Sunteți pe pagina 1din 36

TEMA

Sa se proiecteze un dispozitiv in faza DE, pentru prinderea semifabricatlor din desenul de mai
jos, figura 1 la prelucrarea prin burghiere a suprafetei marcate, considerand ca prelucrarea se face pe o
masina de gaurit tip G25InfratireaOradea, iar programul anual de productie este de 10000 buc/an.

E1.Analiza temei de proiectare.Informarea initiala.Stabilirea datelor initiale.


F1.1.Analiza temei de proiectare
Analiza temei de proiectare are drept scop, intelegerea conditiilor impuse dispozitivelor ce se cer
a fi proiectate si stabilirea, in ansamblu, a posibilitatilor de realizare a acestora.
In cadrul analizei temei de proiectare, proiectantul de dispozitive studiaza si isi insuseste
procesul tehnologic de prelucrare a piesei, rezolva cu constructorul si tehnologul eventualele neconcordante
sau propunerile de modificare a formei piesei, a modului de cotare, a tolerantelor, a tehnologiei.
F1.2.Informarea initiala.
Aceste studii bibliografice au o mare importanta pentru asigurarea reusitei proiectelor. Acesta
informare are rolul de a pune, proiectele elaborate, de acord cu normele in igoare, precum si de a obtine, din
literature de specialitate, a unor solutii constructiv-functionale, care ar putea fi utilizate pentru abordarea
temei de proiectare, de a analiza critic aceste solutii, in raport cu conditiile impuse prin tema.
Nr.
sol.

Sursa
Denumirea soluiei

Figura
(tabelul)

Paginile

lucrarea lucrrii

1.

Pag 281
Fig.
4.18,c

Bucsa elastica bilaterala


2.

263

GOJINECHI N.
i GHERGHEL
N., Proiectarea
dispozitivelor, Vol.
1. Inst. Politehn.
Iai, 1983

GHERGHEL N.
SI SEGHEDIN
G, Construcia i
exploatarea
dispozitivelor
tehnologice
Politehn. Iai,
2006

Dorn cu pene, cuprindere pe flansa


3.

Fig 4.5.a

Mecanism de centrare si strangere cu falcu


acctionata prin pana

260

GOJINECHI N.
i GHERGHEL
N., Proiectarea
dispozitivelor, Vol.
1. Inst. Politehn.
Iai, 1983

4.

Fig. 4.5,c

260

GOJINECHI N.
i GHERGHEL
N., Proiectarea
dispozitivelor, Vol.
1. Inst. Politehn.
Iai, 1983

Mecanism de centrare strangere cu pene


5.

Fig
4.33.a

304

GOJINECHI N.
i GHERGHEL
N., Proiectarea
dispozitivelor, Vol.
1. Inst. Politehn.
Iai, 1983

Mecanism de strangere cu membrane plane


6.

Lista bibliografica:
1. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
2. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981.
3.GHERGHEL N. SI SEGHEDIN G, Construcia i exploatarea dispozitivelor tehnologice Politehn. Iai, 2006

F1.3. Stabilirea datelor iniiale


Datele iniiale necesare proectrii dispozitivelor
1. Date legate de pies:
piesa face parte din familia de piese 2(bucse), clasa 2(cu flansa), grupa 3(cu gauri combinate, axial si
radial)
material OSC10 STAS 3611-88
caracteristici fizice: masa specifica =7810kg/m3, conductivitatea termica
= 29,41 W/mC la
temperatura T = 1000 C

caracteristici mecanice:Duritatea dupa recoacere este maxim 197 daN/mm2, dupa calire
intre 62-65 HRC, iar dupa revenire intre 58-62 HRC;
dimensiuni: masa 2,465 kg; volumul = 307090,682 mm^3
caracteristicile suprafeei de prelucrat:

2. Date legate de scula:


doua burghie elicoidale cu 10 mm

3. Date legate de masina-unealta:


masina de gaurit G25 Infratirea Oradea
a) Vedere generala a masinii de gaurit universale G25;
b) Arborele principal al masinii de gaurit G25;

a)

b)

CARACTERISTICA
Diametrul de gaurire conventional in otel cu
r=60daN/ mm2
Diametrul de gaurire conventional in fonta cu
r=18daN/mm
Diametrul de gaurire maxim conform etichetei cu
regimul de aschiere
Adancimea de gaurire
Cursa maxima a pappusii pe coloana
Capul arborelui principal
Conul arborelui principal
Cursa maxima a arborelui principal
Distanta intre burghiu si coloana
Distanta maxima intre arboreal principal si masa
Distanta maxima intre arboreal principal si placa de
baza
Suprafata mesei
Numarul de coloane T de pe masa
Profilul canalelor T de pe masa
Suprafata placii de baza
Numarul de coloane T de pe placa de baza
Profilul de coloane T de pe placa de baza
Gama de turatii a arborelui principal

U.M.
mm

G25
25

mm

32

mm

49,5

mm
mm
--mm
mm
mm
mm

224
280
STAS 1659-50
Morse 4
224
315
710
1120

mm2
--mm
--rot/min

425x530
3
12 STAS 1385-70
560x560
2
18 STAS 1358-70
40; 56; 80; 112; 160; 224;
316; 450; 630; 900; 1250;
1800;
0.10; 0.13; 0.19; 0.27; 0.38;
0.53; 0.75; 1.06; 1.50
3
1500
0.15
3000
1100
2680x1487x660

Gama de avansuri

rot/min

Puterea electromotorului principal


Turatia electromotorului principal
Puterea motorului pompei de raciere- ungere
Turatia motorului de raciere-ungere
Greutatea masinii
Gabaritul masinii

kW
rot/min
kW
rot/min
kg
mm2

4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control):


subler
micrometru
rugozimetru
echipament de control al abaterilor alcatuit din: placa de control, comparator cu cadran
Micrometru de exterior L = 150, precizie 0.05mm
ubler de exterior L = 25mm, precizie 0.1mm
Abaterea de la paralelism a dou suprafee plane este definit ca diferena distanelor dintre planele
adiacente n limitele lungimii de referin
6

5. Date legate de accesorii:

6. Date legate de instalaiile de ridicat i transportat


Piesa avind dimensiuni mici nu necesita instalatii de ridicat si transportat, avind nevoie
doar de containere din lemn pentru depozitare inainte si dupa prelucrare.

E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.-E).


STABILIREA SOLUIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A
DISPOZITIVULUI

F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce va


sta la baza proiectrii dispozitivului

Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem tehnic
posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/ geometric impuse prin tem i
conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) tehnic


posibile
Nr.
crt.
0
1.

Schema de prelucrare tehnic posibila (SP-TP)


Deumirea
1

Schita
2

Prelucrarea a
unei piese din
aceeasi
prindere, piesa
este orientata
si stransa cu
ajutorul
dispozitivelor
de pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale
MU

Avantaje

Dezavantaje

nu necesita cap
multiax ;
nu necesita in
general dispozitiv
de prindere a
piesei;

necesita
trasare punctare;
timpi ajutatori
de orientare
strangere
ridicati
grad foarte
scazut de
utilizare a puteri
masinii unealte;
timpi de baza
ridicat;

2.

3.

Prelucrarea
fara divizare
dupa sablon a
unei piese din
aceeasi
prindere, piesa
este orientate
si stransa cu
ajutorul
dispozitivelor
de pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale
MU
Prelucrarea
simultana cu
divizare a
doua piese din
aceeasi
prindere, piesa
este orientate
si stransa cu
ajutorul
dispozitivelor
de pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale
MU

nu necesita cap
multiax ;
nu necesita in
general dispozitiv
de prindere a
piesei;
nu necesita
trasare-punctare

precizie
scazuta;
timpi ajutatori
de orientare
strangere
ridicati
grad foarte
scazut de
utilizare a puteri
masinii unealte;
timpi de baza
ridicat;

nu necesita
trasare-punctare;
timpi de
divizare scazuti;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;

necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
cu divizare si cu
doua posturi de
lucru;

4.

Prelucrarea
simultana a cel
putin doua
piese din
aceeasi
prindere,
piesele sunt
orientate si
stranse cu
ajutorul
dispozitivelor
de pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale
MU

nu necesita
trasare-punctare;
nu necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
cu divizare;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;

necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a
pieselor cu doua
posturi

A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare


Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Criteriul
Precizia suprafetelor prelucrate
Gradul de uniformitate a strangerii pieselor
Precizia ceruta suprafetelor de strangere a pieselor
Gradul de utilizare a puter disponibile a MU
Necesitatea trasarii-punctarii
Necesitatea cap multiax
Necesitatea dispozitiv de prindere a piesei
Timpi ajutatori de OP si S
complexitatea dispozitivului de prindere a pieselor
Durabilitatea sculei
Total

Unitati partiale pentru SP-TP


numarul:
1
2
3
4
0
10
10
0
0
10
10
0
10
5
55

10

5
10
10
0
0
10
0
0
9
5
49

10
10
10
0
10
10
0
4
8
5
67

10
10
10
7
10
0
0
5
10
10

72

Se va adopta ca si varianta optima, schema de prelucrare nr. 1: Prelucrarea a unei piese din
aceeasi prindere, piesa este orientata si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe MU sau folosind elemente si
accesorii ale MU

F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziionat n timpul


disponibil i poate fi folosit

2.
3.
4.

diispozitivuluiSchema optima de prelucrare ce sta la baza proiectari

1.

Pozitia piesei

Tipul de dispozitiv, dupa gradul de universaliate


Dispozitiv existent sau care poate fi achizitionat in
timp util si poate fi folosit
Gradul de mecanizare a dispozitivului

11

Orizontala

Modul de prelucrare al
suprafetelor de acelasi tip sau
de tip diferit
Numarul
Cu o scula
pieselor
Cu mai
prelucrate
multe scule
simultan
Numarul
Pe un rand
pieselor
Pe mai multe
prelucrate din
randuri
aceeasi
prindere
Numarul posturilor de lucru
Dispozitiv demontabil

Special cu actiune macanizata


(semiautomat)

E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POTZIIONARE


I PROIECTAREA ELEMENTELOR DE ORIENTARE-POTZIIONARE SAU
DE ORIENTARE-POTZIIONARE I STRNGERE (REAZEMELOR)
F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-potziionare tehnic posibile (SOP-TP)

12

A3.1.1. Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul

Schia operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul

A3.1.2. Evidenierea condiiilor de precizie (C) impuse suprafeelor de prelucrat, controlat, asamblat etc.

Identificarea conditiilor de precizie impuse suprafetelor de prelucrat:


Suprafata A:
13

A3.3 Identificarea conditiilor de precizie determinante:

Pentru suprafata A:

este CD1
este CD2

3.1.3. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare pozitionare


Conditii (C)

Gradele de libertate ale piesei


Translatii
Rotatii
Tx

14

Ty

Tz

Rx

Ry

Rz

Conditii de precizie
determinate (CD)

Conditii
suplimentare

Asigurarea inchideri fortelor de aschiere,


centrifugale, de inertie si de strangere prin
elementele de orientare sau de orientare si
strangere
Limitarea zonei de lucru a sculelelor
aschietoare (a cursei avansurilor), pentru
cresterea productivitatii prelucrarii
Total conditii
Tipul schemei de orientare necesara

Orientare cu motivatie tehnico-economica,


incompleta

A3.1.5. Alegerea suprafeelor de orientare-poziionare ale pieselor


Suprafetele de orientare-pozitionare sunt suprafetele : C, E, deoarece pe aceste suprafete se poate
aseza piesa pentru a putea fi prelucrate suprafeta A; sunt suprafete de determinate a bazelor de cotare;
asigura stabilitatea piesei pe elementele de orientare pozitionare in timpul prelucrarii.

A3.1.6. Evidenierea elementelor de orientare-poziionare sau de orientarepoziionare i strngere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru
materializarea orientrii-poziionrii pe suprafeele de orientare-poziionare alese
ale pieselor, precum i a simbolurilor acestora

15

[1] dorn (bolt) rigid lung tesit (frezat) fix;


[2] mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de menghina cu falci normale ;
[3] mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
[4] dorn (bolt) rigid lung fix;
[5] pris,ma lunga;
[6] reazem plan;
[7] varf fix;
[8] varf autocentrant;
[9] varf mobil;
[10] mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc. pentru prindre pe exterior;
[11] dorn (bolt) rigid lung tesit (frezat) fix pentru prindre pe exterior;
[12] dorn (bolt) rigid lung fix pentru prindre pe exterior;
[13] prisma scurta;
A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic posibile (SOP-TP)
Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam:
posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot;
16

fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;

Nr
.
crt
.

Schema de orientare tehnic posibila


SO-TP

Gradele de libertate
inlaturate piesei prin
orientare
Translatii
Rotatii
T Ty T R R R
x
z x
y
z

1.

2.

17

3.

4.

5.

18

6.

7.

F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA


19

A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare admisibile Aopa


Conditia de precizie
determinanta(CD)

Toleranta
in
conditia
CD- TCD
0.03

Relatia de calcul a

oa(CD)

Eroarea maxima de
orientare la conditia

1
oa TCD
2
1
oa TCD
2

0.04

A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare Aop


20

CD

oa [mm]
0.015
0.02

A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziionare Aop cu abaterile


(erorile) de orientare-poziionare admisibile Aopa i stabilirea schemelor de orientarepoziionare tehnic acceptabile SOP-TA
Nr
.
crt
.

Conditia de precizie
determinanta (C.D)
Schema de orientare tehnic posibila
(SO-TP)

1.

2.

3.

4.

21

Relatia
de calcul
a erorii
de
orientare
reale
or(CD)

Valo
area
lui
or(
CD)
[mm
]

Valoar
ea lui
oa(C
D)
[mm]

oR Tl

0.02

0.01

oR 0

0.02

oR Tl

0.02

0.01

oR 0

0.02

oR Tl

0.02

0.01

oR 0

0.02

oR Tl

0.02

0.01

Dac
a
SOTP
este
SOTA
(DA
,
NU)
NU

NU

NU

NU

5.

6.

7.

22

oR 0

0.02

oR Tl

0.02

0.01

oR 0

0.02

oR Tl

0.02

0.01

oR 0

0.02

oR Tl

0.02

0.01

oR 0

0.02

NU

NU

DA

F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziionare SOP-O

23

A3.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de reazeme


Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor
cat si la prezentarea dezavantajelor acesteia.
Voi alege prisma dubla fixa

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
precizie ridicata;
suprafata mare de contact;
usurinta rectificarii suprafetei active;
protejarea corpului dispozitivului;
complexitate scazuta;
intretinere usoara;

Dezavantaje:
strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
suprafata activa se uzeaza usor;

24

A3.4.3. Alegerea materialelor i a tratamentelor reazemelor


Material: OSC 10 STAS 1700-90
Tratament termic: calit, revenit la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Sursa N Gherghel Indrumar de Proiectare a Dispozitivelor vol 3 Iasi 1992, pag 59-61

A3.4.4. Dimensionarea reazemelor


90
b 0.5* 40 40mm
H v 10mm
a 6mm
H0

d = 30 mm
d1 = 35 mm
D = 70 mm
L = 46 mm
l= 15 mm
l1 = 18 mm

25

3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor

Btaia radial a suprafeelor cilindrice active


fa de suprafaa conic

STAS ul din care sau extras


abaterile limit i toleranele

Diametrul suprafeei cilindrice intrioare active


Diametrul suprafeei cilindrice exterioare
active
Unghiul suprafeei conice
Coaxialitatea suprafeei cilindrice active fa
de suprafaa conic i fa de suprafaa
cilindric de asamblare
Coaxialitatea suprafeei conice fa de
suprafaa cilindric activ
Coaxialitatea suprafeei cilindrice de asamblare
fa de suprafaa cilindric activ

Valoarea abaterii limit

Condiii de precizie

Cmpuri de tolerane

Buc elastic secionat pentru mandrine Element de orientare-strngere

reazemelor

H7

0 , 018
0

STAS 8100/2 88

h6

STAS 8100/2 88

12

0,01

0,01

0,01

0,005

Rugoziti:
Suprafaa cconica activ interioar, Ra = 0.8 m;
Suprafaa cilindrica activ exterioar, Ra = 0,8 m;
Suprafaa cilindric exterioar de capt, Ra = 0.8 m;
Suprafee frontale, Ra = 1,6 m;

3.4.6. Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor


Indicaii referitoare la starea suprafeelor:
26

piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;


pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de
rugin, fisuri, lovituri;

27

3.4.7. Definitivarea schielor reazemelor i, eventual, a schielor de amplasare a


reazemelor

1- Piesa

2 Prisma lunga

3-Corp dispozitiv (reazem plan)


28

4- Dispozitiv de stringere 6- Scula

E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRNGERE


(SS-O/ SF-O) I PROIECTAREA ELEMENTELOR I
MECANISMELOR DE STRNGERE SAU DE ORIENTAREPOZIIONARE (CENTRARE)-STRNGERE

Schemele de strngere (fixare) (SF) sunt reprezentri grafice ce conin schemele optime de orientare
(SO-O) la care se adaug elementele specifice strngerii:

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor i momentelor ce solicit piesele n regimuri
tranzitorii i n regim stabil de prelucrare, msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente masice;

fore i momente de prelucrare (achiere), msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente cu caracter secundar (frecri cu mediul, cu lichidele de achiere, cu reazemele);

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de strngere:


principale s;
prealabile (iniiale, de prestrngere, de reglare, orientare) Sp;
suplimentare Ss;

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de frecare:


dintre pies i reazeme;
dintre pies i elementele de strngere sau orientare-strngere;

cursele de strngere (slbire) Cs;

elementele geometrice necesare n calcului forelor, curselor i erorilor de strngere.

29

4.1. Elaborarea schemelor de strngere tehnic posibile (S.S. T.P.)


Schemele de strangere tehnic posibile reprezint totalitatea variantelor de amplasare a forelor de
reglare SR, a reazemelor suplimentare si a forelor de strngere S (principale, secundare, suplimentare) care
fac posibila realizarea de orientare optime i conservarea ei in timpul procesului de prelucrare.
Tab.21.
Nr. Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP)
crt
1

Fore de strngere

a) Piesa s nu se roteasca sub actiunea


momentului M

s S 20 N
S

2sin
S

Mecanism de centrare strngere tip mandrin

2
KM

0
D
s

2
sin

0 0, 2
s 0, 2
k coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1,
2 11 1,3 1
k 2,8
M e 1253

Sadoptat = 354.8 daN/mm

30

D
KM
2

354.8

4.2. Stabilirea schemelor de strngere tehnic acceptabile (S.S. T.A.)


Se consider acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strngere tehnic posibile (SSTP) care satisfac n principal criteriul tehnic al preciziei de strngere exprimat analitic prin:
sr (c) sa (c)

sr (c ) eroarea de strngere real (caracteristic) la condiia de precizie c (determinant cs sau de


form)
sa (c ) eroarea de strngere admisibil la condiia de precizie c.

4.2.1. Determinarea erorilor de strngere admisibile sa


Erorile de strngere admisibile sa reprezint fraciunile din toleranele condiiilor de precizie c
(determinante cs i de form) afectate de erorile de strngere.
sa (c )

1
Tc
3

Suprafaa/elementul
definitoriu al suprafeei
de prelucrat

Condiia

Tc tolerana la condiia c

Tipul
condiiei

Condiia de precizie

Tolerana
la
condiia
[mm]

De unde
s-a luat
tolerana

sa

C1

Suprafaa A

Explicit

0,03

0,015

C2

Suprafaa A

Explicit

0,04

0,02

4.2.2 Determinarea erorilor de strngere reale (caracteristice) sr


31

Erorile de strngere reale sunt acele erori provocate de strngerea pieselor n dispozitive. Acestea
apar n timpul strngerii pieselor, deci naintea procesului de prelucrare, msurare, asamblare.
Erorile de strngere reale se determin pentru fiecare schem de strngere tehnic posibil.
Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:

s ( c ) f max cos f min cos

s
1579.3
cos
cos
90 0
j0
5000

Rigiditatea j0 si jS se calculeaza cu relatia:


1 1 1
1
....
j j1 j2
js
j rigiditatea sistemului
j1 rigiditatea d int re piesa si reazem
j01 80000daN / mm j02
j03 80000daN / mm
jS 5000daN / mm
S=constant folosindu-se sistem de actionare hidraulic

4.2.3 Compararea sr cu sa i stabilirea ST-TA


Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic de
precizie exprimat prin relaia: sr ( c ) sa ( c )
Nr.
SS
TP

SS-TP

Condiia de precizie

32

Relaia de calcul a
erorii de strngere
reale

Valoarea
lui sr

sr

s
cos
j0

0,01

Este
SS-TA
[DA
sau
NU]
DA

sr

s
cos
j0

0,02

DA

[mm]

Valoa
rea lui

sa [

mm]

33

F.4.4. Proiectarea elementelor i mecanismelor de strngere sau de centrarestrngere pentru materializarea schemei optime de strngere (SS-O)
A4.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de mecanisme de strngere ce pot fi utilizate

1. Cu motor hidraulic

1. Cu motor pneumatic

34

A4.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de mecanisme de strngere


Nr.
crt

Criterii

1
2
3
4

Nr. forelor de strngere principale


Mrimea forelor de strngere
Gradul de descompunere a forelor de strngere
Dac forele de strngere se descompun dup direcie perpendicular fa de
suprafaa de orientare sau nu
Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa de prelucrare
Dac suprafaa pe care se aplic forele de strngere sunt prelucrare sau nu
Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau rotire a piesei fa de
reazeme sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de ncovoiere sub aciunea
forelor de strngere
Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de strngere
Presiunea de contact reazem-pies
Dac sunt necesare sau nu reazeme auxiliare
Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a suprafeelor de orientare
TOTAL

5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Utiliti
1
5
9
8
5

2
7
9
9
6

9
9
3

9
9
3

0
0

0
0

7
5
0
10
74

8
6
0
10
81

A4.4.3. Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de strngere


Se alege OLC 65A, STAS 795-87

tratament termic de mbuntire;

duritate 37,5-58 HRC.


Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele de

strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
Cs T( D ) jmin d 0.05 2 2.3mm Csadoptat 6 mm
T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare corespunztoare
aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere
Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min = 0,51,5mm
P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;
d cursa de degajare a elementului de strngere.

35

A4.4.8. Determinarea cursei de acionare necesare ca a mecanismelor de strngere


A4.4.9. Determinarea forei de acionare necesare Q a mecanismelor de strngere

S
S
Q ( Rb )tg ( 1 ) ( Rb )tg ( 1 ) 2 S 166.8daN / mm S
2
2
C
Ca s 10.9mm
tg

36