Sunteți pe pagina 1din 10

Tema 2:

Prezentai sub forma de referat ideile principale din urmatorul text filosofic:
Jaspers, K., Originile filosofiei, in volumul K. Jaspers, Texte filosofice, Editura Politica, Bucuresti, 1986,

In textul Originile Filosofiei, autorul ne prezinta inceputurile filosofiei, nu ca un fapt istoric, ci ca un pro
Acest lucru este argument ca originea filosofiei este diferita de inceputul filosofiei, prin faptul ca nu se
Caracterul originar are mai multe cai prin care poate apara. Primul pas al originii filosofiei il reprezinta
Un exemplul care sustine ideea sus mentionata vine de la Aristotel care spune ca omul a fost preocup
Cand dobandim cunoasterea necesara, survine indoiala referitoare la cunostinte. Altfel spus, acestea s
Gandesc, deci exist este certidudinea ce nu poate fi pusa la indoiala, chiar in cazul cunoasterii gresit
Textul ne trimite in cautarea cunoasterii, cand incertitudinea este singura certitudine, filosoful

Politica, Bucuresti, 1986, pp. 24-33.

n fapt istoric, ci ca un proces de gandire specific fiecarui individ.


ofiei, prin faptul ca nu se dezbate caracterul istoric al acestuia. Ca fapt istoric, inceputul filosofiei este un ansam
inii filosofiei il reprezinta uimirea, este acel prim impuls in care erupe dorinta de elucidare a misterelor. Porneste
e ca omul a fost preocupat mai intai de problemele cotidiene, pana cand acesta sa se ocupe de problemele mai
nte. Altfel spus, acestea se acumuleaza si cand sunt supuse unei analize critice, acestea cad in sfera incertitudin
n cazul cunoasterii gresite, pot fi cert ca exist in cunoasterea mea. Se descrie perfect situatia, cum spune Karl Ja
ura certitudine, filosoful uita de fericire si salvare, iar acesta se izoleaza in satisfactia cunoasterii. Cand constat

ul filosofiei este un ansamblu de ganduri si premise efectuate de generatiile trecute. Originea filosofiei, este spe
are a misterelor. Porneste din curiozitate si este manata de setea gasirii unui raspuns. Indoiala este un alt punct
cupe de problemele mai elaborate. Acest exemplu ne dezvaluie rolul motivarii de a dobandi cunoastere fata de
a cad in sfera incertitudinii. Nici perceptia nu ne poate oferi un raspuns clar deoarece poate fi inselatoare. Intele
tuatia, cum spune Karl Jaspers, nu poate exista filsofie autentica fara indoiala radicala.
unoasterii. Cand constatam ca ne aflam in neputinta, atunci ia nastere filosofia. Prin perceperea propriilor slabic

ginea filosofiei, este specifica fiecarei persoane si porneste atunci cand apare impulsul pentru filosofare. Deci, n
ndoiala este un alt punct din care porneste dorinta de filosofare. Un exemplu il reprezinta indoiala fata de cunos
bandi cunoastere fata de lucrurile necunoscute, care progreseaza de la nivelul cotidianului la un nivel avansat.
oate fi inselatoare. Intelectul uman este un alt punct de indoiala, deoarece este format intr-un anume fel ce resp

rceperea propriilor slabiciuni, atunci pe calea prin care se poate obtine libertatea si implicit schimbarea starii in

pentru filosofare. Deci, nu vorbim de filosofie ca inceput cronologic ci ca o experienta personala.


ta indoiala fata de cunostiintele cumulate, ceea ce ne determina sa ne dezvoltam si sa clarificam. In cele din ur
lui la un nivel avansat.
intr-un anume fel ce respinge contradictiile.

plicit schimbarea starii in care ne aflam. Filosofand, ne raportam la sine si ne ajutam sa depasim situatiile limita.

personala.
clarificam. In cele din urma, filosofia porneste si din cutremurare, respectiv nesiguranta personala, care ne inde

depasim situatiile limita. Insa, nu putem gasi adapost refugiindu-ne in propria libertate. Nici dragostea necondit

a personala, care ne indeamna sa cautam un raspuns.

Nici dragostea neconditionata sau speranta in fata posibilului nu ne poate salva. Aici ne putem lega de factori

e putem lega de factori personali pentru a depasi ceea ce natura ne pune in cale. Stoicul urmareste invocarea fi

cul urmareste invocarea filosofiei autentice, unde originea filosofiei este folosita sa genereze impulsul de a acce

ereze impulsul de a accepta esecul ca pe un dar.