Comisia Europeana constrange Elvetia sa nu mai

acorde regim fiscal preferential multinationalelor

19 Mai 2013 21:01 Ionut Balan
Comisia Europeana constrange Elvetia sa nu mai acorde regim fiscal preferential multinationalelor

Elvetia este pe cale sa cedeze presiunilor UE privind sistemul de taxe favorabil companiilor cu
activitati in strainatate, care a atras numeroase multinationale in tara, guvernul urmand sa
prezinte un proiect prin care va elimina rata diferentiata de impozitare pentru profiturile
internationale.
Potrivit sistemului actual, profiturile realizate in strainatate de companii cu sediul in Elvetia sunt taxate la o
rata mai redusa fata de castigurile inregistrate pe piata interna, transmite Financial Times, preluat de
CNBC si Realitatea. Tratamentul preferential a atras in Elvetia numeroase companii multinationale,
precum Glencore sau Procter & Gamble.
UE, cea mai mare piata de export pentru Elvetia, considera ca aceasta diferentiere este
echivalenta cu ajutorul de stat ilegal. Comisia Europeana a cerut Elvetiei sa prezinte un proiect de
reforma pana la sfarsitul lunii iunie, pentru a evita sanctiuni.
Potrivit unor propuneri initiale prezentate de un grup de lucru condus de ministrul Finantelor Eveline
Widmen-Schlunmpf, guvernul va raspunde presiunilor UE prin eliminarea ratelor diferentiate de taxare a
profiturilor obtinute in strainatate fata de castigurile generate pe plan intern.
Pentru a preveni plecarea in masa a multinationalelor, comisia recomanda cantoanelor elvetiene
care opereaza cu o taxa ridicata pe profit sa o reduca, iar guvernul federal sa gaseasca alte forme
de scutiri de taxe, asemenea celor utilizate in Marea Britanie sau Luxemburg.
De asemenea, grupul de lucru recomanda taxarea sumelor generate din drepturi de proprietate
intelectuala la o rata mai redusa fata de alte tipuri de castig.
Propunerile vor fi discutate in continuare de reprezentanti ai mediului de afaceri si ai celor 26 de
guverne din cantoanele elvetiene, care dispun de autonomie in privinta stabilirii taxelor. Unele
cantoane risca sa piarda o parte din veniturile din taxe in urma reformei.
Companiile "privilegiate" de sistemul de taxare genereaza aproximativ jumatate din veniturile obtinute
anual de Elvetia din impozitul pe profiturile corporatiilor, de aproximativ 8 miliarde franci elvetieni, iar
masurile propuse ar rezulta in scaderea acestor venituri cu 1-3 miliarde franci, potrivit estimarilor oficiale.

Veti bune de la Bruxelles: Romnia ar putea primi un an n plus pentru a cheltui fondurile europene 21 mai 2013,
17:38 citesc mai tarziu download pdf print article ArticolComentarii 1 deAdina VladDevino fan 0 (0 voturi) citeste totul
despre: fonduri europene comisia europeana bruxelles romania slovacia politica de coeziune 1 share 0 inShare 2
Live Aboneaza-te la newsletter Abonare Msura propus de Comisia European ar oferi Romniei i Slovaciei mai
mult timp pentru a cheltui fondurile disponibile prin intermediul politicii de coeziune FOTO Reuters Romnia, alturi
de Slovacia, ar putea beneficia de un an n plus pentru a cheltui fondurile disponibile prin intermediul politicii de
coeziune, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene (CE) ce ofer o mai mare libertate de a cheltui i de a solicita
bani de la Uniunea European (UE), precum i reducerea riscului de pierdere a sumelor. TIRI PE ACEEAI TEM
nc un NUP pentru Victor Ponta. Parchetul General: premierul a uzurpa... Bilanul morilor dup tornada din SUA a
fost revizuit de la 91 la 24.... FMI cere statelor din Europa Central msuri de stimulare a economiei.... PUBLICITATE
Proiecte Cetelem www.cetelem.ro/ Proiectele primaverii sunt mai simple cu creditul 100% online de la Cetelem.
Msura propus ar oferi Romniei i Slovaciei mai mult timp pentru a cheltui fondurile disponibile prin intermediul
politicii de coeziune, potrivit Mediafax. Totodat, ea ar permite o mai bun selecie i implementare a proiectelor
strategice - de exemplu, pentru a stimula competitivitatea IMM-urilor i crearea de locuri de munc pentru tineri. "n
ceea ce privete Romnia i Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le ofer
posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele dou ri ar trebui s considere
aceast msur drept un stimulent pentru a-i consolida eforturile de reformare i de investiie", a declarat comisarul
pentru ocuparea forei de munc, afaceri sociale i incluziune, Lszl Andor. Msura rspunde la solicitarea privind
viitorul buget al UE pe care Consiliul European din februarie a adresat-o Comisiei, de a explora modalitile n care
Romnia i Slovacia ar putea utiliza mai uor fondurile UE. Potrivit CE, fondurile alocate statelor membre n cadrul
politicii de coeziune se mpart n sume anuale care trebuie cheltuite n decurs de doi sau trei ani, n funcie de ar.
Aceast regul este cunoscut sub numele de regula "N+2 sau N+3", N fiind anul n care sunt alocate fondurile.
Oricare parte din suma anual care nu este solicitat de ctre statul membru n aceast perioad, se deduce
automat din suma total alocat i se ntoarce la bugetul total al UE. "Propunerea Comisiei extinde regula N+3
pentru Romnia i Slovacia care, altfel, ar fi expirat n 2013. Ea ofer acestora o mai mare libertate de a cheltui i de
a solicita fonduri de la UE, reducnd riscul de pierdere a fondurilor", se precizeaz n comunicat. CE mai propune o
msur ce ar contribui la mobilizarea a aproximativ 500 de milioane de euro de investiii pentru ncurajarea creterii
mai rapide n Grecia, Cipru i Portugalia. "Aceasta ar majora contribuia UE de investiii n favoarea politicii de
coeziune i ar permite o contribuie naional mai redus. Acest lucru ar putea prelungi cu nc doi ani un acord
privind cofinanarea din decembrie 2011, ceea ce ar uura i presiunea asupra bugetelor naionale fr a implica
fonduri noi de la UE", arat CE. Comisia precizeaz c msura iniial de "suplimentare", adoptat n 2011, a
nregistrat o cretere temporar a cofinanrii UE de pn la 10 puncte procentuale pn la sfritul anului 2013,
realizat la cerere pentru rile afectate cel mai puternic de criz, cum ar fi Irlanda, Ungaria, Letonia, Grecia,
Portugalia i Romnia. Msura nu reprezint o nou finanare, ci permite o utilizare mai uoar a fondurilor deja
alocate n cadrul politicii de coeziune a UE. Contribuia UE ar crete pn la o valoare maxim de 95 %, reducnd
astfel cerina de cofinanare naional la doar 5%. n mod concret, aceasta ar corespunde la aproximativ 500 de
milioane de euro n 2014, cu aproximativ 400 de milioane de euro pentru Grecia, 100 de milioane EUR pentru
Portugalia i 20 de milioane EUR pentru Cipru (se ateapt ca aceste trei ri s beneficieze de un ajutor financiar n
cadrul unui program de ajustare macroeconomic n 2014). Ideea adoptrii acestei msuri fusese introdus, la
cererea Romniei i a Slovaciei, n concluziile Consiliului European din 7-8 februarie, n care liderii rilor UE au
stabilit proiectul bugetului european pentru exerciiul 2014-2020. Preedintele Traian Bsescu declara atunci c prin
aceast concesie acceptat de Consiliul European, Romnia va putea evita dezangajarea a cel puin 4 miliarde de
euro din fondurile de coeziune alocate n actualul exerciiu bugetar, 2007-2013. Rata de absorbie a fondurilor de
coeziune de ctre Romnia era la 17 mai de 14,37%, adic 2,761 miliarde de euro, raportat la cheltuielile rambursate
de Comisia European. Romnia are la dispoziie n perioada 2007-2013 suma de 19,5 miliarde de euro la capitolul
fonduri de coeziune.
Citeste mai mult: adev.ro/mn5knk