Conflictul dintre ştiinţă şi

Dumnezeu, în echilibru
| Vox Vocis - Luni, 02 Februarie 2009

Vox Vocis 2 Februarie 2009

de Alina Vataman

Între Dumnezeu şi ştiinţă s-a stabilit, în mod firesc, o legătură bazată pe

contradicţii şi care datează de cel puţin 400 de ani, când a avut loc procesul
în care Inchiziţia l-a acuzat de erezie pe Galileo Galilei.

Eforturile prin care creaţioniştii americani încearcă să inducă nesiguranţa

asupra evoluţiei omenirii reprezintă o formă de manifestare a acestui conflict.
Lor li se adaugă decenii de argumente din partea membrilor bisericii, a
politicienilor şi a cercetătorilor atei.

Studiile recente arată că mintea oamenilor este, în ultimul timp, zdruncinată

de necesitatea reconcilierii între Dumnezeu şi ştiinţă. Aceste două concepte
fundamental opuse sunt folosite în mod egal pentru a explica începutul vieţii şi
al Universului.

Ştiinţa pledează pentru echilibru

În cadrul unui şir de experimente conduse de către psihologul Jesse Preston de

la Universitatea din Illinois şi de colegul său, Nicholas Epley, de la
Universitatea din Chicago, s-a dovedit că persoanele care au participat la
cercetare nu pot face aprecieri echidistante şi pozitive atât despre ştiinţă, cât
şi despre Dumnezeu. Părerile acestora înclinau fie în favoarea explicaţiilor
ştiinţifice, fie în aceea a explicaţiilor teologice.

Într-unul dintre experimente, toţi cei 129 de voluntari au citit un text în care
se făcea referire la Teoria Big Bang. Ulterior lecturii, jumătate dintre
participanţi au primit o explicaţie a teoriei susţinută de informaţii fondate.
Celeilalte jumătăţi i s-a spus doar că „teoria a fost una extrem de
controversată”.

Astfel, Preston şi Epley au observat că subiecţii care au primit explicaţii

ştiinţifice pertinente au înclinat în favoarea teoriei evoluţioniste. Însă, cei
cărora li s-a indus o urmă de îndoială cu privire la fundamentul cercetărior
despre originea omului şi a Universului au în clinat balanţa în favoarea lui
Dumnezeu.
Nu există dualitate

Preston este de părere că studiul dezvăluie faptul că mintea umană nu este

duală, adică oamenii aleg o teorie în defavoarea alteia. Deci, potrivit părerilor
cercetătorilor, nu există indivizi care să creadă cu aceeaşi tărie că Dumnezeu
este cel care a creat lumea, dar că de evoluţia ei s-a ocupat exclusiv ştiinţa.

„Putem crede în fiecare – ştiinţă şi religie – dar pe rând. Deşi sunt oameni
care declară explicit: „Sunt creştin de când mă ştiu, dar am convingeri
ştiinţifice puternice”, ne întrebăm dacă ei cred la fel de puternic şi
simultan în ştiinţă şi în Dumnezeu, sau împărtăşesc aceste convingeri pe
rând”, a declarat Jesse Preston pentru LiveScience.

Însă, nu toţi cercetătorii au aceeaşi părere ca Preston şi Epley. De exemplu,

istoricul Salman Hameed, de la Colegiul Hampshire, consideră că interpretările
celor doi oameni de ştiinţă au la bază o „teză conflictuală”. Totuşi, Hameed nu
neagă existenţa divergenţelor dintre ştiinţă şi religie, însă, conform opiniei
sale, amploarea lor este nesemnificativă.

Istoricul spune că un bun exemplu în acest sens este Isaac Newton, care nu a
văzut un conflict inerent între convingerile religioase şi cele ştiinţifice.

Originea disputei şi reabilitarea lui Galileo Galilei

Sunt voci avizate care consideră că divergenţele dintre ştiinţă şi biserică au

fost acutizate la mijlocul anilor 1800, când au apărut tezele semnate de
Andrew White şi William Drapper.

Cei doi oameni de ştiinţă, primul de la Universitatea Cornell, cel de-al doilea
de la Universitatea din New York, au fost de părere că inerentul conflict dintre
conceptele religioase şi cele ştiinţifice a început în 1633, când astronomul
Galilei a fost arestat pentru erezie. Acesta a afirmat, pe baza observaţiilor
telescopice, că Pământul se învârte în jurul Soarelui. Descoperirile sale au
intrat în contradicţie cu preceptele bisericeşti, potrivit cărora Pământul este
centrul Universului.

Timpul a trecut şi, în urma eforturilor susţinute ale oamenilor de ştiinţă şi ale
reprezentanţilor Bisericii, Galileo Galilei a fost reabilitat.

Anul acesta a fost declarat Anul Internaţional al Astronomiei, coincizând

cu aniversarea a 400 de ani de la înregistrarea primelor observaţii
telescopice făcute de Galilei.

• În anul 2000, Papa Ioan Paul al II-lea a formulat o scrisoare în care

prezenta formal scuze pentru toate erorile comise de Biserică de-a
lungul a 2000 de ani. În textul scrisorii, Suveranul Pontif făcea referire la
procesul lui Galileo Galilei, pe care l-a calificat ca „nedrept”.
• Potrivit agenţiei Associated Press, anul acesta, în mai, oficiali ai
Vaticanului vor organiza o conferinţă internaţională în care va fi
dezbătută teoria formulată de Galilei.

Aparut in 17 ian. in EVZ.ro