MINISTERUL EDUCAIE REPUBLICI MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT

FACULTATEA DE KINETOTERAPIE
CATEDRA DE KINETOTERAPIE

Tez de licen

Aplicarea hidrokinetoterapiei n cifoza funcional.

Autor:Dmitriev Andrei
st anul 4,grupa 409
Conductor :Zavalica Aurica
dr., conf. univ.

Chiinu 2016

Cuprins
Introducere ............................................................................................................................3
I Capitol. Argumentarea teoretic.Analiza literaturii de specealitate ce vizeaz aplicarea
hidrokinetoterapiei n cifozele funcionale.
1.1.Elementele anatomo-fiziologice i biomecanice a coloanei

vertebrale,anatomia

patologic ...........................................................................................
1.2Noiune.Etiologie.Patogenez.Clinica cifozei................................................................
1.3 Metodele i mijloacele actuale, folosite pentru recuperarea cifozei funcional
1.4 Concluzii cu privire la literatura de specealitate ce studiaza cifoza funcional
II Capitol. Determinarea pe cale experimental a gravitaii cifozei.Metodele i etapele
cercetarii
2.1 Etapele cercetrii
2.2 Metodele cercetrii...
2.3.Concluzii
III Capitol.Argumentarea experimentala a eficitentei aplicarii hidrokinetoterapiei in
corectarea

cifozei

si

generalizarea

rezultatelor

cercetate......................................
3.1.Argumentarea rezultatelor cercetrii..
3.2.Generalizarea rezultatelor cptate ..
3.3.Concluzii.
Concluzii
Bibliografie..
Anexe.

Introducerea
Actualitatea Cea mai mare parte a cunoasterii stiintifice,fie ca provine din practica sau din
cercetare,vizeaza

intelegerea

si

optimizarea

efectelor

exercitiului

fizic

asupra

organismului.Cercetarea stiintifica vine sa imbogateasca teoria si metodologia care poate

perfectiona procesul de reabilitare devenind in timp o stiinta de sine statatoare .Recuperarea
deficientelor fizice constituie unul dintre procesele cele mai reprezentative i complexe, care
abordeaza activitatea fizic n scopuri expres determinate, una din cele mai actuale probleme. [4
Zavalica A.,Tuchil I.,Demcenco P.Particularitaile de reabilitare a elevilor cu deficiene fizice
din ciclul gimnazial n procesul educaiei fizice] .Aceste deviaii de la normal, n ultimii ani
devin foarte des ntilnite n practica medicilor imbold care i a optat necesitatea de abordare
kinetoterapeutica mai vast, n diminuarea acestor probleme.
Cifozele ,fiind caracterizate ca unele din domeniul respectiv, sunt ntilnite la majoritatea
categoriilor de vrst, sex, fapt ce nu permite abordare unui program de lucru etalon n toata
diversitatea de categorii de pacieni.
Pentru folosirea programului fizical-kinetic,se stie ca este necesar de a opta la legea de aur a
kinetoterapiei, In primul rind sa nu daunezi, devenind intre timp o deviza a multor specialisti, ce
urmeaz s structureze i s ndeplineasc cu pacienii un program de lucru de lung s-au scurt
durat
n acest sens ,aplicarea tratamentului recuperator urmeaza a fi efectuata numai atunci cnd avem
sigurant
c vom mbunatai
starea sanataii[Baciu C (Kinetoterapie pre-si post
operatorie.Bucuresti:Editura Medicala,1981,139 p).,Sbenghe T(. Kinetologie profilactica
,terapeutica si de recuperare.Bucuresti :Editura Medicala,1987.256p)].
Este cunoscut faptul ca inotul se folosit in practica medicala ca un mijloc de recuperare,
accesibil pentru orice profitind de faptul ca efortul fizic poate fi dozat usor, in functie de durata si
viteza miscarilor inotatorului si de temperatura apei.
Datorita conditiilor deosebit de favorabile in care se practica ( aer, soare, apa) are o influenta
multilaterala benefica asupra organismului uman, fiind unul dintre cele mai importante mijloace
de calire.
Apa constituie un mediu oarecum neobisnuit pentru activitatea omului. Ea este legata de anumiti
factori de adaptare, dintre care mentionam pozitia orizontala, miscarea greutatii corpului prin
cufundarea lui in apa,invingerea rezistentei mai mari a apei (comparativ cu cea a aerului) si
folosirea de catre inotator a acestei particularitati pentru miscarile de vislire ale miinilor si
picioarelor, pentru deplasarea corpului.[Marinscu Gh. V.Copiii si performanta in
inot,F.R.Natatie,Bucuresti,1998,247p]
In afara de asta, inotul contribuie la educatia fizica a oamenilor, mentinerea si fortificarea
sanatatii lor.n domeniul aplicrii hidrokinetoterapiei n scop terapeutic, responsabilitatea se
mparte ntre medicul care stabilete diagnosticul i kinetoterapeutul care elaboreaz i aplic
programul recuperator complex. Se recomand ca bolnavului s i se fac primul control medical
n prezena kinetoterapeutului, pentru a-i favoriza o cunoatere ct mai temeinic a pacientului i
al diagnosticului.
Tratamentul pentru recuperarea funcional prin mijloace hidroterapeutice trebuie nceput ct
mai devreme. Factorul timp este dumanul principal: cu ct micrile se reiau mai repede, cu att
mai rapid i mai sigur va fi vindecarea. Lucrarea dat menioneaza eficacitatea programului de
kinetoterapie i a procedeelor efectuate n ap n vederea corectrii cifozei .Tot odata preznta
lucrare serveste ca sprijin in perfectionarea procesului de corectare a deviatiei cifotice, prin
punerea unui accent sporit.
3

Dorinta de depasire si autodepasire,privind pregatirea profesionala potentata pe exigenta

studiului,grefate pe experimentarea noastra practica au condus la realizarea prezentei
lucrari.Aceasta lucrare are menirea de a umple un gol in metodologia noastra de lucru.Ea este
o utila sursa de bibliografie pentru cei ce se pregatesc sa intre in aceasta minunata
profesiune cea de reabilitare cu ajutorul hidrokinetoterapiei.

Scopul cercetarii const in evoluarea procesului de recuperare caracteristic corectrii cifozelor

prin intermediul mijloacelor i procedeelor tehnice folosite in cadrul inotului terapeutic.

Ipoteza cercetrii
Se presupune ca aplicarea Hidrokinetoterapiei si a programului kinetic folosit in cadrul
desfasurarii practice a cercetarii stiintifice, va contribui la perfecionarea si sporirea procesului
de recuperare a cifozelor, intr-un interval de timp mai scurt cu mentinerea rezultatului obtinut
pe o perioada indelungata a vietii.

Obectivele cercetarii
1.Studierea materialului de specealitate,privind corectarea cifozei

in cadrul

aplicarii

programelor de recuperare prin inot;

2.Studierea starii functionale a aparatului locomotor

in speceal a segmenteleor implicate in

cifoza si stabilirea nivelului de dezvoltare fizica si psihica a subiectilor;

3.Depistarea mijloacelor si metodelor

cu continut adecvat pentru corectarea cifozelor in

cadrul hidrokinetoterapiei;
4.Elaborarea programei experimentale a exercitiilor ,programului hidrokinetic, procedeelor de
inot pentru recuperarea cifozei.
Importanta teoretica a lucrarii date, ne va optimiza posibilitatea de a patrunde mai minutios
in ansamblul sistematic de cunostinte respective domeniului de cercetare si oferindu-ne o
viziune mai larga in cadrul acestei cercetari.
Importanta practica acestei cercetari ne ajuta sa obtinem date concrete si veridice despre
problema studiata , si ne da posibilitatea de a progresa in cunoasterea unor noi forme si
mijloace terapeutice incluse in recuperare .
4

Metodele de lucru desfasurate in cercetarea stiintifica .

In cadrul desfasurararii cercetarii stiintifice, si in scopul realizarii obiectivelor propuse, noi am
folosit diverse metode principale de cercetare, care a fost luate ca pilon de baza a studiului
respectiv.Din ele fac parte:

*analiza teoretic i generalizarea datelor literaturii de specialitate ce vizeaza cifoza ;

*observatia pedagogica care sa efectuat in scopul cercetarii,sub toate aspectele, a problemei in
discutie;
*studierea documentelor de lucru care au fost posibile in cadrul practicii studentesti;testari cu
oferirea datelor veridice si benefice pentru studierea problemei date;
*metoda de prelucrare matematico-statistica a datelor experimentale;
*metoda grafica fiind folosita in aprecierea de ansamblu a rezultatelor cercetrii.

Rezumatul Tezei

Cuvinte cheie:Cifoza ,trauma, hidroterapi, recuperare,

I Capitol
Argumentarea teoretic.Analiza literaturii de specealitate ce vizeaza
aplicarea hidrokinetoterapiei in cifozele functionale.
1.1Elementele anatomo-fiziologice i biomecanice a coloanei

vertebrale,anatomia

patologic
Coloana vertebrala in ansamblu
Coloana vertebral este o parte component a scheletului axial al corpului. Prezint o structur
heterogen complex rezultat din succesiunea alternant a vertebrelor i discurilor
intervertebrale. De ea sunt legate toate celelalte segmente ale trunchiului (toracele i bazinul),
precum i craniul, membrele superioare i inferioare. Ea protejeaz sistemele de comunicare ale
organismului i face posibil att mobilitatea, ct i stabilitatea corpului. Este unica formaiune
de integrare a sistemului osos, muscular i nervos. [ Mihail Stefanet . Anatomia omului .Chisinau
2007,81p]
Coloana vertebral (columna vertebralis), se formeaz prin aezarea metameric a
vertebrelor unite ntre ele prin toate varietile de legturi diartroze, sinartroze i simfize.

Fig.1. Coloana vertebral. A aspect lateral; Baspect anterior.

I regiunea cervical; II regiunea toracal;
26
III regiunea lombar; IV regiunea sacral;
V regiunea coccigian.
1,3 lordozele cervical i lombar;
2,4 cifozele toracic i sacral; 5 promontorium.
Din suprapunerea corpurilor vertebrale, alternnd cu discurile intervertebrale, ia natere n
partea anterioar coloana corpurilor vertebrale, elementul de susinere al greutii trunchiului.
n partea posterioar, din suprapunerea arcurilor vertebrale, ia natere canalul vertebral, canalis
vertebralis, elementul de protecie al mduvei spinrii, iar n prile laterale, prin intermediul
incizurilor pediculilor arcului vertebral, se formeaz 25 perechi de orificii intervertebrale prin
care trec nervii spinali i vasele sangvine[Mihail Stefanet Anatomia omului.vol 1.190-191p].
Este o lunga coloana mediana si posterioara formata prin suprapunerea a 33-34 vertebre.
Coloana este alcatuita din 5 regiuni:
-regiunea cervicala- corespunzatoare gatului, este alcatuita din 7 vertebre.
-regiunea toracala/dorsal- are 12 vertebre corespunzatoare toracelui.
-regiunea lombara 5 vertebre, formeaza peretele posterior al abdomenului.
Vertebrele din aceste 3 zone sunt mobile si independente(delimitate una de cealalta) si se
numesc vertebre adevarate.
-regiunea sacrala alcatuita din 5 vertebre;
-regiuna coccigiana 4/5 vertebre.
Vertebrele din aceste 2 regiuni se sudeaza intre ele dind nastere la 2 oase sacrul si
coccisul.
Fiind sudate intre ele, acestee vertebre se numesc si vertebre false.
Vertebrele adevarate.Caractere generale
6

O vertebra adevarata are 2 parti: o regiune anterioara (reprezentand un segment de

cilindru plin numit corp vertebral) si o regiune posterioara (numita arc vertebral).
Arcul vertebral este legat de corpul vertebral prin 2 pungi osoase numite pediculii arcului
vertebral.Toate aceste elemente (corpul, arcul, pediculii) delimiteaza gaura vertebrei.
Corpul vertebral este portiunea cea mai voluminoasa a vertebrei, prezinta 2 fete: una
superioara, una inferioara precum si o circumferinta.
Circumferinta are o portiune anterioara care se intinde intre cei 2 pediculi ai arcului
vertebral si o portiune posterioara care formeaza peretele anterior al gaurii vertebrale.
Arcul vertebral formeaza peretele posterior al gaurii vertebrale si este alcatuit din:
-2 lame vertebrale care se intend de la pediculi la procesul spinos;
-procesul spinos o proeminenta osoasa care se prelungeste posterior pornind din locul
de unire a celor 2 lame vertebrale;
-procesele transverse- 2 proeminente- una dreapta si una stanga, care se desprind de pe
partile laterale ale arcului vertebral;
-procesele articulare- sunt in numar de 4, 2 superioare si 2 inferioare; servesc la
articularea vartebrelor intre ele.
Pediculii vertebrali sunt 2 punti osoase care unesc extremitatile arcului vertebral cu
corpul vertebrei. .[Nitescu V.Anatomie functionala.Biomecanica si ortopedie.Bucuresti : Editura
Didactica si Pedagogica,1995.366p.]

Caracterele regionale ale vertebrelor

Vertebrele cervicale:
-corpul vertebral este mic si alungit transversal;
-procesul spinos este scurt si are varful bifid;
-procesele articulare sunt orientate pe un plan aproape orizontal.
Vertebrele toracale:
-corpul vertebral este usor alungit antero-posterior, prezinta patru scobituri (2 superioare
-procesul spinos este dreptunghiular si bine dezvoltat;
-procesele articulare au directive vertical.
Caracterele specifice ale vertebrelor adevarate:
-Vertebra cervicala C1 (numita si ATLAS) prezinta suprafete articulare pentru articularea
cu oasele craniului;
-Vertebra cervical C2 se mai numeste si AXIS;
-Vertebra C7 (vertebra proeminenta) are procesul spinos cel mai lung si poate fi palpat cu
7

usurinta fiind un reper anatomic important.

Vertebrele false
Sacrul- este un os median si nepereche situate in continuarea coloanei lombare. Este
orientat oblic de sus in jos si dinainte inapoi formand cu ultima vertebra lombara un
unghi numit promotoriu.
Prezinta 2 fete :
pelvina- este concava si priveste in jos; are 4 perechi de gauri numite gauri sacrale
anterioare. Intre gauri se observa partu linii transverse ce reprezinta regiunile de sudura
intre cele 5 vertebre sacrate;
fata dorsal- prezinta creasta sacrala mediana, de o parte si de cealalta- crestele sacrale
laterale; 4 perechi de gauri numite gauri sacrale posterioare strabatute de nervii spinali
sacrali.
Coccisul este omologul scheletului cozii la mamifere si are forma unui con cu baza
orientate superior.[ http://documents.tips/documents/coloana-vertebrala-anatomie.html]
Anatomia patologica
Din punct de vedere anatomico-patologic cele mai recunoscute deficiente ale coloanei vertebrale
sunt :scolioza,cifoza,lordoza
A. Scolioza-este o patologie cronica a coloanei vertebrale.Ea se prognozeaza in timp si se
depisteaza continuu ,prezentind o deviere constanta a coloanei in plan frontal

Aspectul anatomic poate fi caracterizata prin:

-aparitia curburilor patologice in plan frontal;
-aparitia ghebozitatii costale;-detorsia corpurilor vertebrelor;
-deformara organelor si a sistemelor de organe ,precum si functia acestora.[21 Zavalisca A,
mijloacele gimnasticii medicale folosite in profilaxia si recuperarea sanatatii copiilor de virsta
scolara]
B. Cifoza-este o deficienta de atitudine cu marirea curburilor fiziologice in plan sagital si se
caracterizeaza prin:
forma ovala a cutiei toracice ;trunchiul pare flectat in intregime;umerii sunt addusi in
anterior;omoplatii departati;unghiurile posterioare ale coastelor sunt accentuate, astfel
8

ghibozitatea este mai mult costala

decit vertebrala;abdomenul atirna-membrele inferioare ,

putin flectate di articulatia genunchilor-muschii fisieri aplatizati,ai spateluisunt intinsi si relaxati

iar pectoralii scurtati si contractati[[Zavalisca A, mijloacele gimnasticii medicale folosite in
profilaxia si recuperarea sanatatii copiilor de virsta scolara].
C.Lordoza-este o deficienta de atitudine cu marirea curburii lombare in plan sagital si se
caracterizeaza prin:
umerii par trasi inapoi;muschii lombari si costali se incurbeaza;corpul usor aplecat in posterior ;
toracele de obicei se bombeaza sau se turteste;abdomenul proemina in anterior sau se
lateste;relieful fesier se accentueaza[12 Zavalisca A, mijloacele gimnasticii medicale folosite in
profilaxia si recuperarea sanatatii copiilor de virsta scolara]
Biomecanica coloanei vertbrale.
Prezena n coloana vertebral a tuturor tipurilor de uniri diartrozele intervertebrale, discurile
intervertebrale, simfizele intervertebrale i permite s realizeze micri destul de variate i
complexe rezultate din micrile cumulate ale tuturor articulaiilor intervertebrale: flexie
extensie, nclinare lateral (lateroflexia), rotaia i, ca o rezultant a acestora, circumducia.
Discul funcioneaz ca o articulaie universal, iar fiecare vertebr prezint ase grade de
libertate, impuse de cele 3 axuri. Dei amplitudinea micrii ntre dou vertebre este mic, suma
micrilor dintre toate vertebrele coloanei vertebrale reprezint o micare de ansamblu cu
amplitudini mari. n prezent ca unitate morfofuncional a coloanei vertebrale este considerat
motosegmentul sau segmentul de micare ce vizeaz spa- iile de mobilitate dispuse segmentar
ntre piesele osoase, ceea ce a permis o abordare mai funcional a structurii complexe a coloanei
i o mai bun nelegere a biomecanicii, profilaxiei, patologiei i tratamentul acesteia.
Componentele segmentului de micare sunt: discurile intervertebrale, ligamentul longitudinal
anterior i cel posterior, articulaiile zigapofizale, ligamentele galbene i muchii intervertebrali.
Elementele componente ale segmentului de micare se influeneaz reciproc, fiind reciproc
dependente. n compoziia motosegmentului din regiunea toracic sunt incluse i articulaiile
costovertebrale. Vertebrele adiacente contacteaz prin intermediul a trei puncte de sprijin cu o
mobilitate redus: unul impar nucleul pulpos, i dou pare articulaiile zigapofizale. Din
punct de vedere al biomecanicii, aceast interdependen este optim, deoarece toate cele trei
puncte se afl permanent n acelai plan i micrile dintre vertebre se efectueaz numai n jurul
i de-a lungul axurilor ce trec prin aceste puncte. Numrul motosegmentelor este variat i nu
corespunde numrului de vertebre. Cu excepia vertebrelor C2 i S1 , fiecare vertebr deservete
9

dou segmente motorii succesive, reconstituind unitatea coloanei vertebrale ca organ axial prin
suprapunere de 23 de ori. Pe parcursul vieii, ca urmare a osteocondrozei, la sinostozarea
vertebrelor adiacente are loc descreterea lor numeric.[194-195 Mihail Stefanet Anatomia
omului]
Toracele in ansamblu
Toracele (compages toracis, thorax), constituit prin articulaia a 12 perechi de coaste cu 12
vertebre toracice i cu sternul, reprezint o forma- iune osoas i cartilaginoas, rezistent,
elastic i mobil ntr-un anumit grad, delimitnd n interior cavitatea toracic (cavum thoracis).
La torace deosebim dou aperturi, una superioar i alta inferioar .Apertura superioar,
( apertura thoracis superior), este delimitat de corpul vertebrei toracice T1 , de marginea
medial a coastei I i de incizura jugular a manubriului sternal. Ea este orientat n plan oblic,
privind n sus i nainte; incizura jugular corespunde vertebrei T2 . Apertura inferioar, apertura
thoracis inferior, este mai larg ca cea superioar. Ea este delimitat de corpul vertebrei T12, de
marginea inferioar a coastei a XII-a i de arcul cartilaginos al coastelor. Arcurile costale, la
nivelul apendicelui xifoid, delimiteaz unghiul infrasternal, angulus infrasternalis, de 790 la
brbat i 750 la femeie. Vrful unghiului corespunde vertebrei a IX-a toracice. Spre deosebire de
apertura superioar, care este liber, cea inferioar este nchis de diafragm. Coastele sunt
separate ntre ele prin spaiile intercostale (spatia intercostalia). n interiorul cutiei toracice,
corpurile vertebrale toracale proemin anterior i formeaz de o parte i alta anurile pulmonare,
sulci pulmones sau costo-vertebrale, care la copii sunt mai puin adnci. Forma i dimensiunile
toracelui variaz n funcie de vrst, sex i tip constituional. La nou-nscui, diametrul anteroposterior este mai mare, ulterior el descrete i crete cel transversal. La femei el este mai scurt i
mai ngust dect la brbai. n funcie de tipul constituional, deosebim trei forme de torace:
plat, cilindric i conic. Toracele plat este specific pentru tipul dolicomorf, la care coastele sunt
nclinate mult n jos, unghiul infrasternal este ascuit. La indivizii de tip brahimorf toracele are
form conic: coastele sunt mai puin nclinate n jos, unghiul infrasternal este obtuz, diferena
dintre dimensiunile anteroposterioar i transversal este minim. Pentru tipul mezomorf este
caracteristic toracele cilindric, o form intermediar ntre cea plat i conic.
Biomecanica toracelui
Oblicitatea n jos i nainte a arcurilor costale osteocartilaginoase, dispuse metameric, are mare
importan n mecanica respiraiei. Mi- crile respiratorii constau n ridicarea i coborrea
coastelor, care prin intermediul cartilajelor costale deplaseaz sternul, mrind i micornd
diametrele cutiei toracice. Ele au la baz micarea de rotaie din articulaiile costovertebrale, al
crei ax este oblic, paralel cu colul coastei.[198 Mihail Stefanet Anatomia omului]
10

1.2 Noiune.Etiologie.Patogenez.Clinica cifozei

Problema deficientelor de atitudine a fost studiata de un numar mare de specealisti

care au

dorit sa previna aceste deviatii facilitind starea functionala a aparatului locomotor.Activitatile

de cultura fizica medicala din cadrul tratamentului dereglarilor de tinuta incep cu elaborarea
reprezentarii despre tinuta corecta.Succesul tratamentului depinde in mare masura de aplicarea
sistematica si de lunga durata a culturii fizice medicale ,completata de executarea complexului
de exercitii in conditii de domiciliu.Este important lichidarea cauzelor ce au dus la dereglarea
tinutei. [P Gotovtev, A Subbotin,V.Selivanov. Cultura Fizica Medicala Si masajul .Chisinau
Universitas 1992,154 p.]
Deficienta fizica reprezinta orice abatere de la normal in forma si functiile fiziologice ale
organismului, care tulbura cresterea normala si dezvoltarea armonioasa a corpului,ii modifica
aspectul exterior,ii reduce aptitudinile fizice si chiar intelectuale ,precum si capacitatea de
munca .Aceste abateri de la normal pot modifica forma corpului si functiile sale fizice in
totalitate sau numai la nivelul unor segmente si regiuni[Stoica V.,Pubertatea Normala si
patologica.Bucuresti:Editura Medicala ,1977.178p;Sdic L,Kinetoterapia in recuperarea algiilor
si tulburarilor de statica .Bucuresti:Editura Medicala,1981.187p;Serbescu C.,Kinetoterapia
Deficientelor fizice .Oradea :Editura Universitatii din Oradea,2003.159p].
Cifozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan anteroposterior cu convexitatea curburii
indreptata inapoi [Dumitru Motet .,Kinetoterapia in beneficiul copilului p54].

Fig.2.Spatele cifotic.
Dupa localizare se impart in:
* Cifoza dorsala este o accentuare a curburii fiziologice a coloanei in regiunea toracala
Este cea mai frecventa deviatie a coloanei.
* Cifo-lordoza (cifoza dorsala compensata de lordoza lombara),este o accentuare a celor doua
curburii vertebrale,echilibrate si compensandu-se reciproc.
11

* Cifoza lombara si inversiunea vertebrala este o cifoza lombara aparuta prin retroversia
bazinului,compensata dorsal.
* Cifoza cervicala reprezinta inversarea curburii lordotice cervicale.
* Cifoza totala este continuarea cifozei dorsale si lombare si este insotita de infundarea
toracelui.Este o cifoza lunga, intalnita la indivizii cu relaxare ligamentara si musculara.
Cifozele tipice sau comune sunt exagerari ale curburii normale din regiunea dorsala.Cele
tipice sunt cifozele localizate in regiunea lombara sau cervicala,unde in mod normal exista
curburi lordotice .Tot tipice pot fi considrate si curburile cifotice, care apar in zonele de trecere,
sacrolombare ,lombodorsale sau dorsocervicale.
Curburile cifotice cele mai frecvente au o lungime medie ;exista insa si curburi scurte ,care se
limiteaza la citeva corpuri vertebrate sau lungi,care se intind la un mare numar de
vertebre ;cifozele totale angajeaza intreaga coloana vertebrala.
Cifozele scurte au,in general,o forma unghiulara, curbura celor mijlocii este rotunjita, iar a celor
lungi este ovoita.
Cifozele mijlocii ,dar mai ales cele scurte si accentuate,se compenseaza de regula prin incurbari
lordotice de marime si grad corespunzator ,situate fie deasupra ,fie de desuptul cifozei pe care o
compenseaza.Cifozele sunt in aceste cazuri deviatii primare ,iar curburile lordotice , deviatii
secundare .
Deviatiile cifotice pot sa se limiteze la elementele coloanei vertebrale ,constituind cifoze
propriu-zise,sau pot sa angajeze

si alte elemente anatomice ale spatelui :coaste

,omoplati,muschi,constituind spatele cifotic.

Cifozele usoare si medii pot ramine in stadiul initial de evolutie,iar cele accentuate evolueaza
mai departe ,pina ce se compenseaza si se echilibreaza.
Deviatiile cifotice atipice, accentuate ,dezechilibrate sau fixe tulbura statica si dinamica intregii
coloane vertebrale si exercita influiente nefavorabile asupra marilor functiuni ale organismului.
Cifozele sunt foarte frecvente la scolari,mai ales in perioada pubertatii si postpubertara,fiind
determinate de caracterul muncii in scoala,de procesele active ale cresterii si dezvoltarii fizice
si de lipsa controlului asupra atitudinii corpului.
Evolutia cifozelor este foarte variata ,fiind determinata de cauzele si mecanismele de producere,
de localizarea si intinderea lor,de tendinta de fixare sau de compensare,de prognosticul si
tratamentul deviatiei.Pentru studiu cifozele se mai pot grupa dupa tipul sau forma clinica in care
se incadreaza si care tine seama de cauzele si mecanismul de producere a deviatiei,de
simptomele si manifestarile ei specifice,precum si de tratamentul necesitat.
Din acest punct de vedere,deviatiile cifotice se impart in doua grupe principale :cifozele
functionale si cele patologice. [A.Gimnastica Medicala .Editura Pontos .Chisinau 2014,188p]
12

Cifozele functionale sunt deviatii tipice ,usoare,cu inceput greu de precizat,cu evolutie lunga si
lenta ,dar cu prognostic favorabil ;ele sunt provocate si intretinute de tulburarile functionale ale
coloanei vertebrale,care produc o scadere a capacitatii de sprijin si unele mici modificari de
forma si structura a oaselor,articulatiilor si muschilor.
Aceste deviatii se accentueaza prin cresterea sarcinilor coloanei vertebrale

si prin durata

eforturilor statice sau dinamice care duce la oboseala.Unele sunt insotite de dureri si contractura
a muschilor spatelui.Coloana vertebrala cifotica

isi pastreaza multa vreme mobilitatea

normala,fapt care permite indreptarea curburii prin exercitii corective staruitoare.

Curburile cifotice functionale netratate creeaza in mecanismele neuromotoare ale deficientilor un
steriotip defectuos,care contribuie la adincirea modificarilor morfologice si functionale ce se
produc in coloana vertebrala.
Cifozele patologice sunt deviatii mai accentuate si mai grave decit cifozele functionale ;ele
sunt precedate sau insotite intodeauna de modificari profunde in forma si functiunile coloanei
vertebrale.Originea cifozelor patologice se poate preciza de la inceput si evolutia lor poate fi
urmarita dupa semnele si manifestarile evidente care le caracterizaza .Aceasta evolutie poate fi in
unele cazuri grabita sau in salturi,altele au tendinta sa se fixeze sau sa angreneze in evolutia lor si
elementele anatomice vecine.Tratamentul cifozelor patologice trebuie sa fie in primul rind
etiologic si patologic,apoi simptomatic si functional.tratamentul este complex ,procedeele si
metodele ortopedice asociindu-se cu cele de medicatie ;la aceasta se adauga mijloacele
kinetoterapiei. [Dumitru Motet ,Sbenghe T]
Dupa etiologie:
A. Functionale (nestructurale)Cifozele functionale sunt cele mai frecvente deviatii ale coloanei
vertebrale din perioada de crestere[Dumitru Motet].Ele sunt deviatii tipice, usoare, cu debut greu
de precizat,cu evolutie lunga si lenta,dar cu prognostic favorabil.In cazul lor nu se constata
modificari morfologice ale coloanei vertebrale. Ele se impart in:
- Habituale - de obisnuinta,de deprindere;
-De crestere - aparute in urma disproportiei dintre cresterea exagerata in inaltime si dezvoltarea
insuficienta a musculaturii;
-Profesionale - exista profesii (ex:munca la birou) care predispun la o atitudine cifotica;
-Compensatorii si cele datorate defectelor unor analizatori (cifoza miopilor).[Elena
Caun,Sbenghe T, Dumitru Motet]

13

Fig.3.Cifoza habituala

Fig.4.Cifoza patologica

14

Fig.5.cifoza profesionala

Fig.6.Cifoza compensatorie

Predisponibila pentru aparitia cifozei este pozitia- copilul doarme in ,,colacel,se afla mult timp
in pozitia cind atit muschiifeselor,cit si a partii posterioare a femurelor apar intinsi,iar muschii
partii anterioare a femurelor sunt contractati si scurtati [A.Gimnastica Medicala .Editura
Pontos .Chisinau 2014,12p].
Toate acestea sunt usor de corectat (prin exercitii functionale de extensie),uneori prin simpla
indepartare a cauzelor care le-a produs. Daca nu sunt tratate,ele pot determina modificari
anatomice in structura elementelor coloanei vertebrale si devin patologice.
B. Patologice.Sunt deviatii mai accentuate si mai grave decat cele functionale, ele fiind insotite
intotdeauna de modificari (deseori ireductibile) ale structurii elementelor

coloanei

vertebrale.Tratamentul lor este complex (orthopedic, chirurgical, kinetoterapeutic),el putand avea

rezultate pozitive doar daca se intervine precoce prin inlaturarea cauzei care le-a produs
15

[A.Gimnastica Medicala .Editura Pontos .Chisinau 2014,188p ].Tratamentul acestor cifoze este
de lunga durata.
Cifozele patologice sunt grupate astfel:

Congenitale: platispondilia, agenezia disului intervertebral, microspondilia;

Post-traumatice:

luxatia

si

fractura

vicios

consolidata,hernia

de

disc,cifoza

histerotraumatica,sdr. Kummel-Verneuil;

Infectioase: tuberculoza osoasa (morbul lui Pott),cifoza tetanica,osteomielitica;

Distrofice: epifizita sau osteocondrita vertebrala (boala Scheuermann).Este cea mai des

intilnita forma de cifoza patologica;

Reumatice (inflamatorii): spondilita anchilozanta,spondilodiscartroze;

Tumorale: mielomul multiplu,metastaze osoase;

Paralitice (neuromusculare): atunci cand este compromisa musculatura regiunii, paralizia

cerebrala infantila,sindroame extrapiramidale;

Endocrine si carentiale: osteoporoza,boala Cushing,rahitismul,osteomalacia;

Cifoza senila: prin involutia ososasa si insuficienta musculara;

Psihotice: in afectiuni psihice depresive;

Cifoze medicamentoase: administrarea indelungata de cortizon,insulina,curara,pot

determina aparitia fracturilor de coloana si a cifozei consecutive. ).[Elena Caun,Sbenghe T,

Dumitru Motet]

Fig.7.Cifoza patologica(evolutia ei)

16

Etiopatogeneza Cifozelor
Etiologia cifozelor este vasta, cuprinzand cauze multiple, unele predisponibilizante
includ :caractere congenitale ;influentele suferite de organism in viata intrauterina

si de

nastere,tipul constitutional si tipul de activitate nervoasa superioara[Caun elena :Gimnastica

medicala in ortopedie masaj]

Cauzele Favorizante

includ conditiile de igiena si de viata.Lipsa de aer si lumina

,alimentatie nerationala,imbracamintea prost confectionata,dormitul cu multe perne sau pe saltele

prea moi,intr-un timp mai scurt sau mai mult,duc la aparitia unor vicii de atitudine.Un rezultat ne
dorit pot il avea si bolile cronice,interventiile chirurgicale,convalescentele lungi etc..

Cauzele determinante se refera ,in primul rind ,la elementele care conditioneaza pasiv

sau activ ,functia de postura ,adica oasele si articulatiile ,muschii,sistemul nervos. [Caun
elena :Gimnastica medicala in ortopedie masaj].
Din punct de vedre etiopatologic mai avem si urmatoarele tipuri de cifoze :

Congenitale : defect de formare a corpilor vertebrali, malformatii vertebrale cu caracter

familial;

Neuro-musculare : afectiuni neurologice, tumori medulare, siringomielie;

Post-traumatice (tasari vertebrale in urma unor accidente, fracturi sau contracturile din

tetanos sau epilepsie);

Tumori vertebrale;

Boli genetice ale scheletului (osteocondrodistrofii);

Postinflamatorii: morbul lui Pott (tuberculoza osoasa),precum si spondilita anchilozanta

care la adult, este una din cauzele cele mai frecvente ale cifozelor cervico-dorsale progresive si
ireductibile;

Boli metabolice (rahitismul, osteomalacia, osteoporoza);

Insuficienta musculara, in cazul adolescentelor care au crescut repede in inaltime, fara a

avea un tonus muscular si ligamentar suficient; pozitia gresita in banca sau la locul de munca;
miopia;

Varsta- virstnicii peste 60-80 de ani), cu osteoporoza sau osteomalacie si tasare anterioara

a discurilor intervertebrale, prin hipotonia muschilor paravertebrali, prezinta o cifoza mai mult
sau mai putin accentuata localizata de obicei cervico-dorsal la barbati si dorso-lombar la femei.
Mecanisme etiopatogenice.

17

Factorii care pot determina aparitia unei cifoze la nivelul coloanei vertebrale sunt multipli.Uneori
ei sunt cunoscuti (congenitali, traumatici, infectiosi, tumorali,etc),insa de cele mai multe ori
acestia sunt necunoscuti.
Cercetarile stiintifice au condus la evidentierea acestor factori:
-factorii genetici (predispozitie familiala),
-factori metabolici, pot altera formarea tesutului care constituie scheletul de rezistenta al corpilor
vertebrali in anumite boli (maladia Scheuermann),
-Factori de deficienta a sistemului de echilibru,
-Asimetrii constitutionale,
-Factorul biomecanic,este prezent in evolutia tuturor deformatiilor vertebrale,
-Procesul de crestere a organismului contribuie in mod esential la evolutia tuturor deformarilor
vertebrale.
Anatomie patologica.
Din punct de vedere anatomo-patologic, cifozele pot fi:
a).Cifozele tipice sau comune atunci cand se produc prin exagerarea curburilor cifotice normale
(dorsala sau sacro-coccigiana);
b).Cifoz e atipice, cand se produc prin exagerarea altor curburi decat a celor normale (lombara
sau cervicala).[Caun Elena,Motet Dumitru].
Tablou clinic:
Din punct de vedere clinic,in cazul cifozelor,nu putem vorbi despre o regula generala in ceea ce
priveste simptomatologia acestor deviatii vertebrale.Asadar,fiecare tip in parte,prezinta atat
semne subiective cat si obiective diferite de ale celorlalte.
Exista totusi cateva simptome si semne obiective pe care le intalnim in mai multe cazuri si
anume:
-durerea,care apare la nivelul curburii,pe apofizele spinoase ale
vertebrelor.Ea se resimte la palpare,dar mai ales la percutie;
-durerea in coloana vertebrala este insotita,intotdeauna,de contractura
muschilor lungi ai spatelui si de o oarecare rigiditate in miscari;
-cifoza se asociaza cu hipotonia musculaturii spatelui si abdomenului;
-frecvent ,se asociaza si cu piciorul plat;
-agravarea continua a deviatiilor vertebrale antreneaza tulburari
respiratorii si cardiace.[www.topmasaj.ro/download/afect6.doc]
Examenul obiectiv :
18

-forma ovala a cutiei toracice ;

-trunchiul pare flectat in intregime ;
-omoplatii departati ;
-unghiurile posterioare ale coastelor sunt accentuate ,astfel ghibozitatea este mai mult costala
decit vertebrala ;
-muschii pectorali scurtati si contractati ,iar cei ai spatelui alungiti si relaxati
-muschii fesieri aplatizati
-membrele inferioare putin flectate din articulatia genunchilor
-abdomenul puternic atirna .Aceasta forma de spate se intilneste mai des in sport ,la
boxeri,ciclisti,luptatori.[Zavalisca Aurica,Mijloacele gimnasticii medicale folosite in profilaxia si
recuperarea

sanatatii

copiilor

de

virsta

scolara:monografie.Chisinau,

2013.,Mirza

D.Kinetoprofelaxia primara.Iasi :Editura Tehnopress,2005.138 p,Nilson J.Terapia centrata pe

copil.Iasi :Polirom 2011.230p Zavalisca A.,Tuchila I.,Demcenco P.Particularitatile de reabilitare
a

elevilor

cu

deficiente

fizice

din

ciclul

gimnazial

in

procesul

educatiei

fizice :monografie.Chisinau,2010]
1.3 Metodele si mijloacele actuale,folosite pentru recuperarea cifozei functionala
La momntul actual, in scopul recuperarii cifozelor este detinuta o gama intreaga de metode
terapeutice , procedee si mijloace de recuperarare si reabilitare.
Utilizarea exercitiilor fizice in scop profilactic si terapeutic nu a constituit o noutate a zilelor
noastre, ci o preucupare din cele mai vechi timpuri ,care a determinat crearea in cadrul medicinii
a unor ramuri integrate conceptiei privind omul sanatos si bolnav[Mariana Cordun,Luciela
Cirla .Hidrokinetoterapia in afectiunile reumatismale:Bucuresti 1999]
1.Exercitiul Fizic Mijloc de baza
Deosebit de complex,si cu profunde implicatiii in dezvoltarea fiintei umane,fenomenul
practicarii exercitiilor fizice isi regaseste prezenta la inceputul istoriei omenirii.[Drangnea A.
Teoria Educatiei Fizice si Sportului.Editura Cartea scolii.Chisinau 2000,9p]
Exercitiul fizic este considerat in literatura de specealitate a cursului de teorie si metodica a
antrenamentului sportiv ca actul motric repetat n mod contient i sistematic n scopul creterii
potenialului biologic al omului, exprimat prin perfecionarea dezvoltrii fizice, creterea
capacitii motrice, corectarea deficienelor fizice i recuperarea motorie. Insasi kinetoterapia isi
are pilonul de baza exercitiul fizic ,el fiind nucleul tuturor metodelor ,tehnicilor.si a procedeelor
folosite in cadrul acestui tratament. Acesta este unul dintre cele mai naturale medicamente
benefice folosite in viata omului , data de Dumnezeu pentru a mentine omul in miscare. Cu

19

ajutorul acestui mijloc de baza folosit in corectarea cifozelor reesind din tabloul clinic putem sa
indeplinim urmatoarele obective cum ar fi :
-Diminuarea durerii care apare la nivelul curburii,ce se accentueaza pe apofizele pinoase ale
vertebrelor.
-decontracturarea muschilor lungi ai spatelui si micsorarea gradului de rigiditate a miscarii.
-intarirea muchilor de la nivelul abdomenului , si a intregului corset muscular.
-inlaturarea tulburarilor respiratorice si cardiace care se pot localiza din cauza ghebului costal
-prevenirea complicatiilor
-diminuarea gradului cifotic

etc. [1.Sbenghe, T. Kinetologie profilactica ,terapeutica si de

recuperare.Bucuresti :Editura Medicala,1987.]

Spatele cifotic se corecteaza prin exercitii indeplinite cu scop:
-de a micsora reclinarea coloanei;
-de a prentimpina pregrsarea procesului patologic;
-de a intari muschii spatelui si abdomenului.In a cest compartiment se folosesc urmatoarele
forme de lucru :Gimnastica curativa ,corectia pasiva(posturala),masajul,inotul

[Elena

Caun.Gimnastica medicala in ortopedie Masaj.Editura U.S.E.F.S. Chisinau 2012,33 p.].

2.Masajul ca metoda de recuperare se foloseste in recuperarea cifozei ,fiind ca o forma de lucru
ce faciliteaza si sporeste restabilirea mai eficienta a posturii corporale.Masajul insa ramine o
forma de terapie auxiliara. .[Biro V.Automasaj Hidroterapia si Zooterapia.Iasi polirom 2006.]
Cercetarile efectuate de savantii care studiaza actiunea masajului permit al considera un factor
ce contribuie la intremarea si fortificarea organismului,actioneaza favorabil asupra sistemului
nervos central,asupra mecanismelor umorale de reglare a functiilor aparatului neuromuscularefecte musculare si efecte reflexe,asupra sistemului cardiovascular-efecte circulatorii si efecte
metabolice.[ Caun.Gimnastica medicala in ortopedie Masaj.Chisinau: Editura U.S.E.F.S.
2012,134 p.]
Masajul ca notiune este o metoda de prelucrare metodica a partilor moi ale corpului,prin actiuni
manuale sau mecanice,in scop fiziologic sau profilactic si terapeutic ;masajul este compus din
procedee efleuraj,frictiune,framintat,tapotament,vibratii i thnici specifice fiecarui procedeu ,de
structurile carora li se adreseaza(tesuturi superficiale,profunde ,circulatiei etc) sau in functie de
scop(igienic profilactic ,antialgic,relaxator,stimulativ etc) [Dumitru Motet Enciclopedia de
Kinetoterapie vol 1. Bucuresti:Editura SEMNE,2009,421-422].
Masajul exercita o actiune binefacatoare

asupra sistemului muscular ,sub actiunea lui se

amelioreaza irigarea sanguina ,deci si alimentatia,sporeste elasticitatea ,forta si capacitatea lor

de

munca

,este

atenuata

atrofia

20

musculara

in

caz

de

afectiuni[P.Gotovtev,A.subbotin,Vselivanov.Cultura

Fizica

Medicala

si

Masajul.Chisinau

Universitas 1992.246p]
Luind in consideratie aspectul functional al musculaturii spatelui, a starii emotionale si psihice
la persoanele cu cifoza

,este bine de a se

efectua masajul

de relaxare

corporala, de

tonifiere,tonizare a musculaturii in dependenta de segmentul implicat in deficienta.

Tot aici putem folosi hidromasajul utilizind un jet de apa cu temperatura variind intre 15 si 35
grade celsius (cu durata afuziunii reci de 3-4 ori mai lunga decit cea cu apa calduta ) are o
actiune

benefica,relativtrecatoare,

dar

reala.[Elena

Luminita

Sidenco.Masajul

in

Kinetoterapie.Editura :Fundatiei Rominia de Miine.2003,67p].

Fig.8.Hidromasajul cu jet de apa

In tratamentul cifozei atunci cind avem dureri musculare prin contracturi,intinderi ,inflamatii ale
tesuturilor moi,dureri ale gitului si spatelui mai putem folosi si masajul cu gheata ,avind ca
scop :
1.sa aline durerea.
2.sa creasca tonusul unde este nevoie
3.sa raceasca tesuturile
4.sa amorteasca nervii.
Acest masaj consta in frecarea pielii cu o bucata de gheata (criomasaj) in scopul unei raciri
profunde a tesuturilor.Efectul de racire

este facilitat de scaderea circulatiei[Clarance

Dail,M.D.Charles Thomas,Ph.D.Hidroterapie editia a 4.Editura :Viata si Sanatate Bucuresti

1997.62p].

21

Fig.9.Masaj de tonizare
3.Gimnastica curativa sau gimnastica medicala ramine ca una dintre cele mai importante
forme de lucru folosite in recuperare cifozelor.Ea reprezinta acea disciplina stiintificopractica si medical-pedagogica care studiaza fundamentele teoretice si metodele de utilizare a
mijloacelor culturii fizice pentru tratamentul si reabilitarea pacientilor si invalizilor,precum si
pentru prevenirea diferitor boli.
Trasatura distinctiva a gimnasticii medicale consta in faptul ca aceasta utilizeaza exercitiile fizice
in calitate de mijloc terapeutic de baza .[ Bratu ,I.Gimnastica pentru prevenirea si corectarea
deficientelor ]Exercitiile fizice sunt concepute drept un stimulator puternic al functiilor vitale ale
organismului.Kinetoterapia,ca

beneficiara

absoluta

acestor

exercitii

fizice

de

recuperare,mizeaza pe contributia lor si in domeniul suportului psihologic pe care exercitiile

fizice il adauga

planului terapeutic complex[ConstantinAlb.Tiberiu-Leonard mbruster.Mihai

Albu.Kinetoterapie,Metodologia

pozitionarii si mobilizarii pacientului.Editura POLIROM

Bucuresti 2012,42p].
Gimnastica medicala reprezinta nu doar un mijloc de tratament si recuperare ;aceasta
este,deasemenea,un instrument recuperator educativ.Astfel,prin intermediul gimnasticii
medicale pacientul constientizeaza

necesitatea de utilizare

a exercitiilor fizice ,precum si

participare activa la procesele de tratament si reabilitare.In acest sens ,gimnastica medicala

reprezinta atit un proces de tratament ,cit si unul pedagogic.Obiectul aupra caruia se rasfringe
actiunea gimnasticii medicale este pacientul ,cu toate caracteristicile sale si starea functionala a
organismului.Acest lucru determina particularitatile individuale de aplicare a mijloacelor si

22

metodelor gimnasticii medicale ,precum si dozarea eforturilor fizice.[ .Zavalisca A.Gimnastica

Medicala .Editura Pontos .Chisinau 2014,12p].
Tratamentul prin gimnastica medicala urmareste corectarea curburilor prin exercitii de tonificare
a musculaturii in convexitati,in conditii de scurtare si de alungire a musculaturii din
concavitate.De asemenea ,exercitiile corective ,au scopul de a inlatura si deficientele secundare
aparute ,de a form un reflex

de postura corecta ,de a normaliza unghiul de inclinatie a

bazinului,echilibrarea centurii scapulare ,dezvoltarea mobilitatii cutiei toracice.[ A.Gimnastica

Medicala .Editura Pontos .Chisinau 2014,191p].

Fig.10.Exercitii de gimnastica corectiva

4. Inotul terapeutic.In ultimul timp inotul capata o raspindire tot mai mare .Sute si mii de
oameni din republica noastra practica activitatile de inot.El este accesibil pentru orice virsta,
deoarece efortul fizic poate fi dozat cu mare usurinta,in functie de durata si viteza miscarilor
inotatorului si de temperatura apei[Botnarenco F.A.,Risneac B. V.,Sarpov T. V.Inotul.Chisinau
Lumina1991,3p]. 2013 ,1p].
Activitatea fizica in apa intodeauna a fost populara.Inotul prezinta forma cea mai traditionala de
asanare a organismului .Actiunile lui,curative pe sistema functionala a organismului este
cunoscuta din timpurile vechi.In Antica,Egipt,Grecia si Asia Centrala se organiza ritualuri
reloigioase,care aveau legatura cu mediul acvatic,un inters deosebit catre procedurile acvatice a
aparut la mijlocul sec.XIX,inceputul secolului trecut la statiunile terminale au aparut bazinele
acvatice.Specealistii
perfectionarea

domeniului activitatii inotatorilor au fost si sunt preocupati mereu de

metodologiilor de pregatire in vederea atingerii obiectivelor propuse.[B

Risneac,G. Solonenco.Orientari Metodice in Prgatirea Inotatorilor de Performanta.Editura

USEFS,Chisinau ,2013,5p]
23

Reabilitarea prin inotului curativ se poate considera ca o sistema

social-medicinala variata de restabilirea sanatatii. Aceasta activitate terapeutica dezvolta foarte
bine musculatura intregului corp.In cazul multor boli este utilizat ca mijloc de tratament[T
Botnarenco,B.Risneac.Manual de inot pentru elevi.Chisinau2013 ,1p]
Apa este un mediu neobisnuit care acorda o influenta globala pe tot corpul.
Inotul curativ reprezinta :
-mijlocul unic de cultura fizica curativa si de reabilitare fizica in intregime ;
-mijloacele efective fortifica inima activeaza respiratia si circulatia sanguina,scoate senzatia de
incordare din articulatii si din coloana vertebrala,amelioreaza schimbul metabolismului,calirea
organismului.
Efectul curativ al exercitiilor fizice in apa se realizeaza pe baza :
-influentei de tonificare-modificarile intensitatii care decurg in organism(cresterea tonusului) ;
-actiunilor trofice -ameliorarea proceselor de schimb a metabolismului,procesul de regenerare ;
-formarea compensatiei-temporare sau constante de inlocuire cu exercitiile de inot a functiilor
pierdute ;
-functiile de normalizare-restabilirea functiei organului si a organismului in intregime. [Pestereva
L.Bazele

generale

ale

natatiei

corective

si

ale

formarii

atitudinii

corecte

corpului,Chisinau,2012p.5].
Inotul are in continutul sau si un sir de procedee de baza si de mare insemnatate care pot fi
folosite in corectarea deficientelor de atitudine .
Din

ele

fac

parte :craua(pe

tehnica,metodica,organizare

piept
,Editura

,pe

spate),fluture,bras[Olaru.M.InotSport-Turism,Bucuresti,1982]

[Creuleteanu.Gh.,Jivan,I.S.,Cirla.L.,Inot curs de baya,ANEEFS.Bucuresti,1992.] [David

G.T.Inot-trepte spre succes.Editura Teora,Bucuresti ,1982][ .E.
,.,1974] la rindul sau fiind folosite in scop terapeutic oferindune
rezultate veridice demonstrate prin diminuarea gravitatii problemelor respective.
Pentru corectarea cifozei putem folosi fara a intimpina contraindicatii procedeul de inot bras pe
spate cu pauza indelungata de lunecare,craul pe spate ,vislire cu ambele brate concomitent
[Pestereva L.Bazele generale ale natatiei corective si ale formarii atitudinii corecte a
corpului,Chisinau,2012p.26].

24

Fig.11.Gimnastica acvatica

Fig.12.Exercitii specifice de corectare a deficientelor fizice

5.Tratamentul postural in micsorarea deficientelor de atitudine joaca un rol important, fiind
folosit ca un mijloc de reeducare a tinutei corporale .In afara exercitiilor posturale se mai pot
folosi si corsete corective.Ele au rolul de a mentine coloana vertebrala in pozitie corecta sau a
corecta deviatiile coloanei vertebrale prin presiuni executate la nivelul curburilor . [Elena
Caun.Gimnastica medicala in ortopedie Masaj.Chisinau: Editura U.S.E.F.S. 2012,30 p]
Denumirea cuvantului corset provine din francezul corps, care la randul sau provine din
latinescul corpus, amandoua insemnand corp.In antichitate, anumite femei din Grecia si
Imperiul Roman obisnuiau sa-si infasoare trupurile cu benzi late din material pentru a parea mai
suple. In Evul Mediu a inceput sa se poarte pe sub haine un body strans pe corp, creat din
dantela. Astfel, in secolul al XV-lea, in Creta, apare primul corset. Pe la mijlocul secolului XVI,
aceasta piesa de vestimentatie a devenit mult mai stramta, dantela a fost inlocuita cu piele, iar
pentru a sustine presiunea corpului au fost adaugate oase de balena (de aici vine si denumirea de
balene), atele din lemn sau din fier. Timp de doua secole (XVII-XIX) atat femeile, cat si barbatii
au purtat astfel de corsete, exceptand o scurta perioada de timp in apropierea Revolutiei
25

Franceze.Corsetul medical reprezinta un element important in sfera ortopediei, acesta fiind des
intalnit ca factor adjuvant in tratarea problemelor din aceasta arie a medicinei.
Corsetele din material termoformabil sunt orteze care permit sustinerea sau corectia coloanei
vertebrale. Ortezele pentru coloana vertebrala sunt indicate pentru afectiunile congenitale sau
dobandite ale coloanei vertebrale.
Dintre acestea, cea mai importanta si cea mai frecventa afectiune este scolioza. Exista mai
multe tipuri de corsete: corsete de tratament (scolioza, cifoza), corsete de imobilizare, corsete de
sustinere, (probleme sciatice, lombalgii de origine discala, lombalgii posttraumatice,
osteoporoza), corsete de corectie.
Corsetul de sustinere are rolul de a mentine coloana vertebrala intr-o anumita pozitie. Cu alte
cuvinte, aceste corsete asigura contentia si detensionarea structurilor coloanei vertebrale,
greutatea ce apasa la nivelul coloanei vertebrale fiind preluata de crestele iliace.
Acest tip de corsete sunt utilizate in afectiuni precum: herniile de disc, osteoporoza, sechele de
fractura, metastaze osoase, tuberculoza localizata la nivel osos.Un alt tip de corsete, si anume
corsetele de corectie reprezinta o metoda importanta de tratament a deviatiilor coloanei
vertebrale ce apar la copii si adolescenti.
Folosirea unui corset de corectie poate sa inlocuiasca in unele situatii tratamentul printr-o
interventie chirurgicala. Utilizarea unui corset de corectie trebuie intotdeauna asociata cu
tratamentul prin kinetoterapie. Purtarea unui corset are ca scop corectarea pozitiei incorecte,
actionand prin intermediul unor pernite plasate in interior in anumite puncte de presiune.
La o eficacitate cat mai buna a corsetului se ajunge numai printr-o colaborare permanenta cu
echipa de reabilitare. Aceasta presupune controale periodice, atat la tehnicianul ortoped care a
confectionat corsetul, cat si la medicul specialist. Intreruperea prematura a purtarii corsetului
poate provoca agravarea deficientei in ceea ce priveste coloana vertebrala. Acomodarea cu
purtarea unui corset este dificila. De aceea ea trebuie facuta treptat. La inceput, corsetul se va
purta zilnic n reprize de 2 3 ore cu pauza de cate o ora, iar in 57 zile sa se ajunga la durata de
purtare

recomandata

de

medic[http://www.tehnica-medicala.ro/despre-tehnica-

medicala/corsetul].

26

Fig.13.Tratament postural

Fig.14.Tip de corset

Fig.15.Corset de corectie

1.4 Concluzii la primul capitol

27

In urma analizei si generalizarii

studiului teoretic putem spune cu certitudine ca cifoza

functionala este o afectiune care necesita un tratament cit mai curind posibil,ceea ce va ajuta la
prevenirea si profilaxia celor lalte deficiente de atitudine.In cadrul acestei analize teoretice am
avut posibilitate sa studiez materialul de specealitate si sa aflu lucruri importante ce vizeaza
aceste tipuri de deficiente. Studiind metodele de

corectare a cifozei si urmarind starea

functionala a aparatului locomotor in speceal a segmentelor implicate in deficienta data ,am

observat eficacitatea

mijloacelor si metodelor cu continut adecvat pentru corectarea cifozelor

in cadrul hidrokinetoterapiei.

II CAPITOL. Determinarea

pe cale experimental a

gravitaii

cifozei.Metodele i etapele cercetarii

2.1Etapele cercetarii
A.In prima etapa de cercetarea stiintifica, dezvoltata in cadrul catedrei de kinetoterapie, am
avut posibilitatea de a obtine o aprofunzime majora si un spectru larg de cunostinte, primite in
urma studiului problemei respective, in teza de licenta cu tema : ,,Aplicarea hidrokinetoterapiei
in corectarea cifozei. Conform statisticilor realizate la nivel mondial, cifoza este acea
modificare a coloanei vertebrale care da aspectul de cocoasa, si afecteaza de pina la 8% din
populatia de toate virstele. Luind in consideratie faptul ca la momentul actual cresterea brusca in
inaltime,evitarea practicarii regulate a sportului,care intareste musculatura spatelui,atitudiniile
vicioase mentinute de catre copii sau alte generatii de virste in diferite locuri cum ar fi :la
scoala, la locul de munca ,in somn etc. a folosit ca motiv accentuat in alegerea si studierea
acestei teme prin intermediul cercetarii stiintifice.Totodata cifoza poate influienta viata sociala a
celui afectat, determinind in timp scaderea stimei de sine si chiar izolarea persoanei date.
Kinetoterapia,ca beneficiara absoluta a acestor exercitii fizice de recuperare,mizeaza pe
contributia lor si in domeniul suportului psihologic pe care exercitiile fizice il adauga planului
terapeutic

complex[ConstantinAlb.Tiberiu-Leonard

Albu.Kinetoterapie.Metodologia

mbruster.Mihai

pozitionarii si mobilizarii pacientului.Editura POLIROM

Bucuresti 2012,42p].Totalitatea acestor consecinte observate in cadrul cercetarii persoanelor cu

cifoza au generat impuls perfect pentru studierea mai amanuntita si elaborarea unui program
kinetic de recuperare mai precoce .Conform ortopedului, pentru persoanele care au probleme cu
spatele, cel mai bun sport este notul.Acesta pune la lucru toat musculatura i are efecte
terapeutice pentru pacientii cu cifoz.Acest fapt n-ea ajutat si n-ea indemnat la alegerea temei
respctive si la pregatirea tratamentului prin inot terapeutic.

28

B.Tot in aceasta etapa a fost efectuat o analiza a literaturii metodico-stiintifice,inclusiv a celei

de specealitate la tema cercetarii,fapt care ne-a permis sa

stabilim gradul de cercetare a

problemei, sa formulam ipoteza si sarcinile principale,sa determinam baza materiala a

cercetarii,sa determinam starea reala a sanatatii a pacientilor cu aceasta

deficienta in

prezent.Sursele literaturii de specealitate au fost de un mare ajutor si sprijin in formarea unei

gindiri conceptuale despre importanta recuperarii acestei deficiente.Pentru a putea intelege
beneficiile kinetoterapiei in corectarea deficientelor fizice in deosebi a cifozei am folosit sursa
bibliografica :Dumitru Motet .Kinetoterapia in beneficiul copilului.Pentru utilizarea exercitiilor
fizice in scopuri terapeutice

si de recuperare a deficientelor

am folosit ca sprijin sursa :

Zavalisca A.Gimnastica Medicala.Pentru a cunoaste cele mai importante aspecte de deficiente

fizice la copii si metodele de corectare a acestora si ue aspecte ale afectiunilor articulatiilor am
folosit sursa bibliografica : Elena Caun.Gimnastica medicala in ortopedie Masaj.Ca sa pot
selecta metode folosite in recuperarea cifozei am folosit sursa bibliografica:Clarance
Dail,M.D.Charles Thomas,Ph.D.Hidroterapie editia a 4.In urma studierii materialului din sursa
bibliografica ,, Elena-Luminita Sidenco.Coloana vertebrala si membrul inferior , si ,, Corman.
M.Metodele functionale de examinare

in kinetoterapie am

avut posibilitate de a insusi

metodologia de evaluare articulara si musculara si de a o implimenta in practica.Din sursa

bibliografica,,ConstantinAlb.Tiberiu-Leonard Armbruster.Mihai Albu.Kinetoterapie,Metodologia
pozitionarii si mobilizarii pacientului am extras cunostinte privind utilizarea tehnicilor si
metodelor de aplicare a programului recuperator.Analizind coloana vertebrala, din punct de
vedere anatomic si a segmentelor incluse in deficienta respectiva, am folosit sursa bibliografica
,, Mihail Stefanet . Anatomia omului.vol 1 servind ca harta de cltorie in cercetarea noastra.
C. La fel

in aceasta etapa, avind ca pilon de centru

ipoteza cercetarii, am desfasurat

experimentul de baza, sub aspectul unui studiu de caz, implicind in evaluarea noastra o singura
persoana.Procesul experimental de tratare a durat de la inceputul lunii decembrie pina in martie.
Luind in consideratie

desfasurarea cercetarii stiintifice

realizate

de noi, cu

scopul de

perfectionare a procesului de recuperare a cifozei ,am propus ca experimentul dat sa fie efectuat
in cadrul bazinului de inot al Universitatii de Stat de Educatie Fizica si Sport. Bazinul dispunea
de condiii favorabile att pentru desfurarea procesului de cercetare si evaluare

experimentului, ct i pentru toi cei care au scop s-i formeze deprinderi de not, s-i antreneze
ori s-i refac sntatea, pentru o condiie fizic impecabila.
In a doua etapa a cercetarii noastre conform planului stiintific, caracteristic domeniului dat,si
pentru a desfasura cercetarea , am selectat mijloace , forme si

tehnici de lucru benefice ,

folosite in programul de recuperare a cifozei functionale. Totodata,la aceasta etapa a fost realizat
29

lucrul organizatorico-metodic de formare a conditiilor pentru desfasurarea experimentului

pedagogic de baza.Rezultatele studierii literaturii metodico-stiintifice,precum si observatiile
pedagogice ne-au permis sa elaboram un program kinetic experimental de corectie a cifozei
functionale prezenta in cazul nostru.Luind in consideratie

faptul ca cercetarea noastra s-a

desfasurat sub forma unui studiu de caz, am selectat un pacient cu cifoza functionala, care a fost
evaluat.Pentru a putea executa stabilirea capacitilor motrice,functionale si a strii aparatului
locomotor la fiecare etap de testare a persoanei cu inut cifotic,din cadrul experimentului
cercetat,au fost utilizate teste,care reflecta situaia exacta i nivelul de dezvoltare motric a
fiecrui individ n parte,evaluind indicii si parametrii corporali.La inceputul acestei etape a fost
executata evaluarea initiala, a persoanei care face parte din experimentul nostru,subectul fiind
supus la unele masurarari, care n-ea descris situatia reala ce caracteriza cifoza functionala a
acestei persoane. Aici am folosit in cadrul masurarilor aparate speceale cum ar fi:antropometru,
banda metrica,goniometru,spirometru,aparat de cintarire a mesei corporale,cadrul antropometric
etc. Datele obtinute au fot redate sub forma de tabele in urma carora s-a propus programul
kinetic de recuperare.

Etapa a treia a constituit-o finisarea cercetarilor noastre.Experimentul nostru s-a desfasurat

pe o perioada de 4 luni . La sfirsitul acestei etape am executat evaluarea finala conform planului
stiintific, care a fost preconizat.Concomitent au fost prelucrate si interpretate datele obtinute
,incluzindu-le in tabele care reflecta variatia indicilor corporali ce au fost evaluati in stadiul
initial

cit

si

in

acel

final.Rezultatele

obtinute

fiind

apreciate,

comparate

si

argumentate.Cercetarea fiind marginita de concluzii .

Programul de recuperare
Programul de recuperare care a fost folosit in cadrul experimentului , s-a desfasurat in cea mai
mare proportie

sub forma lectiilor de inot terapeutic .Luind in consideratie deficienta data

,cunoastem ca la lectiile curative de inot in momentul indeplinirii miscarilor de vislire in apa se

antreneaza aproximativ toate grupele de muschi si se restabilesc conditiile cresterii normale a
corpurilor vertebrelor.Tot todata se intaresc muschii abdominali,ai spatelui si a membrelor,se
perfectioneaza coordonarea miscarilor.O insemnatate deosebita

am acordat exercitiilor

respiratorii, precum, cutia toracica este slab dezvoltata si deformata.Am accentuat atentia
imbinarii exercitiilor cu respiratia.

30

Ca urmare ,programa experimentala,,Recuperarea cifozei functionale in cadrul lectiilor de inot

terapeutic a fost directionata si reflecta urmatoarele compartimente:
*formularea obiectivelor;
*numarul total de lectii in ciclul saptaminal , lunar si structura lor;
*continutul-model al exercitiilor fizice speciale si metodica de aplicare a acestora(in complex).
Modelul programei experimentale,, Recuperarea cifozei functionale in cadrul lectiilor de inot
terapeutic est urmatorul:
Denumirea:programa experimentala ,,Recuperarea cifozei functionale in cadrul lectiilor de inot
terapeuticcu utilizarea exercitiilor speciale cu caracter de corectie.
Obectivele
1.A dezvolta armonios statutul fizic a subectului .
2.A forma persoanei date deprinderea constanta pentru practicarea exercitiilor fizice si de a
mentine o postura corecta.
3.A dezvolta capacitatile motrice necesare intr-un timp util.
Structura si continuitatea lectiei
Conform recomandarilor specealistilor

practicieni,lectia de inot

in cadrul Univeritatii de

Educatie Fizica si Sport este de 80 minute.

Fiecare lectie are urmatoarea structura:
-partea pregatitoare (15-20 minute)
-partea de baza(40-50 minute)
-partea de incheiere(10-15 minute)
Tinind cont de faptul ca,in regimul saptaminal,se organizeaza 2 ore de inot terapeutic,numarul
total de ore in decursul celor 4 luni de activitate experimentala trebuie sa constituie 32 ore.
Etapele de pregatire a lectiei terapeutice
31

Etapa de pregatire

a activitatii

desfasurata in sala de gimnastica include:Compartiment

teoretic,pregatirea fizica generala,gimnastica corectiva si exercitii speceale de imitare.Apoi

lectiile se desfasoara in bazin cu imitarea la peretele acestuia.
Etapa de baza se incepe cu exercitii speciale corective combinate cu procedeele de inot.O mare
atentie

s-aacordat

inotului

sportiv

si

celui

individual

terapeutic

recomandat

de

specealisti.Exercitiile cu caracter de corectare s-au executat intr-un tempou lent si mediu.

Etapa de incheiere include exercitii corective si exercitii de relaxare.La sfirsitul lectiilor, am
recomandat noi complexe speceale de exercitii terapeutice pentru a le executa de sine statator in
conditii casnice(tabelul )
Locul
desfasurarii
Pe uscat(in sala)
apoi in bazin

Etapele
lectiei,%
Pregatitoare-35

In apa
(bazin)
De baza-35

Lucru
pentru acasa

Repartizarea Timpul,
timpului,%
Min
5
5
20
10
10

15-20
5-10
10

45

40

De incheiere
10
10
Inviorarea,pause recreative cu aplicarea
exercitiilor fizice

32

Exercitii
De front,de dezvoltare
Generala
Speciale,corrective
De imitare
Speciale,de imitare
Studierea, perfctionarea
Procedeelor sportive si
Individual recomandate
Jocuri
Speciale
Speciale si corrective,de
mitare

Proiect didactic-model
al lectiei de inot terapeutic pentru persoanele cu cifoza functionala
Data desfasurarii:26.11.2015
Locul desfasurarii:bazinul USEFS
Tipul lectiei: de formare a priceperilor si deprinderilor motrice
Inventar si mijloace de instruire:bastoane de gimnastica,plute,mingi,planse,flotoare.
Subiectul:
Formarea steriotipului unei pozitii si atitudini corecte a corpului.
Formarea deprinderilor de autocorectie activa.
1.cognitiv-formativ
Studentul va fi capabil:

Sa urmeze un complex de exercitii fizice de dezvoltare fizica generala in scopul

asigurarii unei stari functionale normale a organismului in intregime si a spatelui in
special;

Sa aplice in practica pozitiile si atitudinile corecte ale corpului;

Sa dezvolte musculatura slab reliefata prin repetara sistematica a activitatilor fizice;

2.afective

Sa constientizeze necesitatea exercitiilor fizice in dezvoltarea multilatrala si ca

instrument recuperator;
Sa sesizeze rostul nemijlocit recuperator al exercitiilor cu caracter specific de dezvoltare;
Sa aprecieze,prin comparare,valoarea exercitiilor fizice in recuperarea
sanatatii,prevenirea cifozelor functionale.
33

Strategii didactice
1.metode si procedee de instruire:conversatia,explicarea,demonstrarea,exercitii speciale.
2.forme de organizare:

Activitatea individuala

Tema:Exercitii speceale specifice inotului,recomandate in scop terapeutic la persoanele cu cifoza

functionala;
Obectivul:restabilirea amplitudinei totale a pozitiei corporale
Tabelul

.Proiect didactic model

Etapa
si
durata
ei

Obectivele
operational
e

Continuturi
Didactice

2
Studentul va
fi capabil:
-sa mentina
disciplina in
cadrul
lectiei

3
Analiza cunostintelor
teoretice generale despre
afectiunile si bolile in care
inotul si exercitiile de inot
sunt indicate ca mijloc de
tratament

Mentinera
disciplinei

In apa:
Anuntarea sarcinilor lectiei

Metodolo
gia
de
predareinvatareevaluare
4
2-3

Dozarea
efortului
fizic si
intelectua
l

Indicatii
organizatorico
metodice

5
2-3min

6
Se acorda
atentie
aspectului
extern si
echipamentului
sportiv

Frontal

1-2 min

Complex de exercitii curativ acvatice,utilizate cu scop terapeutic la persoane cu

cifoza functionala

34

15-20 minEtapa pregatitoare

-sa distinga
un inalt
nivel de
efectuare

-sa descrie
la un nivel
de
competenta
acceptabil
exercitiile

p.i.Stind cu fata la
perete,tinindu-se de el cu
miinele,inspiratie,apoi
genoflexiune in apa cu
expiratie.
p.i. Steluta din pozitia pe
spate in atitudine de
corectie.
p.i.Stind departat cu fata
spre perete,bratele la
mijloc apa pina la umeri.:
1-bratele sus ,ne ridicam pe
virfuri,inspiratie
2-expiratie revenire la
pozitia initiala
p.i.Stind putin departat la
adincime-apa pina la
umeri,bratele in
jos,palmele lipite de corp.A
executa
exercitiul,,pompa.In
timpul inclinatiei capul se
va intoarce cu fata in apa
expirind aerul.
p.i.Alunecari pe piept in
atitudine de corectie

p.i.Stind cu spatele la
perete, palmele pe
umeri,ridicind piceorul
indoit in articulatia
genunchiului vom incerca
sa atingem cu el cotul
opus.Aceeas dar cu alt
piceor.
p.i.Stind cu fata spre
perete,tinindu-se de el cu
ambele miini,tinem pluta
intre genunchi.Apropiem
genunchii de piept cu
expiratie si ne indreptam
cu inspiratie.
p.i.Stind extins pe
-sa
spate,tinindu-se cu miinile
argumenteze de marginea bazinului,
importanta
pluta intre piceoare.Facem
de utilizare
extensie cit mai
a exercitiilor profunda ,ne staruim sa
atingem cu piceoarele
35

Explicare 10 ori
Demonstrare
Eplicarea

Asezare lenta cu
expiratie lenta.
Corpul relaxat.
Apa pina la
umeri

5-6 ori

Eplicare
2 min
Demonstrare

Explicatie 8-10 ori

Demonstrare
Implinire

Executarea in
tempou mic in
alternarea cu
respiratie.

Alunecarea mai
profunda.
Demonstr- 10-12
are

A ocupa pozitia
corecta,a obtine
rezistentei apei.
Staruim sa
ajungem cu
genunchii la
piept.

Explicare
Executare

10-12 ori

Explicatie
Indeplinir.

8-10 ori

Executam prin
amplitudine
mare.

Explicare
Executare

8-10 ori

Spatele drept
Cu intindere
maximala.

Explicatie 1-2min
Demonstrarea
Explicare 5-6 ori
Indeplinir.

Executare
corecta in
tempou moderat
Ridicarea
apei cu
palmele in

fundul bazinului.
p.i.Stind,bratele in fata
pieptului mers cu extensia
trunchiului cit mai mare.
p.i.bratele pe pluta intinse
inainte ,facem alunecare
indelungata.
p.i.Culcat pe spate,bratele
intinse inainte pe
pluta.Piceoarele vor
executa miscari ca la craul.
p.i.Stind la
perete.Efectuam
impingerea profunda de la
perete si efectuam
procedeul fluture 10 m.
p.i.Stind departat bratele la
mijloc efectuam o
inspiratie profunda ne
-sa cunoasca scufundam si puternic
diferenta
efectuam o respingere de la
complexului fundul bazinului cu
de exercitii
expiratie.
in
Joc:Efectuarea
diverse
exercitiului steluta la
perioade
mentinerea respiratiei
de tratament sub apa

Explicatie 50 m
Conversat.
Executare

2
-sa mentina
disciplina in
activitatea de
munca in apa;

Mentinera
disciplinei

3
In apa:
Anuntarea
sarcinilor lectiei
Expunera
obectivului:
-sa insuseasca
corect coordonare
miscarilor de
brate,piceoare si
respiratie in
procedeele de inot

Explicare 7-10 ori

Demonstrare
Practica
efort
moderat

sus,intoarcem
palmele
varsind apa,
ridicam
bratele in sus
intorcind
palmele in sus

8-10 ori
Executarea in
Tempou,in
alternare cu
respiratie si
relaxare

Eplicare
4-5
Demonstr- minute
ari si
repetari
Indeplinir.

Frontal

1-2min

6
Se acorda
atentie
aspectului
extern si
echipamentului
sportiv

Exercitii speciale specifice inotului recomandate in scop terapeutic in perioada a

doua de tratament pe toate regiunile de muschi slabi dezvoltati

36

40-50 minEtapa de baza

In coordonare bras
In coordonare liber

-sa intareasca
grupele de muschi
relaxati si intinsi

-sa obtina
restabilirea deplina
a curburilor
fiziologice normale

-sa argumenteze
importanta de
utilizare a
exercitiilor

Metoda
algoritmic
-a

1.Miscari de
piceoare si
respiratie fluture

2.Coordonarea
miscarilor de brate
piceoare si
respiratie fluture
3.Miscari de
piceoare la
procedeul spate.

150m
150m
200m

6x25
Expunerea
instruire
prin
200m
cooperare

4.Coordonarea
miscarilor de brate,
piceoare si
respiratie.

6x50

Executarea in
tempou mic
in alternarea
cu respiratie.

A ocupa
pozitia
corecta,a
obtine
rezistentei
apei.

200m

4x50m

Cu intindere
maximala.

5.Miscari de
piceoare bras
-sa contribuie la
dezvoltarea
maximala a
muschilor
abdominali si
fesieri

-Sa demonstreze
corect coordonarea
miscarilor de
brate,piceoare si
respiratie in
procedeele de inot

Metoda
6.Coordonarea
algoritmic
miscarilor de
a
brate ,piceoare bras.

200m

7.Miscari de
piceoare craul pe
piept

4x150m

8.Coordonarea
miscarilor de
brate ,piceoare si
respiratie craul pe
piept.

37

Inspiratia la
sfrirsitul
tractiunii la
procedeul
liber.
-faza de
revenire a
bratelor cind
fata e pe apa
la procedeul
Bras

3
1.Stil
liber,respiratii+spat
e

4
Explicatia

2x50m

Evaluarea

Observatia
2.Totalurile lectiei

10-15 min

Etapa de incheere

S=2000m

Exercitii speciale de inot aplicate pentru corectia spatelui cifotic

Steluta pe spate;
Steluta pe piept;
Lunecarea pe spate,bratele intinse;

38

 Lunecarea pe spate,bratele la coapsa;

Lunecarea pe piept,bratele intinse;
Miscari de piceoare craul pe piept si bras,bratele intinse;
Miscari de brate craul pe spate,la piceoare un cerc-miscari cu ambele brate;
Bratele bras-la piceoare un cerc;
Inot craul pe spate ,vislirea cu ambele brate concomitent;
Bras pe spate cu o pauza de lunecare indelungata;
Bras pe piept cu pauza indelungata de vorbire;
Miscari de brate bras,piceoarele craul.
2.2Metodele cercetarii
Problematica domeniului de cercetare ce vizeaza recuperarea deficientelor de atitudine este
extrem de vasta si complexa.Aceasta axioma atrage dupa sine o diversificare relevanta atit a
tipologiei cercetarii stiintifice,cit si a metodelor practice de cercetare.In scopul realizarii
obectivelor propuse,noi am aplicat un sir de metode stiintifice care au la baza conceptiile
autorilor ce au staruit in realizarea unor cercetari stiintifice dorite.Aceste metode pot fi
enumerate dupa cum urmeaza:
a)Analiza teoretic i generalizarea datelor literaturii de specialitate ce vizeaza cifoza;
b) Observarea pedagogic;
c) Studierea documentelor de lucru;
d) Metoda testarii;
e) Metoda de prelucrare matematico-statistica a datelor experimentale;
f) Metoda grafica.

a.Analiza teoretic i generalizarea datelor literaturii de specialitate

Aspectel teoretice in domeniul cercetat sunt tratate mai desfasurat in literatura de specealitate,atit
cele referitoare la particularitatile de dezvoltare normala a organismului uman , si a celor ce
caracterizeaza

kinetoterapia deficientelor fizice ,cit si cele care

vizeaza masurile

kinetoprofilactice ale aparitiei si recuperarii acestora.Analizind literatura de specealitate a fost

scoase la evidenta unele proble privind crsterea si dezvoltarea organimului uman ,caracterizind
atitudinea corecta si abaterile de la aceasta,cauzele aparitiei cifozei

si tratamentul ei

complex.Urmarind literatura de specealitate in scopul determinarii aspectelor constitutive ale

39

obiectului si subiectului cercetarii , s-a studiat material cu un spector larg de cunostinta asupra
dezvoltarii

procesului

de

recuperare

locomotor,oferindune informatii

persoanelor

cu

afectiuni

ale

aparatului

necesare pentru abordarea acestei probleme in practica

kinetoterapeutica.
b. Observarea pedagogic
Observatia pedagogica efectuat pe parcursul studiului, a permis nregistrarea diferitelor aspecte
psihomotrice n scopul formrii unei imagini globale asupra pacientilor luati in studiu, a
dinamicii i rezultatelor obinute n aplicarea programului terapeutic si a procedeelor de inot .
Pentru a asigura caracterul obiectiv al observaiei, s-a inut cont de cteva recomandri privitoare
la culegerea i consemnarea datelor. Observaiile mai relevante au fost consemnate imediat,
pentru a nu fi uitate, de preferin notarea, nu s-a fcut n prezena pacienilor. Aceste date
consemnate nu au reprezentat ns aprecieri. Ele au avut un caracter general sau au fost legate de
o anumit situaie. Aprecierile au fost fcute numai dup acumularea unor informaii variate i
multiple n funcie de care s-au putut face adnotri speciale.Datele inregistrate ne-au permis sa ne
formam o conceptie mai veridica despre recuperarea problemei in cauza.

c. Studierea documentelor de lucru

n perioada septembrie-octombrie 2015 in cadrul practicei,

au fost studiate i analizate

documentele de eviden i planificare cum ar fi: fia de observaie a pacienelor, teste clinice de
evaluare, programele individuale de recuperare. Ne-au preocupat, de asemenea, incidena clinica
a deficientelor de atitudine ,dinamica rezultatelor ale testelor clinice de evaluare. Au fost
analizate

de fie de observaii,

programe individuale de recuperare analiznd programele

existente cu sistemul ei de verificare, apreciere i depistare, asistnd la edinele de terapie

ocupaional,consultnd programele individuale de recuperare.Corelarea tuturor informaiilor
obinute prin documentare bibliografic i analiza documentelor din practica domeniului, ne-au
oferit o imagine

de ansamblu asupra modului cum se desfoar

activitatea motric de

recuperare la astfel de pacieni. De aici a reieit necesitatea optimizrii modalitilor de

intervenie la acest nivel n vederea realizrii obiectivelor propuse n cele mai bune condiii.

d.Metoda testarii si evaluarii corporale

Dupa cum se tie, primul i ultimul act al unui specealist din domeniul asistenei de recuperare
funcional a unui bolnav este evaluarea.Aceasta presupune ct cunoaterea anatomiei
topografice i funcionale,att i cunoaterea metodologiei de evaluare,care n-ea ajutat nu numai
40

la aprecierea deficitului complex rezultat din starea propriu-zisa a pacientului,ci i la

determinarea unui program de lucru in recuperarea acestuia.
Pentru stabilirea capacitilor motrice si a strii aparatului locomotor la fiecare etap de testare
a persoanelor cu inut cifotic, din cadrul experimentului cercetat,au fost utilizate teste,care
reflecta situaia real i nivelul de dezvoltare motric a fiecrui individ n parte[Corman.
M.Metodele funcionale de examinare n kinetoterapie.Chiinu 2015,2p].
Pentru a evalua starea pacientului sa utilizat:
Examenul Somatoscopic(general,pe segmente)
Examenul Antropometric
Bilantul articular
Examenul Somatoscopic ca notiune este o metod clinic de evaluare a posturii i a dezvoltrii
fizice, care se realizeaz, cel mai frecvent, concomitent cu examenul clinic al aparatelor i
sistemelor i care const n vizualizarea subiectului n vederea aprecierii armoniei de dezvoltare
global i segmentar a acestuia.Somatoscopia se imparte in:generala si pe segmente.
In scopul depistarii posturii gresite am folosit :
*din general
-Statura (normosomi,hipersomi,hiposomi):masurarile s-au desfasurat cu ajutorul unui masurator
medical standart cu precizie de 0.5,conform metodicii traditionale.
-Starea de nutritie(normotrofi ,hipertrofi,hipotrofi):
-Atitudinea globala a corpului:aprecierea s-a efectuat cu ajutorul cadrului antropometric de
simetrie(CAS).
*pe segmente
-Poziia capului( corect, nclinat anterior sau lateral),fata,gitul pozitia clavicolelor, diferenta
pavilion acromion,

pozitia umerilor,pozitia omoplatilor ,pectoralii,trunchiul,conformatia

coloanei vertebrale,conformatia abdomenului, spatele,pozitia miinelor , triunghiurile taliei,aripile

bazinului, membrele superioare, membrele inferioare:apreciere s-a efectuat cu ajutorul cadrului
antropometric.
Examenul Antropometric. Este o metoda de apreciere a cresterii si dezvoltarii fizice bazata pe
masurarea corpului omenesc ca un ntreg si a partilor acestuia. Metoda prezinta avantajul
exprimarii cifrice a rezultatelor, fapt care confera un plus de obiectivitate si exactitate.
In scopul examinarii cifozei si a gradului de abatere de la normal am masurat:
Dimensiunile longitudinale
-Statura:masurarile s-au efectuat cu ajutorul unui masurator medical standart cu precizie de 0,5
cm,conform metodicii traditionale;
41

-bustul: masurarea s-a efectuat cu ajutorul unei bande metrice ,ea cuprinde distanta intre planul
de sprijin al feselor si crestetul capului, subiectul avind spatele sprijinit de taliometru.In medie
,bustul reprezinta 52% din statura la barbat;
-lungimea membrului superior:s-a efectuat cu ajutorul unei benzi centimetrice cu precizie de
pina la 0,5 cm de la acromion pinal la virful falangei a treia;
-lungimea membrului inferior: s-a efectuat cu ajutorul unei benzi centimetrice cu precizie de pina
la 0,5 cm de la talie pinal in talpa piceorului;
Dimensiuni transversale
-Diametrul biacromial: masurarile s-au efectuat cu ajutorul unei benzi centimetrice cu precizie
de pina la 0,5 cm evaluindu-se distanta

dintre punctele distale pe marginea

externa a

acromionului , pe partea anterioara si posterioara ,iar suma lor fiind raportata la doi.Un diametru
biacromial mare este peste 43 cm la barbati;
-Anvergura:masurarile s-au efectuat cu ajutorul benzii metrice ,calculindu-se distanta intre virful
mediusului drept si cel sting, cu bratle intinse orizontal la nivelul clavicolelor.Marimea ei trebuie
sa fie cel putin egala cu statura ;
Dimensiuni circulare
-perimetrul toracelui: masurarea s-a desfasurat la nivelul mameloanelor cu ajutorul unei benzi
centimetrice cu precizie de pina la 0,5 cm,la inspiratie,expiratie si in pauza,cu aprecierea
diferentei indicilor;
-perimetrul abdomenului:masurarile s-au efectuat cu ajutorul unei benzi centimetrice

cu

precizie de pina la 0,5 cm.

Dimensiuni ale masei somatice
-greutatea corporala:masurarile s-au efectuat cu ajutorul unui aparat de cintarire a mesei
corporale ;
Bilantul articular al coloanei vertebrale
Coloana vertebrala reprezinta

unul din

principalele segmente ale aparatului de sprijin si

locomotie,fiind o structura cu 2 functii: stabilitatea,asigurind statica corpului si dinamica

,asigurind flexibilitatea trunchiului si gitului.Suprafata de sprijin creste progresiv de la nivelul
coloanei cervicale la coloana lombara.
Pozitia anatomica a corpului este considerata ca o pozitie acceptata conventional pentru
facilitarea studiului corpului omenesc,privind orientarea segmentelor si a miscarilor lui.Pentru
efectuarea evaluarii, am luat aminte la informatiile despre pozitia anatomica ,pentru a putea
dezvolta experimentul.
42

Pozitia anatomica sau ,,pozitia 0 este considerata a fi in ortostatism, cu membrele inferioare

lipite,genunchii in extensie,piceorul in unghi drept fata de glezna,membrele superioare lipite de
trunchi ,cu cotul in extensie,palmele privind in anterior si avind degetele extinse.
In continuarea cercetarii am avut nevoie de cunoasterea conditiilor si regulilor generale de
examen,ele avind la baza:
-Relaxarea pacientului si instruirea lui in ceea ce priveste manevrele impuse;
-Asezarea segmentului de testare in ,,pozitia 0sau pozitia neutra,care corespunde pozitiei
anatomice si se va preciza la fiecare articulatie in parte;
-Aplicarea goniometrului pe partea laterala a articulatiei(face exceptie aprecierea supinatiei);
-Mobilitatea coloanei vertebrale se apreciaza cu goniometre speceale
-Gradul de mobilitate maximal a unei articulatii se apreciaza facind masurarea de la pozitia 0.
Segmentul cervical este cel mai mobil,permitind o :
flexie- definita prin faptul ca barbia se apropie de stern..In norma trebuie sa fie 30-45 de grade;
extensia -miscarea in plan posterior prin care occiputul se apropie de coloana vertebrala.In mod
normal este egala cu 45-50 de grade;
Inclinarea laterala-urechea se apropie de acromion, pina la limita de miscare.In norma 40-45
de grade.
Centrul goniometruluil-am plasat la nivelul vertebrei C7, pe partea posterioara .Bratul fix al
goniometrului urmarea linia mediana a capului,respectiv vertexul,iar bratul mobil urmarea
acelas reper in pozitia finala.
Rotatia definita prin miscarea de privire peste umar(miscarea in jurul axului ce trece prin
mijlocul vertebrelor cervicale).In mod normal este egala cu 45-70 de grade.
Pentru a aprecia corect aceasta miscare,evaluarea am facut-o vertical de sus,subiectul fiind
asezat pe un scaun cu speteaza joasa,fixind bazinul si genunchii.Planul de referinta fiind cel
frontal,trecind prin vertex.Centrul goneometrului l-am plasat pe vertex.Bratul fix si mobil al
goniometrului coincidea cu linia mediana a capului si bratul mobil urmareavirful nasului in
pozitie finala.
In mod practic si facil pentru aprecierea amplitudinei de extensie am folosit anumiti indici,
intrebuintind masurarea in centimetri.De la C7 am masurat 8 cm proximal si am facut un
semn.Apoi am cerut pacientului maxim de extensie si am masurat din nou distanta.La persoanele
sanatoase aceasta distanta creste cu 3 cm.In caz de afectare a coloanei cervicale,aceasta distanta
se micsoreaza putin.Mina dreapta a examinatorului a fost plasata pe vertex,cea stinga cu indexul
pe apofiza spinoasa C7.
Testarea coloanei dorsolombare.Segmentul toracic are o mobilitate redusa,amplitudinea este
dificila de evalua deoarece nu exista repere absolute.Se poate masura unghiul format intre
43

verticala si linia care uneste unghiul antero-superior al marelui trohanter cu margine anterioara a
acromionului,insa acest unghi cuprinde si amplitudinea de flexie a coapsei.
Pentru masurarea amplitudinii de miscare (al flexiei) in segmentul dorsal al coloanei folosim,in
practica,manevra ott (pacientul in ortostatism,s-a reperat apofiza spinoasa ale vertebrei C 7 si am
masurat caudal 30 cm,apoi am comandat flexia).Aprecierea am executat-o cu o banda
centimetrica flexibila si am masurat lungirea distantei dintre repere care, in mod normal trebuie
sa creasca cu cel putin 4-6 cm .
Pentru aprecierea flexie coloanei lombare am desfasurat masurarea distantei dintre degetele
miinilor si solIndicele degete-sol,care cu cit este mai mare evoca o limitare mai mare a
amplitudinii de flexie.Masurarile s-au efectuat cu ajutorul unei benzi centimetrice cu precizie de
0,5 cm.in norma trbuie sa fie egala cu 0.
Cu ajutorul manevrei schobert am evaluat flexia in segmentul lombar al coloanei (pacientul in
ortostatism, am masurat de la apofiza vertebrei S 1 proximal 10 cm si am comandat flexia; In
mod normal distanta dintre repere creste cu cel putin 5 cm). Masurarile s-au efectuat cu ajutorul
unei benzi centimetrice cu precizie de 0,5 cm.
Amplitudinea inclinarilor laterale se masoara prin unghiul format intre verticala si linia care
uneste apofizele spinoase ale vertebrelor S1 si S7, si este egala cu 20-35*. Deasemenea am
apreciat amplitudinea,notind nivelul atins de degete de-a lungul membrului inferior
omolog:genunchi,deasupra sau dedesuptul acestuia.
Rotatia trunchiului antreneaza linia umerilor.Unghiul format intre aceasta linie si planul de
referinta masoara amplitudinea de rotatie a trunchiului care este maxim 30-45* de fiecare
parte.Pentru a aprecia corect aceasta miscare, evaluarea am facuto vertical de sus,subiectul fiind
asezat pe un scaun cu speteaza joasa, fixind bazinul si genunchii,iar planul de referinta era planul
frontal,trecind prin vertex.
Bilantul muscular al coloanei vertebrale pe segmente
Forta musculara este capacitatea sistemului neuromuscular de a invinge o rezistenta prin
contractie musculara sau tensiune pe care o dezvolta un muschi cind se contracta .
Testarea musculaturii trunchiului

este folosita in recuperarea cifozelor ,pentru analiza mai

minutioasa a segmentului toracic implicat in deficienta data.

Miscarea de flexie a trunchiului este efectuata de muscii drepti abdominali,care se insera pe
apendicele xifoid si cartilagiile coastelor 5,6,si7 si simfiza pubiana.
Pozitia de testare AG(Antigravitational)si FG(Fara gravitatie):pacientul in decubit dorsal cu
membrele superioare pe linga corp si membrele inferioare extinse.

44

In timpul testarii am

stabilizat bazinul si membrele inferioare.Muschii drepti abdominali

actioneaza in timpul miscarii de flexie a trunchiului pina la desprinderea scapulelor de pe planul

de testare,iar de la aceasta pozitie si pina la verticalitatea trunchiului actioneaza flexorii
coapselor,muschii abdominali actionind ca fixatori
F1-am palpat muschii drepti abdominali,in timp ce subectul incerca sa tuseasca fortat sau in
timpul unei expiratii rapide;
F2-am efectuat flexia trunchiului pina la desprinderea de pe planul de testare a spinelor
omoplatilor;
F3-am efectuat flexia trunchiului pina la decolarea de pe planul de testare a unghiului inferior al
omoplatilor;
F4-am efectuat flexia trunchiului pina la ridicarea completa a trunchiului,genunchii fiind flectati;
F5-am efectuat flexia trunchiului pina la verticalitate cu genunchii flectati sau fixati de testator si
cu miinele in lacat la ceafa .
Extensia(coloanei dorso-lombare);
Miscarea de extensie a trunchiului este efectuata de grupul de muschi extensori ai
spatelui(iliocostalul,lungul costal si muschii interspinali).Insertia acestor muschi se face pe
coaste

,vertebre,sacru

si

osul

iliac.Palparea

lor

separata

fiind

dificila

sau

chiar

imposibila,deoarece sunt asezati atit in plan superficial cit si profund.

Pozitia de testare AG si FG:pacientul fiind in decubit ventral cu membrele superioare pe linga
trunchi.Am stabilizat bazinul;
F1-am palpat muschii extensori paravertebrali;
F2-am efectuat extensia partiala a coloanei dorso-lombare;
F3-am efectuat extensia trunchiului cu decolarea acestuia de pe planul de testare pina la nivelul
ombelicului;
F4si F5-Am opus rezistenta la nivelul toracelui.
Rotatia trunchiului:
Miscarea de rotatie a trunchiului este efectuata de muschii:marele oblig abdominal si micul oblig
abdominal.
Muschiul marele oblic abdominal se insera pe fata externa a coastelor 5-12 si jumatatea
anterioara a crestei iliace,pubis si simfiza pubiana.Iar muschiul mic oblic abdominal se insera pe
cele doua treimi anterioare ale crestei iliace si cartilagiile ultimilor 6 coaste si pubis.
Pozitia de testare AG si FG:pacientul fiind in decubit dorsal cu membrele superioare pe linga
trunchi si membrele inferioare extinse.In timpul testarii am
inferioare.
45

subliniat bazinul si membrele

F1-am palpat muschii pe marginile laterale ale abdomenului;

F2-din sezind am efectuat rotatia trunchiului,apoi am facut in partea opusa(am fixat bazinul);
F3-cu antebratele incrucisate pe piept si miinele pe umeri, am efectuat rotatia trunchiului pina la
decolarea omoplatului de pe planul de testare,am facut si in partea opusa;
F4-subectul a facut o rotatie+flexia toracelui de-o parte,apoi am repetat in partea opusa ;
F5-am efectuat o rotatie a trunchiului cu miinele in lacat la ceafa.
Testarea musculaturii bazinului
Miscarea de ridicare:
Este efectuata de muschii patrat lombar,care se insera:
-ligamentul iliolombar si treimea interna a crestei iliace
-apofizele transversale ale primelor 4 vertebre lombare si jumatatea interna marginea inferioara
de ultima coasta
Pozitia de testare: pacientul fiind in decubit dorsal cu miinele fixate
F1-am palpat muschii regiunii lombare sub marginea externa a masei comune(pacientul a
incercat sa traga bazinul in sus);
F2-din decubit dorsal subectul,tinindu-se de marginele mesei-tragea bazinul spre torace;
F3-am executat ridicarea bazinului pe toata amplitudinea din pozitie ortostatica(se sustinea
toracele);
F4si F5-am efectuat ridicarea hemibazinului opunindu-se rezistenta prin pierderea gleznei din
partea de testat.
Pentru evaluarea fortei si a rezistentei la diferite grupe de muschi am folosit ajutorul
exercitiilor speceale de control.Asa de exemplu pentru dereglarea cifozei am folosit urmatoarele
teste:
-despre forta si rezistenta muschilor- muschii extensori ai corpului au fost apreciati dupa timpul
retinerii partii de sus a corpului atirnat(norma-nu mai putin de 1 minut),totodata si dupa starea
muschilor,aprovizionind inclinatiile spre stinga si dreapta;
-despre forta rezistentei muschilor abdomenului care au fost apreciati dupa numarul trecerii din
pozitia culcat pe spate cu fixarea piceoarelor in pozitia sezind(norma nu mai putin de 15 ori timp
de un minut).
-Pentru evaluarea volumului vital al plaminilor in scopul evidentierii gradului de gravitate a
deficientei date s-a utilizat testele speciale functionale-spirometria.
-Pentru observarea localizarii durerii si a intesitatii ei ,la persoanele cu cifoza, am folosit si
testele de apreciere a durerii dupa scalele de evaluare numerica si scala analog vizuala.
Brief pain inventory, scala analog vizual, scala numeric

46

Evaluarea prin programe test de kinetoprofilaxie

Astzi, cnd sedentarismul a devenit una dintre componentele vieii moderne, att psihicul ct i
mintea omului au nevoie de exerciii fizice pentru a-i menine integritatea i o bun
funcionalitate i mai ales n condiiile n care ncepnd de la o vrst nc foarte tnr (20 de
ani i uneori chiar mai devreme) aparatul MNAK i ncepe declinul. Activitile zilnice nu ne
solicit dect o parte a potenialului nostru de micare, de amplitudine articular i for
muscular, existnd o deosebire net ntre pierderile anatomo-funcionale ale aparatului MNAK
datorate vrstei i cele datorate lipsei de antrenament, primele fiind mult mai mici dect ultimele,
dac se nelege necesitatea i posibilitatea de a menine prin exerciiu capacitatea aparatului
MNAK la un nivel ct mai ridicat.
nainte de a supune un subiect unui program de kinetoprofilaxie, care va aduce o semnificativ
mbuntire a strii anatomo-funcionale a aparatului locomotor, este indicat s se realizeze o
testare a acestui aparat. Este o testare global, care permite fiziokinetoterapeutului s-i
aprecieze i s-i formeze grupurile de lucru, dovedind n acelai timp subiecilor testai c, dei
sntoi, prezint deficite importante ale aparatului MNAK; n acelai timp, aceast prealabil
testare global permite att fiziokineto-terapeutului, ct i pacienilor s aprecieze i chiar s
cuantifice progresele realizate ulterior.
Sistemul Hettinger
a) Testarea mobilitii articulare i a echilibrului
Exerciiul 1 din poziie ortostatic, cu genunchii n extensie i picioarele apropiate, se
flecteaz trunchiul, subiectul ncercnd s ating podeaua cu minile. Se acord la:
atingerea podelei cu palmele
10 puncte
atingerea podelei cu degetele
8 puncte
atingerea podelei cu vrful degetelor
6 puncte
sub 2 cm distan ntre degete i podea
5 puncte
la 3-5 cm distan ntre degete i podea
4 puncte
la 6-10 cm distan ntre degete i podea
3 puncte
la 11-15 cm distan ntre degete i podea
2 puncte
la peste 15 cm distan ntre degete i podea
1 punct
Exerciiul 2 eznd pe podea: se caut ca halucele s fie adus la nas (se apleac trunchiul,
capul, se trage piciorul cu mna); punctajul este condiionat astfel:
dac se atinge nasul
5 puncte
sub 5 cm distan
4 puncte
5-10 cm distan
3 puncte
10-20 cm distan
2 puncte
peste 20 cm distan
1 punct
Se puncteaz la fel cnd se execut cu cellalt picior.
Exerciiul 3 n ortostatism: mna dreapt, cu faa dorsal n contact cu spatele, caut s ating
cu degetele (orientate n sus) degetele de la mna stng, care este orientat de sus n jos la spate,
cu palma atingnd spatele; punctajul este condiionat astfel:
dac vrfurile degetelor se depesc
5 puncte
dac vrfurile degetelor se ating
4 puncte
pentru o distan de 5 cm ntre vrfuri
3 puncte
5-10 cm ntre vrfuri
2 puncte
peste 10 cm ntre vrfuri
1 punct
Se inverseaz minile i se face o nou testare, cu punctajul respectiv.
Exerciiul 4 Se aeaz transversal pe palma deschis (cotul la 90) o rigl de 40-50 cm i se
balanseaz numrnd: 21, 22, 23 etc. (fiecare cifr reprezint o secund), pn cade rigla; se fac
cu fiecare mn trei ncercri, punctndu-se ncercarea cea mai bun
47

 peste 12 s (peste cifra 32)

5 puncte
10 12 s
4 puncte
79s
3 puncte
46s
2 puncte
sub 3 s
1 punct
Aceeai punctare pentru cealalt mn.
Exerciiul 5 Se aeaz un prosop pe podea: stnd ntr-un picior, subiectul ncearc s prind cu
degetele celuilalt picior prosopul i s ridice coapsa n unghi drept; se fac 5 ncercri cu fiecare
picior, acordndu-se cte un punct pentru fiecare ncercare reuit.
b) Testarea forei musculare
Exerciiul 6 Pacientul n decubit dorsal: ridic concomitent trunchiul i membrele inferioare
ntinse, rmnnd pe sol doar ezutul; membrele superioare se aeaz pe coapse i gambe; se
cronometreaz (numrnd de la 21 n sus) ct timp poate menine aceast poziie:
peste 45 s
10 puncte
41 45 s
9 puncte
36 40 s
8 puncte

6 - 10 s
2 puncte
sub 5 s
1 punct
Exerciiul 7 Subiectul n decubit ventral, cu palmele pe fese: ridic trunchiul i membrele
inferioare ntinse (extensie); punctajul, ca i la exerciiul 6, n funcie de ct dureaz meninerea
acestei poziii.
Exerciiul 8 Poziia pentru flotri (ritmul este dat de numrtoarea 21-22, 23-24 etc., adic 1 s
flectare, 1 s ntinderea braelor): n flectare, abdomenul trebuie s ating uor podeaua; punctajul
este diferit la brbai fa de femei:
Brbai
Femei
Peste 21 flotri
Peste 14 flotri
10 puncte
21 flotri
14 flotri
9 puncte
18 flotri
12 flotri
8 puncte
15 flotri
10 flotri
7 puncte
12 flotri
8 flotri
6 puncte
9 flotri
6 flotri
5 punct
6 flotri
4 flotri
4 puncte
4 flotri
3 flotri
3 puncte
3 flotri
2 flotri
2 puncte
2 flotri
1 flotare
1 punct
Exerciiul 9 Din decubit ventral, se trece n poziia pentru flotri de la exerciiul 8 (sprijin pe
palme cu coatele ntinse i sprijin pe vrful picioarelor); n ritm de 21-22, 23-24 etc. se face
sritura iepurelui, adic se aduc picioarele n ghemuit (1 s) i se ntind apoi n poziia iniial
(1 s); punctajul este de asemenea difereniat pe sexe:
Brbai
Femei
Peste 24 srituri
Peste 16 srituri
10 puncte
24 srituri
16 srituri
9 puncte
21 srituri
14 srituri
8 puncte
18 srituri
12 srituri
7 puncte
15 srituri
10 srituri
6 puncte
12 srituri
8 srituri
5 puncte
9 srituri
6 srituri
4 puncte
6 srituri
4 srituri
3 puncte
4 srituri
3 srituri
2 puncte
48

 2 srituri
2 srituri
1 punct
Exerciiul 10 n decubit dorsal, cu palmele pe coapse: se ridic trunchiul la vertical (clciele
se menin n contact cu podeaua) n ritm de 1 s ridicarea, 1s revenirea; punctajul este diferit n
funcie de sex:
Brbai
Femei
punctaj
Peste 27 ridicri
Peste 18 ridicri
10 puncte
27 ridicri
18 ridicri
9 puncte
24 ridicri
16 ridicri
8 puncte
21 ridicri
14 ridicri
7 puncte
18 ridicri
12 ridicri
6 puncte
15 ridicri
10 ridicri
5 puncte
12 ridicri
8 ridicri
4 puncte
9 ridicri
6 ridicri
3 puncte
6 ridicri
4 ridicri
2 puncte
4 ridicri
3 ridicri
1 punct
Punctajul maxim pe care l poate obine un subiect bine antrenat este 100 de puncte. Se consider
ns un punctaj bun depirea a 65-70 puncte.
Deoarece vrsta diminu capacitatea de realizare a acestor teste, se acord unele bonificaii:
ntre 50 i 60 de ani, la fiecare exerciiu se adaug un punct la punctajul realizat (deci 10 puncte
pentru testul complet); peste 60 de ani se bonific 2 puncte pentru fiecare test (deci un total de
20 de puncte bonificaie)
Orice program de profilaxie primar va cuprinde, obligatoriu, exerciii pentru creterea
capacitii de efort.
Testarea acestei capaciti se poate face prin cunoscutele probe de efort prin care se apreciaz
rspunsul cardio-respirator. Exist probe de scurt durat (sub 10 min.) i de lung durat prin
care se studiaz comportarea unor parametrii respiratori i cardiaci (datoria de O2, consumul
maxim de O2, ventilaia, ritmul cardiac etc.) sub diferite modaliti de efort, cum ar fi: mers,
alergare, urcat i cobort 1-2 trepte, cicloergometru, covor rulant etc. De obicei aceste probe sunt
rezervate testrilor cardio-respiratorii i pot fi utilizate, eventual, pentru alctuirea programelor
profilactice secundare n afeciunile respiratorii i cardiovasculare.
Unele adaptri pot fi fcute de ctre kinetoterapeut i pentru testrile din profilaxia primar. Sunt
de recomandat ns probele de efort cunoscute din medicina sportiv. O astfel de prob este
proba Ruffier- Dickson: 30 de genoflexiuni realizate n 45 s, calculndu-se indicele Ruffier din
formula:
P + P1 + P2 200
10
n care: P = pulsul de repaus, P1 = pulsul la sfritul efortului, P2 = pulsul la 1 min. de la
sfritul efortului
Aprecierea indicelui:
0 5 = excelent
5 10 = bun
10 5 = mediu
15 20 = slab
Testul Ruffier clasic se execut de fapt prin urcarea pe o treapt de 30 ori/minut, timp de 3
minute.
Treapta sau scaunul trebuie s fie ca nlime adaptabile subiectului, astfel nct s se realizeze
un unghi de 90 al oldului i genunchiului cnd piciorul st pe ele.
Proba Ruffier merit reinut pentru simplitatea ei, dar poate fi aplicat i la alte tipuri de efort de
scurt durat: alergare pe loc 5 min., n ritm de 80 de pai dublii, 25, 50, 75 genoflexiuni (n
funcie de vrst), fr oprire, dar i fr cronometrare etc. Evident, n aceste condiii variabile de
efort indicele

49

Ruffier devine relativ, comparnd performana pacientului cu propria lui performan n decursul
antrenamentului. Kinetoterapeutul i va adapta testarea la efort n funcie de o serie de
considerente: vrst, sex, greutate corporal, profesiune etc.
B) Sistemul Richter
n 1974 Richter a descris o baterie-test pentru aprecierea capacitii motorii i de efort a unor
subieci neantrenai. Bateria-test este alctuit din 5 teste, a cror normalitate n funcie de
vrst i de sex este ilustrat n tabelul urmtor:
Vrsta n ani
sex
Testul 1
(nr. de ridicri/20s)
Test 2 (nr. flotri /30 s)
Test 3 (cm)
Test 4 (nr.
ridicri /20 s)

aplecri

Test 5 (cm)

20 - 29
F
B

30 - 39
F
B

40 - 49
F
B

Peste 50
F
B

1215
1621
7-12

15-17

11-14

8-11

15-19

14-19

5-12

6-12

1014
1418
3-9

14-16

20-28

1517
1722
3-9

1-7

1217
2-8

1114
1216
2-4

1214
2935

14-17

11-13

8-11

9-12

27-32

1113
2428

13-15

46-53

1315
4249

38-46

1824

3039

Testul 1 Din decubit dorsal se ridic concomitent ambele membre inferioare pn la vertical,
apoi se reaeaz pe sol; timp de 20 s se fac ct mai multe astfel de ridicri (vezi tabelul).
Testul 2 Poziia pentru flotri de brae, cu minile n sprijin la nivelul umerilor: flotarea se face
pn la nivelul de 90 al flectrii cotului; durata 30 s.
Testul 3 Se st pe un scunel n ortostatism, cu picioarele apropiate; pe scunel se monteaz o
gril de 50 cm (20 cm sub nivelul scunelului, ceilali 30 cm deasupra acestui nivel): subiectul
flecteaz trunchiul cu minile i degetele ntinse, notndu-se unde au ajuns pe rigl vrfurile
degetelor (dac sunt sub nivelul scunelului, centimetrii se noteaz cu +, iar deasupra acestui
nivel cu -).
Testul 4 n ortostatism, cu picioarele ndeprtate, spatele la 50 cm de un zid; pe acest zid, chiar
n spatele subiectului, se face un semn cu creta (un cerc, o cruce): se execut o aplecare pn
cnd minile ating solul (eventual, dac este necesar, se mai ndeprteaz picioarele); apoi se
ridic, se roteaz trunchiul i se pun ambele mini pe semnul de pe perete; exerciiul se face
alternativ o dat spre stnga, apoi la ridicare urmtoare, spre dreapta; n 20 de secunde trebuie s
se execute ct mai multe astfel de aplecri i ridicri (vezi tabelul).
Testul 5 Lng un zid, stnd lateral de el, subiectul ridic braul ct mai sus i se noteaz pe
acel zid nivelul atins de degete; se execut apoi o ridicare pe vrfuri i se noteaz noul nivel atins
de degete; distana (n cm) ntre cele dou niveluri reprezint valoarea testului (vezi tabelul).
e. Metoda de prelucrare matematico-statistica a datelor experimentale
f. Metoda grafic
Metoda grafica const n reprezentarea sub form grafic a variaiilor frecvenei mijloacelor de
recuperare pe fiecare etap urmrit n perioada studiului. Prin reprezentare grafic se obine o
mai bun vizualizare i apreciere de ansamblu a rezultatelor cercetrii.
Concluzii
50

Realizarea experimentului constatativ a avut drep efect aprecierea starii generale de sanatate a
persoanei cu cifoza functionala .Totodata a fost pus accentul pe evaluarea metodelor de corectie
utilizate,aplicarea unor mijloace de remediu kinetoterapeutice in tratamentul acestuia.In baza
experimentului se constata ca unul dintre mijloacele existente de formare corecta a tinutei
corporale

sunt inotul terapeutic si exercitiile fizice

specializate cu caracter sistematic si

incadrate intr-o programa speceala.

BIBLIOGRAFIE :

1.Sbenghe, T. Kinetologie profilactica ,terapeutica si de recuperare.Bucuresti :Editura

Medicala,1987.256p2.
2.Baciu, C. Kinetoterapie pre-si pot operatorie.Bucuresti:Editura Medicala,1981,139 p.
3.Zavalisca A. Mijloacele gimnasticii medicale folosite in profilaxia si recuperarea sanatatii
copiilor de virsta scolara
4.Elena Caun.Gimnastica medicala in ortopedie Masaj.Chisinau: Editura U.S.E.F.S.
2012,33 p.

51

5.Dumitru

Motet.

Enciclopedia

de

Kinetoterapie

vol

1.

Bucuresti:Editura

SEMNE,2009,421-426.22p.
6.P Gotovtev, A Subbotin,V.Selivanov. Cultura Fizica Medicala si Masajul .Chisinau
Universitas 1992,154 p.
7. Drangnea A. Teoria Educatiei Fizice si Sportului.Editura Cartea scolii.Chisinau 2000,9p.
8. Elena Luminita Sidenco.Masajul in Kinetoterapie.Editura :Fundatiei Rominia de
Miine.2003,67p
9.Clarance Dail,M.D.Charles Thomas,Ph.D.Hidroterapie editia a 4.Editura :Viata si
Sanatate Bucuresti 1997.62p.
10.P.Gotovtev,A.subbotin,Vselivanov.Cultura

Fizica

Medicala

si

Masajul.Chisinau

Universitas 1992.246p.
11.Zavalisca A.Gimnastica Medicala .Editura Pontos .Chisinau 2014,12p12. Botnarenco
F.A.,Risneac B. V.,Sarpov T. V.Inotul.Chisinau Lumina1991,3p.
13.B

Risneac,G.

Solonenco.Orientari

Metodice

in

Prgatirea

Inotatorilor

de

Performanta.Editura USEFS,Chisinau ,2013,5p

14. Pestereva L.Bazele generale ale natatiei corective si ale formarii atitudinii corecte a
corpului,Chisinau,2012,26p.
16 .E.

,.,1974.17. Olaru.M.Inot-

tehnica,metodica,organizare ,Editura Sport-Turism,Bucuresti,1982.

18.Creuleteanu.Gh.,Jivan,I.S.,Cirla.L.,Inot curs de baza,ANEEFS.Bucuresti,1992.
19. David G.T.Inot-trepte spre succes.Editura Teora,Bucuresti ,1982.
20.Corman. M.Metodele functionale de examinare in kinetoterapie.Chisinau 2015.2p
21.Dumitru Motet .Kinetoterapia in beneficiul copilului.Editura SEMNE,Bucuresti
2011.54p
22.Elena-Luminita Sidenco.Coloana vertebrala si membrul inferior. Editura :Fundatiei
Rominia de Miine Bucuresti,2003,144-164 p.
23.ConstantinAlb.Tiberiu-Leonard

mbruster.Mihai

Albu.Kinetoterapie,Metodologia

pozitionarii si mobilizarii pacientului.Editura POLIROM Bucuresti 2012,42p

24. Mihail Stefanet . Anatomia omului . Centrul Editorial-Poligrafic Medicina. Chisinau
2007,81p
25. Tatiana Balint.Irinel Diaconu.Andreea Moise.Evaluarea Aparatului locomotor.
Tehnopress Iasi-2007.256p.
26.Biro V.Automasaj Hidroterapia si Zooterapia.Iasi polirom 2006.
27.Dumitru D. Reeducarea funcional n afeciunile coloanei vertebrale, Bucureti,
Editura Sport-Turism, 1984.
52

28. Flora D. Tehnici de baz n kinetoterapie, Oradea, Editura Universitii din Oradea,
2002.
29. Ionescu A. Corectarea deficienelor fizice, psihice i organice, Bucureti, Editura
U.C.F.S., 1981.
30. Kiss I. Recuperarea neuro-motorie prin mijloace fizical-kinetice, Bucureti, Editura
Medical, 1989.
31. Manole L. Tehnici, exercitii i metode in kinetoterapie. Curs- Bazele kinetoterapiei I,
Bucureti, 2003, p. 28.
32.Arseni C.Problematica sanatatii azi si in viitor.Bucuresti :Academia RSR,1984.159p.
33.Baciu C.Kinetoterapia.Bucuresti :Editura Sport-Turism,1981.263p.
34.Antonescu D.Corctarea coloanei vertebrale.Bucuresti :Editura Medicala,1993.192p.
35Chirita G. Optimizarea lectiei de educatie fizica .Bucuresti :Editura SportTurism,1976.121p.
36Dragan I.Medicina sportiva ,Editura Stadion,Bucuresti,1984,264p.
37.Epuran M.Metodologia cercetarii activitatilor corporale ,,Revista
I.E.F.S.,Bucuresti,1977,28p.
38.Ulmeanu FI.Medicina culturii fizice ,Editura Medicala,Bucuresti,1965,vol.I,293p.
39.Ardelean I.Unele aspecte privind dezvoltarea calitatilor motrice,,Revista Educatie fizica
si sport nr.7,1985,p.89.
40.Firea E.Metodica educatiei fizice scolare,,Editura I.E.F.S.,Bucuresti,1991,308p.
41.Marinscu Gh. V.Copiii si performanta in inot,F.R.Natatie,Bucuresti,1998,247p.
42.Bratu ,I.Gimnastica pentru prevenirea si corectarea deficientelor
fizice.Bucuresti :Editura Sport-Turism,1977.243p.
43.Nitescu V.Anatomie functionala.Biomecanica si ortopedie.Bucuresti : Editura Didactica
si Pedagogica,1995.366p.
44.Galeru O.Natatie.Teoria si practica.Iasi,2008

Ardelean I.Unele aspecte privind dezvoltarea calitatilor motrice,,Revista Educatie fizica si

sport nr.7,1985,p.89.
Antonescu D.Corctarea coloanei vertebrale.Bucuresti :Editura Medicala,1993.192p.
Arseni C.Problematica sanatatii azi si in viitor.Bucuresti :Academia RSR,1984.159p.

53