Test de evaluare formativ: literatur universal

La Digne domnul Myriel venise nsoit de o fat btran, domnioara Baptistine,

sora lui, care era cu vreo zece ani mai tnr dect el. N-aveau n slujba lor dect o
femeie de vrsta domnioarei Baptistine, pe nume doamna Magloire, care, dup ce
fusese servitoarea domnului preot, purta acum ndoitul titlu de camerist a
domnioarei i de menajer a monseniorului. Domnioara Baptistine era o persoan
nalt, palid, slab, blnd; ntruchipa idealul cuprins n cuvntul respectabil,
deoarece se pare c o femeie trebuie s fie mam pentru a fi venerabil. Nu fusese
niciodat frumoas, dar viaa ei toat, care nu fusese dect un ir de fapte bune, o
nvluise n cele din urm n ceva imaculat i luminos; odat cu btrneea, dobndise
ceea ce s-ar putea numi frumuseea buntii. Fusese slab n tineree i ajunsese
strvezie la maturitate, iar sub transparena aceasta se ntrezrea ngerul. Era mai
degrab un suflet dect o fecioar, ntreaga ei fiin prea alctuit din umbr; doar
att trup ct s mai fie femeie; o frm de materie, ascunznd ntr-nsa o lumin;
ochi mari, pururea plecai; prilej ca un suflet s rmn pe pmnt.

Doamna Magloire era o btrn cu prul alb, grsun, dolofan, grbit, care
gfia mereu, pe de o parte din pricina treburilor, pe de alta, din pricina astmei. La
sosire, domnul Myriel a fost instalat n palatul episcopal, cu toate onorurile cerute de
decretele imperiale, care-l aaz pe episcop ndat dup general, comandantul
garnizoanei. Primarul i preedintele curii se grbir s-i fac vizita de rigoare, iar el
fcu la rndul su vizita de rigoare generalului i prefectului. Dup instalare, oraul
atept s-l vad pe episcop la lucru.
(Victor Hugo, Mizerabilii)
Cerine:
1. Evideniaz tema literar a fragmentului dat.
2. Ilustreaz , cu exemple din text, ncadrarea textului dat ntr-un curent literar.
3. Comenteaz semnificaia secvenei: Domnioara Baptistine era o persoan nalt,
palid, slab, blnd; ntruchipa idealul cuprins n cuvntul respectabil, deoarece se
pare c o femeie trebuie s fie mam pentru a fi venerabil. Nu fusese niciodat
frumoas, dar viaa ei toat, care nu fusese dect un ir de fapte bune, o nvluise n
cele din urm n ceva imaculat i luminos; odat cu btrneea, dobndise ceea ce s-ar
putea numi frumuseea buntii.
4. Prezint trsturile naturalismului, prin raportare la principiile i metodele sale de
creaie, regsite n operele unor reprezentani.