Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tez de licen
Autor:Dmitriev Andrei
st anul 4,grupa 409
Conductor :Zavalica Aurica
dr., conf. univ.
Chiinu 2016
Cuprins
Introducere ............................................................................................................................3
I Capitol. Argumentarea teoretic.Analiza literaturii de specealitate ce vizeaz aplicarea
hidrokinetoterapiei n cifozele funcionale.
1.1.Elementele anatomo-fiziologice i biomecanice a coloanei
vertebrale,anatomia
patologic ...........................................................................................
1.2Noiune.Etiologie.Patogenez.Clinica cifozei................................................................
1.3 Metodele i mijloacele actuale, folosite pentru recuperarea cifozei funcional
1.4 Concluzii cu privire la literatura de specealitate ce studiaza cifoza funcional
II Capitol. Determinarea pe cale experimental a gravitaii cifozei.Metodele i etapele
cercetarii
2.1 Etapele cercetrii
2.2 Metodele cercetrii...
2.3.Concluzii
III Capitol.Argumentarea experimentala a eficitentei aplicarii hidrokinetoterapiei in
corectarea
cifozei
si
generalizarea
rezultatelor
cercetate......................................
3.1.Argumentarea rezultatelor cercetrii..
3.2.Generalizarea rezultatelor cptate ..
3.3.Concluzii.
Concluzii
Bibliografie..
Anexe.
Introducerea
Actualitatea Cea mai mare parte a cunoasterii stiintifice,fie ca provine din practica sau din
cercetare,vizeaza
intelegerea
si
optimizarea
efectelor
exercitiului
fizic
asupra
Ipoteza cercetrii
Se presupune ca aplicarea Hidrokinetoterapiei si a programului kinetic folosit in cadrul
desfasurarii practice a cercetarii stiintifice, va contribui la perfecionarea si sporirea procesului
de recuperare a cifozelor, intr-un interval de timp mai scurt cu mentinerea rezultatului obtinut
pe o perioada indelungata a vietii.
Obectivele cercetarii
1.Studierea materialului de specealitate,privind corectarea cifozei
in cadrul
aplicarii
cadrul hidrokinetoterapiei;
4.Elaborarea programei experimentale a exercitiilor ,programului hidrokinetic, procedeelor de
inot pentru recuperarea cifozei.
Importanta teoretica a lucrarii date, ne va optimiza posibilitatea de a patrunde mai minutios
in ansamblul sistematic de cunostinte respective domeniului de cercetare si oferindu-ne o
viziune mai larga in cadrul acestei cercetari.
Importanta practica acestei cercetari ne ajuta sa obtinem date concrete si veridice despre
problema studiata , si ne da posibilitatea de a progresa in cunoasterea unor noi forme si
mijloace terapeutice incluse in recuperare .
4
Rezumatul Tezei
I Capitol
Argumentarea teoretic.Analiza literaturii de specealitate ce vizeaza
aplicarea hidrokinetoterapiei in cifozele functionale.
1.1Elementele anatomo-fiziologice i biomecanice a coloanei
vertebrale,anatomia
patologic
Coloana vertebrala in ansamblu
Coloana vertebral este o parte component a scheletului axial al corpului. Prezint o structur
heterogen complex rezultat din succesiunea alternant a vertebrelor i discurilor
intervertebrale. De ea sunt legate toate celelalte segmente ale trunchiului (toracele i bazinul),
precum i craniul, membrele superioare i inferioare. Ea protejeaz sistemele de comunicare ale
organismului i face posibil att mobilitatea, ct i stabilitatea corpului. Este unica formaiune
de integrare a sistemului osos, muscular i nervos. [ Mihail Stefanet . Anatomia omului .Chisinau
2007,81p]
Coloana vertebral (columna vertebralis), se formeaz prin aezarea metameric a
vertebrelor unite ntre ele prin toate varietile de legturi diartroze, sinartroze i simfize.
dou segmente motorii succesive, reconstituind unitatea coloanei vertebrale ca organ axial prin
suprapunere de 23 de ori. Pe parcursul vieii, ca urmare a osteocondrozei, la sinostozarea
vertebrelor adiacente are loc descreterea lor numeric.[194-195 Mihail Stefanet Anatomia
omului]
Toracele in ansamblu
Toracele (compages toracis, thorax), constituit prin articulaia a 12 perechi de coaste cu 12
vertebre toracice i cu sternul, reprezint o forma- iune osoas i cartilaginoas, rezistent,
elastic i mobil ntr-un anumit grad, delimitnd n interior cavitatea toracic (cavum thoracis).
La torace deosebim dou aperturi, una superioar i alta inferioar .Apertura superioar,
( apertura thoracis superior), este delimitat de corpul vertebrei toracice T1 , de marginea
medial a coastei I i de incizura jugular a manubriului sternal. Ea este orientat n plan oblic,
privind n sus i nainte; incizura jugular corespunde vertebrei T2 . Apertura inferioar, apertura
thoracis inferior, este mai larg ca cea superioar. Ea este delimitat de corpul vertebrei T12, de
marginea inferioar a coastei a XII-a i de arcul cartilaginos al coastelor. Arcurile costale, la
nivelul apendicelui xifoid, delimiteaz unghiul infrasternal, angulus infrasternalis, de 790 la
brbat i 750 la femeie. Vrful unghiului corespunde vertebrei a IX-a toracice. Spre deosebire de
apertura superioar, care este liber, cea inferioar este nchis de diafragm. Coastele sunt
separate ntre ele prin spaiile intercostale (spatia intercostalia). n interiorul cutiei toracice,
corpurile vertebrale toracale proemin anterior i formeaz de o parte i alta anurile pulmonare,
sulci pulmones sau costo-vertebrale, care la copii sunt mai puin adnci. Forma i dimensiunile
toracelui variaz n funcie de vrst, sex i tip constituional. La nou-nscui, diametrul anteroposterior este mai mare, ulterior el descrete i crete cel transversal. La femei el este mai scurt i
mai ngust dect la brbai. n funcie de tipul constituional, deosebim trei forme de torace:
plat, cilindric i conic. Toracele plat este specific pentru tipul dolicomorf, la care coastele sunt
nclinate mult n jos, unghiul infrasternal este ascuit. La indivizii de tip brahimorf toracele are
form conic: coastele sunt mai puin nclinate n jos, unghiul infrasternal este obtuz, diferena
dintre dimensiunile anteroposterioar i transversal este minim. Pentru tipul mezomorf este
caracteristic toracele cilindric, o form intermediar ntre cea plat i conic.
Biomecanica toracelui
Oblicitatea n jos i nainte a arcurilor costale osteocartilaginoase, dispuse metameric, are mare
importan n mecanica respiraiei. Mi- crile respiratorii constau n ridicarea i coborrea
coastelor, care prin intermediul cartilajelor costale deplaseaz sternul, mrind i micornd
diametrele cutiei toracice. Ele au la baz micarea de rotaie din articulaiile costovertebrale, al
crei ax este oblic, paralel cu colul coastei.[198 Mihail Stefanet Anatomia omului]
10
care au
Fig.2.Spatele cifotic.
Dupa localizare se impart in:
* Cifoza dorsala este o accentuare a curburii fiziologice a coloanei in regiunea toracala
Este cea mai frecventa deviatie a coloanei.
* Cifo-lordoza (cifoza dorsala compensata de lordoza lombara),este o accentuare a celor doua
curburii vertebrale,echilibrate si compensandu-se reciproc.
11
* Cifoza lombara si inversiunea vertebrala este o cifoza lombara aparuta prin retroversia
bazinului,compensata dorsal.
* Cifoza cervicala reprezinta inversarea curburii lordotice cervicale.
* Cifoza totala este continuarea cifozei dorsale si lombare si este insotita de infundarea
toracelui.Este o cifoza lunga, intalnita la indivizii cu relaxare ligamentara si musculara.
Cifozele tipice sau comune sunt exagerari ale curburii normale din regiunea dorsala.Cele
tipice sunt cifozele localizate in regiunea lombara sau cervicala,unde in mod normal exista
curburi lordotice .Tot tipice pot fi considrate si curburile cifotice, care apar in zonele de trecere,
sacrolombare ,lombodorsale sau dorsocervicale.
Curburile cifotice cele mai frecvente au o lungime medie ;exista insa si curburi scurte ,care se
limiteaza la citeva corpuri vertebrate sau lungi,care se intind la un mare numar de
vertebre ;cifozele totale angajeaza intreaga coloana vertebrala.
Cifozele scurte au,in general,o forma unghiulara, curbura celor mijlocii este rotunjita, iar a celor
lungi este ovoita.
Cifozele mijlocii ,dar mai ales cele scurte si accentuate,se compenseaza de regula prin incurbari
lordotice de marime si grad corespunzator ,situate fie deasupra ,fie de desuptul cifozei pe care o
compenseaza.Cifozele sunt in aceste cazuri deviatii primare ,iar curburile lordotice , deviatii
secundare .
Deviatiile cifotice pot sa se limiteze la elementele coloanei vertebrale ,constituind cifoze
propriu-zise,sau pot sa angajeze
Cifozele functionale sunt deviatii tipice ,usoare,cu inceput greu de precizat,cu evolutie lunga si
lenta ,dar cu prognostic favorabil ;ele sunt provocate si intretinute de tulburarile functionale ale
coloanei vertebrale,care produc o scadere a capacitatii de sprijin si unele mici modificari de
forma si structura a oaselor,articulatiilor si muschilor.
Aceste deviatii se accentueaza prin cresterea sarcinilor coloanei vertebrale
si prin durata
eforturilor statice sau dinamice care duce la oboseala.Unele sunt insotite de dureri si contractura
a muschilor spatelui.Coloana vertebrala cifotica
13
Fig.3.Cifoza habituala
Fig.4.Cifoza patologica
14
Fig.5.cifoza profesionala
Fig.6.Cifoza compensatorie
Predisponibila pentru aparitia cifozei este pozitia- copilul doarme in ,,colacel,se afla mult timp
in pozitia cind atit muschiifeselor,cit si a partii posterioare a femurelor apar intinsi,iar muschii
partii anterioare a femurelor sunt contractati si scurtati [A.Gimnastica Medicala .Editura
Pontos .Chisinau 2014,12p].
Toate acestea sunt usor de corectat (prin exercitii functionale de extensie),uneori prin simpla
indepartare a cauzelor care le-a produs. Daca nu sunt tratate,ele pot determina modificari
anatomice in structura elementelor coloanei vertebrale si devin patologice.
B. Patologice.Sunt deviatii mai accentuate si mai grave decat cele functionale, ele fiind insotite
intotdeauna de modificari (deseori ireductibile) ale structurii elementelor
coloanei
[A.Gimnastica Medicala .Editura Pontos .Chisinau 2014,188p ].Tratamentul acestor cifoze este
de lunga durata.
Cifozele patologice sunt grupate astfel:
Post-traumatice:
luxatia
si
fractura
vicios
consolidata,hernia
de
disc,cifoza
histerotraumatica,sdr. Kummel-Verneuil;
Distrofice: epifizita sau osteocondrita vertebrala (boala Scheuermann).Este cea mai des
16
Etiopatogeneza Cifozelor
Etiologia cifozelor este vasta, cuprinzand cauze multiple, unele predisponibilizante
includ :caractere congenitale ;influentele suferite de organism in viata intrauterina
si de
Cauzele Favorizante
Cauzele determinante se refera ,in primul rind ,la elementele care conditioneaza pasiv
sau activ ,functia de postura ,adica oasele si articulatiile ,muschii,sistemul nervos. [Caun
elena :Gimnastica medicala in ortopedie masaj].
Din punct de vedre etiopatologic mai avem si urmatoarele tipuri de cifoze :
familial;
Post-traumatice (tasari vertebrale in urma unor accidente, fracturi sau contracturile din
Tumori vertebrale;
care la adult, este una din cauzele cele mai frecvente ale cifozelor cervico-dorsale progresive si
ireductibile;
avea un tonus muscular si ligamentar suficient; pozitia gresita in banca sau la locul de munca;
miopia;
Varsta- virstnicii peste 60-80 de ani), cu osteoporoza sau osteomalacie si tasare anterioara
a discurilor intervertebrale, prin hipotonia muschilor paravertebrali, prezinta o cifoza mai mult
sau mai putin accentuata localizata de obicei cervico-dorsal la barbati si dorso-lombar la femei.
Mecanisme etiopatogenice.
17
Factorii care pot determina aparitia unei cifoze la nivelul coloanei vertebrale sunt multipli.Uneori
ei sunt cunoscuti (congenitali, traumatici, infectiosi, tumorali,etc),insa de cele mai multe ori
acestia sunt necunoscuti.
Cercetarile stiintifice au condus la evidentierea acestor factori:
-factorii genetici (predispozitie familiala),
-factori metabolici, pot altera formarea tesutului care constituie scheletul de rezistenta al corpilor
vertebrali in anumite boli (maladia Scheuermann),
-Factori de deficienta a sistemului de echilibru,
-Asimetrii constitutionale,
-Factorul biomecanic,este prezent in evolutia tuturor deformatiilor vertebrale,
-Procesul de crestere a organismului contribuie in mod esential la evolutia tuturor deformarilor
vertebrale.
Anatomie patologica.
Din punct de vedere anatomo-patologic, cifozele pot fi:
a).Cifozele tipice sau comune atunci cand se produc prin exagerarea curburilor cifotice normale
(dorsala sau sacro-coccigiana);
b).Cifoz e atipice, cand se produc prin exagerarea altor curburi decat a celor normale (lombara
sau cervicala).[Caun Elena,Motet Dumitru].
Tablou clinic:
Din punct de vedere clinic,in cazul cifozelor,nu putem vorbi despre o regula generala in ceea ce
priveste simptomatologia acestor deviatii vertebrale.Asadar,fiecare tip in parte,prezinta atat
semne subiective cat si obiective diferite de ale celorlalte.
Exista totusi cateva simptome si semne obiective pe care le intalnim in mai multe cazuri si
anume:
-durerea,care apare la nivelul curburii,pe apofizele spinoase ale
vertebrelor.Ea se resimte la palpare,dar mai ales la percutie;
-durerea in coloana vertebrala este insotita,intotdeauna,de contractura
muschilor lungi ai spatelui si de o oarecare rigiditate in miscari;
-cifoza se asociaza cu hipotonia musculaturii spatelui si abdomenului;
-frecvent ,se asociaza si cu piciorul plat;
-agravarea continua a deviatiilor vertebrale antreneaza tulburari
respiratorii si cardiace.[www.topmasaj.ro/download/afect6.doc]
Examenul obiectiv :
18
sanatatii
copiilor
de
virsta
scolara:monografie.Chisinau,
2013.,Mirza
elevilor
cu
deficiente
fizice
din
ciclul
gimnazial
in
procesul
educatiei
fizice :monografie.Chisinau,2010]
1.3 Metodele si mijloacele actuale,folosite pentru recuperarea cifozei functionala
La momntul actual, in scopul recuperarii cifozelor este detinuta o gama intreaga de metode
terapeutice , procedee si mijloace de recuperarare si reabilitare.
Utilizarea exercitiilor fizice in scop profilactic si terapeutic nu a constituit o noutate a zilelor
noastre, ci o preucupare din cele mai vechi timpuri ,care a determinat crearea in cadrul medicinii
a unor ramuri integrate conceptiei privind omul sanatos si bolnav[Mariana Cordun,Luciela
Cirla .Hidrokinetoterapia in afectiunile reumatismale:Bucuresti 1999]
1.Exercitiul Fizic Mijloc de baza
Deosebit de complex,si cu profunde implicatiii in dezvoltarea fiintei umane,fenomenul
practicarii exercitiilor fizice isi regaseste prezenta la inceputul istoriei omenirii.[Drangnea A.
Teoria Educatiei Fizice si Sportului.Editura Cartea scolii.Chisinau 2000,9p]
Exercitiul fizic este considerat in literatura de specealitate a cursului de teorie si metodica a
antrenamentului sportiv ca actul motric repetat n mod contient i sistematic n scopul creterii
potenialului biologic al omului, exprimat prin perfecionarea dezvoltrii fizice, creterea
capacitii motrice, corectarea deficienelor fizice i recuperarea motorie. Insasi kinetoterapia isi
are pilonul de baza exercitiul fizic ,el fiind nucleul tuturor metodelor ,tehnicilor.si a procedeelor
folosite in cadrul acestui tratament. Acesta este unul dintre cele mai naturale medicamente
benefice folosite in viata omului , data de Dumnezeu pentru a mentine omul in miscare. Cu
19
ajutorul acestui mijloc de baza folosit in corectarea cifozelor reesind din tabloul clinic putem sa
indeplinim urmatoarele obective cum ar fi :
-Diminuarea durerii care apare la nivelul curburii,ce se accentueaza pe apofizele pinoase ale
vertebrelor.
-decontracturarea muschilor lungi ai spatelui si micsorarea gradului de rigiditate a miscarii.
-intarirea muchilor de la nivelul abdomenului , si a intregului corset muscular.
-inlaturarea tulburarilor respiratorice si cardiace care se pot localiza din cauza ghebului costal
-prevenirea complicatiilor
-diminuarea gradului cifotic
[Elena
munca
,este
atenuata
atrofia
20
musculara
in
caz
de
afectiuni[P.Gotovtev,A.subbotin,Vselivanov.Cultura
Fizica
Medicala
si
Masajul.Chisinau
Universitas 1992.246p]
Luind in consideratie aspectul functional al musculaturii spatelui, a starii emotionale si psihice
la persoanele cu cifoza
,este bine de a se
efectua masajul
de relaxare
corporala, de
benefica,relativtrecatoare,
dar
reala.[Elena
Luminita
Sidenco.Masajul
in
21
Fig.9.Masaj de tonizare
3.Gimnastica curativa sau gimnastica medicala ramine ca una dintre cele mai importante
forme de lucru folosite in recuperare cifozelor.Ea reprezinta acea disciplina stiintificopractica si medical-pedagogica care studiaza fundamentele teoretice si metodele de utilizare a
mijloacelor culturii fizice pentru tratamentul si reabilitarea pacientilor si invalizilor,precum si
pentru prevenirea diferitor boli.
Trasatura distinctiva a gimnasticii medicale consta in faptul ca aceasta utilizeaza exercitiile fizice
in calitate de mijloc terapeutic de baza .[ Bratu ,I.Gimnastica pentru prevenirea si corectarea
deficientelor ]Exercitiile fizice sunt concepute drept un stimulator puternic al functiilor vitale ale
organismului.Kinetoterapia,ca
beneficiara
absoluta
acestor
exercitii
fizice
de
Albu.Kinetoterapie,Metodologia
Bucuresti 2012,42p].
Gimnastica medicala reprezinta nu doar un mijloc de tratament si recuperare ;aceasta
este,deasemenea,un instrument recuperator educativ.Astfel,prin intermediul gimnasticii
medicale pacientul constientizeaza
necesitatea de utilizare
22
4. Inotul terapeutic.In ultimul timp inotul capata o raspindire tot mai mare .Sute si mii de
oameni din republica noastra practica activitatile de inot.El este accesibil pentru orice virsta,
deoarece efortul fizic poate fi dozat cu mare usurinta,in functie de durata si viteza miscarilor
inotatorului si de temperatura apei[Botnarenco F.A.,Risneac B. V.,Sarpov T. V.Inotul.Chisinau
Lumina1991,3p]. 2013 ,1p].
Activitatea fizica in apa intodeauna a fost populara.Inotul prezinta forma cea mai traditionala de
asanare a organismului .Actiunile lui,curative pe sistema functionala a organismului este
cunoscuta din timpurile vechi.In Antica,Egipt,Grecia si Asia Centrala se organiza ritualuri
reloigioase,care aveau legatura cu mediul acvatic,un inters deosebit catre procedurile acvatice a
aparut la mijlocul sec.XIX,inceputul secolului trecut la statiunile terminale au aparut bazinele
acvatice.Specealistii
perfectionarea
generale
ale
natatiei
corective
si
ale
formarii
atitudinii
corecte
corpului,Chisinau,2012p.5].
Inotul are in continutul sau si un sir de procedee de baza si de mare insemnatate care pot fi
folosite in corectarea deficientelor de atitudine .
Din
ele
fac
parte :craua(pe
tehnica,metodica,organizare
piept
,Editura
,pe
spate),fluture,bras[Olaru.M.InotSport-Turism,Bucuresti,1982]
24
Fig.11.Gimnastica acvatica
Franceze.Corsetul medical reprezinta un element important in sfera ortopediei, acesta fiind des
intalnit ca factor adjuvant in tratarea problemelor din aceasta arie a medicinei.
Corsetele din material termoformabil sunt orteze care permit sustinerea sau corectia coloanei
vertebrale. Ortezele pentru coloana vertebrala sunt indicate pentru afectiunile congenitale sau
dobandite ale coloanei vertebrale.
Dintre acestea, cea mai importanta si cea mai frecventa afectiune este scolioza. Exista mai
multe tipuri de corsete: corsete de tratament (scolioza, cifoza), corsete de imobilizare, corsete de
sustinere, (probleme sciatice, lombalgii de origine discala, lombalgii posttraumatice,
osteoporoza), corsete de corectie.
Corsetul de sustinere are rolul de a mentine coloana vertebrala intr-o anumita pozitie. Cu alte
cuvinte, aceste corsete asigura contentia si detensionarea structurilor coloanei vertebrale,
greutatea ce apasa la nivelul coloanei vertebrale fiind preluata de crestele iliace.
Acest tip de corsete sunt utilizate in afectiuni precum: herniile de disc, osteoporoza, sechele de
fractura, metastaze osoase, tuberculoza localizata la nivel osos.Un alt tip de corsete, si anume
corsetele de corectie reprezinta o metoda importanta de tratament a deviatiilor coloanei
vertebrale ce apar la copii si adolescenti.
Folosirea unui corset de corectie poate sa inlocuiasca in unele situatii tratamentul printr-o
interventie chirurgicala. Utilizarea unui corset de corectie trebuie intotdeauna asociata cu
tratamentul prin kinetoterapie. Purtarea unui corset are ca scop corectarea pozitiei incorecte,
actionand prin intermediul unor pernite plasate in interior in anumite puncte de presiune.
La o eficacitate cat mai buna a corsetului se ajunge numai printr-o colaborare permanenta cu
echipa de reabilitare. Aceasta presupune controale periodice, atat la tehnicianul ortoped care a
confectionat corsetul, cat si la medicul specialist. Intreruperea prematura a purtarii corsetului
poate provoca agravarea deficientei in ceea ce priveste coloana vertebrala. Acomodarea cu
purtarea unui corset este dificila. De aceea ea trebuie facuta treptat. La inceput, corsetul se va
purta zilnic n reprize de 2 3 ore cu pauza de cate o ora, iar in 57 zile sa se ajunga la durata de
purtare
recomandata
de
medic[http://www.tehnica-medicala.ro/despre-tehnica-
medicala/corsetul].
26
Fig.13.Tratament postural
Fig.14.Tip de corset
Fig.15.Corset de corectie
functionala este o afectiune care necesita un tratament cit mai curind posibil,ceea ce va ajuta la
prevenirea si profilaxia celor lalte deficiente de atitudine.In cadrul acestei analize teoretice am
avut posibilitate sa studiez materialul de specealitate si sa aflu lucruri importante ce vizeaza
aceste tipuri de deficiente. Studiind metodele de
in cadrul hidrokinetoterapiei.
II CAPITOL. Determinarea
pe cale experimental a
gravitaii
complex[ConstantinAlb.Tiberiu-Leonard
Albu.Kinetoterapie.Metodologia
mbruster.Mihai
28
deficienta in
si de recuperare a deficientelor
in kinetoterapie am
experimentul de baza, sub aspectul unui studiu de caz, implicind in evaluarea noastra o singura
persoana.Procesul experimental de tratare a durat de la inceputul lunii decembrie pina in martie.
Luind in consideratie
realizate
de noi, cu
scopul de
perfectionare a procesului de recuperare a cifozei ,am propus ca experimentul dat sa fie efectuat
in cadrul bazinului de inot al Universitatii de Stat de Educatie Fizica si Sport. Bazinul dispunea
de condiii favorabile att pentru desfurarea procesului de cercetare si evaluare
experimentului, ct i pentru toi cei care au scop s-i formeze deprinderi de not, s-i antreneze
ori s-i refac sntatea, pentru o condiie fizic impecabila.
In a doua etapa a cercetarii noastre conform planului stiintific, caracteristic domeniului dat,si
pentru a desfasura cercetarea , am selectat mijloace , forme si
folosite in programul de recuperare a cifozei functionale. Totodata,la aceasta etapa a fost realizat
29
desfasurat sub forma unui studiu de caz, am selectat un pacient cu cifoza functionala, care a fost
evaluat.Pentru a putea executa stabilirea capacitilor motrice,functionale si a strii aparatului
locomotor la fiecare etap de testare a persoanei cu inut cifotic,din cadrul experimentului
cercetat,au fost utilizate teste,care reflecta situaia exacta i nivelul de dezvoltare motric a
fiecrui individ n parte,evaluind indicii si parametrii corporali.La inceputul acestei etape a fost
executata evaluarea initiala, a persoanei care face parte din experimentul nostru,subectul fiind
supus la unele masurarari, care n-ea descris situatia reala ce caracteriza cifoza functionala a
acestei persoane. Aici am folosit in cadrul masurarilor aparate speceale cum ar fi:antropometru,
banda metrica,goniometru,spirometru,aparat de cintarire a mesei corporale,cadrul antropometric
etc. Datele obtinute au fot redate sub forma de tabele in urma carora s-a propus programul
kinetic de recuperare.
cit
si
in
acel
final.Rezultatele
obtinute
fiind
apreciate,
comparate
si
am acordat exercitiilor
respiratorii, precum, cutia toracica este slab dezvoltata si deformata.Am accentuat atentia
imbinarii exercitiilor cu respiratia.
30
practicieni,lectia de inot
in cadrul Univeritatii de
Etapa de pregatire
a activitatii
s-aacordat
inotului
sportiv
si
celui
individual
terapeutic
recomandat
de
Etapele
lectiei,%
Pregatitoare-35
In apa
(bazin)
De baza-35
Lucru
pentru acasa
Repartizarea Timpul,
timpului,%
Min
5
5
20
10
10
15-20
5-10
10
45
40
De incheiere
10
10
Inviorarea,pause recreative cu aplicarea
exercitiilor fizice
32
Exercitii
De front,de dezvoltare
Generala
Speciale,corrective
De imitare
Speciale,de imitare
Studierea, perfctionarea
Procedeelor sportive si
Individual recomandate
Jocuri
Speciale
Speciale si corrective,de
mitare
Proiect didactic-model
al lectiei de inot terapeutic pentru persoanele cu cifoza functionala
Data desfasurarii:26.11.2015
Locul desfasurarii:bazinul USEFS
Tipul lectiei: de formare a priceperilor si deprinderilor motrice
Inventar si mijloace de instruire:bastoane de gimnastica,plute,mingi,planse,flotoare.
Subiectul:
Formarea steriotipului unei pozitii si atitudini corecte a corpului.
Formarea deprinderilor de autocorectie activa.
1.cognitiv-formativ
Studentul va fi capabil:
2.afective
Strategii didactice
1.metode si procedee de instruire:conversatia,explicarea,demonstrarea,exercitii speciale.
2.forme de organizare:
Activitatea individuala
Etapa
si
durata
ei
Obectivele
operational
e
Continuturi
Didactice
2
Studentul va
fi capabil:
-sa mentina
disciplina in
cadrul
lectiei
3
Analiza cunostintelor
teoretice generale despre
afectiunile si bolile in care
inotul si exercitiile de inot
sunt indicate ca mijloc de
tratament
Mentinera
disciplinei
In apa:
Anuntarea sarcinilor lectiei
Metodolo
gia
de
predareinvatareevaluare
4
2-3
Dozarea
efortului
fizic si
intelectua
l
Indicatii
organizatorico
metodice
5
2-3min
6
Se acorda
atentie
aspectului
extern si
echipamentului
sportiv
Frontal
1-2 min
34
-sa distinga
un inalt
nivel de
efectuare
-sa descrie
la un nivel
de
competenta
acceptabil
exercitiile
p.i.Stind cu fata la
perete,tinindu-se de el cu
miinele,inspiratie,apoi
genoflexiune in apa cu
expiratie.
p.i. Steluta din pozitia pe
spate in atitudine de
corectie.
p.i.Stind departat cu fata
spre perete,bratele la
mijloc apa pina la umeri.:
1-bratele sus ,ne ridicam pe
virfuri,inspiratie
2-expiratie revenire la
pozitia initiala
p.i.Stind putin departat la
adincime-apa pina la
umeri,bratele in
jos,palmele lipite de corp.A
executa
exercitiul,,pompa.In
timpul inclinatiei capul se
va intoarce cu fata in apa
expirind aerul.
p.i.Alunecari pe piept in
atitudine de corectie
p.i.Stind cu spatele la
perete, palmele pe
umeri,ridicind piceorul
indoit in articulatia
genunchiului vom incerca
sa atingem cu el cotul
opus.Aceeas dar cu alt
piceor.
p.i.Stind cu fata spre
perete,tinindu-se de el cu
ambele miini,tinem pluta
intre genunchi.Apropiem
genunchii de piept cu
expiratie si ne indreptam
cu inspiratie.
p.i.Stind extins pe
-sa
spate,tinindu-se cu miinile
argumenteze de marginea bazinului,
importanta
pluta intre piceoare.Facem
de utilizare
extensie cit mai
a exercitiilor profunda ,ne staruim sa
atingem cu piceoarele
35
Explicare 10 ori
Demonstrare
Eplicarea
Asezare lenta cu
expiratie lenta.
Corpul relaxat.
Apa pina la
umeri
5-6 ori
Eplicare
2 min
Demonstrare
Executarea in
tempou mic in
alternarea cu
respiratie.
Alunecarea mai
profunda.
Demonstr- 10-12
are
A ocupa pozitia
corecta,a obtine
rezistentei apei.
Staruim sa
ajungem cu
genunchii la
piept.
Explicare
Executare
10-12 ori
Explicatie
Indeplinir.
8-10 ori
Executam prin
amplitudine
mare.
Explicare
Executare
8-10 ori
Spatele drept
Cu intindere
maximala.
Explicatie 1-2min
Demonstrarea
Explicare 5-6 ori
Indeplinir.
Executare
corecta in
tempou moderat
Ridicarea
apei cu
palmele in
fundul bazinului.
p.i.Stind,bratele in fata
pieptului mers cu extensia
trunchiului cit mai mare.
p.i.bratele pe pluta intinse
inainte ,facem alunecare
indelungata.
p.i.Culcat pe spate,bratele
intinse inainte pe
pluta.Piceoarele vor
executa miscari ca la craul.
p.i.Stind la
perete.Efectuam
impingerea profunda de la
perete si efectuam
procedeul fluture 10 m.
p.i.Stind departat bratele la
mijloc efectuam o
inspiratie profunda ne
-sa cunoasca scufundam si puternic
diferenta
efectuam o respingere de la
complexului fundul bazinului cu
de exercitii
expiratie.
in
Joc:Efectuarea
diverse
exercitiului steluta la
perioade
mentinerea respiratiei
de tratament sub apa
Explicatie 50 m
Conversat.
Executare
2
-sa mentina
disciplina in
activitatea de
munca in apa;
Mentinera
disciplinei
3
In apa:
Anuntarea
sarcinilor lectiei
Expunera
obectivului:
-sa insuseasca
corect coordonare
miscarilor de
brate,piceoare si
respiratie in
procedeele de inot
sus,intoarcem
palmele
varsind apa,
ridicam
bratele in sus
intorcind
palmele in sus
8-10 ori
Executarea in
Tempou,in
alternare cu
respiratie si
relaxare
Eplicare
4-5
Demonstr- minute
ari si
repetari
Indeplinir.
Frontal
1-2min
6
Se acorda
atentie
aspectului
extern si
echipamentului
sportiv
36
In coordonare bras
In coordonare liber
-sa intareasca
grupele de muschi
relaxati si intinsi
-sa obtina
restabilirea deplina
a curburilor
fiziologice normale
-sa argumenteze
importanta de
utilizare a
exercitiilor
Metoda
algoritmic
-a
1.Miscari de
piceoare si
respiratie fluture
2.Coordonarea
miscarilor de brate
piceoare si
respiratie fluture
3.Miscari de
piceoare la
procedeul spate.
150m
150m
200m
6x25
Expunerea
instruire
prin
200m
cooperare
4.Coordonarea
miscarilor de brate,
piceoare si
respiratie.
6x50
Executarea in
tempou mic
in alternarea
cu respiratie.
A ocupa
pozitia
corecta,a
obtine
rezistentei
apei.
200m
4x50m
Cu intindere
maximala.
5.Miscari de
piceoare bras
-sa contribuie la
dezvoltarea
maximala a
muschilor
abdominali si
fesieri
-Sa demonstreze
corect coordonarea
miscarilor de
brate,piceoare si
respiratie in
procedeele de inot
Metoda
6.Coordonarea
algoritmic
miscarilor de
a
brate ,piceoare bras.
200m
7.Miscari de
piceoare craul pe
piept
4x150m
8.Coordonarea
miscarilor de
brate ,piceoare si
respiratie craul pe
piept.
37
Inspiratia la
sfrirsitul
tractiunii la
procedeul
liber.
-faza de
revenire a
bratelor cind
fata e pe apa
la procedeul
Bras
3
1.Stil
liber,respiratii+spat
e
4
Explicatia
2x50m
Evaluarea
Observatia
2.Totalurile lectiei
10-15 min
Etapa de incheere
S=2000m
38
vizeaza masurile
si tratamentul ei
obiectului si subiectului cercetarii , s-a studiat material cu un spector larg de cunostinta asupra
dezvoltarii
procesului
de
recuperare
locomotor,oferindune informatii
persoanelor
cu
afectiuni
ale
aparatului
kinetoterapeutica.
b. Observarea pedagogic
Observatia pedagogica efectuat pe parcursul studiului, a permis nregistrarea diferitelor aspecte
psihomotrice n scopul formrii unei imagini globale asupra pacientilor luati in studiu, a
dinamicii i rezultatelor obinute n aplicarea programului terapeutic si a procedeelor de inot .
Pentru a asigura caracterul obiectiv al observaiei, s-a inut cont de cteva recomandri privitoare
la culegerea i consemnarea datelor. Observaiile mai relevante au fost consemnate imediat,
pentru a nu fi uitate, de preferin notarea, nu s-a fcut n prezena pacienilor. Aceste date
consemnate nu au reprezentat ns aprecieri. Ele au avut un caracter general sau au fost legate de
o anumit situaie. Aprecierile au fost fcute numai dup acumularea unor informaii variate i
multiple n funcie de care s-au putut face adnotri speciale.Datele inregistrate ne-au permis sa ne
formam o conceptie mai veridica despre recuperarea problemei in cauza.
documentele de eviden i planificare cum ar fi: fia de observaie a pacienelor, teste clinice de
evaluare, programele individuale de recuperare. Ne-au preocupat, de asemenea, incidena clinica
a deficientelor de atitudine ,dinamica rezultatelor ale testelor clinice de evaluare. Au fost
analizate
de fie de observaii,
activitatea motric de
-bustul: masurarea s-a efectuat cu ajutorul unei bande metrice ,ea cuprinde distanta intre planul
de sprijin al feselor si crestetul capului, subiectul avind spatele sprijinit de taliometru.In medie
,bustul reprezinta 52% din statura la barbat;
-lungimea membrului superior:s-a efectuat cu ajutorul unei benzi centimetrice cu precizie de
pina la 0,5 cm de la acromion pinal la virful falangei a treia;
-lungimea membrului inferior: s-a efectuat cu ajutorul unei benzi centimetrice cu precizie de pina
la 0,5 cm de la talie pinal in talpa piceorului;
Dimensiuni transversale
-Diametrul biacromial: masurarile s-au efectuat cu ajutorul unei benzi centimetrice cu precizie
de pina la 0,5 cm evaluindu-se distanta
externa a
acromionului , pe partea anterioara si posterioara ,iar suma lor fiind raportata la doi.Un diametru
biacromial mare este peste 43 cm la barbati;
-Anvergura:masurarile s-au efectuat cu ajutorul benzii metrice ,calculindu-se distanta intre virful
mediusului drept si cel sting, cu bratle intinse orizontal la nivelul clavicolelor.Marimea ei trebuie
sa fie cel putin egala cu statura ;
Dimensiuni circulare
-perimetrul toracelui: masurarea s-a desfasurat la nivelul mameloanelor cu ajutorul unei benzi
centimetrice cu precizie de pina la 0,5 cm,la inspiratie,expiratie si in pauza,cu aprecierea
diferentei indicilor;
-perimetrul abdomenului:masurarile s-au efectuat cu ajutorul unei benzi centimetrice
cu
unul din
verticala si linia care uneste unghiul antero-superior al marelui trohanter cu margine anterioara a
acromionului,insa acest unghi cuprinde si amplitudinea de flexie a coapsei.
Pentru masurarea amplitudinii de miscare (al flexiei) in segmentul dorsal al coloanei folosim,in
practica,manevra ott (pacientul in ortostatism,s-a reperat apofiza spinoasa ale vertebrei C 7 si am
masurat caudal 30 cm,apoi am comandat flexia).Aprecierea am executat-o cu o banda
centimetrica flexibila si am masurat lungirea distantei dintre repere care, in mod normal trebuie
sa creasca cu cel putin 4-6 cm .
Pentru aprecierea flexie coloanei lombare am desfasurat masurarea distantei dintre degetele
miinilor si solIndicele degete-sol,care cu cit este mai mare evoca o limitare mai mare a
amplitudinii de flexie.Masurarile s-au efectuat cu ajutorul unei benzi centimetrice cu precizie de
0,5 cm.in norma trbuie sa fie egala cu 0.
Cu ajutorul manevrei schobert am evaluat flexia in segmentul lombar al coloanei (pacientul in
ortostatism, am masurat de la apofiza vertebrei S 1 proximal 10 cm si am comandat flexia; In
mod normal distanta dintre repere creste cu cel putin 5 cm). Masurarile s-au efectuat cu ajutorul
unei benzi centimetrice cu precizie de 0,5 cm.
Amplitudinea inclinarilor laterale se masoara prin unghiul format intre verticala si linia care
uneste apofizele spinoase ale vertebrelor S1 si S7, si este egala cu 20-35*. Deasemenea am
apreciat amplitudinea,notind nivelul atins de degete de-a lungul membrului inferior
omolog:genunchi,deasupra sau dedesuptul acestuia.
Rotatia trunchiului antreneaza linia umerilor.Unghiul format intre aceasta linie si planul de
referinta masoara amplitudinea de rotatie a trunchiului care este maxim 30-45* de fiecare
parte.Pentru a aprecia corect aceasta miscare, evaluarea am facuto vertical de sus,subiectul fiind
asezat pe un scaun cu speteaza joasa, fixind bazinul si genunchii,iar planul de referinta era planul
frontal,trecind prin vertex.
Bilantul muscular al coloanei vertebrale pe segmente
Forta musculara este capacitatea sistemului neuromuscular de a invinge o rezistenta prin
contractie musculara sau tensiune pe care o dezvolta un muschi cind se contracta .
Testarea musculaturii trunchiului
44
In timpul testarii am
,vertebre,sacru
si
osul
iliac.Palparea
lor
separata
fiind
dificila
sau
chiar
46
6 - 10 s
2 puncte
sub 5 s
1 punct
Exerciiul 7 Subiectul n decubit ventral, cu palmele pe fese: ridic trunchiul i membrele
inferioare ntinse (extensie); punctajul, ca i la exerciiul 6, n funcie de ct dureaz meninerea
acestei poziii.
Exerciiul 8 Poziia pentru flotri (ritmul este dat de numrtoarea 21-22, 23-24 etc., adic 1 s
flectare, 1 s ntinderea braelor): n flectare, abdomenul trebuie s ating uor podeaua; punctajul
este diferit la brbai fa de femei:
Brbai
Femei
Peste 21 flotri
Peste 14 flotri
10 puncte
21 flotri
14 flotri
9 puncte
18 flotri
12 flotri
8 puncte
15 flotri
10 flotri
7 puncte
12 flotri
8 flotri
6 puncte
9 flotri
6 flotri
5 punct
6 flotri
4 flotri
4 puncte
4 flotri
3 flotri
3 puncte
3 flotri
2 flotri
2 puncte
2 flotri
1 flotare
1 punct
Exerciiul 9 Din decubit ventral, se trece n poziia pentru flotri de la exerciiul 8 (sprijin pe
palme cu coatele ntinse i sprijin pe vrful picioarelor); n ritm de 21-22, 23-24 etc. se face
sritura iepurelui, adic se aduc picioarele n ghemuit (1 s) i se ntind apoi n poziia iniial
(1 s); punctajul este de asemenea difereniat pe sexe:
Brbai
Femei
Peste 24 srituri
Peste 16 srituri
10 puncte
24 srituri
16 srituri
9 puncte
21 srituri
14 srituri
8 puncte
18 srituri
12 srituri
7 puncte
15 srituri
10 srituri
6 puncte
12 srituri
8 srituri
5 puncte
9 srituri
6 srituri
4 puncte
6 srituri
4 srituri
3 puncte
4 srituri
3 srituri
2 puncte
48
2 srituri
2 srituri
1 punct
Exerciiul 10 n decubit dorsal, cu palmele pe coapse: se ridic trunchiul la vertical (clciele
se menin n contact cu podeaua) n ritm de 1 s ridicarea, 1s revenirea; punctajul este diferit n
funcie de sex:
Brbai
Femei
punctaj
Peste 27 ridicri
Peste 18 ridicri
10 puncte
27 ridicri
18 ridicri
9 puncte
24 ridicri
16 ridicri
8 puncte
21 ridicri
14 ridicri
7 puncte
18 ridicri
12 ridicri
6 puncte
15 ridicri
10 ridicri
5 puncte
12 ridicri
8 ridicri
4 puncte
9 ridicri
6 ridicri
3 puncte
6 ridicri
4 ridicri
2 puncte
4 ridicri
3 ridicri
1 punct
Punctajul maxim pe care l poate obine un subiect bine antrenat este 100 de puncte. Se consider
ns un punctaj bun depirea a 65-70 puncte.
Deoarece vrsta diminu capacitatea de realizare a acestor teste, se acord unele bonificaii:
ntre 50 i 60 de ani, la fiecare exerciiu se adaug un punct la punctajul realizat (deci 10 puncte
pentru testul complet); peste 60 de ani se bonific 2 puncte pentru fiecare test (deci un total de
20 de puncte bonificaie)
Orice program de profilaxie primar va cuprinde, obligatoriu, exerciii pentru creterea
capacitii de efort.
Testarea acestei capaciti se poate face prin cunoscutele probe de efort prin care se apreciaz
rspunsul cardio-respirator. Exist probe de scurt durat (sub 10 min.) i de lung durat prin
care se studiaz comportarea unor parametrii respiratori i cardiaci (datoria de O2, consumul
maxim de O2, ventilaia, ritmul cardiac etc.) sub diferite modaliti de efort, cum ar fi: mers,
alergare, urcat i cobort 1-2 trepte, cicloergometru, covor rulant etc. De obicei aceste probe sunt
rezervate testrilor cardio-respiratorii i pot fi utilizate, eventual, pentru alctuirea programelor
profilactice secundare n afeciunile respiratorii i cardiovasculare.
Unele adaptri pot fi fcute de ctre kinetoterapeut i pentru testrile din profilaxia primar. Sunt
de recomandat ns probele de efort cunoscute din medicina sportiv. O astfel de prob este
proba Ruffier- Dickson: 30 de genoflexiuni realizate n 45 s, calculndu-se indicele Ruffier din
formula:
P + P1 + P2 200
10
n care: P = pulsul de repaus, P1 = pulsul la sfritul efortului, P2 = pulsul la 1 min. de la
sfritul efortului
Aprecierea indicelui:
0 5 = excelent
5 10 = bun
10 5 = mediu
15 20 = slab
Testul Ruffier clasic se execut de fapt prin urcarea pe o treapt de 30 ori/minut, timp de 3
minute.
Treapta sau scaunul trebuie s fie ca nlime adaptabile subiectului, astfel nct s se realizeze
un unghi de 90 al oldului i genunchiului cnd piciorul st pe ele.
Proba Ruffier merit reinut pentru simplitatea ei, dar poate fi aplicat i la alte tipuri de efort de
scurt durat: alergare pe loc 5 min., n ritm de 80 de pai dublii, 25, 50, 75 genoflexiuni (n
funcie de vrst), fr oprire, dar i fr cronometrare etc. Evident, n aceste condiii variabile de
efort indicele
49
Ruffier devine relativ, comparnd performana pacientului cu propria lui performan n decursul
antrenamentului. Kinetoterapeutul i va adapta testarea la efort n funcie de o serie de
considerente: vrst, sex, greutate corporal, profesiune etc.
B) Sistemul Richter
n 1974 Richter a descris o baterie-test pentru aprecierea capacitii motorii i de efort a unor
subieci neantrenai. Bateria-test este alctuit din 5 teste, a cror normalitate n funcie de
vrst i de sex este ilustrat n tabelul urmtor:
Vrsta n ani
sex
Testul 1
(nr. de ridicri/20s)
Test 2 (nr. flotri /30 s)
Test 3 (cm)
Test 4 (nr.
ridicri /20 s)
aplecri
Test 5 (cm)
20 - 29
F
B
30 - 39
F
B
40 - 49
F
B
Peste 50
F
B
1215
1621
7-12
15-17
11-14
8-11
15-19
14-19
5-12
6-12
1014
1418
3-9
14-16
20-28
1517
1722
3-9
1-7
1217
2-8
1114
1216
2-4
1214
2935
14-17
11-13
8-11
9-12
27-32
1113
2428
13-15
46-53
1315
4249
38-46
1824
3039
Testul 1 Din decubit dorsal se ridic concomitent ambele membre inferioare pn la vertical,
apoi se reaeaz pe sol; timp de 20 s se fac ct mai multe astfel de ridicri (vezi tabelul).
Testul 2 Poziia pentru flotri de brae, cu minile n sprijin la nivelul umerilor: flotarea se face
pn la nivelul de 90 al flectrii cotului; durata 30 s.
Testul 3 Se st pe un scunel n ortostatism, cu picioarele apropiate; pe scunel se monteaz o
gril de 50 cm (20 cm sub nivelul scunelului, ceilali 30 cm deasupra acestui nivel): subiectul
flecteaz trunchiul cu minile i degetele ntinse, notndu-se unde au ajuns pe rigl vrfurile
degetelor (dac sunt sub nivelul scunelului, centimetrii se noteaz cu +, iar deasupra acestui
nivel cu -).
Testul 4 n ortostatism, cu picioarele ndeprtate, spatele la 50 cm de un zid; pe acest zid, chiar
n spatele subiectului, se face un semn cu creta (un cerc, o cruce): se execut o aplecare pn
cnd minile ating solul (eventual, dac este necesar, se mai ndeprteaz picioarele); apoi se
ridic, se roteaz trunchiul i se pun ambele mini pe semnul de pe perete; exerciiul se face
alternativ o dat spre stnga, apoi la ridicare urmtoare, spre dreapta; n 20 de secunde trebuie s
se execute ct mai multe astfel de aplecri i ridicri (vezi tabelul).
Testul 5 Lng un zid, stnd lateral de el, subiectul ridic braul ct mai sus i se noteaz pe
acel zid nivelul atins de degete; se execut apoi o ridicare pe vrfuri i se noteaz noul nivel atins
de degete; distana (n cm) ntre cele dou niveluri reprezint valoarea testului (vezi tabelul).
e. Metoda de prelucrare matematico-statistica a datelor experimentale
f. Metoda grafic
Metoda grafica const n reprezentarea sub form grafic a variaiilor frecvenei mijloacelor de
recuperare pe fiecare etap urmrit n perioada studiului. Prin reprezentare grafic se obine o
mai bun vizualizare i apreciere de ansamblu a rezultatelor cercetrii.
Concluzii
50
Realizarea experimentului constatativ a avut drep efect aprecierea starii generale de sanatate a
persoanei cu cifoza functionala .Totodata a fost pus accentul pe evaluarea metodelor de corectie
utilizate,aplicarea unor mijloace de remediu kinetoterapeutice in tratamentul acestuia.In baza
experimentului se constata ca unul dintre mijloacele existente de formare corecta a tinutei
corporale
BIBLIOGRAFIE :
51
5.Dumitru
Motet.
Enciclopedia
de
Kinetoterapie
vol
1.
Bucuresti:Editura
SEMNE,2009,421-426.22p.
6.P Gotovtev, A Subbotin,V.Selivanov. Cultura Fizica Medicala si Masajul .Chisinau
Universitas 1992,154 p.
7. Drangnea A. Teoria Educatiei Fizice si Sportului.Editura Cartea scolii.Chisinau 2000,9p.
8. Elena Luminita Sidenco.Masajul in Kinetoterapie.Editura :Fundatiei Rominia de
Miine.2003,67p
9.Clarance Dail,M.D.Charles Thomas,Ph.D.Hidroterapie editia a 4.Editura :Viata si
Sanatate Bucuresti 1997.62p.
10.P.Gotovtev,A.subbotin,Vselivanov.Cultura
Fizica
Medicala
si
Masajul.Chisinau
Universitas 1992.246p.
11.Zavalisca A.Gimnastica Medicala .Editura Pontos .Chisinau 2014,12p12. Botnarenco
F.A.,Risneac B. V.,Sarpov T. V.Inotul.Chisinau Lumina1991,3p.
13.B
Risneac,G.
Solonenco.Orientari
Metodice
in
Prgatirea
Inotatorilor
de
,.,1974.17. Olaru.M.Inot-
mbruster.Mihai
Albu.Kinetoterapie,Metodologia
28. Flora D. Tehnici de baz n kinetoterapie, Oradea, Editura Universitii din Oradea,
2002.
29. Ionescu A. Corectarea deficienelor fizice, psihice i organice, Bucureti, Editura
U.C.F.S., 1981.
30. Kiss I. Recuperarea neuro-motorie prin mijloace fizical-kinetice, Bucureti, Editura
Medical, 1989.
31. Manole L. Tehnici, exercitii i metode in kinetoterapie. Curs- Bazele kinetoterapiei I,
Bucureti, 2003, p. 28.
32.Arseni C.Problematica sanatatii azi si in viitor.Bucuresti :Academia RSR,1984.159p.
33.Baciu C.Kinetoterapia.Bucuresti :Editura Sport-Turism,1981.263p.
34.Antonescu D.Corctarea coloanei vertebrale.Bucuresti :Editura Medicala,1993.192p.
35Chirita G. Optimizarea lectiei de educatie fizica .Bucuresti :Editura SportTurism,1976.121p.
36Dragan I.Medicina sportiva ,Editura Stadion,Bucuresti,1984,264p.
37.Epuran M.Metodologia cercetarii activitatilor corporale ,,Revista
I.E.F.S.,Bucuresti,1977,28p.
38.Ulmeanu FI.Medicina culturii fizice ,Editura Medicala,Bucuresti,1965,vol.I,293p.
39.Ardelean I.Unele aspecte privind dezvoltarea calitatilor motrice,,Revista Educatie fizica
si sport nr.7,1985,p.89.
40.Firea E.Metodica educatiei fizice scolare,,Editura I.E.F.S.,Bucuresti,1991,308p.
41.Marinscu Gh. V.Copiii si performanta in inot,F.R.Natatie,Bucuresti,1998,247p.
42.Bratu ,I.Gimnastica pentru prevenirea si corectarea deficientelor
fizice.Bucuresti :Editura Sport-Turism,1977.243p.
43.Nitescu V.Anatomie functionala.Biomecanica si ortopedie.Bucuresti : Editura Didactica
si Pedagogica,1995.366p.
44.Galeru O.Natatie.Teoria si practica.Iasi,2008
53