copiléreasc&. Contrainsur- enta fusese un egec total peste tot, astfel. ‘au incereat o noua abordare: 84 imbrace altfel idees, printr-o teorie antropologich ‘moderna gi printr-o cercetare storied, apoi s-0 prezinte drept "noua gooala milita ‘Varianta american COIN urma si-iexter- zine pe cel rai gi si-{protejeze pe cel buat ‘Aceasta urma si distrugi refeleleteroriste sisi ducdla instaurarea unor guverne leg tUme. ins mai presus de orice, banil gi nu sloantole aveau si adued pacea. Militarii au fostinstruitidin mers. Pe ling misiuni- ede anihilare a personajelor nefaste, el a rezolvat dispute tribale, au pavat gosele, au investi in afacerile locale gi au invagat pe politicienii locali corupyi cum si-i guver- rneze propriul popor, i toate acestea fara si stie micar un cuvant in pastung, arab sau dari, Cum si se intimple ceva nedorit? Lasind deoparte promisiunile, versiu- ‘nea americana COIN a fost le fel de brutal cca acel sistem COIN european. Din 2007, Bagdadul a fost epurat etnic de cetitenti sunifi. Lipsiti de dreptul la vot gf infuriati de guvemarea seotaristé spriinita ani in ‘troqi de Statele Unite cu bani gi armament, acel suniti se aflé acum Ja baza militants lor ISIS de care se teme in prezent o lume {ntreagi, Suecesul gi-a pavat drumul eitre propriul eee. ‘in acest timp, in Afganistan ritmul de detonare a bombelor este atat de mare, in- cet un luptitor taliban moare la lecare 48 de ore punnd cate o bombi. Sute de mii de civil at fost ucigi gratie eforturilor ameri- Rizbosicle nu trebuie si se incheie ast- fel, Incurajate ins de grupuri de aplaudaci, niel armata gi niet Casa Albi nu au simpit nevoia de a defini vietoria in nioiunul din. tre rizboaie. Frederick Kagan, analistul cel ‘mai adesea asociat cu politica de "goo" care si ofere militarilor posibilitatea retragerti publice din Irak, a declarat ed politiea era ‘moniti a oferi Irakului “spatiu pentru pro- tres politic" In 2008, desi progresul politic ‘hu se produces, Kagan a declarat in The ‘New York Times ci aceasta politic’ a vat succes gia sprijinit retragerea trupelor, 0 ata cu indeplinirea misiunii, ‘in 2010, insé, Kagan a deciarst cf retra- sferea a fost un egec, schimbfindu-gi la 180 de grade opinia in privinja faptului ca su- vveranitatea Irakului gi independenta fat Ge ocupatia americana ar fi fost aspecte pozitive. Kegan mu a schimbat nimic. Mai degraba politica Irakului sueombase, iar rebelitunea din regiunile sunite impotriva fguvernului giit Iuase amploare (Lotul se Intdmpla Inainte de izbucnirea rizboiului civilsirian side aparitia ISIS). Kagan ac zu ct rotragerea trupelor a dus la egecul politiliirakienesimus-agindit oa, de apt, sistemul politic irakian constituia baza probleme) El nu s-a confruntat niciodatd cu presiunile interne si fisurle provocd: rilor politice din Irak. El a presupus pur gL simplu ed forta militard va fi suficienti gi cle va permite irakionilor si se descurce singuri. Kagan a fost angujat si repete experi- ‘mentul in Afganistan. Insi in 2010, rizbo- ful de acolo ajunsese in faze finali. Casa Albi din vremea administratiei Obama, aga cum procedase in Irak Casa Albi din perioada administratie! Bush, a stabilit tarag-gripig nigte condipit vag ale victor «i, laolalta cu o data arbitraré a retrageri Afyaniscanul trebaia dintr-odati si aibaiun fquvern functional, care urma si-iinfrang pe talibani, ins chiar dacd acest fapt nu ar flavut loc, trupele americane urmau si pi- sensed fara in 2014. Era oarecum normal castrategia COIN si dued la acest rezultat. ‘Nuede mirare cd planul aeguat in Afga: alstan, aga cum eguase gin Irak. inst avest ogee al imaginarulul nu ii PLAYBOY / aprile 201685 poate fi atribuit in totalitate lai Kagan, El ‘edoar personajul cel mai vehement care a beneficiat de relatia toxic& dintre grupul ‘analigtlor gi comandangii militari. COIN ‘nu a apdrut din senin. Tactille, operati- unile gi strategille de luptd impotriva in- ssurgentilor gia rebelilor au fost ani intregi sublectul unor dispute eterne Intro mi- Iitari, inainte de atacurile de la 9/11. Mai ddograba este plauzibili concluzia ei, dat {lind ed stratogia COIN fusose prezentat {ntr-un mod att de inteligent de un gene Petraeus ‘era deja in prim-planul unor numeroase prezentiri migulitoare apirute in mass- ‘media in 2004 ~ aparatul analistilor de la ‘Washington s-a mobilizat pentru a spri- Jini ceea ce toati lumea a crezut cf va fio strategie invingitoare. Nu a contat faptul ‘ci strategia nu fasese de fapt invingtoare, ‘COIN era acum calea catre cdtigarea riz- Doiului,indiferent de minciunile necesare pentru a o prezenta in fafa natiunil. $i, aga ‘cam pirerile sceptice in privinja Trakului ‘au fost ascunse opiniel publice, tot aga ee care gi-au manifestat scopticismul in pri- vinta COIN au fost impiedicati si partict- pela claborarea politic, Excursile de lux finantate de Pontagon in zonele de rizboi ‘erau disponibile doar celor care edntau in struna COIN (solicitarea mea citre armati de avizite Afganistanul mi-a fost respinsi {in 2011, dupi ce am criticat strategiain pu bic). Inainte chiar de rizboiul din Irak, ar- ‘mata igi dovedise incapacitatea de a se adapta repede gi eficient pentru a face fata problemelor complexe gi viclene pe care le presupune prezenta pe un cdmp de lupta cca tehnologie inferioard, Exercitiul militar ‘Millennium Challenge, desfaigurat la sti ‘ital lu julie gf Inceputul lu! august 2002, ‘fost modelul pentru un atac conventional ‘asupra unc {ari din Orientul Mijloeiu. Co- ‘mandantul fortelor inamiee, general-loco- ‘tenentul de pugeasi marini Paul Van Riper, stia ed Statele Unite poate braia orice som- ‘nal radio sau bloca orice mesaj pe caleul tor pe care I-ar trimite trupelor sale. Mai stia si of armata american avea cunog- ‘de fiecare metoda militard pe eare el ar fi avat-o la dispovitie pentru a-si apira plaja. Astfel cia folosit minaretele gi mo- tovicletele pentru a transmite instructitni 86 pile 2016 / PLAYBOY siavionne civile gi baci cu panze pentru a hirjui navele marinei invadatoare, Exerci- {ul sa inchefat cu surprizi devastatoare: {ncadrul simuldei, a scufundat 16 nave ale ‘marine! militare, inclusiv un portavion, Pentagonl nu a dorit si facd fat uria- sel slibiciuni din chiar nueleul atat de cos- Usitoarel sale forte militare.Politicienli de Ja Pentagon au solicitat editigarea jocului, astfel of aplicatia a fost resetata, iar mane- vrele ui Van Riper au fost ghidate in aga fel inedt sile asigure victoria. {a unui adversar neconventiona, vielean? Nu fiinded ar fi dat dovad de lips de inceligent Ia jumitatea anilor 1990, ca rispuns dupa retragerea catastro- ‘ali din Somalia gi rezltatle frustrante si nesiqure din Balcani, pregedintele ill Gtinton a emis Directiva Decizionala Pre- identila 58, care statuta“elemente-che- jo" in privinga modula in oare gavernul ar ‘trebui sé faca fat la coca oe erau denumite “operatiuni complexe posible’. La dot ani dupi asta, generalul de marin’ Charles ‘Krulak a enuntat conceptul Razboiulal in ‘rel Fuze in care militar erau imolicati intro interventio de lupté in ritm alert, realizau operatiuni do mentinere a piel gh ofereau ajutoare umanitare loealnicilor pe oraz detrei strisi din cartier, Tins nici visiunea Tui Krulak gi nici DDP 56 na au constituit un eadra eficient pentra ca militar si fac fa repede unui adversar jute si viclean, aparut de cele mai ‘multe or din senin. Pentagon ecapabil si infring armate organizate clasic. Se pri- cope la asta gi uncori aofionenza ca gi cum, ar duce dorul zilelor cand ficea acest lueru, in rizbojul modern ins, vehiculele civile potfitransformate in bombe, iar uneor! in elese afl gi civil, Militari eu gradinferior, chiar de eaporal, pot ajunge in situatia dea lua hotdrdri care si incline decisiv balanta {nce priveste edgtigarea sau pierderea unui {ntreg rizhoi, Politicient localite vor minti incontinuu in fat, in timp ce vor continua ‘vind armamentul gi pozitile citre ajunse in ruine vor Péni la momentul atacurilor de la 9/11, Departamental Aparirii au a dort sf se sindeasca Ia vittoral somlerilor. Minis- ‘eral gt dorise un inamie puternio gi de- venise obsedat de acesta: China, Lupta tu China devonise intr-aat do sony, inet putin sau gnats plaifie un réspuns Jatafinamentul tot mai avanset al atacur- lorintrepzinse de Al Queda potriva nor avanposturi americane. Bombele detona- te, dela Turnurile Khobar in 1996 pan la cal dela ambasadele americane din Tan- ania §i Kenya in 1998 sla USS Cole din 2000, augers of amenintarca imediats la adress SUA ni era Chin, ef militant s- Trent In ebowna uel ginal teaasicn in prvinjacontracarri acestora, SUA s-4 baat cx Hepunspetrimiterea mor rache- te de croazira in Afganistan gi Sudan (na a existatnicio repicd americana oficial pentru atacul teroristasupra dstrugitoru luiCole, {in clude color intamplate in ultimul de ceeniu de rizboi, Pentagonul Incl mai are probleme de adaptare la realitiilerizbo {lui asimetric. Dispozitivele explozive {mprovizate au fost cele care au dus la in- Sintarea unor agenti finantate cu miliarde dedolari,carecheltuiese milirde dedolari pe vehiculeblindate gi detectoare de explo- bili gina avioanele invzibile ou reactie ale chinerilor sau hackeri de stat din Ru sia. Insurgent dota cu otehnologie roi ‘mentard au confectionst bombe de o suta de dolar cu care au ucis mii de militar gi a impins SUA intr-o cursé a inarmarii pe ‘are n-o va putea fgtiga niciodati, Penta- onulnua tinut niciodata cont de motivele pentru care bombele acelea au devenitatit de eficiente impotriva teupelor sale, eta dorit doar s& construiased un vehieul mai performant SUA nu a descoperit ined modul de a clstiga nenumirateleconfliete neconven fionale in care este implicati. Ia cea care provoaei atat de multe stringer! de inimi Ta Washington este nesiguranta, Nu exist nicio direetiva cari fn privinja aetiunilor ‘are ar tre lute in eal in care un atac Al Qaeda ar duce lapierderea peste noapte a unut post militar se&rul infingare te-a costat 25 de miliarde de dolar. Na exist rikin manual de instruction’ pentra a sti ‘cum si rispunai dacd acelagi grup imunda YouTube gi Twitter cumaterialevideoinfi- oritoare, bucurindu-se in timp ce decapi- teazd prizonieri visi umplegropi comune Cu tate astea, aceasta este realitatea de vara trecut din nordul eka ‘asi se pare cf situaia se repetd gl in alte pict: grupari caro au aderat la ISIS zhu numai od aa cucerit orage importante din Libia gi au decapitat mai multe zoci de ‘oameni, ci au fostobservatedin satalit eum {ncearck si pregiteascd pentru lupti avi- ‘ane de vindtoare MiG-25, in septembrie trecut, Casa AIDA a no- rminalizat Yertenul drept model pentra Tupta impotriva tatu islamic din Trak Pentagonul inca mai are probleme de adaptare Ia realitatile razboiului asimetric. Aproape ca rispuns 1a sprijinul. prege- dintelai Obame, Yemenul a eizut imediat padi unei lovituri de stat intreprinsa de minoritatea giiti care acum s-a aliat ct Iranul, Dupa ce a sprijinit grupirile isla ‘minste radicate din Siri, Arabia Sauditi a petrecut prima jumitate din 2015 bombar- ind Yemenul, in inceroareade aalungade acolo forfele site. Pusini sunt politicienti care mai vorbesc acum despre “modelul” vyemenit. Cum rimane ins eu celelalte réaboaie din umbri? Pakistanul aproape cd a explo dat in fata Americii. Amerioanii au evalu- at gresitsocictatea pakistanezi, iar elitele sunt obligate s& reactioneze dupa anii de eu drone in propria lor tari in Libia, SUA sa incercat si implementeze schimbarea re- simulu! fr niciun fel de continuare, fi ‘trupe de ocupatie gi eu un ajutor pentra reconstructie nesemnificativ, Rgecul a fost, catastrofal. Exceptiind atacurile impotriva ambasadei de le Benghazi, militant isla- migti care si-au declarat fidelitaten catre ‘Al Queda controleaza acum o buni parte Gin teritoriul fri, pe care o tree prin foc gi sabie, Ahordarea dela distant a conflict- uidin Sitiamua fost niciea de ajutor:yara adevenitun adevarat cosmaral violenjelor haotice, in ciuda atacurilor aeriene ame- rieane din Trak, zonele simase nating gi Mla sub controlul Stata Islamic din Si- ia insesmnd groparea nu ve infrit Prescurand SUA a orat mal mult norvo tn Iopta terorismul dn Asia de Such Est. Att Filip- ne cit gi Indoneia, an demonstrat SUA poste jean rol poritivin earl me - ‘eran oficents, care si participe in mod Activ la proprile campani de contratero- insd cele mai multe Yéri nu sunt nit Indonezia gi nie Fine, ci seamana mai degraba eu Somalia, acolo unde exist un guvern in mare parte disfunction, ns {utilsubdezvoltate, vein care-g vir. cow da i multe locurl unde american na pot sfunge eu upuringd, Sau sear eu Mall, acolo unde ocampanie condusi de France Sispejinit de american a ert jumtatea fied de lta nad nord fou pee- dit in mil larger ‘Acecton. nt locale care cxnstitila choitacol a clon ctbtrel viteare politic pentru contracarezesteroriamilui Se pare ca Americans poste nvinge cel putin odin care noi percepem acest concert: nv e suficient st impli in profanzime, agacim e care i Ira ins nit gestion rea conflctlui de Ia distana, aga cum se ‘ntdmpla in Libia ma esto solute Vechial rode conform eiata victoria era clara gi ra obtinuté dupa céstigareabatliei nu se ‘ai apliednfedier in lume, ar acestanuar ‘nai trebut eg aibl cul in dscursul nos trudespre rbot. Poste ed ¢ nevoie de o nouk gindire in privinja provociilr leute de securtate, tuna care si nu aibi nicio legiturd eu idei- Te victorione de infrangere ale inamicului pe cimpul de Tupti. Poste cit obtinerea vietoriei aduce a altceve, a transformarea pericolului dintr-o ameninjare acuté intr- ‘una minor, Poste c& managementul este o ‘modalitate mai bund de a face fat provoci- rilor:o ari poate fi in ruine, ins cel pugin rilitanfii de acolo mu te mai ataci acasa, Sau poate cd ignorarea completa asituatiel este solugia de urmat, acd ultimil 14 ani de rézboaie au invi- JatSUA ceva, atunei invatimintele trase ar fled trebuie sine alegem bitliile cumultd atentie. Nu putom gi nu ar trebui si fim ga Janti In privinta promisiunilor pe care le facom, a sacrificillor pe eare le corem mili tarilor nogtri sau a rezultatelor pe care le asteptim si se intimple. $i mai trebuie si ‘Sm onegti in privinta amenin{érilor eu ccare ne confruntim si mai ales in ceea ce priveste propria capacitate pe care o aver pentruale face fat. ¥ PLAYBOY / aprile 2016 heorghias : Y FETELE PLaveoy 88 aprile sprilie 016 / PLAYBOY oro: ARNY FREYTAG ic de Jayde Nicole, cea care ar, in anul 2008! ta de sase Sane amintim un PI castiga titlul de Playmate of the Ye Nicole a inceput modelingul incd dela vars ‘ani, pozdnd pentru diverse cataloage si aparand in prezentari de moda. Lal ani, aintrerupt modetingul ioadd, considerand cd aceste lucrurt sunt - Frumoasa canadiancd a fost reperata ani, de catre o.agentie de ‘modele din "Tineircuit. La caziva ani dups. ai-a dat sa citeascd prima revista Playboy $ rdiu sa pozeze pentru "iets ras”. Ca ofiicd ascultatoare ce er Jayde i-aurmat sfacul m encces nebun. Jnclustd cu acest pictorial, trebui sé arate, de fart fnurmaapa- Toronto, reintran' mama s i-a sugerat cd -ar fi siaavulu incare ne *spune” cum ar spalatoriile de masini, oriunde in lume. ritiei in Playboy, Jayde a devenit foarte cunoscutd, ea uri de televiziune mpravand prezenga in cacena show fey a = ry a 5 i] i ROMANII AU EXISTAT INTR-UNA DINTRE CELE MAI FASCINAN- TE PERIOADE ALE ISTORIEI. MAI MULT DECAT ATAT, El AU DAT SENS ACELEI PERIOADE S| AU "MODELAT” MULTE ASPECTE ALE VIETII SOCIALE, UNELE DINTRE ELE VALABI- LE PANA IN ZILELE NOASTRE. INTR-UN FEL (SAU IN MAI MUL TE) TREBUIE SALE MULTUMIM ROMANI- LOR PENTRU SISTE- MUL DE LEGI, PEN- TRU MOSTENIRILE CULTURALE SAU PENTRU... CALEN- DARUL MODERN. iN ACEST ARTICOL VOM DESCOPERI ZECE LUCRURI MAI PUTIN CUNOSCUTE DES- PRE ROMANI SI VIATA LOR COTIDIANA, 94 pile 2016 / PLAYBOY BISERICA $I STATUL Se stie ci romanii venerau mai multizei dar in realitateexista un singur eu oficial ‘Acosta se numea Sol Invictus Cheeucer tul soare”) si fusese “creat” de etre mpi ratul Aurelian in anul 274, findextrem de important pind la abolirea piganismului, de edtre Theodosius! pe 27 februari, sul 390, Romaniitineau inclusivun festival, pe 25 decembrie, numit"ziunde nagtere asoarelui necucerit: Dies Natali, Solis Invict. Impirayiprecum Constantin Tau bitut monede cu portretul lui Sol In- victus, cesta decretind inclusivziuade Tmartie 2, drept"Ziua Soarela una in care toy! romanii aveau dreptul laodihna ] [Sous Casiin ilele noastre, romani locu- {ai(fitr-o varietate delocuimte, in funetie de clasa sociali. Cel bogatiaveau vile deasupra privilillor.Nuseaccepta ca acoperisurile i depiiseascé indltimea do17 metri (in timpul domniei lui Adri- an), din eauza pericolului generat de prabusirea caselor. Majoritatea aparta- ‘mentelor aveau ferestre, Apase aducea din exterior iar rezidengi erau obligay si ‘meargi lalstrinele publice atunci cand doreau: sa foloseascé toaletele. Din cauza pericolelor de declangare. incenditlor, ‘romanii care locuiau in aceste apartamen- ‘tem aveau vote si giteascé, prin urmare ‘camparau hrand din magazinele de dede- subt, unele dintre avestea preparand di- ‘verse lueruriin sistem "take away” exact TELE ER csc ewes apropia eat de cét de lenjoriade az, gi care se numea subligaculum. Frau un fel de ppantaloni scurfi sau pur sisimplu o e&rpi {nffgurati in ural mijlocului, care era pur- tati atide birbati cit si defemei, in par- ticular, aceasta era gi partes costumelor ladiatorilor,etleyilor sat actorilor. Subli- saculum putea fipurtata sub tuniod de ‘oitre birt dar cei care lueraw in birouri- lepublice purtau uneori doaracest obiect sinimio altceva, Femeile romane purtau citeodatao fie de cirpa giin partea su- perioara a corpului, ca si-si string’ sinti (Ge mumea strophium sau mamillare). ] EDUCATIA Eeducatia ora foarte important pentru romani Bogut din Roma antics fveauio mare ineredere in edueatie i chiar daci ct siraci au primeauo edu- ‘ati formal, multi invita si serie gi citeased. Copii din famille bogateerau bine goolareat, Sind sub supravegherea unui tutore privat, casi sau mergeaula ‘ceea eam recunoagteszi drept scol, De requld golile era doar pentrubaiei.in sfeneral,gooile mane mu era clic 96 aprile 016 / PLAYBOY independente ci extensii ale unor magazi- ne, separate de acestea printr-o perdea sau raperie. Procesul de invatare in gcolile romane avea la bazi frica. Blieyi erau bi tuti pentru cea mal micd greseali,existind copia ed bitaia poate rezolva si indrey taorice, Daci iatul respectiv continua si sgregeasci sau si se comporte alurea, uncle scoli aveau politica conform cireia acesta eraimobilizat de cite doi selavi gi bisut de etre tutorele lui cu un ici de piel. BAZILICA SF. PETRU Pe vremea primilor erestini, Sf Petru, primul episcop al Romei (Siapoi, primo Papa) fost condammat la moarve prin erucificare in Circul lui Nevo, o arena ‘naer liber folosit pentru evenimente pu- blice, Trupul lui a fost ingropat acolo.200 eanimai tarziu, imparatul Constantin Ta legalizat crestinismul sia donat Circu! lui Nero biserici care acum eunosouta sub sumele Vechea Bazilied Sf Petru. Con: structia avesteia a durat 30 de ani, ear zistind pind in 1506, eind a fost demolat de eatre papa Julius al T-lea, pentru aface oe bazilieii care exist in zilele noastre area rimas locul eu care este idemtifieats papalitates, DIETA entra cd aves un stil de viaga siferit devel din ziuade si, eclar ck ro- ‘manii aveau i obiceiuri culinare diferite ‘Micul dejun (romanit il numeau jentacu- Jum) eraluatin dormitorul principal gt consta, de regu, dintr-ofelie de paine sau oclitité de grdu, cu miere. Lamieul dejan se bea vin. Prinzul (prandium) se servea in Jurulorei 11 ~ pine, beanzi si niste carne, Principala maséazilojeracina (cena), care se ala finalul dupi-amiozei sau'in coputul serif. Daci stipdnul casei nu avea ‘musafir,cinadura cam o ori Daciexistau ‘musafir, atunci ea se putea intinde pe parcursul apatru ore, insinte si meargila cculeare, romanii mineau de reguliio gus- tare ujoari - paine gi fructe, Romani nu cerau mari méne&:oride carne si majorita- tea preparatelor include legume, ierburi sicondimente,laolalté cu o fierturd de fru, lati cum descrie Petronius 0 cing bogata: "Am fost invita! sa ne agezim lalocuri- lenoastre, Indata, sclaviegipteni au vent sine-au tumat apd rece pe mdini S-au servit aperitivele. Pe o tava mare stitea un ‘gar fiout din bronz. Pe spatele lui ezau dou coguri,intr-unul eraumisline verzi, incolilalt masline nogre.Pelaterale erau soricel imbibat in miere gi infigurat in seminie de mac, Alituri, peun gritar de argint, inci fumegind, erau cérn lar vinul eurgea din belgug" Poate pareau ciudat ci romanii mance aceste rozatoare, dar aveat un mod aparte deale prepara. Asti, soriceli inci se mi- ‘nncé in unele zone din Slovenia. : CAINIIDE PAZA ‘Nucdoar of romaniifoloseau cdini pentitta-sipizilocuintele darin ‘multe locuri erau chiar semne ou “Atenyic lncdine!”Petronius chiar ii menjioneazi in Satyricon:"Cumamintrat, nstinga, ‘eraun cine imens eu o zgarda in jurul sgitului. Dessupralui, pe perete, era pictat ‘mare "Feregto-te decdine!” Inclusiv pe ‘mozaicurile din Pompei au fost gisite ase- ‘menea inseripyil V I I CANALELE Romani erauun popor forte cura, ei mergeauin mod refulat a bile comanale. Foloseau dou tipuride pic apa de calitate, pentry but gap ca mpuritii, pentru splat. n anal 6004C, rele Romet, Tarquinius Priscus, edecis sé construiasod un sistem decanalizare ssuboras.A folosit pontra aoeasta munei- torieu pedepse coerctive. Canalele aveau sourgerca in uvial Tbru ieraatdt de cfioent inedt armas in functiune pind 422i ind, desigur,conectat la sistemele ‘moderae),cdnd est in eontinuareprinci- plu sistem de canalizare al amfteatrelor Sucousulluia fost atét de mare inet afost {mediat copia in multe pti din Imperial Roman, BANII "Pecunia non Olet”e oexpresie ‘ate se traduce prin “baniinusumiros” sicarea provenitdelaotaxa perina ‘nventata de impératii romani Nero si ‘Vespasian, in secolul 1. Clasade jos s0- cietifiiomane urina ineastroane care rau apoi golite fn nigte bazine mal largi. Lichidul era apo! colectat din latrinele publice giera folositea material de baz In diverse procese chimice, de pildd in argisire. Sau de eitre spilitorese,ca sursi deamoniae, pentru acurita togile de land. Existd insemnirlizolate eare seriu chiar cl.urina era folosité ca indlbitor de dint Cand Titus, il lui Vespasian, s-a plans in Tegituri cu natura dezgustitoare aacestei ‘are, tat lu i-a aritat o monedi de aur si i-aspus celebra expresie de mai sus, care este olositagiinzilele noastre, ca sensul c&valoarea banilor nu fin cont de pr vvenienta lor. Numele lui Vespasian inci este olosit in legiturd cu urinain Franta (vespasiennes), in Italia (vespasiani) si in.. Romania: vespasianele sunto alta de- ‘numire pentru pisoare. CATULLUS Gaius Valerius Catullus (844.C, - B41. C)a fost un pootroman ale cirui opere {ned sunt citite pe scardlargi, continuind si influenteze poezia gate forme de arti. romani erau extremide de obscenitate incit limba lating abund’ de termeni sexual De ilda, cinaede este ‘un termen care descrie persoani ce a fost ‘penetrati anal iar pedacabo este numit cel are face penetrarea. Verbul irrumare {nseamna sé introduc penisul cuiva in guraalteuiva, pentru afl supt’. Ce legatura au toate astea ou Catullua? Se parecd.ela soris una dintre cele mai obscene poezii din istorie, Eeonsiderati atit de obsoend {net nimeni nua tradus-o vreodata pind insecolul20.Tat-o, cu preeizarea cd in lating sund mult mal bine “Baiety, am sd va fut in cur sam sa- miindes scula pe gatlejurile voast Doar pentru cd versurile mele sunt tandre Asta nu inseamnd cé sunt simol igur, un poet ar trebuls se con centreze Pe scrisulpoeziei sinu pe sex: dar nseamna cé poetil Nu pot scrie despre sex? Dac un poem are gust, e bine scris sie erotic, Poate si provoace erecti chiar $i batranilor parosi, Nu doar adilescensilor excitati Cre: deticd sunt dus Doar pentru c scriudsprem saruturi? Am sa va fut in cur, baieti, siam sé- inces scula in gatlejurile voastre!” uriase ide PLAYBOY /apriie 2016 97