I.

CADRUL INSTITUŢIONAL DE PROMOVARE A ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

Prezentare generală
România este situată în SE Europei Centrale, la nord de Peninsula Balcanică, pe cursul inferior al Dunării si învecinându-se cu
Marea Neagră. România este situata intre 43°37'07" si 48°15'06" latitudine nordica si intre 20°15'44" si 29°41'24" longitudine
estica. Paralela 45 care se afla la jumătatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord traversează România la 70 km nord de capitala,
iar meridianul 25 longitudine estica situat la jumătatea distantei dintre coasta atlantica a Europei şi munţii Ural se afla la 90 km
vest de Bucureşti. Populaţia României este de 22 mil de locuitori, cu o densitate de 94 de locuitori pe kmp. După gradul de
urbanizare 54,6%, România este a 26-a ţară din Europa şi a 74-a din lume.

După anul 1989, România şi-a concentrat eforturile şi resursele pentru trecerea de la economia planificată la economia de piaţă.
După 14 ani de reforme economice, România, înregistrează mari progrese în ceea ce priveşte indicatorii macro-economici; astfel,
produsul intern brut anual a înregistrat, în anii 2001 si 2002, o creştere de 5,7%, respectiv 4,9%, prognozându-se, pentru anul 2003,
o creştere de 4,8%. Produsul intern brut pe locuitor a crescut de la un an la altul, astfel ca, fata de 52,1 milioane lei în anul 2001,
pentru 2003 se prognozează 84,1 milioane lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 61,4% fata de cel din 2001. Inflaţia, calculata luând
ca punct de reper luna decembrie, a scăzut de la 30,3%, în anul 2001, la una estimata la 14% în anul 2003. Este vorba de o
diminuare cu 16,3 puncte procentuale numai în 3 ani. Sectorul privat a devenit predominant în economie contribuţia acestuia în PIB
fiind de peste 66%.
Astfel, anul 2003 a marcat acordarea de către Comisia Europeana a următorului statut: România „poate fi considerată economie de
piaţă funcţională odată cu continuarea decisivă a progreselor deosebite realizate”.

În acest context întreprinderile mici şi mijlocii sunt recunoscute de către Guvernul României ca fiind forţa motoare care contribuie
la creşterea economică a României.

Date cheie în 2002 referitoare IMM româneşti, pe clase de mărime

Clase de mărime
0-9 10-49 50-249 Peste Total
250
Număr de întreprinderi
În procente
Număr de salariaţi
În procente
Număr de angaţi pe
întreprindere
Cifra de afaceri pe În lei
întreprindere În
euro
Profitul net În lei
În
euro
Rata rentabilităţii
Rata profitabilităţii
Productivitatea

Datele statistice disponibile, reflectă îmbunătăţirea semnificativă a performanţelor economico-financiare a IMM, în perioada
2001-2002. Astfel în anul 2001 comparativ cu anul 2000, cifra de afaceri a crescut cu 44,4% , profitul net cu 79,5%, iar angajarea
forţei de muncă a crescut cu 2,6%. Tendinţa de creştere a valorilor acestor indicatori s-a menţinut şi în anul 2002, când pe fondul
unei o uşoare creşteri a forţei de muncă angajate (2%), s-a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 65% şi a valorii adăugate
de 50%, ceea ce denotă şi îmbunătăţirea productivităţii muncii.

Priorităţile agendei guvernamentale destinate stimulării IMM, gestionate de MIMMC vizează creşterea contribuţiei IMM la
crearea PIB, crearea de locuri noi de munca (760.000) şi creşterea exporturilor realizate de către IMM.
Deşi reformele structurale au marcat evoluţii pozitive în plan macroeconomice remarcă următoarele:
- dependenţa economiei de sectoare tradiţionale;
- exporturile nu sunt orientate către produse şi servicii cu valoare mare adăugată;
- potenţialul inovativ şi brevetele de invenţii este suficient stimulat;
- gradul de absorbţie al tehnologiilor înalte este scăzut;
- productivitatea industrială este de 4 ori mai scăzută decât cea europeană;
- nivelul scăzut al investiţiilor străine faţă de cel al ţărilor din Europa Centrală.
De aceea politica guvernamentală este orientată spre dezvoltarea unui mediu stimulativ pentru dezvoltarea IMM, formarea unei noi
atitudini antreprenoriale adaptată presiunilor concurenţiale şi creşterea capacităţii competitivive a întreprinderilor.

1
Instituţiile care implementează politica IMM
În România principalii actori pentru implementarea politicii IMM sunt Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi
Cooperaţie (MIMMC) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).
Iniţiativa guvernamentală de a crea în 2001, Ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, a marcat încheierea
unei perioade de instabilitate instituţională la nivel naţional în administrarea adecvată a politicilor destinate dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii. Din iniţiativa MIMMC în anul 2001 s-a constituit Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM,
care în prezent operează în profil teritorial prin 10 reprezentanţe. FNGCIMM acordă de garanţii băncilor comerciale/instituţii
finanţatoare pentru solicitanţii de credite în lei sau valută, IMM, persoane fizice/asociaţii familiale (aşa cum au fost definite la
beneficiarii garanţiei), respectiv:
 credite pe termen scurt, mediu şi lung destinate finanţării proiectelor de investiţii 1 sau finanţării ciclului de producţie (inclusiv
capital de lucru)
 scrisori de garanţie bancară
 contracte de leasing (maxim 3 rate consecutive)
 linii de credit.
De asemenea din iniţiativă guvernamentală a fost creat în anul xxxxx Centrul Balcanic pentru susţinerea IMM aflat în prezent în
subordinea MIMMC.

De menţionat că, mijlocul anului 2003 a însemnat remodelarea structurii guvernamentale (23 de ministere), într-o formulă mai
suplă de numai 14 ministere rezultată ca efect al comasării mai multor ministere şi al trecerii unor instituţii în directa coordonare a
primului ministru.

Astfel, pentru a da mai multă consistenţă îndeplinirii obiectivelor propuse, în coordonarea directă a Primului Ministru, a fost
înfiinţată Agenţia Naţională pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC), care este succesoarea de drept a
Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie.

Principale instituţii neguvernamentale care susţin IMM sunt Reţeaua Centrelor Euro Info (prezentă în teritoriu în cele 8 regiuni de
dezvoltare) Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (cu o reţea de 44 de reprezentanţe în profil
teritorial), Camerele de Comerţ şi Industrie (cu o reţea de 42 de camere), instituţii şi centre de consultanţă ţi trening în afaceri peste
240, 8 Agenţii de Dezvoltare Regională, UCECOM şi Centrocoop pentru susţinerea sistemelor cooperatiste.

Un aport deosebit în susţinerea IMM îl care infrastructura de inovare reprezentată de incubatoarele de afaceri şi parcurile
tehnologice.

Diagrama cu mediul de susţinere a IMM

Agenţia Naţională pentru IMM şi cooperaţie
Atribuţiile şi responsabilităţile Agenţiei au fost preluate integral de la fostul minister, acestea referindu-se la exercitarea
următoarelor funcţii:
 de strategie, prin care se asigură fundamentarea, elaborarea şi aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniul său de
activitate;
 de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar în vederea realizării obiectivelor şi
programelor din domeniul său de activitate;
 de administrare, prin care se asigură administrarea fondurilor bugetare şi a surselor financiare extrabugetare, precum şi
distribuirea acestora în vederea asigurării dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului cooperatist şi a
comerţului interior;
 de reprezentare, prin care se asigură în numele statului român, cu aprobarea Guvernului, reprezentarea pe plan intern şi extern
în domeniul său de activitate;
 de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea aplicării şi controlul respectării reglementărilor în domeniul său de
activitate, precum şi al funcţionării instituţiilor şi organismelor care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea sau în
coordonarea sa.

Trebuie precizat că politicile şi programele adresate IMM pot fi împărţite în două mari categorii:
 Prima categorie o reprezintă politicile adresate IMM în sine, menite să contribuie la crearea condiţiilor necesare funcţionării
şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii cu scopul realizării obiectivelor Programului de Guvernare menţionate anterior;
 A doua categorie se referă la alte politici care se adresează unor obiective socio-economice prioritare Guvernului; în cadrul
întreprinderilor mici şi mijlocii sunt implementate instrumente, cum ar fi: politica industrială, politica regională, politica de
dezvoltare a pieţei forţei de muncă, politica de dezvoltare rurală, politicile adresate tinerilor etc.

În prima categorie, ANIMMC este coordonator şi responsabil cu realizarea strategiei şi politicii specifice.

1
Sunt considerate investiţii realizarea de noi obiective şi/sau capacităţi de producţie, dezvoltarea, modernizarea şi/sau retehnologizarea
obiectivelor de investiţii, a capacităţilor de producţie, utilajelor şi maşinilor, instalaţiilor, a clădirilor şi construcţiilor existente, procurarea de
maşini şi utilaje, mijloace de transport, inclusiv achiziţii de produse în sistem leasing.
2
În a doua categorie, ANIMMC este membru în grupurile de lucru special constituite prin Hotărâri de Guvern, participând efectiv
prin contribuţii concrete la elaborarea acestor politici sectoriale şi asumându-şi obligaţii în implementarea acţiunilor ce-i revin în
acest context, în domeniul său de specific activitate.
Crearea condiţiilor generale pentru dezvoltarea IMM şi intervenţia în zonele care solicită un tratament special, trebuie să fie un
rezultat al mix-ului de politici, prin care ANIMMC în conformitate cu legislaţia în vigoare s-a afirmat şi îşi extinde rolul său de
coordonator naţional şi regional.
Activităţi curente
Creşterea serviciilor prestate întreprinzătorilor;
Dezvoltarea de noi programe de finanţare;
Întărirea capacităţii de interacţionare cu EIC;
Proiectarea de noi module şi menţinerea paginii WEB, crearea unui portal pentru IMM;
Dezvoltarea relaţiilor, publicaţiilor şi promovării activităţilor
Dezvoltarea activităţilor de promovare în cadrul relaţiilor de cooperare bilaterală
Susţinerea IMM în zonă Balnică – dezvoltarea Centrului Balcanic

Structuri de consultare pentru coordonarea implementarii politicii IMM

Pentru a da mai mult dinamism şi consistenţă politicii destinate stimulării IMM, în calitatea sa de coordonator naţional ANIMMC a
creat în anul 2003 două structuri cu caracter consultativ pentru implementarea politicilor şi strategiei de dezvoltare a IMM pe
termen lung: Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea IMM (CCDIMM) şi Grupul de lucru pentru implementarea Cartei
Europene pentru Întreprinderile Mici2 (care număr 25 de reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale şi nonguvernamentale)
Aceste structuri sunt operaţionale şi au avut ca efect la nivelul anului 2003, acceptarea printr-un larg consens a proiectului de
Strategie pentru dezvoltarea IMM pe perioada 2004-2008 şi elaborarea Planului de acţiuni pentru implementarea Cartei Europene
pentru întreprinderile Mici.

CCDIMM numără peste 45 de membrii.

Comitetul contribuie la creşterea gradului de transparenţă a deciziilor administraţiei publice, asigurând informarea, consultarea şi
participarea activă a mediului de afaceri la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a proiectelor de acte
normative din domeniul IMM. Comitetul îndeplineşte următoarele atribuţii:
 Dezbate şi elaborează recomandări în vederea fundamentării strategiilor privind dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi
mijlocii, în scopul realizării Programului de guvernare;
 Dezbate şi elaborează recomandări privind definirea şi implementarea politicilor de dezvoltare şi creştere a competitivităţii
sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, în concordanţă cu cerinţele pieţei unice şi necesităţile creşterii calităţii produselor,
conform cu standardele U.E. şi asigură corelarea cu celelalte politici sectoriale;
 Dezbate şi elaborează recomandări privind derularea şi implementarea de programe pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii la nivel naţional, regional şi local;
 Dezbate propuneri de îmbunătăţire a cadrului legislativ şi administrativ, cu impact asupra înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii;
 Decide constituirea unor comisii de specialitate, care vor avea ca obiect de activitate analizarea unor probleme specifice, de
interes pentru sectorul IMM;
 Monitorizează valorificarea de către instituţiile competente a recomandărilor elaborate de către Comitet .
Obiectivul major al CCDIMM este acela de a implica mult mai activ şi eficient antreprenorii şi asociaţiile de reprezentare a
acestora, precum şi partenerii sociali în stabilirea acelor măsuri, acţiuni şi iniţiative comune ce se impun în respectarea
angajamentelor asumate de România în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, la care este necesară conştientizarea
şi/sau aportul „colectivităţilor de IMM-uri”.
Comisia de dialog social
Concluzii:
- Consolidarea instituţională a ANIMMC şi pregătirea acesteia pentru implementarea fondurilor structurale prin creşterea
capacităţii de reprezentare în profil regional;
- Consolidarea dialogului prin operaţionalizarea comisiilor de specialitate din cadrul CCDIMM;
- Implementarea şi monitorizarea măsurilor/acţiuni/programelor propuse în cadrul celor două structuri;
- Formularea de noi iniţiative raportate la cele mai bune practici;
- Reactualizarea anuală a Strategiei de dezvoltarea a IMM perioada 2004-2008 aprobată de Guvernul României.

În anul 2003 ANIMMC a reactualizat şi finalizat proiectul de Strategie pentru dezvoltarea IMM pe perioada 2004-2008 pornind
de la următoarele constrângeri care au determinat ca sectorul IMM-urilor din România să fie încă slab dezvoltat şi reprezentat în
comparaţie cu ţările UE şi celelalte ţări cu economii în tranziţie:
 Cultura antreprenorială nu este reprezentată încă printr-un comportament managerial şi o anumită atitudine de abordare a
afacerilor.
 Cadrul legal şi sistemul de impozitare este greoi. Există o multitudine de taxe şi reglementari la care IMM-urile trebuie să se
supună. Punerea în aplicare a reglementărilor este adesea neuniformă, şi în unele cazuri nu este asigurată transparenţa necesară.
 În general, băncile nu se adresează firmelor nou-înfiinţate ci celor mici acordând acestora credite la aceleasi rate ale dobânzii ca
şi pentru întreprinderile mijlocii. Garanţiile solicitate de bănci pentru creditele pe care le acordă nu pot fi acoperite de IMM.
Aceste garanţii sunt greu de întrunit de către IMM-urile cu capital mic care deţin insuficiente active proprii prin care să garanteze
împrumuturile bancare. Alte forme financiare de susţinere (capitalul de risc şi leasingul) sunt in fază incipientă.

2
document andorsat de România în 2002 la Maribor.
3
 Sursele de consultanţă, instruire şi informare sunt inadecvate. Există o reală necesitate şi cerere pentru susţinerea serviciilor
pentru IMM-uri. Acestea sunt servicii care sunt public subvenţionate în ţările UE.
 Instruirea de lungă durată nu este încă un concept cunoscut printre companiile româneşti şi persoanele fizice şi firmele nu
investesc suficient în resursele umane şi nu au o politică managerială consecventă în acest domeniu. Ca rezultat, există o
neconcordanţă între cerere şi ofertă.
 Atât dreptul de proprietate cât şi actualele premize reprezintă o problemă. Un total de 40 parcuri industriale / de afaceri au fost
identificate la începutul anului 2003, totalizând 1246 hectare de spaţii pentru infrastructura afacerii pentru crearea de întreprinderi.
Totalitatea spaţiului destinat în România dezvoltării parcurilor industriale / de afaceri este foarte mic comparativ cu Polonia,
Ungaria sau Republica Cehă.
 Un sprijin modest este alocat activităţilor de inovare, datorată lipsei de contacte cu universităţi, institute de cercetare, centre
detransfer tehnologic, lipsa abilităţilor în transferul tehnologic. Majoritatea IMM-urilor rămân în sectoare convenţionale unde
competiţia este mai acerbă.
 Lanţurile de furnizori dintre marile întreprinderi şi IMM-uri au rămas slabe datorită înzestrării tehnologice insuficiente a IMM-
urilor cât şi unui risc mare al acestora de a face faţă marilor întreprinderi cu capital majoritar de stat afectate de probleme
financiare. Un aport mai mare de investitii străine ar putea avea un efect pozitiv asupra dezvoltării întreprinderilor românesti.

Astfel, au fost identificate principalele priorităţi strategice:

 Prioritatea A - Crearea unui mediu de afaceri favorabil înfiinţării şi dezvoltării IMM
o Îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi eliminarea barierelor administrativ-birocratice care determină costuri
suplimentare nejustificate la înfiinţarea şi în timpul funcţionării întreprinderilor, trecerea la societatea informaţională şi
îmbunătăţirea sistemului de evaluare şi control al impactului reglementărilor.
Pentru crearea unui mediu de afaceri mai prietenos pentru întreprinderile mici şi mijlocii este necesară revizuirea legislaţiei şi
reglementărilor cu impact asupra domeniului. ANIMMC prin responsabilitatea cu care este investită, cooperează cu alte ministere
în realizarea acestei măsuri în armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară, respectiv prin garantarea celor patru
libertăţi fundamentale ale Pieţei Interne.
Grupul de Lucru pentru dezvoltarea mediului de afaceri analizează problemele generale referitoare la reglementarea mediului de
afaceri în care operează întreprinderile. ANIMMC face parte din acest Grup de Lucru, în calitate de membru, revenindu-i
responsabilităţi specifice. De asemenea, în calitatea sa de coordonator naţional al Grupului de lucru pentru implementarea Cartei
Europene pentru Întreprinderile Mici va monitoriza şi actualiza procesul de implementare al Cartei. 3 Prin aceste două instrumente
s-a realizat convergenţa cu politicile sectoriale.
IMM-urile simt nevoia de a primi sfaturi în orientarea iniţierii afacerilor lor şi de aceea, este necesară facilitarea accesului la
informaţii şi crearea unor abordări transparente privind elaborarea noilor reglementări.
Crearea unui sistem de analize periodice privind impactul legislativ asupra dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii este necesar.
Acesta va evidenţia acele aspecte care influenţează negativ mediul în care IMM-urile îşi desfăşoară activitatea.
De asemenea, trebuie avut în vedere că o serie de acţiuni întreprinse ca efect al derulării procesului de negociere pentru aderarea
României la Uniunea Europeană au condus la angajamente ferme prin care legislaţia română va atinge nivelul necesar de
armonizare cu legislaţia comunitară, astfel încât se vor oferi tuturor categoriilor de IMM-uri româneşti aceleaşi drepturi şi libertăţi
din Uniunea Europeană.
România trebuie să facă eforturi în continuare pentru a înlătura barierele administrative şi birocratice pentru afaceri, luând în
considerare necesitatea pregătirii unui sector IMM puternic care să facă faţă în 2007 competiţiei pieţei unice. Pentru aceasta, o
atenţie sporită va fi acordată cerinţelor micilor afaceri. Estimarea impactului legislaţiei asupra mediului de afaceri trebuie
intensificată.
Implicarea comunităţii de afaceri este importantă, mai ales în procesul de înlăturare a barierelor administrativ-birocratice şi
propunerea de măsuri eficiente în domeniu sunt esenţiale
Pentru trecerea la societatea informaţională se vor concentra eforturile pentru a beneficia de iniţiativele comunitare referitoare la
utilizarea TI în relaţia întreprinderilor cu administraţia publică şi pentru facilitarea accesului acestora la informaţii publice, legate
de dezvoltarea afacerilor. România ar trebui să susţină eforturile pentru dezvoltarea serviciilor on-line pentru a veni în
întâmpinarea nevoilor IMM. Este necesar un efort mai mare pentru a trece de la prima generaţie de servicii Internet la servicii
complete şi interactive. Autorităţile publice trebuie să urgenteze utilizarea comunicaţiilor electronice pentru stimularea dezvoltării
afacerilor. IMM-urile vor putea primi astfel informaţiile necesare, pentru a le aplica în diferite domenii de interes, ca de exemplu
completarea formularelor administrative sau pentru a obţine simple informaţii on-line mai repede şi mai ieftin, având drept scop
degrevarea şi orientarea activităţii acestora. Pentru simplificarea unor proceduri administrative în relaţiile dintre întreprinderi,
întreprinzători (persoane fizice şi asociaţii familiale) şi autorităţile administrative locale şi centrale se vor concretiza în acţiuni de
tip e-guvernare.
o Dezvoltarea capacităţii instituţionale a ANIMMC
ANIMMC a demonstrat că este un catalizator în dialogul referitor la politica IMM, dintre sectorul privat şi alte organisme ale
statului care sunt implicate în domeniul IMM-urilor. Orientarea şi corectarea politicilor stabilite de agenţie necesită dialogul
instituţionalizat promovat de aceasta. Opiniile reprezentanţilor sectorului sunt importante în dezvoltarea politicilor şi a factorilor
economici, scepticismuI IMM-urilor în legătură cu viitorul acestora putând fi ameliorat, investind în consolidarea dialogului şi
parteneriatului cu sectorul privat.
Din perspectiva pregătirii şi trecerii României la aplicarea sistemului EDIS şi de gestionarea a fondurilor structurale se impune
consolidarea poziţie ANIMMC de promotor al politicii guvernamentale de susţinere a IMM. În acest sens, ca structuri suplimentare
relaţionale cu Agenţiile de Dezvoltare Regională se impune pe de o parte realizarea de acorduri de cooperare cu aceste structuri,
iar pe de altă parte dezvoltarea de centre de expansiune ale politicii guvernamentale pentru IMM în profil regional în subordinea

3
Proiectul pentru implementarea CEIM (dezvoltarea micilor afaceri) a fost elaborat în iunie 2003.
4
ANIMMC. De asemenea este necesară nominalizarea ANIMMC ca autoritate de implementare sau structură intermediară pentru
implementarea programelor operaţionale din cadrul PND şi pregătirea acesteia pentru gestionarea fondurilor structurale.
Dezvoltarea portalului e-guvernare în cadrul ANIMMC cu conexiuni regionale.
Pentru a da mai multă consistenţă activităţilor desfăşurate de Agenţie pentru eliminarea barierelor administrative şi a evita
eventualele suprapuneri cu iniţiativele altor instituţii guvernamentale este necesară, de asemenea preluarea Direcţiei de mediu de
afaceri din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului. Acesta fiind motivată de faptul că ANIMMC este responsabilă pentru
simplificarea administrativă şi a formulat un angajament în acest sens în cadrul procesului de negociere cu Uniunea Europeană la
capitolul 16 „Întreprinderi mici şi mijlocii”.
o Îmbunătăţirea cadrului instituţional şi a dialogului permanent public-privat, care să asigure elaborarea şi implementarea
politicilor şi măsurilor coerente pentru stimularea dezvoltării IMM
Continuarea consultării prin Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea IMM-urilor (CCDIMM) a structurilor guvernamentale şi
neguvernamentale care participă la susţinerea IMM-urilor.
Grupul de Lucru pentru implementarea CEIM
ANIMMC contribuie, în continuare, în calitate de coordonator al Grupului de Lucru pentru implementarea CEIM, la monitorizarea
şi actualizarea Planului de Acţiune pentru implementarea Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici şi la dezvoltarea de noi
propuneri de armonizare cu cele mai bune practice europene în domeniul dezvoltării sectorului IMM.
Conlucrarea cu organisme reprezentative
Dialogul periodic cu organismele reprezentare a IMM fie în baza protocoalelor de colaborare fie în baza consultărilor lunare din
cadrul comisiilor de dialog social asupra aspectelor importante ce vizează dezvoltarea IMM se vor concentra în rezolvarea unor
probleme punctuale semnalate de întreprizători prin realizarea de sondaje-interviu pe eşantioane reprezentative de IMM-uri.
 Prioritatea B - Dezvoltarea capacităţii competitive a IMM
o Sprijin pentru inovare şi accesul IMM la noile tehnologii
Implementarea politicilor naţionale pentru inovare ca şi a strategiei naţionale a proprietăţii intelectuale va conduce la consolidarea
capacităţii tehnologice a întreprinderilor mici şi mijlocii, în scopul adaptării activităţii productive a acestora la cerinţele şi
exigenţele Pieţei Unice. Acţiunile iniţiate în cadrul acestei măsuri vizează: intensificarea cooperării dintre universităţi, institute de
cercetare şi IMM-uri productive; facilitarea transferului rezultatelor cercetării obţinute în cadrul programelor C-D către IMM;
stimularea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic; dezvoltarea serviciilor electronice pentru diseminarea rezultatelor C-D
obţinute prin programe finanţate din fonduri publice (baze de date cu înregistrarea acestor rezultate, precum şi a brevetelor de
invenţii); stimularea aplicării invenţiilor, valorificarea potenţialului creativ propriu şi consilierea în protejarea proprietăţii
intelectuale; dezvoltarea unor instrumente de finanţare adecvate promovării transferului tehnologic.
o Susţinerea IMM în introducerea standardelor de calitate şi a sistemelor de management al calităţii
Acţiunile întreprinse pentru stimularea IMMurilor în adoptarea standardelor internaţionale şi implementarea sistemelor de calitate
urmăresc intensificarea conştientizării IMMurilor asupra introducerii standardelor de calitate, ca un factor cheie pentru creşterea
competitivităţii şi facilitarea pătrunderii pe Piaţa Unică. Orientarea IMMurilor pentru cunoaşterea şi adoptarea acestor standarde
trebuie amplificată prin programe sectoriale şi acţiuni dedicate IMMurilor cu potenţial competitiv din sectorul industriei şi cel al
serviciilor. Se manifestă o nevoie stringentă de scheme adecvate pentru IMM care să le asigure accesul la servicii înalt calificate de
informare şi instruire în domeniul standardizării.
o Promovarea e-business
Iniţiativele propuse în cadrul acestei măsuri vizează reducerea dificultăţilor pe care IMM-urile le resimt în accesarea tehnicilor e-
business existente, fapt care limitează inovarea şi competitivitatea acestora. Constrângerile determinate de capitalul redus şi
calificarea necorespunzătoare descurajează abordarea domeniului e-business de către IMM. În paralel cu intensificarea măsurilor
de conştientizare, se are în vedere cultivarea şi dezvoltarea abilităţilor IT în rândul antreprenorilor şi al personalului IMM,
considerate puncte forte pentru creşterea gradului de utilizare a serviciilor Internet în contextul comerţului într-un spaţiu de piaţă
globalizată, în care accesarea reţelelor business to business sau business to company oferă mari avantaje.
o Facilitarea accesului la activele disponibile ale întreprinderilor cu capital majoritar de stat şi la achiziţiile publice
În scopul sprijinirii IMM în accesul lor la activele disponibile ale societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi ale
regiilor autonome, în conformitate cu prevederile legale, ANIMMC monitorizează activităţile legate de facilitarea accesului la
aceste active.
De asemenea, ANIMMC în colaborare cu CCIRB asigură prin măsurile iniţiate, facilitarea participării IMM pe piaţa achiziţiilor
publice.
Se va urmări în continuare acordarea de sprijin în acest scop, atât prin îmbunătăţirea reglementărilor în vigoare în acest domeniu,
cât şi prin activităţi specifice de înregistrare şi actualizare în baze de date, a informaţiilor referitoare la situaţia activelor
disponibile sau cu privire la oferta de produse şi servicii a IMM-urilor.
o Îmbunătăţirea accesului IMM la servicii de consultanţă şi informare de calitate
Acţiunile prevăzute în cadrul acestei măsuri au ca scop conştientizarea întreprinzătorilor asupra importanţei utilizării unor servicii
de consultanţă de calitate, adecvate pentru managementul şi activităţile specifice întreprinderilor mici. Se are în vedere evitatea
duplicării şi irosirii eforturilor în ofertarea de servicii de instruire şi consultanţă, prin dezvoltarea unor reţele de comunicare şi
cooperare ale furnizorilor de astfel de servicii. Existenţa unei oferte de astfel de sevicii nu este suficientă-trebuie întreprins un efort
de promovare şi informare pentru a garanta accesul şi utilizarea programelor existente. În acest sens se asigură sprijin financiar
pentru accesul la servicii de instruire şi consultanţă în scopul îmbunătăţirii managementului întreprinderii, activităţilor de
marketing, introducerii sistemelor de calitate şi standardizării. Continuarea organizării Târgului pentru IMM va oferi oportunitatea
unor contacte directe între întreprinzători şi instituţii publice, furnizori de servicii de asistenţă în scopul informării pe problematici
specifice. Dezvoltarea Reţelei Euro Info Center va contribui la intensificarea informării şi consilierii întreprinzătorilor în domenii de
interes, în contextul integrării europene.
o Susţinerea incubatoarelor de afaceri în domeniul productiv şi al serviciilor creatoare de valoare adăugată ridicată

5
Măsura are ca obiectiv susţinerea înfiinţării si dezvoltării incubatoarelor de afaceri şi tehnologice in scopul stimulării afacerilor si
iniţiativelor inovative, înfiinţării pe plan local de IMM-uri in domeniul producţiei şi serviciilor. Printr-o administrare eficientă,
incubatoarele de afaceri pot contribui la promovarea activităţilor productive si de servicii generatore de valoare adăugată
ridicată.
o Susţinerea parcurilor industriale
Prin aceasta măsura se urmăreşte proiectarea unor facilităţi pentru înfiinţarea parcurilor industriale în corelare cu politica de
dezvoltare a IMM-urilor, având obiectivul de a contribui la atragerea investiţiilor străine directe. Aceasta va determina
implementarea tehnologiilor străine, diseminarea acestora, precum şi sprijinirea cooperării între firme si dezvoltarea bazei
industriale româneşti..
 Prioritatea C - Îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare
Având în vedere faptul că sectorul IMM cunoaşte o dinamică accentuată şi prezintă o importanţă deosebită în ansamblul economiei
naţionale, dezvoltarea pieţei creditelor acordate acestei categorii de întreprinderi trebuie să ia în considerare atât evoluţia sa, cât şi
participarea respectivului sector la formarea indicatorilor macroeconomici. Există o insuficientă cunoaştere de către IMM a
ofertelor de finanţare ale băncilor ca urmare a nivelului redus de transparenţă a acestora, impunându-se în acest sens
îmbunătăţirea fluxului de informaţii între participanţii la piaţă (crearea unor centre de informare pentru IMM, creşterea gradului de
promovare de către bănci a produselor oferite, crearea unei baze de date virtuale cuprinzând totalitatea programelor de finanţare
disponibile etc.). În prezent, se constată inexistenţa în portofoliul băncilor din România a creditelor acordate IMM nou înfiinţate sau
care nu au început activitatea propriu-zisă, dar au în vedere demararea unei investiţii, deşi criteriile de eligibilitate prevăzute de
unele dintre programele de finanţare din fonduri externe nu exclud această categorie de beneficiari (de exemplu, programele de
finanţare din surse BERD). În cadrul creditelor acordate IMM cea mai mare parte o reprezentau cele aferente
microîntreprinderilor, totuşi, procentul respectivelor credite este relativ scăzut în raport cu ponderea acestei categorii de societăţi
comerciale în totalul IMM (aproximativ 90%). Alături de cauzele generale care restricţionează piaţa creditului pentru IMM (nivelul
ridicat al ratelor dobânzilor şi al garanţiilor solicitate, lipsa de pregătire a aplicanţilor etc.), în cazul microfinanţării există şi
factori specifici de frânare, precum asimetria informaţiilor.
De asemeni, se remarcă o slabă reprezentare în oferta băncilor a creditelor pe termen lung acordate IMM, având ca posibile cauze
instabilitatea macroeconomică (rata inflaţiei), gradul ridicat de incertitudine cu privire la durata de viaţă a IMM şi lipsa unor surse
de finanţare pe termen lung.
Prioritatea are ca obiectiv dezvoltarea pieţei creditului dedicat IMM prin înfiinţarea de noi instrumente financiare adaptate
cerinţelor unei economii dinamice.
Prioritatea are ca obiectiv dezvoltarea pieţei creditului dedicat IMM
o Stimularea capitalizării IMM productive;
o Susţinerea apariţiei unei reţele naţionale de Fonduri de Garantare pentru IMM;
o Finanţarea de start-up în sectoare prioritare.
o Program pilot pentru stimularea IMM inovative prin instrumente financiare adecvate.
Existenţa perspectivelelor de dezvoltare a fondurilor de investiţii cu capital de risc (venture capital) care reprezintă în ţările în care
procesul de integrare în Uniunea Europeană este în curs de definitivare o sursă de finanţare importantă îndeosebi pentru
microîntreprinderi şi întreprinderile nou înfiinţate.
 Prioritatea D - Îmbunătăţirea accesului IMM pe pieţele externe
o Stimularea dezvoltării cooperării transfrontaliere şi a parteneriatelor de afaceri regionale
Măsura are la bază relaţiile existente între statele vecine care necesită a fi intens promovate în scopul dezvoltării relaţiilor de
cooperare, de dezvoltare a comerţului transfrontalier şi de îndepărtare a barierelor din calea colaborării dintre IMM în contextul
strategiilor regionale sau transfrontaliere.
o Sprijinirea exporturilor IMM
Pornind de la atingerea obiectivului strategic al Guvernului de creştere a exporturilor întreprinderilor mici şi mijlocii într-un ritm
mediu anual de peste 10%, prioritatea vizeaza îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale a IMM şi intensificarea participării lor
la tranzacţiile internaţionale prin dezvoltarea de relaţii bilaterale de cooperare, promovarea exportului şi a instrumentelor
financiare adecvate.
Măsura se impune ca o necesitate a coordonării acţiunilor de compensare a dezavantajelor IMM în competiţia cu întreprinderile
mari şi de concentrare a acestor acţiuni pe oferta serviciilor de promovare a IMMurilor cu potenţial de export şi urmăreşte
realizarea următoarelor obiective:
 Facilitarea participării IMM la târguri şi evenimente internaţionale;
 Sprijinirea consultanţei şi instruirii întreprinzătorilor în scopul elaborării strategiilor de export, a tehnicilor de marketing
şi managementul exportului;
 Dezvoltarea tranzacţiilor transfrontaliere prin intermediul comerţului electronic
 Promovarea meşteşugurilor şi artizanatului pe terţe pieţe
 Prioritatea E - Promovarea culturii antreprenoriale
Măsurile şi acţiunile incluse in cadrul acestei priorităţi au ca obiectiv fundamental dezvoltarea aptitudinilor şi spiritului
antreprenorial prin susţinerea accesului tinerilor si a altor categorii la formarea profesională iniţială si continuă.
În aceeaşi măsură, se urmăreşte promovarea unei noi atitudini în rândul publicului larg în legătură cu antreprenoriatul, prin
implicarea mass-media şi a altor mijloace moderne de informare.
Insuficienţa materialelor de promovare si furnizare a informaţiilor de bază necesare creşterii interesului faţă de antreprenoriat, cât
şi pentru popularizarea drepturilor şi responsabilităţilor întreprinzătorilor trebuie compensată prin lansarea unor publicaţii
adresate întreprinzătorilor, inclusiv manuale şi buletine de informare, periodice în sprijinul antreprenoriatului.
o Dezvoltarea spiritului antreprenorial
Măsura vizează promovarea educaţiei antreprenoriale prin introducerea în curricula de învăţământ la nivel preuniversitar şi
preuniversitar a unor discipline diferenţiate pe profile şi specializări ,care să asigure asimilarea elementelor de cultură
6
antreprenorială şi dezvoltarea capacităţii tinerilor de a începe o afacere pe cont propriu, în vederea formării resurselor umane
pentru IMM.
o Servicii de instruire şi consultanţă pentru întreprinzători
Obiectivul acţiunilor adresate întreprinzătorilor în cadrul acestei măsuri este lansarea unor pachete de programe de instruire
pentru dezvoltarea continuă a aptitudinilor şi competenţelor antreprenoriale şi a capacităţii de adaptare la ritmul schimbărilor
tehnologice în noua economie bazată pe cunoaştere. Se are în vedere crearea unor parteneriate publice-private cu implicarea
administraţiilor publice locale şi a unităţilor de învăţământ pentru formarea profesională continuă, facilitarea contactelor între
IMM şi instituţii sau firme furnizoare de servicii de instruire, precum şi promovarea modelelor de succes prin organizarea de
seminarii, conferinţe şi dezbateri tematice.

Programele naţionale multianuale de susţinere ale IMM pentru dezvoltarea capacităţii competitive a acestora gestionate de
ANIMMC

Creşterea competitivităţii IMM

 PROGRAMUL CURAS - RIDICAREA NIVELULUI DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN SECTORUL IMM DIN

INDUSTRIA ORIZONTALĂ AUTO ŞI FORMAREA DE LANŢURI DE FURNIZORI, proiect care se realizează în cadrul
cooperării bilaterale româno-flamande.
Durata proiectului: 24 luni
Contribuţia oferită de Guvernul Flamand: 179.945,38 Euro (85% din 211.705,43 Euro)
Contribuţia solicitată din partea Guvernului Român: 31.760,05 Euro (15% din 211.705,43 Euro). Contribuţia din partea
Guvernului României pentru anul 2003 a fost virată în data de 02.12.2003, în valoare de 370.000.000 lei. Contribuţia integrală ce
trebuia virată pentru anul 2003 este de 9.528,02 Euro. Trebuie virată diferenţa de contribuţie.
Proiectul are ca obiective ridicarea nivelului de calitate şi formarea de lanţuri de furnizori în cadrul industriei auto, pentru a
îmbunătăţi preformanţele comune şi individuale atât la nivel regional, naţional, cât şi internaţional.
Activităţi desfăşurate în cadrul proiectului
 Inventarierea furnizorilor de componente auto
 Lansarea invitaţiilor de participare
 Clasificarea şi selectarea potenţialilor participanţi
 Diseminarea de informaţii şi pregătirea cursurilor care vor fi susţinute cu ocazia întâlnirilor de lansare a programului
 Audituri pentru 10 de întreprinderi cu tema: ISO 9000 versiunea 2000
 Ateliere de lucru. (activităţi pentru constituirea cluster-ului)
 Dezvoltarea programelor specifice de tip “train the trainer”
 Desfăşurarea de cursuri cu tema managementul calităţii produselor (8-12 septembrie la Piteşti)
 Sesiuni de instruire pentru furnizorii selectaţi
 Desfăşurarea unor cursuri de iarnă în Flandra pentru 10 dintre cele mai performante întreprinderi (dec. 2003)
Activităţi care se vor desfăşura în cadrul proiectului
Cursuri şi instruire în managementul calităţii proceselor de producţie
Înfiinţarea şi începerea activităţii Lanţului de furnizori pentru industria auto din România (dec. 2004)

 PROGRAMUL: SCHEMA DE CREDITE PENTRU IMM (RO 9711)

Programul a fost iniţiat de Guvernul României în cadrul programului PHARE, în decembrie 1997 şi a fost lansat în iunie 1999.
Agenţia Naţională pentru IMM şi cooperaţie îndeplineşte pentru acest program funcţia de Autoritate de Implementare (2001) şi de
Autoritate de Contractare (2002).
Fondul are o valoare de 5.75 MEURO şi este destinat acordării de credite pentru IMM-uri şi se desfăşoară prin trei bănci: Banca
Românească (BR), CEC şi Banca Comercială „Ion Ţiriac (BCIT)“ – care cofinanţează cu 40% fiecare din creditele acordate IMM-
urilor în cadrul acestui program. Programul se derulează în 19 judeţe, inclusiv Bucureşti, în sistem „revolving“.
Atribuţii ANIMMC
În calitate de Autoritate de Implementare efectuează:
 Monitorizarea implementării Programului prin întocmirea Raportărilor lunare privind evoluţia acestuia, conform
documentelor primite de la băncile derulatoare.
 Transmiterea raportărilor lunare transmise către Ministerul Integrării Europene şi Delegaţia CE.
În calitate de Autoritate de Contractare
 S-au întreprins demersuri repetate pentru preluarea contului de tranzit de la CFCU.
 Se urmăresc trimestrial Conturile de tranzit deschise in cadrul fiecărei bănci
Până în noiembrie 2003 au fost acordate 141 credite în valoare de 13.007.488 Euro.

 PROGRAM ONUDI PENTRU SUSŢINEREA DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI ALIMENTARE, lansat în 2003 de către
ANIMMC
În cadrul colaborării cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI) a fost aprobată finanţarea proiectului
“Susţinerea dezvoltării IMM din industria alimentară”. Acest proiect a fost iniţiat de către Agenţia Naţională pentru Întreprinderi
Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie şi se va desfăşura în parteneriat cu ONUDI, organizaţie specializată în servicii de consultanţă şi
instruire pentru dezvoltare industrială.

7
Proiectul sprijină dezvoltarea IMM-urilor din industria alimentară, prin îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea numărului
de IMM-uri care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, sporirea şansei acestora de a supravieţui concurenţei internaţionale
crescânde. Totodată, proiectul va contribui la dezvoltarea economico-socială a judeţelor implicate în proiect, la crearea de noi
locuri de muncă, alinierea producţiei IMM-urilor la standardele europene de calitate, creşterea competitivităţii acestora,
îmbunătăţirea calificării profesionale a forţei de muncă şi deschiderea de noi pieţe.

Principalele sectoare din domeniul alimentar pentru care proiectul este destinat sunt: lactate, carne, legume şi fructe.
Programul vizează producători locali din domeniile: a) produse lactate: judeţele Iaşi şi Neamţ; b) carne de vaca: judeţele Iaşi şi
Neamţ; c) Legume-fructe judeţele: Constanţa, Ialomiţa, Ilfov şi Teleorman (judeţe cu rata şomajului destul de ridicată şi potenţial
agricol ridicat).

Pe parcursul a 18 luni (2003 – 2004), proiectul de susţinere a dezvoltării IMM din industria alimentara îsi propune:
 Sprijinirea eforturilor acestora de diversificarea producţiei şi creştere a calităţii produselor.
 Înfiinţarea centrelor de colectare a laptelui la standarde europene şi introducerea sistemului de asigurare a calităţii pe circuitul
crescător de animale – întreprindere de prelucrare a laptelui
 Realizarea de centre de instruire, dezvoltarea producţiei si transferului tehnologic, capabile să acţioneze ca centre de informare
tehnologică şi consiliere pentru crescătorii de animale şi IMM cu activitate în domeniul prelucrării laptelui şi a produselor
lactate în cadrul institutelor de profil, direcţiilor agricole şi al unor IMM-uri ce vor deveni centre pilot. Este vizata si
diversificarea producţiei prin introducerea tehnologiilor ieftine şi moderne de procesare a legumelor si fructelor
 Creşterea competitivităţii produselor conservate din legume şi fructe pe piaţa internă şi internaţională prin implementarea
sistemului de protecţie a consumatorului şi a sistemului de asigurare a calităţii, diversificarea producţiei şi introducerea
tehnologiilor ieftine şi moderne de producţie în IMM
 Creşterea competitivităţii instituţiilor din domeniu şi creşterea calificării IMM din domeniul industriei alimentare prin
şcolarizare şi sprijin tehnic pentru introducerea şi diseminarea tehnicilor şi tehnologiilor moderne de procesare în domeniul
alimentar pentru creşterea profitului realizat de agenţii economici şi implementarea principiilor tehnologiilor curate şi a
tehnicilor de marketing
 Sprijin pentru înfiinţarea asociaţiilor procesatorilor din domeniile de interes amintite. Pentru buna desfăşurarea a proiectului
este prevăzută colaborarea cu institutele de cercetare de specialitate din ţară şi străinătate.

Pentru perioada septembrie 2003 – februarie 2004 programul se va concentra pe sub-componenta carne şi produse din carne,
dispunând de un buget de 142.000 USD, din care 112.000 USD alocaţi de UNIDO, iar 30.000 – contribuţia Guvernului Ungar.
Activităţi desfăşurate în cadru sub-componentei carne şi produse din carne în perioada septembrie – decembrie 2003:
 A avut loc lansarea oficială a proiectului pe sub-componenta carne şi produse din carne;
 Institutul de Cercetare în Domeniul Alimentar a fost ales ca institut suport în cadrul proiectului;
 Au fost desemnaţi reprezentanţii instituţiilor implicate în proiect în cadrul Steering Committee( reprezentanţi ai ANIMMC,
MAAPM, DADR Iaşi şi Neamţ, DSV Iaşi şi Neamţ, ICA-Bucureşti, Asociaţiei Române a Cărnii şi Academia pentru Agricultură
şi Studii Silvice;
 S-a decis în cadrul întâlnirii din luna septembrie asupra desfăşurării activităţilor programate pentru procesatorii de carne de
porc şi vacă;
 A fost vizitat Institutul de Cercetare Alimentară. În urma în vederea evaluării laboratoarelor s-a decis ca institutul să devină
centru de training pentru întreprinzători;
 Au fost dotate laboratoarele institutului cu noi echipamente(considerate de primă necesitate pentru laboratoarele
întreprinderilor), care să constituie baza materială pentru training-ul întreprinzătorilor.
 Prin licitaţie internaţională a fost selectat Institutul de Cercetări TUBITAK- Istanbul, Turcia, ca furnizor de consultanţi
internaţionali în cadrul proiectului;
 Direcţiile Sanitar-Veterinare şi Direcţiile Agricole şi de Dezvoltare Rurală judeţene au întocmit listele cu societăţile care urmau
să fie supuse primei evaluări de către consultanţii internaţionali şi din care să se secta societăţile ce vor intra în proiect;
 Au fost transmise grupului de consultanţi internaţionali chestionare de evaluare preliminară a societăţilor selectate, însoţite de
fotografii din secţiile de producţie;
 Direcţiile Sanitar-Veterinare şi Direcţiile Agricole şi de Dezvoltare Rurală judeţene au identificat potenţialii Consultanţi
Naţionali( ingineri cu specialitate Chimie alimentară, Agronomi, Chimişti, Microbiologi şi Medici Veterinari), ai căror CV şi
Liste de specializări şi Lucrări de specialitate au fost transmise Managerului de Proiect. În urma selecţiei, Consultanţii
Naţionali vor deveni trainer-i în cadrul proiectului;
 Au fost organizate 2 seminarii la Iaşi şi Piatra Neamţ, în perioada 15-18 decembrie, susţinute de către Managerul de Proiect şi
consultanţii internaţionali privind importanţa implementării normelor GMP şi HACCP; În cadrul seminariilor au participat
reprezentanţi ai DADR şi DSV judeţene, reprezentanţi ai întreprinderilor cu activitate în domeniu, Centru de Medicină
preventivă, OJCA, cercetători de la institutul de Cercetări Alimentare şi ai Agenţiilor de Dezvoltare Regională.
 Au fost vizitate şi evaluate de către consultanţii internaţionali câte 5 societăţi în judeţele selectate, în perioada 15-18
decembrie; Evaluările au urmărit: dotările firmelor, fluxurile tehnologice, respectarea normelor sanitar veterinare, existenţa
sistemelor de monitorizare a parametrilor de procesare, fluxul materiilor prime şi fluxul personalului în cadrul secţiilor de
producţie, evidenţa certificatelor de calitate, condiţii de depozitate, procesarea apelor uzate, procesarea deşeurilor,
programările de mentenanţă a echipamentelor, şcolarizările ale personalului, controlul intern, existenţa laboratoarelor de
firmă, etalonarea metrologică a aparaturii de ,măsură şi control şi evidenţa acesteia, condiţionarea atmosferei din halele de
producţie, existenţa incineratoarelor, controlul sănătăţii personalului şi evidenţa existentă, controlul calităţii surselor de apă
potabilă şi de producţie, dezinfecţia şi dezinsecţia spaţiilor tehnologice, de depozitare şi căile de acces etc;
 Au fost vizitate laboratoarele Direcţiilor Sanitar Veterinare Judeţene;
8
 În urma vizitelor de evaluare efectuate au fost selectate 3 firme din judeţul Piatra Neamţ şi 5 din Iaşi care vor participa în
cadrul proiectului, firme competitive în domeniu şi cu potenţial de a implementat normele GMP şi HACCP;
 A fost identificată legislaţia în domeniu, corelarea acesteia cu Directivele UE şi este în curs de traducere şi transmitere către
echipa de consultanţi internaţionali a legislaţiei în vigoare ce are impact asupra sectorului analizat: reglementări privind
carnea şi produsele din carne, reglementări privind apa potabilă şi apele uzate, controlul deşeurilor, activitatea în abatoare,
controlul pestei. S-a solicitat prezentarea instituţiilor publice cu activitate de control şi evaluare a activităţilor derulate în
cadrul abatoarelor şi a secţiilor de producţie, informarea asupra instituţiilor ce pot audita societăţile din domeniu;
 În urma evaluării s-au decis, activităţile ce se vor derula în cadrul celei de a doua vizită de lucru la societăţi:

Nr Denumire firmă Judeţ/Localitate Domeniu de Durate vizite Activitate ce se va derula

crt activitate firmă de lucru
1. PRODPROSPER Piatra Neamţ Producţie 2 zile Pregătire documente şi
reevaluare în vederea
implementării normelor GMP
şi HACCP pentru un produs
selectat de firmă
2. CARPIL Piatra Neamţ Abator 1 zi Pregătire documente şi
reevaluare în vederea
implementării normelor GMP
3. AZO Piatra Neamţ Abator şi 1 zi Pregătire documente şi
producţie reevaluare în vederea
implementării normelor GMP
4. Big Bang Iaşi Abator şi 1 zi Pregătire documente şi
producţie reevaluare în vederea
implementării normelor GMP
5. Marcel Iaşi/Roman Abator şi 2 zile Pregătire documente şi
producţie reevaluare în vederea
implementării normelor GMP
şi HACCP pentru un produs
selectat de firmă
6. ROMCARM Paşcani/Iaşi Abator 1 zi Pregătire documente şi
reevaluare în vederea
implementării normelor GMP
7. Ana Maria Iaşi Abator şi 2 zile Pregătire documente şi
producţie reevaluare în vederea
implementării normelor GMP
şi HACCP pentru un produs
selectat de firmă
8. Lord Gust Iaşi Abator şi 2 zile Pregătire documente şi
producţie reevaluare în vederea
implementării normelor GMP
şi HACCP pentru un produs
selectat de firmă

 PROGRAMUL NAŢIONAL MULTIANUAL PE PERIOADA 2002-2005 DE SUSTINERE A INVESTIŢIILOR

REALIZATE DE CĂTRE ÎNTREPRINDERI NOU-ÎNFIINŢATE ŞI MICROÎNTREPRINDERI, PRECUM ŞI A
INVESTIŢIILOR DE MODERNIZARE/ RETEHNOLOGIZARE A ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII
Programul a avut alocat pentru anul 2003 un buget în valoare de 80 miliarde lei, urmând a se desfăşura
în 13 sectoare industriale prioritare. În urma rectificării bugetului, suma alocată programului a fost suplimentată cu 10 miliarde lei.
ANIMMC este administratorul Programului, iar derularea lui se realizează prin intermediul Băncii Comerciale Române, bancă
selectată în urma procesului de licitaţie publică deschisă.
ANIMMC a încheiat cu BCR un contract de intermediere financiară în data de 13 august 2003. Banca a demarat implementarea
Programului începând cu data de 1 septembrie 2003. Programul este în curs de implementare.
In cadrul Programului se susţin prin AFN investiţiile realizate de beneficiarii eligibili în sectoarele economice prevăzute în anexa la
procedura de implementare a Programului.
Alocaţia financiară nerambursabilă ce poate fi acordată unui beneficiar eligibil nu poate depăşi echivalentul în lei a 50.000 euro, în
cazul întreprinderilor mici şi mijlocii respectiv 10.000 euro pentru întreprinderi nou-înfiinţate şi micro-întreprinderi, exclusiv taxa
pe valoarea adăugată şi în acelaşi timp nu poate acoperi mai mult de 40% din valoarea proiectului de investiţii.
Banca selectată va acorda beneficiarului eligibil un credit de finanţare, pe termen mediu sau lung, care va acoperi minimum 45%
din valoarea proiectului de investiţii.
Contribuţia proprie a beneficiarului eligibil trebuie să fie minim 15% din valoarea proiectului de investiţii, în natură sau în
numerar.
AFN poate fi utilizată pentru achiziţionarea de active corporale şi necorporale, de tipul terenuri, clădiri, construcţii, maşini, utilaje
şi echipamente, mijloace de transport mărfuri, brevete de invenţie, licenţe, dar şi pentru reconstrucţia, extinderea sau modernizarea
de active corporale direct legate de realizarea proiectului de investiţii.
9
Se pot finanţa numai achiziţii de maşini, utilaje, echipamente, mijloace de transport mărfuri care sunt noi ( nu second hand).

S-au înregistrat 86 de Cereri de Finanţare din care 4 au fost respinse, iar 6 au fost retrase. BCR a desemnat 72 de beneficiari
eligibili .
Din cei 72 de beneficiari 62 sunt IMM, 5 sunt microîntreprinderi, iar 5 sunt firme nou înfiinţate. Prin AFN acordate, se vor crea 606
noi locuri de muncă în cadrul celor 72 de firme.
Până la 19.12.2003 s-au facut 8 trageri din fond pentru 72 de beneficiari în valoare de 79.447.663.571 lei.

numar beneficiari valoare fond Beneficiari eligibili

3 1.112.226.325 nou infiintate (1)
5 1.397.195.662 Microintreprinderi (2)
48 55.623.346.205 IMM (3)

Numãrul beneficiarilor

3 5

48

1 2 3

In tabelul de mai jos este trecut numărul beneficiarilor eligibili în funcţie de cele 13 ramuri industriale prioritare.

Nr. Denumirea sectoarelor eligibile Număr beneficiari

crt
Industria textilă şi a produselor textile 11
Industria pielăriei şi a produselor din piele 3
Fabricarea lemnului şi a produselor din lemn 12
Fabricarea celulozei, hîrtiei şi a produselor din hîrtie 7
Fabricarea substanţelor, a produselor chimice şi a 5
fibrelor sintetice şi artificiale
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 6
Fabricarea altor produse din materiale nemetalice 3
Industria metalurgică şi a produselor din metal 9
Industria de maşini şi echipamente 0
10 Industria de maşini şi aparate electrice 1
11 Industria mijloacelor de transport 0
12 Alte activităti industriale 15
13 Industria de echipamente electrice şi optice 0
TOTAL 72

 PROGRAMUL PHARE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ

 Elaborarea fişei Phare 2003-Componenta IMM
În cadrul Facilităţii de Pregătire a Proiectelor – Asistenţă Tehnică acordată MIMMC pentru Identificarea&Definirea
Instrumentului Naţional pentru IMM şi Fişa Standard de Proiect 2003-Investiţii în Coeziune Economică şi Socială, consoţiul
international P-E International a elaborat:
 Instrumentului Naţional pentru finaţarea IMM pe perioada 2003-2006;
 Raportul de evaluare ;
 Mecanismul de alocare a fondurilor;
 Termenii de Referinţă pentru componenta de asistenţă tehnică;
 Documentele de implementare pentru schema de grant pentru furnizorii de consultanţă.
Fişa a fost transmisă la MDP ca minister integrator şi la MIE.
In urma analizei fişei de proiect Comisia Europeană a agreat schema Business Development Support Services Phare ESC 2003-
Investments in Economic and Social Cohesion- sub forma unui contract de Asistenta Tehnica, in valoare de 4 Meuro, decizie de care
ANIMMC a luat cunostinţă în luna august.
10
Ca urmare a transformării fişei, au avut loc două întâlniri intre reprezentanţii ANIMMC, MIE şi Delegatia CE la Bucureşti, unde s-
a comunicat decizia CE de acceptare a propunerii Business Development Support Services sub forma unui contract de Asistenta
Tehnica.
ANIMMC şi-a rezervat dreptul de a se pronunţa asupra modificărilor după consultarea conducerii instituţiei.Ulterior decizia
conducerii ANIMMC a fost de susţinere a variantei de fişă - Business Development Support Services sub forma unui contract de
Asistenta Tehnica.
 Elaborarea Documentului de programare Phare 2004-2006 -Componenta IMM
Documentul de Programare Phare 2004-2006, Coeziune Economică şi Socială pentru componenta IMM, a fost elaborat în baza
Planului Naţional de Dezvoltare 2004-2006, respectiv Prioritatea C-Dezvoltarea sectorului productiv prin susţinerea IMM, Măsura
a: Susţinerea start-ups, microîntreprinderilor şi a IMM, prin care se urmăreşte crearea avantajelor competitive pentru IMM
româneşti astfel încât acestea să poată face faţă presiunilor concurenţiale din Piaţa Internă . PND 2004-2006 este ultimul document
de programare strategice până la trecerea la fundurile structurale.
Au fost propuse următoarele tipuri de scheme, respectând o abordare graduală pe parcursul celor 3 ani:

 Schemă AFN pentru susţinerea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici cu mai puţin de 50 angajaţi, destinată
- dezvoltarii capacităţii microîntreprinderilor de a face faţă directivelor şi reglementărilor Pieţei
Interne;
- necesitatii implementării sistemelor de control al calităţii;
- dezvoltarii capacităţii de a prelua transferul tehnologic, inovarea şi tehnologia IT adecvate
sectorului IMM
- Valoare AFN: max. 50.000 Euro
 Schemă AFN pentru susţinerea start-up la nivel naţional, destinată;
- dezvoltarii sectoarelor de interes pentru start-up;
- creşterii capacităţii start-up de achiziţiona active corporale şi ne-corporale;
- creşterii capacităţii manageriale şi a competitivităţii start-up;
- Valoare AFN: max. 20.000 Euro
 Linie de credit pentru susţinerea IMM destinată.dezvoltarii capacităţii microîntreprinderilor de a face faţă
directivelor şi reglementărilor Pieţei Unice;
- necesitii implementării sistemelor de control al calităţii;
- dezvoltarii capacităţii de a prelua transferul tehnologic, inovarea şi tehnologia IT adecvate
sectorului IMM
- investiţiilor necesare în vederea obţinerii certificatelor de calitate, în conformitate cu ISO 9000 şi
ISO 14000
- Valoare credit: max. 150.000 Euro

2004 2005 2006

Contribuţia Phare 12 MEuro 12 MEuro 19,1 MEuro
Contribuţia de la 4 MEuro 4 MEuro 4,775 MEuro
Bugetul de Stat

Creşterea accesului IMM pe pieţele externe

 PROGRAMUL NAŢIONAL MULTIANUAL PE PERIOADA 2002-2005 DE SPRIJINIRE A ÎNTREPRINDERILOR MICI
ŞI MIJLOCII ÎN DEZVOLTAREA EXPORTULUI
Valoarea fondului alocat Programului pe anul 2003 a fost de 20 miliarde lei.
Programul constă în acordarea de alocaţii financiare nerambursabile care acoperă 60% din valoarea cheltuielilor eligibile
efectuate (exclusiv TVA), dar fără să depăşească plafoanele maxime stabilite pentru fiecare activitate eligibilă şi în limita sumei
maxime de 80 milioane lei pentru un beneficiar, pe parcursul a 2 ani consecutivi.

Clasificarea beneficiarilor in funcţie de dom eniul

principal de activitate

120 101
100
80 Nr. AFN eliberate
funcţie de
60
35 dom eniul principal
40 de activitate
20
0
Servicii P roducţie

Activităţi eligibile: participări la târguri şi expoziţii internaţionale, organizate în străinătate sau în ţară; elaborarea şi producţia de
materiale tipărite de promovare a agentului economic; realizarea unui site pe Internet, pentru prezentarea activităţii solicitantului şi
a produselor promovate; participări la cursuri de pregătire, în ţară şi/sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a
11
exportului; contractarea unor servicii de consultanţă pentru elaborarea strategiilor de export şi/sau a studiilor de piaţă;
achiziţionarea de informaţii privind pieţele externe.
În anul 2003 au fost înregistrate un număr de 499 de cereri de acord de principiu pentru finanţare iar în urma evaluării 330 de
cereri au primit notificare de aprobare de principiu, iar 169 cereri au fost refuzate.
Tot în această perioadă au fost înregistrate un număr de 253 cereri de eliberare a alocatiei financiare, din care :
 114 cereri în valoare de 5.777.776.086 lei au fost alocate
 84 cereri au fost refuzate
 55 cereri sunt în evaluare la Controlul financiar preventiv urmând să se efectueze plata pâna pe 23 decembrie 2003
ANIMMC are reprezentanţi în cadrul Comitetului Interministerial de monitorizare, respectiv în Grupul Tehnic de Lucru a Sistemului
de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, înfiinţat prin HG 1517/2003. Şedinţele Grupului Tehnic de
Lucru a Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat se ţin periodic (la interval de
aproximativ o lună).
Rezultatele Programului de susţinere a exportului se raportează către Departamentul de Comerţ Exterior la solicitarea acestuia.

 PROGRAMUL PENTRU PROMOVAREA MEŞTEŞUGURILOR ŞI ARTIZANATULUI

 stimularea practicării meşteşugurilor artistice tradiţionale ca mijloc important de realizare a unor produse de artă populară şi
artizanat, inspirate din specificul tradiţional naţional;
 îmbunătăţirea accesului producătorilor de artă populară şi artizanat la informaţii de piaţă şi facilitarea valorificării acestor
informaţii;
 promovarea produselor de artă populară şi artizanat cu specific tradiţional pe pieţele externe, precum şi câştigarea de pieţe
noi;
 stimularea cererii interne de produse de artă populară şi artizanat;
 creşterea numărului de locuri de muncă în domeniu prin atragerea în astfel de activităţi a generaţiei tinere şi femeilor, în toate
zonele ţării.
- Fiecare beneficiar poate obţine pe parcursul a 2 ani consecutivi o alocaţie financiară nerambursabilă totală de 80.000.000 lei
în cadrul acestui Program
- Data limită de depunere a cererii-tip de acord de principiu pentru finanţare a fost 1 noiembrie a anului bugetar în curs.
- Alocaţia financiară nerambursabilă a fost acordată solicitanţilor care au fost selectaţi, după ce aceştia au efectuat activităţile
eligibile şi plata cheltuielilor eligibile aferente acestora.
- UIP a îndeplinit toate demersurile necesare pentru derularea Programului, realizând în acest sens următoarele:
 A organizat Registrul special pentru derularea programului;
 A înregistrat cererile de acord de principiu în Registrul special al programului;
 A evaluat solicitările în termen de maximum 15 zile de la primirea acestora;
 A transmis notificările privind acordul de principiu pentru finanţare şi scrisorile de înştiinţare a respingerii cererii
tip de acord de principiu;
 A înregistrat cererile tip de eliberare a alocaţiei financiare nerambursabilă cu documentele justificative în
conformitate cu prevederile programului;
 A analizat documentele pentru efectuarea decontului din punct de vedere al autenticităţii lor, a conformităţii cu
acordul de principiu şi în limita bugetelor maxime aprobate;
 A evidenţiat în Registrul special al programului documentele care fac obiectul alocaţiei financiare nerambursabile,
sumele primite, destinaţiile acestora/beneficiar.
În anul 2003 au fost depuse un număr de 27 cereri de AFN, fiind aprobate un număr de 16.

PROGRAMUL REAŢEAUA CENTRELOR EURO INFO ÎN ROMÂNIA

Primul centru a fost înfiinţat în anul 1995, când Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti a câştigat
proiectul pentru înfiinţarea Centrului corespondent al reţelei EURO INFO în România în cadrul camerei. În 1997 sunt desemnate
centrele din tară, iar în anul 1999 Centrul corespondent devine Centru EURO INFO ca urmare a participării României în cel de al
III-lea Program multianual. Aceasta a permis extinderea şi funcţionarea reţelei. În prezent reţeaua functionează în 6 locaţii:
Bucureşti, coordonatorul naţional al reţelei, Braşov, Constanţa, Galaţi, Timişoara, Baia-Mare şi Sibiu, cu posibilitatea de a fi
extinsă cu încă doua locaţii în Rm.Vâlcea şi Iaşi prevăzută în cadrul Programului multianual pentru întreprinderi şi spirit
antreprenorial, în special pentru IMM (2001-2005).
Centrul Euro Info Bucureşti este coordonator al proiectului "Parteneriat InfoEuropa" prin care s-a realizat "EUREF" - baza de date
on-line de referinţe bibliografice despre UE şi al proiectului "SAPER" prin care s-a iniţiat o structura de informare şi asistenţa
privind realizarea de proiecte europene in judeţele: Ilfov, Dâmboviţa, Giurgiu şi Teleorman şi a fost conceput şi editat indrumarul
"Primii paşi in elaborarea şi derularea cu succes a unui proiect".
Principalele activităţi şi servicii sunt:
 Lansează materiale şi promovează cerinţele europene: răspunzând la aproximativ 6000 întrebări pe an (47% din partea
companiilor, dintre acestea 63% sunt IMM-uri);
 Iniţiază şi promovează evenimente cu impact asupra IMM: cca 50-60 anual, la care audienţa totalizează aproximativ 1600
participanţi;
 Identifică partenerii pentru cooperare în afaceri: au fost definitivate aproximativ 180 de cooperări în afaceri cu firme
europene şi româneşti în diverse sectoare ale economiei;
 Acordă asistenţă şi consultanţă în: programe europene, surse de finanţare, sprijin pentru îndeplinirea regulilor şi legislatiei
europene
12
Performanţele reţelei la nivel european sunt caracterizate prin schimb permanent de informaţii ; transfer de experienţă şi know-
how; cooperarea şi comunicarea în obţinerea informaţiilor; participare la conferinţele anuale, participare la întâlnirile reţelei
pentru instruire, participare activă în comitetul de decizie şi grupurile de lucru iniţiate la nivel comunitar pentru promovarea
iniţiativelor europene.
La nivel naţional reţeaua are: propriul cod de reguli pentru organizare şi functionare; o structură de coordonare care poate face
faţă provocărilor actuale; capacitatea de a organiza întâlniri trimestriale la nivel naţional pentru stabilirea planurilor de acţiune şi
alocarea adecvată a resurselor pentru activităţile propuse; se etalonează în raport cu cerinţele europene şi activităţile celorlalte
centre naţionale; elaborează proiecte şi participă în competiţii alături de celelalte centre.

Pentru implementarea Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici, reţeaua Centrelor Euro Info a desfăşurat următoarele:
Activităţi dedicate educării şi instruirii întreprinzătorilor
 cursuri şi echipamente de instruire pentru antreprenori: standarde europene, marketing, certificate de calitate,
management pentru proiecte, protecţia consumatorilor, modele pentru managementul calităţii, exportul în Uniunea
Europeană, e-comerţ;
 participarea cu module europene la instruirea vocaţională organizată de structurile ce găzduiesc respectivele cursuri;
 întâlniri cu tinerii întreprinzători.
Activităţi dedicate susţinerii iniţierii mai puţin costisitoare şi mai rapidă a afacerilor
 informarea companiilor româneşti şi a celor europene cu privire la regulile şi reglementările naţionale referitoare la
înregistrarea şi autorizarea companiilor noi;
 contribuţia la elaborarea paginii web pentru România din cadrul reţelei europene;
 implicarea în dezvoltarea incubatoarelor de afaceri.
Activităţi dedicate informării permanente asupra legislaţiei şi în analiza impactului economic al acesteia
 permanenta informare cu privire la legislaţia nou introdusă care afectează întreprinderile mici;
 implicarea dinamică în evaluarea impactului economic şi în procesul de crearea a regulilor interactive;
 promovarea schimbului de informaţii şi evaluarea celor mai bune practici europene.
Activităţi dedicate îmbunătăţirea accesului on-line a întreprinzătorilor
 actualizarea celor mai relevante selecţii ale legislatiei europene pe pagina de web;
 dezvoltarea mijloacelor europene de comunicare pe internet (o rată în creştere de 16% anual) ;
 promovarea folosirii e-comertului şi a internetului, ca mijloace de dezvoltare la nivel global.
Activităţi dedicate informării şi asistării întreprinzătorilor privind sistemul fiscal şi aspectele financiare
 promovarea instrumentelor financiare;
 promovarea cooperării financiare între companiile româneşti şi cele europene;
 asistenţă financiară şi legală;
 sprijin pentru accesarea surselor de finanţare europene.
Activităţi dedicate consolidarea capacităţii tehnologice a întreprinderilor mici
 promovarea participării IMM-urilor în cadrul Programelor Comunitare de Cercetare-Dezvoltare;
 promovarea cooperării tehnologice şi productive între companiile româneşti şi cele europene;
 sprijin pentru implementarea standardelor înalte, certificatelor de calitate şi transferului de know-how.
Activităţi dedicate popularizării utilizarii modelelor e–business de succes şi asigurarea unei asistenţe de calitate pentru
întreprinderile mici
 anticiparea nevoilor de informare şi asistenţă: buletine de informare, broşuri, ghiduri şi articole, organizarea de seminarii
şi mese rotunde;
 abordarea pieţei europene: informaţii referitoare la piaţa unică, asistenţă pentru adaptarea produselor/serviciilor la
cerinţele specifice ale pieţei unice, participarea în parteneriat la anumite evenimente;
 îndrumare şi contactul direct: acţiuni pentru remedierea şi îmbunătăţirea serviciilor.
Activităţi dedicate dezvoltarii unei reprezentări mai puternice şi mai eficiente a intereselor întreprinderilor pe plan naţional şi la
nivelul Uniunii Europene
 feedback către Comisia Europeană cu privire la politicile, plângerile legate de piaţa unică şi la programele comunitare;
 participarea la consultările privind Green Papers şi alte documente publice cu impact asupra mediului de afaceri;
 promovarea parteneriatului cu organizaţiile sectoriale europene.

Agenţiile de dezvoltare regională

Agenţiile de Dezvoltare Regionala (ADR) au ca principal obiect de activitate implementarea programelor PHARE – Coeziune
economică şi socială cu adresabilitate directă asupra IMM.
ADR-urile au desfăsurat o activitate importantă în perioada analizată 2000-2001 şi în domeniul zonelor defavorizate.
Declararea zonelor defavorizate a avut loc în etape, după cum urmează:
 4 zone au fost declarate în perioada noiembrie-decembrie 2000, pe criteriul ponderii şomerilor în populaţia activă locală ;
 6 zone au fost declarate in cursul anului 2001, pe criteriul ponderii şomerilor în totalul resurselor de muncă ale zonei.
Analiza evoluţiei indicatorilor socio-economice privind activitatea agenţilor economici cu certificat de investitor din zonele
defavorizate, pe regiuni de dezvoltare, a fost după cum urmează:

Nord Sud Sud Nord

Indicator Total Sud Vest Centru
Est Est Vest Vest

13
 Investitii realizate până
la 31.01.2001 (mii 370026,6 137980 746,2 29011,5 6926,4 53651,8 128144,4 13566,3
Euro)
În structură % 100,0 37,3 0,2 7,8 1,9 14,5 34,6 3,7
Locuri de muncă nou
create în zonele 37139 4720 98 2583 2586 9556 15037 2559
defavorizate
În structură % 100,0 12,7 0,26 8,9 37,3 25,7 40,5 6,89
Costul unui loc de 10 mii 29,2 mii 7,6 mii 11,2 mii 2,7 mii 5,6 mii 8,5 mii 5,3 mii
muncă Euro Euro Euro Euro Euro Euro Euro Euro

Servicii suport
 Dezvoltarea parcurilor industriale din România4
Parcurile Industriale (şi conceptele aferente cum ar fi incubatoarele de afaceri şi parcurile tehnologice) reprezintă un fenomen
relativ nou pentru România. Guvernul promovează în mod activ acest concept, ca un mijloc de încurajare a sistemului economic de
ansamblu şi a dezvoltării industriale, precum şi a dezvoltării celor opt regiuni ale ţării în mod special.

Guvernul a avut o serie de iniţiative pentru promovarea parcurilor industriale. Ordonanţa nr. 65 din 2001 oferă stimulente pentru
investitorii cărora li s-a permis, prin Ordonanţă, să utilizeze titlul de „Parc Industrial”.

Guvernul României sprijină dezvoltarea infrastructurii de afaceri (i.e. parcuri industriale / de afaceri), având ca scop:
 Crearea şi dezvoltarea industriilor cu tehnologie înaltă;
 Îmbunătăţirea calităţii şi competitivităţii produselor;
 Creşterea exporturilor;
 Crearea oportunităţilor suplimentare de locuri de muncă;
 Îmbunătăţirea abilităţilor angajaţilor;
 Atragerea investiţiilor străine suplimentare, în special pentru a atrage un procent crescut al investiţiilor străine orientate
către exporturi, care se deplasează către Europa de Est;
 Găzduirea acestor investiţii;
 Promovarea dezvoltării regionale echilibrate;
 Ridicarea nivelului la care vor evolua şi se vor dezvolta nivelul cunoştinţelor şi tehnologiilor utilizate.

Guvernul a elaborat un program pentru parcuri industriale, cu un buget de 583 miliarde lei, care va fi implementat pe parcursul a
patru ani (2002-2005), gestionat iniţial de către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei şi, începând din iulie, de către Ministerul
Administraţiei şi Internelor. În cadrul programului beneficiarii eligibili pot primi ajutor financiar nerambursabil pentru cheltuieli în
domeniul infrastructurii de până la maximum 30% din cheltuielile eligibile, sau 20 miliarde lei. În cadrul acestui program, până în
prezent au fost aprobate două proiecte.

Uniunea Europeană, în cooperare cu Guvernul României, finanţează în cadrul programului PHARE 2000 pentru proiecte de
infrastructură mare, nouă proiecte de parcuri industriale şi două proiecte pentru zone industriale. Aceste proiecte sunt implementate
de organizaţii din sectorul public. UE oferă 70% din costurile eligibile, de până la maximum 5 milioane EURO per proiect, iar
guvernul României contribuie cu 25% din totalul finanţării PHARE. Beneficiarii, în principal municipalităţile şi consiliile judeţene,
oferă locaţia. Alte şase proiecte de parcuri industriale sunt pe listă pentru a fi luate în considerare în cadrul Programului 2001-2002
privind proiectele de infrastructură mare.

În prezent există aproximativ 50 de proiecte de parcuri industriale în toată ţara, aflate în diferite stadii de dezvoltare. Unele din
acestea sunt în stadiul de elaborare a proiectului. Altele sunt în faza de planificare. O serie de proiecte finanţate prin programul
PHARE 2000 sunt în faza de construcţie. Aproximativ 16 parcuri funcţionează. Proiectele sunt diferite ca mărime (între 10-70 ha).
Sectorul public (consilii judeţene sau consilii locale) a iniţiat 35 proiecte. Sectorul privat este responsabil pentru 13 proiecte.
Distribuţia proiectelor de parcuri industriale pe regiuni se prezintă astfel: 9 proiecte în Regiunea Vest România, 8 proiecte în
Regiunile Nord-Est şi Sud Muntenia, 7 proiecte Regiunea Bucureşti-Ilfov, 6 proiecte Regiunea Nord-Vest, 5 proiecte Regiunea
Centru, 4 proiecte Regiunea Sud- Est şi 1 proiect Regiunea Sud Vest Oltenia.

Cele şapte proiecte din Regiunea Bucureşti-Ilfov au fost realizate de sectorul privat şi toate sunt în funcţiune. Sunt localizate pe sau
în apropiere de şoseaua de centură, către vestul sau nordul oraşului Bucureşti. Majoritatea ar putea fi clasificate ca parcuri
logistice şi de afaceri pentru a oferi servicii în diverse domenii ale pieţei româneşti. În afara celor şapte parcuri din Regiunea
Bucureşti-Ilfov, şase proiecte (din totalul de opt) dezvoltate în vechi unităţi militare sau fabrici textile au devenit funcţionale în
regiunea Sud Muntenia. Majoritatea proiectelor din celelalte regiuni sunt în faza de planificare sau construcţie.

Fondul de dezvoltare a parcurilor industriale din România

4
Informaţiile referitoare la situaţia Parcurilor Industriale sunt furnizate de către Raportul Final (prima versiune) a Programului PHARE de
Asistenţă Tehnică (RO 0007.01) dedicat “Sprijinului Operaţional pentru Proiectele în domeniul Infrastructurii de Afaceri”.

14
Guvernul României a alocat în anul 2002 o sumă de 583 miliarde lei pentru sprijinirea dezvoltării parcurilor industriale pe o
perioadă de patru ani. Orice dezvoltator de parc, public sau privat din România, poate solicita asistenţă din Fond şi poate obţine un
credit nerambursabil de până la 30% din costurile de dezvoltare a parcului, până la maximum 20 miliarde lei. Promotorul
proiectului trebuie să pună la dispoziţie restul de 70% din fonduri. Până acum au fost aprobate 3 proiecte, cu un angajament total
de credit nerambursabil de 18 miliarde lei. Încă nu s-a efectuat nici o plată. Sunt avute în vedere alte trei proiecte, implicând un
credit nerambursabil total de 60 miliarde lei. Până acum nu a fost respins nici un proiect.

Peste 40 parcuri se află în stadii diferite de realizare, aşa cum indică tabelul de mai jos:

(i) Proiecte aprobate 3

(ii) Aplicaţii de proiecte luate în considerare 3
(iii) Proiecte finanţate prin PHARE 11
(iv) Aplicaţii de proiecte estimate 8
(v) Proiecte aflate în faza de planificare iniţială 7
(vi) Proiecte care nu au putut obţine fondurile proprii 6
necesare
(vii) Proiecte care nu au fost interesate 2
Total 40

Proiectele finanţate prin PHARE nu sunt eligibile pentru finanţarea de către Guvernul României (de remarcat faptul că orice parte a
unui proiect care nu beneficiază de finanţare PHARE poate fi eligibilă pentru finanţare de către Guvernul României). Şase proiecte
au dificultăţi în punerea la dispoziţie a fondurilor necesare. Dacă se vor materializa toate cele 8 aplicaţii estimate, şi vor solicita
suma maximă (20 miliarde lei), şi dacă acestea vor fi aprobate, atunci vor fi alocate în total 238 miliarde lei, sau 40% din totalul
fondurilor.

Având în vedere situaţia actuală a alocărilor de fonduri pentru parcuri industriale, se estimează că nu vor putea fi utilizate mai mult
de jumătate din fonduri. Potrivit Raportului de Evaluare a Parcurilor Industriale realizat în cadrul unui program de asistenţă
tehnică, se recomandă ca, având în vedere dificultăţile financiare cu care se confruntă unele parcuri industriale, să se re-considere
modul de alocare a fondurilor, astfel încât o parte din aceste fonduri să poată fi utilizate pentru sprijinirea unor parcuri industriale
cu probleme.
Oferta de spaţii industriale
Există o ofertă foarte limitată de spaţii pentru parcurile industriale. Cele 37 parcuri din baza de date a proiectului de AT au o
suprafaţă totală de 1.247 ha, din care 227 ha sunt exploatate în prezent. Investitorii existenţi ocupă aproximativ jumătate din acest
spaţiu. Puţin peste 100 ha sunt dezvoltate şi disponibile pentru a fi ocupate de investitori noi. 5 sau 6 parcuri nu sunt incluse în baza
de date, având de asemenea spaţii disponibile pentru a fi ocupate. În total există probabil 2-300 ha de situri dezvoltate (unele având
şi clădiri), disponibile pentru ocuparea imediată de către investitori. Aceste cifre se pun în comparaţie cu miile de ha de spaţii
dezvoltate în Polonia, Republica Cehă şi Ungaria.
Preţuri
Preţul de închiriere per m 2 per lună pentru spaţii variază de la un cent la peste un Euro. Această variaţie mare a preţurilor de
închiriere se reflectă şi în chiriile pentru birouri (între 20 cenţi la 17 Euro per m 2 per lună) şi fabrici (de la 20 cenţi la 12 Euro per
m2 per lună). În unele parcuri, preţurile prea mici pot reprezenta un element care trebuie luat în considerare în mod serios.
Calitatea
Calitatea multora din aceste spaţii în termeni de locaţie, design, dotări, rămâne o problemă deschisă. Majoritatea Parcurilor sunt
dezvoltate pe pământ şi sunt potrivite doar pentru producţia industrială de bază sau operaţii de depozitare. Manevrarea
camioanelor mari ar fi dificilă. Parcul industrial Ploieşti are disponibilă şi o zonă larg accesibilă.
Alegerea locaţiei
Există indicii privind faptul că o serie de planuri de dezvoltare a parcurilor industriale nu s-au bazat pe o analiză riguroasă a
cererii. Raportul Hill a inclus fraze ca “Nu există un Plan de Marketing clar”; “Nu există o garanţie a utilizării (pentru
construcţii)”; “Nu există concluzii ale studiului de marketing”.
Informaţii
Parcul Industrial fiind un concept nou în România, majoritatea grupurilor de conducere a parcurilor ducând lipsă de experienţă în
managementul parcurilor. Managerii cu o anumită experienţă de management sunt foarte interesaţi în însuşirea a cât mai multor
informaţii, în a beneficia de consiliere şi documentaţie privind aspecte cum sunt cadrul legislativ, inclusiv acorduri de închiriere,
planificare şi design, linii directoare privind dezvoltarea, colectarea chiriilor, servicii de sprijinire a investitorilor, practici privind
managementul bunurilor, comportamentul de control al chiriaşilor care nu respectă regulile etc. Această dorinţă de informare a fost
extrem de evidentă la seminarul de instruire.
Finanţare
Finanţarea pare a fi o problemă a majorităţii parcurilor din sectorul public. Acestea au resurse proprii extrem de limitate şi depind
de granturi guvernamentale, fonduri din partea autorităţilor locale, precum şi de plăţi în avans ale investitorilor.
Marketing
Puţini manageri ai parcurilor industriale apreciază importanţa marketingului. Mulţi nu sunt conştienţi de competiţia în care au
intrat, cu alte parcuri româneşti, dar şi cu parcurile din ţările învecinate. În contextul marketingului, cel mai important lucru este
realizarea exigenţelor clienţilor.
Investiţii PHARE
În cadrul Programului PHARE 2000, nouă parcuri industriale şi două zone industriale au primit finanţare în valoare totală de 40
milioane Euro pentru investiţii în infrastructura fizică. Aceste investiţii ar putea să nu producă rezultatele dorite dacă nu sunt
15
rezolvate problemele cu care se confruntă parcurile (management neexperimentat, instruire insuficientă, probleme financiare şi
legislative).

Probleme cheie:
 Există o ofertă limitată de spaţii
disponibile pentru parcurile
industriale – 2-300 ha disponibile în
prezent în întreaga ţară;
 Calitatea spaţiului destinat
parcurilor industriale, localizarea,
designul şi dotarea parcurilor, modul
în care construcţia corespunde
necesităţilor, nu sunt în toate cazurile
corespunzătoare cerinţelor;
 Localizarea parcurilor depinde
de regulă de locaţiile disponibile
existente şi nu iau în considerare
criteriile de localizare a unui parc
care îl pot face eficient (apropierea de
surse de materii prime, de pieţe de
desfacere, existenţa forţei de muncă
calificate, etc.).
 Designul, dotarea şi etapizarea
dezvoltării nu se bazează totdeauna
pe cererea pieţei;
 Până acum, investiţiile nu au
produs rezultatele dorite, din cauza
problemelor cu care se confruntă
parcurile (conducere
neexperimentată, instruire
insuficientă, probleme de finanţare şi
legislativ.
Repartiţia parcurilor industriale

Servicii de consultanţă în afaceri

În România, furnizarea serviciilor de consulţantă în afaceri este slab dezvoltată, în special în domeniul calităţii şi specializării.
Aceasta este datorată în principal subdezvoltării principalilor furnizori de servicii de consultanţă – asociaţia de întreprinzători şi
Camerele de Comerţ.
În acest sens, elementul cel mai slab al sistemului pare a fi slaba reprezentare a sectorului de asociaţii de întreprinzători. În al
doilea rând, mai multe Camere de Comerţ îşi îndreaptă activitatea în principal în domeniul pregătirii profesionale a şomerilor astfel
răspunzând cererii pieţei interne şi necesitătilor financiare, dar într-un fel marginalizând misiunea lor de a sprijinire a
internaţionalizării întreprinderilor. Astfel, sistemul cameral a desfăşurat în perioada 2002-2003, 12 proiecte cu impact asupra IMM
care corespund direcţiilor din Carta Europeană a Întreprinderilor Mici, astfel: 4 proiecte pe direcţia „Utilizarea modelelor e-
business de succes şi asigurarea unei asistenţe de calitate pentru întreprinderile mici”, 3 proiecte pentru susţinerea direcţiei
„Dezvoltarea unei reprezentări mai puternice şi mai eficiente a intereselor întreprinderilor mici pe plan national şi la nivelul
Uniunii Europene”, câte 2 proiecte pe „Educaţia şi instruirea întreprinzătorilor” şi pe „Consolidarea capacităţii tehnologice a
întreprinderilor mici”, 1 proiect pentru „Asigurarea calificării necesare”.

Sectorul de servicii de consultanţă este de regulă susţinut de asociaţii şi fundaţii non-profit, care nu demonstrează maturitatea
serviciilor oferite şi care se ghidează încă, după domeniile tradiţionale ale consultanţei respective, expertiză legală, contabilitate,
auditare, oferind în mai mică măsura servicii de consultanţă specifice orientării IMM într-o economie de piaţă.

Băncile nu şi-au îmbunătăţit relaţiile cu clienţii prin dezvoltarea unor servicii care să răspundă necesităţilor IMM. Astfel, studiile
sectoriale realizate de bănci sunt materiale interne de lucru ale acestora, şi mai puţin oferă soluţii privind instrumentele de lucru
care pot fi folosite pentru interesul general al comuniţătii de afaceri, sau pentru clienţii fideli ai băncilor.

Principala piedică pentru dezvoltarea unor servicii de consultanţă de înaltă calificare pare a fi necesarul stringent de investiţii din
sectorul de bază / capacităţi dintr-un singur sector şi preţurile disproporţionate ale pieţei care ar rezulta pentru potenţialii clienţi ca
IMM-uri.

Există pe site-ul ANIMMC înregistrate un număr de 267 centre de consultanţă, firme care oferă servicii de instruire şi servicii de
informare. Din totalul acestora: 17 firme oferă servicii de instruire, 64 firme oferă servicii de consultanţă, 2 firme oferă servicii de
informare, iar restul oferă servicii combinate ale celor 3 categorii amintite. Din categoria serviciilor de consultanţă în cadrul
centrelor cele mai reprezentate sunt cele de consultanţă juridică şi financiar contabilă, constanţa specializată în afaceri fiind destul
de slab reprezentată. Cele 2 firme de consultanţă se regăsesc în judetele Braşov şi Suceava. Există şi judeţe în care nu sunt
reprezentate centre de consultanţă în cadrul acestora, cum ar fi: Mehedinţi, Giurgiu, Călăraşi şi Tulcea.
16
Repartiţia IMM centrelor de consultantă pe regiuni de dezvoltare în anul 2002
Regiunea de dezvoltare Nr. centre de Nr. Repartitia IMM/Institutii Consultanţă
consultanţă/ IMM
Simbol regiune
Nord-Est ADR1 33 47070 144 IMM / Centru
Sud-Est ADR2 28 53388 191 IMM / Centru
Sud-Muntenia ADR3 15 45990 307 IMM / Centru
Sud-Vest Oltenia ADR4 19 36348 191 IMM / Centru
Vest ADR5 19 35010 184 IMM / Centru
Nord-Vest ADR6 30 55173 184 IMM / Centru
Centru ADR7 40 48741 122 IMM / Centru
Bucuresti-Ilfov ADR8 83 80639 97 IMM / Centru
TOTAL 267 402359 151 IMM / Centru
Sursa: ANIMMC

Repartiţia numărului de firme de consultanţă este disproportionată. Se observă că există regiuni care sunt mai slab reprezentate,
ele fiind sub media pe ţară (Regiunea Nord-Est, Regiunea Centru şi Regiunea Bucureşti-Ilfov). Cele mai multe firme de consultanţă
se regăsesc în Bucureşti şi în mari oraşe ale ţări. Încă lasă de dorit prestaţia oferită de multe dintre centrele de consultanţă
întreprinderilor mici şi mijlocii, ceea ce impune etalonarea activităţii acestora după criterii de eficienţă calitativă, prin ridicarea
capacităţii acestora la nivel acceptat de IMM privind calitatea serviciilor oferite.

Considerând nivelul scăzut al productivităţii muncii în IMM-uri, în prezent de 19 ori mai scăzut de cât în Europa–19, serviciile de
consultanţă sunt în special necesare în ceea ce priveşte la transferul tehnologic.

Incubatoare de afaceri
 Există 19 incubatoare de afaceri functionale
 În viitorul apropiat (2003-2004) se vor înfiinţa alte 20 incubatoare
 Distribuţia teritorială pe regiuni de dezvoltare este:
Regiunea Număr de Număr Număr Număr de
incubatoare de firme locuri de incubatoare de
afaceri active incubate/ muncă afaceri în curs de
înfiinţare
1 Nord Est 3 118 270 1
2 Sud Est 2 65 603 0
3 Sud Muntenia 2 37 80 2
4 Sud Vest Muntenia 5 56 266 1
5Vest 0 - - 8
6 Nord Vest 1 64 200 5
7 Centru 4 19 255 3
8 Bucuresti-Ilfov 2 41 228 0
Sursa de date : Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie

ANIMMC prin programare multianuală va dezvolta începând cu anul 2004 Programul naţional multianual de înfiinţare şi
dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri în colaborarea cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), cu
un buget alocat de 10 miliarde lei conform legii bugetului de stat, contribuţia agenţiei, şi respectiv de 1 miliard lei contribuţia
UNDP.
Programul urmăreşte înfiinţarea a trei incubatoare tehnologice şi de afaceri în judeţele Hunedoara, Braşov şi Alba în vederea
dezvoltării afacerilor şi a iniţiativelor inovative, sprijinirii şi dezvoltării (pe plan local) de IMM, creării de noi locuri de muncă,
crearii şi dezvoltarii de legături între potenţialul tehnologic şi cel antreprenorial, îmbunătăţirii tehnologiilor şi a calificării
personalului din întreprinderi, utilizarii resurselor din sistemul de cercetare dezvoltare.
ANIMMC a desemnat ca Agenţie de Implementare Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
Au fost elaborate Acordul de Co-finanţare şi Memorandumul de Înţelegere între Ministerul pentru Întreprinderile Mici şi mijlocii şi
Cooperaţie şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare; Documentele au fost înaintate pentru avizare la Ministerul Afacerilor
Externe şi la Ministerul Finanţelor Publice. În luna iunie în urma modificării structurii şi a componenţei guvernului Ministerul
pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie a fost desfiinţat, înfiinţându-se ANIMMC. Documentele au fost restituite
ANIMMC în vederea reactualizării. După operarea modificărilor, documentele au fost înaintate spre aprobare la Secretariatul
General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei. Documentele au fost
avizate de Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei.
După avizarea documentelor s-a elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Acordul de Co-finanţare şi
Memorandumul de Înţelegere între Agenţia Naţională pentru Întreprinderile Mici şi mijlocii şi Cooperaţie şi Programul Naţiunilor
Unite pentru Dezvoltare.

17
Innovation Relay Center

Centrul de afaceri TRANSILVANIA-CAT (model e-business) este o asociatie regionala non-profit, pentru promovarea companiilor
membre si realizarea de programe de dezvoltare locala si globala.
Un numar de 568 companii asociate la CAT s-au conectat la Internet si au site cu elemente de prezentare. 24% au dezvoltat pagini
interactive sau Shop-uri electornice. Primele luni ale anului 2003 au debutat sub impactul creat de punerea in functiune a
mecanismelor virtuale pentru depozitele de cunostinte (Knowledge Warehouse) propuse de proiectul LIRIC al Comisiei Europene.
Prin aceste noi e/m-tools-uri se continua largirea, vizibilizarea si accesibilitatea pe  PRIMA PIATA ELECTRONICA
TRANSILVANA  http://v-market.ro , ce incorporeaza doua mecanisme virtuale deja consacrate: Bursa Electronica http://e-bursa.ro
si Centrul de Afaceri virtual http://e-cat.ro. Numarul de vizitatori a depasit 39.000 pentru http://e-cat.ro si 23.000 de vizitatori
pentru http://e-bursa.ro; frecventa a fost de 218 potentiali parteneri/ zi sau 9.1 accesari/ ora.
Bursa electronica http://e-bursa.ro şi cele 28 de ringuri virtuale au fost legate de cele mai importante surse interne şi externe de
informare. Ea functionează on-line pe categoriile de produse şi sectoare propuse de Breslele Transilvane, conform regulamentului
comun elaborat de Bursa Transilvana şi CAT. Buletinul Bursier este editat săptămânal în formă electronică http://e-
cat.ro/buletinbursier.html dar şi tipărită, pentru clienţii care nu s-au conectat până acum la Internet. Prin intermediul Bursei
Electronice au fost introduse peste 500 de cereri/oferte de mărfuri şi servicii, asigurându-se transparenţă şi accesibilitate totală şi
gratuită a IMM-urilor. Legăturile E-BURSA cu alte site-uri similare din ţară şi străinătate au deschis accesul neîngrădit al
companiilor noastre la Single Market şi Global Market.
Servicii suport e-guvernare pentru IMM
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei facilitează tranziţia informaţiilor către utilizarea serviciilor respective.
De asemenea, o altă iniţiativă a avut în vedere reducerea tarifele accesului la internet, care reprezinta 25% din tariful unei
convorbiri telefonice normale.
Unul din proiectele implementate adoptate de România privind accesul online este folosirea internetului pentru achizitiile publice.
Astfel, in cursul anului 2002, MCTI a creat în anul 2002 site-ul www.e-licitatie.ro, pentru efectuarea intregii proceduri de achiziţii
publice în sistem online. La un an de la implementarea acestei initiative, la sfarsitul lunii martie 2003, existau un număr de 927 de
autorităţi contractante, instituţii ale statului, precum şi un câteva mii de produse care puteau fi contractate online, grupate 82 de
categorii, site-ul fiind accesat lunar de 40.000 de vizitatori. Alte rezultate notabile ale acestei iniţiative sunt : un procent mediu de
economisire de 23 %, ceea ce a dus la economii in valoare de 40 de milioane euro, peste 130.000 de tranzacţii incheiate in sistem
on-line si o valoare maximă pentru tranzacţiile încheiate intr-o singura zi de 1,8 milioane euro. De asemenea, până în prezent, s-au
înregistrat în sistem peste 8000 de ofertanţi si peste 1000 de autorităţi contractante, instituţii ale statului.
De asemenea Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei vine în sprijinul întreprinderilor mici cu următoarele proiecte
pilot: Portal pentru formulare administrative on-line; Portal pentru cereri online pentru reinnoirea permisului de conducere auto ;
Extinderea sistemului informatic de urmarirea bilantului si obligatiilor fiscale ale agentilor economici cu capabilitati de preluare pe
WEB a documentelor; Plata taxelor si impozitelor prin mijloace electronice (e-Tax); Servicii de informare electronica pentru
cetateni - Infochiosc; Sistem de preluare pe web a facturilor furnizorilor; Sistem electronic de sondare a opiniei publice; Sistem
electronic pentru achizttii de bunuri si servicii - eMarket; Sistem informatic pentru notificarea schimbarii adresei de domiciliu.
Site-ul Agenţiei Naţionale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii – www.mimmc.ro- oferă informaţii specifice privind sectorul IMM.
Site-ul include, printre altele, informaţii privind legislaţia “la zi” privind sectorul:
- Legislaţia în domeniu IMM şi al comerţului interior;
- Programe de finanţare pentru IMM;
- Ghidul proprietăţii intelectuale pentru IMM.
- Baza de date privind activele disponibile ale intreprinderilor de stat;
- Oportunităţi de afaceri pentru investitori autohtoni şi străini;
- Informaţii de interes public;
- Crearea bazei de date privind Centrele de Consultanţă, instruire şi informare pentru IMM;
- Informaţii privind incubatoarele de afaceri.
Ministerului Finantelor Publice: www.mfinante.ro oferă informaţii privind datele de bilanţ contanbil al societăţilor comerciale
precum legislaţia privind sistemul fiscal şi de impozitare.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă administrează site-ul www.anofm.ro, unde se regăsesc informaţii referitoare
la măsurile active de stimulare a ocupării prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea
ocupării forţei de muncă, rezultatele acţiunilor întreprinse de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi
adresele şi numerele de telefon ale agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, în vederea contactării acestora de către
întreprinderile mici şi mijlocii interesate.
Ministerului Integrării Europene - www.mie.ro - se regăsesc informaţii utile pentru intreprinderile mici, precum: informaţii privind
programele programele de dezvoltare regională PHARE 2000 şi PHARE 2001, alte informaţii utille pentru intreprinzătorii care
doresc să depună proiecte în vederea obţinerii de fonduri nerambursabile (ghidul solicitantului, întrebări şi răspunsuri), precum şi
evoluţia procselui de aderare pe capitole de negocire.
Un alt exemplu este site-ul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Astfel, prin intermediul paginii de internet www.osim.ro sunt
oferite o gamă largă de informaţii on-line în domeniile proprietăţii industriale. Este pusă la dispoziţia publicului on-line o parte din
colecţia de brevete de invenţie româneşti, iar pentru documentare pagina OSIM conţine adresele necesare accesării unor baze de
date internaţionale din care se pot obţine informaţii gratuite, în special în domeniul brevetelor de invenţie.

II. FINANŢAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

18
Instrumente de garantare - Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM

FNGCIMM a fost înfiinţat în 2001 urmare apariţiei legislaţiei specifice:

- HG nr. 1048/2001 (MO nr. 682/29.10.2001) pentru aprobarea Programului pentru înfiinţarea Fondului Naţional de Garantare
a Creditelor pentru IMM;
- HG nr. 1211/2001 (MO nr. 785/11.12.2001) privind infiintarea Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM;
Beneficiarii garanţiei
Societăţi comerciale mici şi mijlocii, persoane juridice române organizate conform Legii nr. 31/1990, republicată, persoane fizice
sau asociaţii familiale române autorizate prin Legea nr.507/2002 care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr.133/1999 şi care
desfăşoară activităţi în domeniul industrial, comercial, al construcţiilor, transporturilor, turismului, prestărilor de servicii etc.

Definiţia IMM în România5 şi în Uniunea Europeană

Condiţii necesare pentru încadrarea în IMM Micro Mici Mijlocii
ROMÂNIA
Numărul maxim de angajaţi <10 <50 <250
Cifra de afaceri maximă (în milioane EURO) <8 <8 <8
Alte condiţii (capital social/ total drepturi de vot max. max. max.
deţinute de alte societăţi cu peste 250 angajaţi) 25% 25% 25%
UNIUNEA EUROPEANĂ
Numărul maxim de angajaţi <10 <50 <250
Cifra de afaceri maximă (în milioane EURO) - 7 40
Capital maxim (în milioane EURO) n/a 5 27
Alte condiţii (capital social/total drepturi de vot max. max.
deţinute de alte societăţi care nu sunt IMM) n/a 25% 25%

Zonele de acordare a garanţiilor la nivelul întregii ţări

Tipuri de garanţii
Acordarea de garanţii băncilor comerciale/instituţii finanţatoare pentru solicitanţii de credite în lei sau valută, IMM, persoane
fizice/asociaţii familiale (aşa cum au fost definite la beneficiarii garanţiei), respectiv:
 credite pe termen scurt, mediu şi lung destinate finanţării proiectelor de investiţii 6 sau finanţării ciclului de producţie (inclusiv
capital de lucru)
 scrisori de garanţie bancară
 contracte de leasing (maxim 3 rate consecutive)
 linii de credit.
Suma maximă garantată
Persoane juridice:
 investiţii, contracte de leasing, scrisori de garanţie: 300.000 EURO (echivalent în lei)
 finanţarea capitalului de lucru, linii de credit: 150.000 EURO (echivalent în lei)
Persoane fizice autorizate:
 investiţii, contracte de leasing, scrisori de garanţie: 75.000 EURO (echivalent în lei)
 finanţarea capitalului de lucru, linii de credit: 40.000 EURO (echivalent în lei)
Procentul de garantare:
Fondul poate emite garanţii în următoarele procente:
a) pentru beneficiarii (aşa cum au fost definiţi) deja constituiţi:
 75% din valoarea creditelor pentru finanţarea unui proiect de investiţii, scrisorilor de garanţie bancară, ratelor de leasing
cu termen de rambursare mai mare de 12 luni
 60% din valoarea unui credit/linii de credit pentru finanţarea nevoilor de fond de rulment ale întreprinzătorilor, scrisori
de garanţie bancară, cu termen de rambursare mai mic de 12 luni
b) pentru beneficiarii (aşa cum au fost definiţi) societăţi nou înfiinţate:
 80% din valoarea creditelor pentru investiţii, scrisorilor de garanţie bancară, contractelor de leasing cu termen de rambursare
mai mare de 12 luni
 70% din valoarea creditelor pentru investiţii, capital de lucru, linii de credit, contractelor de leasing cu termen de rambursare
mai mic de 12 luni
Se consideră societate nou înfiinţată societatea comercială care a fost înmatriculată în Registrul Comerţului cel mult de 6 luni,
perioada în care nu a desfăşurat nici o activitate.
Pentru societăţile nou înfiinţate (start-up) se solicită participarea cu fonduri proprii, minim 15% din valoarea proiectului de
investiţii.
Pentru diferenţa de până la 100% din valoarea finanţării, negarantată de Fond, este necesară prezentarea altor garanţii potrivit
normelor proprii ale băncii finanţatoare.
Comisioane percepute:
5
Conform Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinderilor private, pentru înfiinţarea si dezvoltarea IMM, imbunatatita de OG nr.
297/30.12.2000 (MO nr. 707/30.12.2001) pentru aprobarea normelor metodologice pentru implementarea Legii nr. 133/1999.
6
Sunt considerate investiţii realizarea de noi obiective şi/sau capacităţi de producţie, dezvoltarea, modernizarea şi/sau retehnologizarea
obiectivelor de investiţii, a capacităţilor de producţie, utilajelor şi maşinilor, instalaţiilor, a clădirilor şi construcţiilor existente, procurarea de
maşini şi utilaje, mijloace de transport, inclusiv achiziţii de produse în sistem leasing.
19
 1,5% din valoarea garanţiei aferentă creditelor, scrisorilor de garanţii bancare, contractelor de leasing la care termenul de
rambursare este de cel mult 12 luni;
 2,5% pe an din soldul garanţiei aferentă creditelor, scrisorilor de garanţii bancare, contractelor de leasing la care termenul de
rambursare este mai mare de 12 luni.
Documentele solicitate pentru obţinerea garanţiei
 solicitare de garantare din partea unităţilor teritoriale a băncii/instituţiei finanţatoare
 dosarul de credite întocmit conform normelor băncii/instituţiei finanţatoare solicitante
 declaraţia clientului
În cazul operaţiunilor de leasing:
 solicitarea de garantare
 dosarul de finanţare
 declaraţia utilizatorului
S-a continuat şi în 2003, capitalizarea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM capitalul social al fondului
ajungând la suma de 390,9 miliarde lei, de asemenea, a crescut gradul de reprezentare al fondului în teritoriu prin înfiinţarea de
sucursale. Suma aferentă capitalizării fondului pe anul 2003 a fost de 196,9 mld lei. Astfel, la sfârşitul anului, acestea erau în număr
de 10 reprezentanţe, repectiv în oraşele Baia Mare, Bacău, Braşov, Cluj, Craiova, Iaşi, Focşani, Piteşti, Ploieşti şi Timişoara.
Pentru dezvoltarea activităţii de garantare, FNGCIMM a mai încheiat în perioada de referinţă 12 convenţii de împărţire a riscului
cu următoarele bănci: Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare – GSC, Eximbank, Banca Românească, Casa de
Economii si Consemnatiuni, Raiffeisen Bank Romania, Banc Post, Alpha Bank, Romanian International Bank, Banca Romexterra,
Banca Comercială Carpatica si Eurom Bank şi cinci convenţii de garantare. De asemenea, a fost încheiată convenţia cu Agentia
SAPARD în scopul susţinerii IMM producătoare de bunuri şi servicii din mediul rural, participante în Programul SAPARD.
Pentru creşterea interesului băncilor şi atragerea unui număr cât mai mare de IMM beneficiare de garanţii acordate de fond, a fost
dezvoltat un nou produs „convenţia şi scrisoarea de garantare = convenţia de garantare”. Avantajele noului produs faţă de cel
practicat până în prezent prevede:
- plata integrală a garanţiei la prima solicitare a băncii, spre deosebire de modelul anterior (convenţia de împărţire
a riscului) cu plata efectuată în două etape la declanşarea executării silite/procedurii falimentului, respectiv după
finalizarea acesteia);
- plata garanţiei aferente creditelor în valută pe baza cursului de schimb valutar al BNR de la data înregistrării la
fond a cererii de plată a băncii, spre deosebire de utilizarea cursului de schimb de la data solicitării de garantare
a băncii, cum prevedea convenţia de împărţire a riscului.
S-au încheiat convenţii pentru acest produs cu: Raiffeisen Bank Romania, Banca Romterra, Eurom Bank, Banca Comercială
Carpatica şi Banca Românească şi este în curs de negociere încheierea de astfel de convenţii cu alte 7 bănci cu care fondul are
încheiate si convenţii de împărţire a riscului.
Comisioanele practicate de FNGCIMM pentru garanţiile acordate sunt:
- pentru garanţiile acordate pe baza convenţiilor de împărţire a riscului:
 1,5% pentru credite in lei şi în valută pe termen scurt;
 2,5% pe an pentru credite în lei pe termen mediu şi lung;
 1,6% pe an pentru credite în valută pe termen mediu şi lung.
- pentru garanţiile acordate pe baza convenţiilor de garantare:
 3,0% pe an pentru credite în lei, clasificate de bănci în categoria „standard”;
 2,5% pe an pentru credite în valută clasificate de bănci în categoria „standard”;
 3,5% pe an pentru credite în lei clasificate de bănci în categoria „în observaţie”;
 3,0% pe an pentru credite în valută clasificate de bănci în categoria „în observaţie”.

Situaţia garanţiilor acordate IMM si persoanelor fizice la 31.12.2003

Garantii – mil lei Număr garantii %
Valoric
Domenii activitate Solicitat Aprobat Aprobat Aprobat/solicitat
Industria textilă 25,159 15,571 11 61,9%
Comerţ 36,281 0 0 0,0%
Comunicaţii 9,629 6,044 4 62,7%
Industria alimentară 136,386 89,062 31 65,3%
Prestări servicii 85,601 42,773 20 49,9%
Industria produselor nemetalifere 17,049 17,045 9 99,9%
Transporturi Componenta27,237
36,200 valorică - mil19
lei 75,2%
Construcţii 140,961 100,035 29 70,9%
Prelucrarea
160.000 lemnului 80,833 44,488 19 55,%
Industria chimică şi metalurgică
140.000 80,656 49,461 14 61,3%
Producţia de calculatoare
120.000 7,052 2,374 4 33,6%
Agricultură
100.000şi silvicultură 66,852 34,371 11 51,4%
Solicitat
Persoane fizice
80.000 2,021 0 0 0,0%
Aprobat
Alte activităţi
60.000 18,144 11,616 6 64,0
40.000 Total 742,824 440,077 177 59,2%
20.000
20
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
 Componenta numerică

18
16
14
12
10 Solicitat

8 Aprobat
6
4
2
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Prin garanţiile acordate, FNGCIMM a sprijinit proiecte de investiţii pe termen scurt, mediu şi lung, astfel că din totalul de 177
garanţii aprobate, un număr de 96 de garanţii sunt aferente creditelor pe termen mediu şi lung, în valoare de 222,5 miliarde lei
(50,5%), iar 81 reprezintă garanţii aferente creditelor pe termen scurt, în valoare de 217,5 miliarde lei (49,5%).

Dezvoltări strategice
Continuarea capitalizării FNGCIMM şi a reprezentarii sale în profil teritorial (vezi şedinţa delegaţie miercuri 11 feb) de vorbit la
fond deoarece trebuia să prezinte lucrarea – doamna preşedinte Silvia Ciornei

Creşterea receptivităţii băncilor către nevoile IMM - SME facility

În aprilie 1999, CE prin Programul Phare a lansat componenta „SME facility” pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii în
ţările candidate. Facilitatea este menită să încurajeze creşterea şi dezvoltarea IMM prin facilitarea accesului la credite, leasing şi
operaţiuni de capital (equity operation). Prin această iniţiativă, Comisia Europeană recunoaşte rolul esenţial al IMM-urilor în
funcţionarea economiilor de piaţă orientate asupra investiţiilor private.
Această componentă pe orizontală este destinată dezvoltării serviciilor bancare orientate către întreprinderi mici şi mijlocii şi
promovării unor scheme de creditare menite să stimuleze dezvoltarea IMM
Facilitatea este gestionată în prezent de:
 Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (EBRD);
 Consiliul Băncii Europene de Dezvoltare (CEB) în cooperare cu KfW;
 Banca Europeană de Investiţii (EIB).Obiectivul Facilităţii de Finanţare a IMM
Obiectivul este de a îndemna băncile, firmele de leasing şi fondurile de investiţii de capital (intermediarii finanţări) din ţările
candidate de a-şi extinde şi menţine, pe termen lung, operaţiunile de finanţare a IMM-urilor.
Cum oferă sprijin Facilitatea intermediarilor financiari locali?
Existenţa a două componente:
- Fereastra de Credite, Garanţii şi Leasing oferă băncilor sau firmelor de leasing din ţările candidate credite şi fonduri de leasing
printr-o combinaţie de stimulente: onorarii de performanţă (performance fees), sprijin tehnic, garanţii parţiale pentru portofoliul
IMM al băncilor, precum şi alte stimulente.
- Fereastra de capital oferă participare la capital şi sprijin pentru managementul fondurilor.
Ce intermediari financiari pot participa?
Finanţarea este canalizată spre acei intermediari (bănci, firme de leasing şi fonduri de investiţii) din ţările candidate care pot
demonstra un nivel satisfăcător de viabilitate financiară, aptitudini de management şi un angajament pentru IMM în politicile lor de
împrumut/investiţii.
EBRD, CEB/KfW sau EIB identifică şi evaluează eligibilitatea intermediarilor financiari locali şi supervizează operaţiunile lor.
Modul în care IMM pot obţine avantaj datorită implementării acestei facilităţii
Termenii finanţării clienţilor IMM sunt stabiliţi de către intermediarii financiari locali conform criteriilor comerciale.
Creditele sau leasing-urile individuale către IMM se vor limita la 250,000 de EURO:
Ce IMM-uri pot participa?
Cele cu mai puţin de 250 de salariaţi, cu o cifră de afaceri anuală maximă de 40 milioane de EURO sau un bilanţ anual maxim de
27 milioane de EURO, după caz exemplul României cele cu mai puţin de 250 de salariaţi, cu o cifră de afaceri anuală maximă de 8
milioane de EURO.

 Situaţia actuală
În România este activă doar prima componentă (Fereastra de Creditare şi de Garantare prin care se oferă credite, garanţii şi
sprijin tehnic-construcţie instituţională pentru sectorul bancar românesc).

Până în prezent au fost semnate următoarele acorduri de împrumut cu băncile româneşti pentru implementarea acestei scheme:

21
 Alpha Bank Romania 20,0 MEURO
EURO
Banca Transilvania 15,1 MEURO
Banca Comercială Română 40,0 MEURO
Banca Agricolă Raiffeisen SA 15,0 MEURO
Banc Post 10,0 MEURO
Volksbank Romania 10,0 MEURO
BRD Sogelease 10,0 MEURO
TOTAL 120,1 MEURO
Schema se află în prezent în stadiul de implementare în întreaga ţară (în toate localităţile în care băncile implicate au filiale).

 Dezvoltări viitoare
În cadrul PHARE 2003 s-a semnat de către MIE în calitate de autoritate de contractare PHARE 3 propuneri de proiecte care se vor
dezvolta in cadrul componentei „SME facility” (Fereastra de Creditare şi de Garantare). Selecţia băncilor din România
participante în program se va face la Bruxelles printr-un Steering Committee desemnat de CE în acest scop. Cele trei instituţii
responsabile de implementare în România vor fi BEI, BERD, KfW şi CEB.

o PROGRAMUL - FACILITĂŢI FINANCIARE PENTRU IMM CU BANCA EUROPEANĂ PENTRU INVESTIŢII

(BEI)
Ţări beneficiare: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovenia, Slovacia.
Cost: 10 milioane €
Data expirării:
- 30.11.2004 (este ultima dată când poate fi semnată Înţelegerea de Contribuţie între Comisia Europeană şi BEI);
- 30 11 2012 - execuţia contractului.
BEI a aprobat 450 milioane € pentru facilitarea IMM-urilor din care 300 milioane € sunt înregistraţi în cadrul Proiectelor începând
cu 30 Iunie 2003.

Împrumuturi, Garanţii şi Ferestre de Leasing

Resurse BEI Contribuţie PHARE
Finanţare în 2001 300 30
Finanţare în 2001 150 15
Total 450 45

Oferirea de capital de risc şi finanţarea datoriilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) este un aspect important pentru
funcţionarea sectorului financiar al ţărilor candidate şi în curs de aderare.
Obiectivul general al Programului este de a asista ţările candidate şi în curs de aderare în continuarea reformei şi întărirea
sectorului financiar pentru a face faţă presiunii competiţionale şi forţei de piaţă în cadrul Uniunii Europene.
Unul din obiectivele trasate de Comisie este asigurarea unei cuprinderi egale a ţărilor în cadrul Programului. Din iunie 2003, BEI a
semnat Proiecte cu 8 ţări beneficiare, ce doresc aprobarea unei sume totale de 30 milioane € din Contribuţia Phare 2001.
Este de aşteptat ca intermediarii financiari din ţările candidate să aibă capacitatea de a acoperi necesităţile financiare ale IMM-
urilor şi ca IMM-urile să aibă un mai larg acces la finanţare prin:
- gradul prin care băncile participante sau companiile de leasing participante au o strategie clară pentru susţinerea IMM-
urilor;
- gradul în care IMM-urile vor resimţi scurtarea timpului solicitat pentru credite şi împrumuturi;
- gradul în care procedurile de credit şi leasing vor fi simplificate;
- personalul din cadrul băncilor sau companiilor de leasing care este familiar cu conceptul de oferire/leasing pentru IMM şi
implicaţia acestuia în afaceri;
- creşterea volumului de împrumuturi/închirieri ale băncilor participante/companiilor de leasing participante comparat cu
situaţia prezentă;
- creşterea numărului de clienţi IMM ale băncilor participante/companiilor de leasing participante comparat cu situaţia
prezentă;
- creşterea numărului de împrumuturi mici sau închirieri, comparat cu situaţia prezentă.

Eligibilitate şi criterii de selecţie

Băncile participante sau companiile de leasing participante
Băncile participante sau companiile de leasing participante sunt acelea care operează în ţările beneficiare, inclusiv cele înregistrate
local sau sucursale ale băncilor
Băncile participante sau companiile de leasing participante vor fi selectate pe baza capacităţii lor, stabilităţii financiare, reţelei de
sucursale şi prezenţa regională şi interesul lor în participarea la Program şi promovarea facilităţilor. Selecţia va ţine cont şi de
anterioară participarea acestora a acestora la programe de construcţie instituţională.
Criteriile de selecţie includ şi locaţia geografică, competiţia de piaţă între bănci/companii de împrumut, potenţialul de afaceri,
competenţa managerială a sucursalelor, implicarea pentru acordarea creditelor/împrumuturilor pentru IMM, deschiderea către noi
tehnologii şi dorinţa de a specializa şi fideliza personalul.
IMM-urile

22
Întreprinderile eligibile pentru subproiecte trebuie să fie conform definiţiei IMM a Recomandării Comisiei din 30 aprilie 1996.
Condiţiile pentru IMM includ şi întreprinzătorul individual (ca singură persoană). IMM-urile eligibile trebuie să:
- aibă capital majoritar privat sau să fie în stadiul final al procesului de privatizare;
- să nu aibă drept activităţi: jocurile de noroc, agenţii imobiliare, bancare, asigurări sau intermediere financiară, furnizarea
sau comerţul cu arme, ca şi activităţi care sunt pe Lista de Excludere a BEI.
Cheltuieli eligibile la nivelul IMM
Fondurile utilizate de IMM-uri sunt pentru finanţarea investiţiilor în mijloace fixe şi în capitalul de muncă şi pot implica noi
proiecte, sau în modernizarea sau extinderea afacerii existente în cadrul sectoarelor din lista ce urmează: industria manufacturieră,
industria agroalimentară, hotelieră, turism, economisirea energiei, protejarea mediului înconjurător, construcţii, comerţ şi servicii.
Bugetul
Comisia Europeană va sprijini împrumuturi, garanţii şi ferestre de leasing (leasing window) pentru Facilităţile Financiare ale IMM
–2003 cu 10 milioane €.

Fondul PHARE în milioane EURO IFI TOTAL

Construcţia Investiţii Total Phare
Instituţională (IB) Investiţii + IB
10 - 10 100 100

Toate contractele dintre BEI şi băncile participante sau companiile de leasing participante trebuie semnate până la 30.11.2006, iar
contractul trebuie finalizat până la 30.06.2012. Pentru fiecare proiect selectat, BEI acordă linii de credit pentru intermediarii
financiari locali cu o durată de câţiva ani (în mod normal 4 ani sau peste). Perioada execuţiei contractului a fost stabilită pentru a
permite o perioadă de implementare a proiectelor de cel puţin 6 ani.

Selecţia proiectelor şi aprobarea acestora

Propunerile de proiecte vor fi evaluate conform cu următoarele criterii:
- conform cu Înţelegerea de Contribuţie şi cu criteriile de eligibilitate;
- justificare nevoilor beneficiarilor;
- susţinerea proiectului;
- rezultatele calitative şi cantitative aşteptate;
- impactul proiectului în dezvoltarea IMM în ţările beneficiare;
- ţara în care este localizat proiectul.
Proiectele pot diferi de la o ţară la alta şi în funcţie de segmentul de piaţă al IMM-urilor vizate, urmare a acestora BEI poate
propune Comisiei excepţii de la principiile generale şi criteriile de eligibilitate.

Comisia va ţine secretariatul acestui program. Secretariatul coordonează fluxul de informaţii între sponsori (BEI, CEB/KfW, BERD)
în cadrul Steering Committee şi a întrunirilor tehnice şi în administrarea Contului Special. Evaluarea se face de către agenţii
Comisiei sau reprezentanţi autorizaţi prin vizite de monitorizare până la nivelul subproiectelor.

În cazul în care angajamentele stabilite nu sunt realizate din motive care rezultă din controlul BEI, Comisia va revedea programul şi
va dispune realocarea fondurilor neutilizate pentru alte scopuri specificate în obiectivele Programelor Phare.

o PROGRAMUL - FACILITATI FINANCIARE PENTRU IMM – 2003 CU BANCA EUROPEANA DE

RECONSTRUCTIE SI DEZVOLTARE
Tari beneficiare : Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia.
Contribuţie PHARE – 25 mil. EURO
Data pana la care va trebui semnat acordul dintre Comisie si BERD : 31.12.2004-01-21
Data expirarii executiei contractului : 30.11.2012
BERD a aprobat 700 milione EURO pentru facilitarea IMM-urilor si a incredintat 596.25 mil. Euro in Proiect.

LGLW EW
Resurse BERD Contribuţie Resurse BERD Contribuţie
Phare Phare
Finanţare in 1999 50 25 25 25
75 / / /
Finanţare adiţionala in 150 30 0 0
2000
Finanţare adiţionala in 150 30 0 0
2001
Finanţare adiţionala in 275 20 0 0
2002
Total 700 105 25 25

Nota : LGLW- garanţii de împrumuturi si fereastra de leasing

EW- fereastra capitalului de risc

23
Obiectivul general al programului este de a ajuta aderarea tarilor candidate in continuarea reformei si intarirea sectoarelor lor
financiare pentru a face fata presiunilor
- construirea unei mai mari confidente a intermediarilor financiari pentru angajarea la operatiunile financiare cu IMM-
urile ;
- intensificarea capacitatii intermediarilor financiari de a evalua si monitoriza riscurile conexe si de a administra expunerea
financiara a acestora ;
- o acoperire mai larga a tarilor la nivel national, prin incheierea unor mai multe de proiecte (programe) cu fiecare tara ;
- sustinerea si maximizarea impactului proiectelor existente sub imprumuturi, garantii si fereastra de leasing (leasing
window) provenind linii creditoare aditionale pentru intermediarii financiari.
Facand referire la Sub-Fereastra Rurala (Rural Sub-Window) o focalizare particulara se refera la urmatoarele obiective specifice:
- ajutarea intermediarilor financiari de a prevedea structurile specifice, inclusive termene financiare de durata lunga pentru
afacerile din zona rurala;
- ajutarea intermediarilor financiari in dezvoltarea unei strategii clare pentru sprijiniea economiei rurale;
- ajutarea intermediarilor financiari in adaptarea produselor si procedurilor de impunere a riscului la circumstantele
economiei rurale si in felul acesta facand valabile creditele financiare pentru afacerile rurale cu cat mai multe rate;
- imbunatatirea serviciilor intermediarilor financiari catre debitorii din sectorul rural.
Eligibilitatea si criteriile de selectare
Participarea bancilor si participarea companiilor de leasing
Participarea băncilor eligibile sau a companiilor de leasing sunt operaţionale in tarile beneficiare incluzând entităţile de
înregistrare locala, de licenţiere sau de constituire a unei societăţi comerciale si bănci subsidiare sau filiale ale acestora.
Bancile participante si Companile de Leasing vor fi selectate pe baza capacitatii lor, puterii economice, retelelor de filiale si
prezentei regionale, precum si dupa interesul acestora de a participa si promova facilitatile si obiectivele programului.
Criteriile de selectare includ locatia geografica, piata competitionala dintre banci/companiile de leasing, potentialul afacerii,
competenta in conducerea filialelor, implicarea in imprumuturi sau inchirierea financiara pentru IMM, deschiderea spre noua
tehnologie si devotamentul personal.
IMM- uri
Întreprinderile eligibile pentru acest Sub-proiect trebuie conformata cu definiţia IMM-urilor conform cu Recomandările Comisiei
din 30 Aprilie 1996. Termenul de IMM include întreprinzătorul individual. IMM-urile eligibile trebuie sa :
- nu aibă mai mult de 249 angajaţi ;
- nu mai mult de 40 milioane EURO cifra de afaceri anuala;
- nu mai mult decat maximul anual al balantei contabile de 27 milioane EURO ?
- proprietatea privata si controlul sa fie majoritare sau sa fie in ultima faza a procesului de privatizare
- sa aibe afaceri in activitatile urmatoare : jocuri de noroc, imobiliare, bancare, asigurari sau intermedieri financiare si
manufacturiere, aprovizionari sau schimburi de arme, precum si activitatile excluse de BERD.

Beneficiarii Sub-Ferestrei Rurale se impart in 2 grupuri :

1. Fermieri-care sunt inregistrati ca “producatori agricultori” in concordanta cu metoda de inregistrare folosita pentru
fermieri conform legislatiei nationale
2. Afaceri in mediul rural – indicatorii utilizati sa defineasca zona rurala eligibila va fi bazata pe criterii specifice, precum
densitatea populatiei sau locatia.

Cheltuieli eligibile la nivelul imm-urilor

Utilizarea fondurilor de către IMM poate fi făcuta pentru operaţiuni financiare sau investiţii in active fixe si capital de lucru si poate
implica proiecte noi, sau modernizarea sau expansiunea capitalului afacerilor existente in sectoarele următoare : industria
prelucrătoare, afacerile in domeniul agricol, hotelier, turistic, economisirea energiei si protecţia mediului înconjurător,
construcţiilor, comerţului , serviciilor si agricultura.
Bugetul
Comisia Europeana va suporta împrumuturi , garanţii si ferestre de leasing (leasing window) pentru Facilităţile Financiare ale
IMM –2003. 10mil. EURO de la Contribuţia PHARE vor fi daţi in special pentru Sub-Fereastra Rurala.

Fondul PHARE in milioane EURO IFI TOTAL

Construcţia Investiţii Total Phare
Instituţionala (IB) Investiţii + IB
25 - 25 125 150

Monitorizare si evaluare
La nivel operaţional, implementarea acestui Program va fi monitorizata prin rapoarte tehnice si financiare pentru a fi prezentate
BERD si Comitetului de Conducere.
In urma plăţii in avans, plata ratei va fi condiţionata de prezentarea către Comisie a raportului progresului operaţional semi-annual
sau anual si a raportului financiar si aprobarea următoare care urmează sa indice progresul operaţiunilor si a cheltuielilor
Contului Special.
Comisia poate duce la bun sfarsit(executa), din timp in timp, evaluarile activitatilor care se afla sub Acord. In aceasta idee agenţii
comisiei sau reprezentanţii autorizaţi pot plăti vizitele pentru monitorizare in cadrul nivelului sub-proioectului. Comisia îşi exercita
de asemenea responsabilităţile prin revizuirea conturilor de audit si a rapoartelor furnizate de BERD si prin evaluarea si auditul
propriu.

24
 o PROGRAMUL - FACILITATI FINANCIARE PENTRU IMM – 2003
CU CONSILIUL BANCII DE DEZVOLTARE EUROPEANA (CEB) IN COOPERARE CU KFW
Beneficiari : Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovenia, Slovacia
Contributie PHARE – 15 milioane EURO
Data pana la care va trebui semnat acordul dintre Comisie si BERD : 31.12.2004
Data expirării execuţiei contractului : 30.11.2012
- Acces la finanţare pentru IMM
- Acces la finanţare pentru fermieri si afacerile rurale
- Combinarea resurselor Comisiei, Consiliului Băncii de Dezvoltare Europeana (CEB) si KfW pentru accesul la finanţare.

CEB/KfW a aprobat 338 milioane EURO pentru facilitarea IMM-urilor si încredinţează 250 mil. Euro in Proiect.

Împrumuturi, Garanţii si Ferestre de Leasing

Resurse CEB/KfW Contribuţie PHARE
Finantare in 2000 113 21
Finantare in 2001 150 30
Finantare in 2001 75 15
Total 338 66

Obiective
Obiectivul general al programului este de a ajuta aderarea tarilor candidate in continuarea reformei si intarirea sectoarelor lor
financiare pentru a face fata presiunilor.
Obiective Specifice
- continuarea reformei si intarirea sectoarelor lor financiare pentru a face fata presiunilor
- construirea unei mai mari confidente a intermediarilor financiari pentru angajarea la operatiunile financiare cu IMM-urile ;
- intensificarea capacitatii intermediarilor financiari de a evalua si monitoriza riscurile conexe si de a administra expunerea
financiara a acestora ;
- o acoperire mai larga a tarilor la nivel national, prin incheierea unor mai multe de proiecte (programe) cu fiecare tara ;
- sustinerea si maximizarea impactului proiectelor existente sub imprumuturi, garantii si fereastra de leasing (leasing window)
provenind linii creditoare aditionale pentru intermediarii financiari.

Facand referire la Sub-Fereastra Rurala (Rural Sub-Window) o focalizare particulara se refera la urmatoarele obiective specifice:
- ajutarea intermediarilor financiari de a prevedea structurile specifice, inclusive termene financiare de durata lunga pentru
afacerile din zona rurala;
- ajutarea intermediarilor financiari in dezvoltarea unei strategii clare pentru sprijiniea economiei rurale;
- ajutarea intermediarilor financiari in adaptarea produselor si procedurilor de impunere a riscului la circumstantele economiei
rurale si in felul acesta facand valabile creditele financiare pentru afacerile rurale cu cat mai multe rate;
- imbunatatirea serviciilor intermediarilor financiari catre debitorii din sectorul rural.
Sub-Fereastra Rurala – va fi deschisa pentru a permite un terghet specific pentru a dezvolta creditul rural dintre intermediarii
financiari.
KfW va selecta intermediarii financiari locali care sunt dispuşi, interesaţi si capabili sa-si extindă operaţiile financiare.

Contribuţia PHARE in valoare de 15 milioane EURO va putea fi utilizata pentru :

1. Asistenta Tehnica pentru Băncile Participante, Companiile de Leasing, Băncile de împrumut sau Companiile Intermediare de
Leasing
2. Taxe performante pentru Băncile Participante, Companiile de Leasing, Băncile de împrumut sau Companiile Intermediare de
Leasing
3. Garantarea Împrumuturilor pentru Băncile Participante sau Băncile de Împrumuturi
4. Taxe de management
Raporturi pentru sprijinirea financiara si filiale
Program Pârghie
Proporţia generala dintre resursele CEB/KfW si alocaţia Phare pentru acest program este egala sau mai mare de 5/1. CEB/KfW va
prevedea la sfârşit 75 mil. EURO in forma de împrumuturi si EC va prevedea maximum 115 mil. EURO.
Proiect Pârgie
Pentru fiecare proiect, proporţia dintre resursele CEB/KfW si contribuia Phare va fi nu mai mare decât 3/1.
Mărimea Proiectului si Subproiectului
Mărimea fiecărui proiect va fi, in principal, intre 5-15 milioane EURO si mărimea maxima a împrumutului sau împrumutul pe IMM
(Subproiect) va trebui sa fie de 250,000 EURO. Fiecare proiect va acoperi un număr de Subproiecte.
Asistenta Tehnica
Nu mai mult de 70% din Contribuţia Phare alocata LGLW va fi utilizata pentru TA. Participarea TA in Contribuţia Phare pentru
proiectul specific poate varia intre Proiecte.
Eligibilitatea si criteriile de selecţie
Participarea bancilor si participarea companiilor de leasing
Participarea băncilor eligibile sau a companiilor de leasing sunt operaţionale in tarile beneficiare incluzând entităţile de
înregistrare locala, de licenţiere sau de constituire a unei societăţi comerciale si bănci subsidiare sau filiale ale acestora.

25
Bancile participante si Companile de Leasing vor fi selectate pe baza capacitatii lor, puterii economice, retelelor de filiale si
prezentei regionale, precum si dupa interesul acestora de a participa si promova facilitatile si obiectivele programului.
Criteriile de selectare includ locatia geografica, piata competitionala dintre banci/companiile de leasing, potentialul afacerii,
competenta in conducerea filialelor,implicarea in imprumuturi sau inchirierea financiara pentru IMM, deschiderea spre noua
tehnologie si devotamentul personal.
IMM- uri
Întreprinderile eligibile pentru acest Sub-Proiect trebuie conformata cu definiţia IMM-urilor conform cu Recomandările Comisiei
din 30 Aprilie 1996. Termenul de IMM include întreprinzătorul individual. IMM-urile eligibile trebuie sa :
- nu aibă mai mult de 249 angajaţi ;
- nu mai mult de 40 milioane EURO cifra de afaceri anuala;
- nu mai mult decat maximul anual al balantei contabile de 27 milioane EURO ?
- proprietatea privata si controlul sa fie majoritare sau sa fie in ultima faza a procesului de privatizare
sa aibă afaceri in activităţile următoare : jocuri de noroc, imobiliare, bancare, asigurări sau intermedieri financiare si
manufacturiere, aprovizionări sau schimburi de arme, precum si activităţile excluse de CEB sau KfW.
Beneficiarii Sub-Ferestrei Rurale se impart in 2 grupuri :
-Fermieri-care sunt inregistrati ca “producatori agricultori” in concordanta cu metoda de inregistrare folosita pentru fermieri
conform legislatiei nationale
-Afaceri in mediul rural – indicatorii utilizati sa defineasca zona rurala eligibila va fi bazata pe criterii specifice, precum
densitatea populatiei sau locatia

Cheltuieli eligibile la nivelul imm-urilor

Utilizarea fondurilor de către IMM poate fi făcuta pentru operaţiuni financiare sau investiţii in active fixe si capital de lucru si poate
implica proiecte noi, sau modernizarea sau expansiunea capitalului afacerilor existente in sectoarele următoare : industria
prelucrătoare, afacerile in domeniul agricol, hotelier, turistic, economisirea energiei si protecţia mediului înconjurător,
construcţiilor, comerţului , serviciilor si agricultura.
Bugetul
Comisia Europeana va suporta împrumuturi , garanţii si ferestre de leasing (leasing window) pentru Facilităţile Financiare ale
IMM –2003 cu 15mil. EURO de la Contribuţia PHARE care vor fi acordaţi in special pentru Sub-Fereastra Rurala.

Fondul PHARE in milioane EURO IFI TOTAL

Construcţia Investiţii Total Phare
Instituţionala (IB) Investiţii + IB
15 - 15 75 90

Monitorizare si evaluare
La nivel operaţional, implementarea acestui Program va fi monitorizata prin rapoarte tehnice si financiare pentru a fi prezentate
CEB/KfW si Comitetului de Conducere.
In urma plăţii in avans, plata ratei va fi condiţionata de prezentarea către Comisie a raportului progresului operaţional sem-anual
sau anual si a raportului financiar si aprobarea următoare care urmează sa indice progresul operaţiunilor si a cheltuielilor
Contului Special.
Comisia poate duce la bun sfarsit (executa), din timp in timp, evaluarile activitatilor care se afla sub Acord. In aceasta idee agenţii
comisiei sau reprezentanţii autorizaţi pot plăti vizitele pentru monitorizare in cadrul nivelului sub-proiectului. Comisia îşi exercita
de asemenea responsabilităţile prin revizuirea conturilor de audit si a rapoartelor furnizate de CEB/KfW si prin evaluarea si auditul
propriu.

Accesul la microcredite-MIRO BANK

Miro Bank a devenit operaţională la 1 iulie 2002. În prezent funcţionează cu 6 sucursale deschise la: Bucureşti (două agenţii
Pantelimon şi Militari), Braşov, Cluj, Timişoara, Constanţa şi Craiova.
Miro Bank a preluat activele societăţii Micrienterprise Credit România SA ceea ce ia permis utilizarea unui portofoliu considerabil:
peste 1500 de clienţi care au beneficiat de oferta societăţii menţionate.
Misiunea băncioi este de a oferi finanţare microîntreprinderilor, cabinetelor individuale, asociaţiilor familiale, întreprinderilor mici
şi mijlocii, prin împrumuturi rapide şi în condiţii avantajoase.
Rapiditatea, flexibilitatea, profesionalismul şi lipsa de birocraţie reprezintă atuurile băncii în atingerea obiectivelor propuse.
Tipuri de credit: credit rapid până la 2,500 USD/EURO; credit de afaceri până la 10,000 USD/EURO; credit pentru investiţii până
la 100,000 USD/EURO.
Cum se obtine un credit de la Miro Bank? 
Pentru obtinerea unui imprumut trebuie parcurse urmatoarele etape:
1. Completarea de catre Client a unei cereri de imprumut (la sediul celei mai apropiate sucursale Miro Bank)
2. Efectuarea de catre Ofiterul de Credit a analizei activitatii clientului, ce presupune:
deplasarea la sediul si punctele de lucru ale clientului, 
solicitarea documentelor financiar-contabile, 
evaluarea garantiilor
3. Decizia Comitetului de Credit 
4. Initierea formalitatilor legale de acordare a creditului
5. Semnarea contractului de credit si acordarea creditului.

26
Pentru Clientii noi care solicita imprumuturi in valoare de pana la 1,000 USD/EUR comisionul de acordare a creditului este 0%.
Aceasta cu conditia ca, Clientul sa isi deschida un cont curent la Miro Bank, cont care va ramane activ pe toata durata creditului.
In cazul in care Clientul nu doreste sa-si deschida un cont curent la Miro Bank, se va percepe comisionul de acordare a creditului,
iar ratele lunare de rambursare a imprumutului vor fi platite de catre Client Miro Bank fie in cash, fie printr-o alta banca.
In cazul Clientilor recurenti, optiunile mai-sus-mentionate sunt valabile pentru sume de pana la 1,500 USD/EUR.
Miro Bank nu va finanta societati implicate in urmatoarele activitati:
 Productia sau comercializarea oricarui produs sau prestarea oricarui serviciu, considerat ilegal in baza legilor sau
reglementarilor tarii gazda sau a conventiilor sau acordurilor internationale 
 Procese de productie sau activitati care implica utilizarea muncii copiilor, in conditii periculoase sau de exploatare
 Productia sau comercializarea de arme si munitii
 Productia sau comercializarea, ca activitate principala, a tutunului
 Productia sau comercializarea, ca activitate principala, a alcoolului si bauturilor (altele decat berea si vinul)
 Jocuri de noroc, cazinouri si intreprinderi similare
 Speculatii valutare
 Investitii in valori mobiliare de orice fel.
Servicii bancare
 Plăţi, conturi curente
Modul de lucru:
1.Efectuarea de plati si incasa sume in ROL, USD sau EUR;
2.Accesarea creditelor contractate sau depozitele la termen ajunse la scadenta;
3.Eliberarea de extrase de cont dupa fiecare tranzactie.
Conditii si termene specifice7
1.Taxa emitere card8;
2.Comision lunar pentru administrarea contului, platibil in ultima zi a fiecarei luni.
Servicii bancare fara comision doar pentru clientii MIRO BANK:
1.Retrageri/depuneri de numerar;
2.Schimburi valutare non-cash;
3.Transferuri banesti intre clientii MIRO BANK;
4.Transferuri intre sucursalele MIRO BANK;
5.Formulare bancare si extrase de cont.
 Conturi de Economii
  USD EUR ROL
  Dobanda anuala
Persoane fizice 1.00% 1.25% 6.00%
Persoane juridice 1.10% 1.35% 6.50%
  Avantaje:
- Economisirea de diferite sume in ROL, USD sau EUR;
- Acumularea dobanzii;
- Retragerea unei sume totale de pana la 10.000 Euro (sau echivalent) fara preaviz de retragere si fara plata unui comision;
- Eliberarea de extrase de cont dupa fiecare tranzactie.
Conditii si termene specifice8
1.Rata anuala a dobanzii pentru soldul conturilor de economii6;
2.Pentru retragerea unor sume mai mari de 10,000 Euro (sau echivalent) preavizul de retragere este de 2 zile;
3.Sumele pentru care nu s-a emis un preaviz de retragere de 2 zile presupun plata unui comision de 0,2%;
4.Dobanzi preferentiale pentru persoane juridice.
 Depozite la Termen
Moneda Suma minima Comision din Dobanzi
La termen suma 1 luna 3 luni 6 luni 12 luni
restituita
1 luna 3 luni 6 luni 12 luni
Persoane fizice
USD 500 400 300 100 - 2.00% 2.25% 2.50% 3.00%
EUR 500 400 300 100 - 2.75% 3.00% 3.25% 3.50%
ROL 1 000 000 - 14.50% 16.00% 16.25% 17.50%
  Persoane juridice
USD 500 400 300 100 - 2.10% 2.35% 2.60% 3.10%
EUR 500 400 300 100 - 2.85% 3.10% 3.35% 3.60%
7
Sumele minime initiale, comisioanele bancare si alte detalii privind conturile curente sunt actualizate periodic si afisate.

8
Ratele dobanzilor, sumele minime initiale, comisioanele bancare si alte detalii privind conturile de economii sunt actualizate periodic si afisate in
holul bancii.

27
 ROL 1 000 000 - 15.00% 16.50% 16.75% 18.00%

Sunt instrumente de economisire in ROL, USD sau EUR purtatoare de dobanda, cu scadente la: 1, 3, 6, si 12 luni.
Depozitele la termen permit:
1.Opţinerea de dobanzi mai mari decat cele specificate in lista de preturi in cazul depunerii de sume mari;
2.Incasarea lunara a dobanzii acumulate
3.Reinvestirea lunară a capitalului impreuna cu dobanda intr-un nou depozit sau transferul acesteia in creditul contului curent.
 Transferuri internationale
Din septembrie 2002, MIRO BANK a devenit membra SWIFT, ceea ce asigura transferuri internationale mai rapide pentru clientii
bancii. In operatiunile internationale, MIRO BANK utilizeaza experienta solida si reteaua mondiala a Commerzbank. COD SWIFT:
MIROROBU
Banci partenere din fosta Iugoslavie, Albania, Bosnia, Georgia, Rusia, Ucraina, Moldova.

Alte instrumente financiare neconvenţionale

-Fondul Româno-American pentru Investitii (FRAI)
FRAI a fost înfiinţat în 1994 de Guvernul SUA pentru a contribui la dezvoltarea sectorului privat din România. Scopul este de a
sprijini firmele mici şi mijlocii din România să se extindă şi să prospere, oferindu-le acces la finanţări pe termen mediu. În general,
sumele investite variază între 850,000 şi 5,000,000 USD şi chiar peste, pentru fiecare beneficiar, dar Fondul poate participa sau
aranja co-finanţări pentru sume mai mari. Fondul a stabilit programe speciale pentru sume mai mici, cum ar fi “Programul de
Micro-Imprumuturi” prin care au fost acordate microcredite, in perioada 2002-2003, pentru un număr de 1100-1200 de
întreprinderi mici şi mijlocii .
- Oresa Ventures
Oresa Ventures urmãreşte sã investeascã în firme private al cãror management are o strategie de dezvoltare bine conturatã şi care
au potenţial de a deveni lideri în domeniile lor de activitate într-o perioadã de 3 - 5 ani.
A fost înfiintat în 1997 şi are ca fonduri disponibile pentru România 25 mil USD. Fondul este condus de Global Euro Asia
Management Company, iar consultant pentru România este Global Valori Mobiliare. Fondul are ca ţinte companiile de automobile,
industrie petrochimică şi cele specializate pe bunuri de larg consum. Investiţiile fondului nu depăşesc 33% din capitalul social al
companiilor respective. Astfel, în perioada 2002-2003, Oresa Ventures a investit capital şi a oferit consultanţă de specialitate în
domeniile financiar, bancar şi de marketing pentru 2 IMM.
- Barings Private Equity
A început operând cu aproximativ 50 mil USD capital de risc şi se aşteaptă să atragă alte 60 mil USD. Aproximativ 40% din
capitalul fondului este reţinut pentru România, având ca ţinte societăţile mijlocii şi mari ce activează în orice sector cu perspective,
mai puţin industria de media.
- Black Sea Fund
A fost înfiinţat în August 1998. Este al patrulea fond administrat de Global Finance şi este afiliat la Greek Latzis Group. Black Sea
Fund este succesorul Euromerchant Balkan Fund, administrat de Global Finance International Ltd. Euromerchant Balkan Fund,
având disponibili pentru Romania 12 mil USD. Capitalul deja investit este de 14 mil USD. Investiţiile au fost făcute în companii
precum Queen, Delrom si Star Foods. Principalele criterii de investiţii sunt: minimum 2 mil USD necesari pentru investiţia
respectivă, poziţie minoritară activă, participare alături de un partener strategic, poziţie semnificativă pe piaţă şi un management de
calitate.
- Danube Fund Ltd
Danube Fund Ltd. este un fond de investiţii de risc ce investeşte în principal în România, în companii profitabile cu un mare
potenţial de creştere. Managementul fondului este deţinut de Southeastern Europe Management Co., cu sediul în Atena şi sucursala
la Bucureşti. Capitalul disponibil este de 30 mil USD din care 19 mil USD au fost deja investiţi. Investitorii sunt Alpha Credit
Group, E.B.R.D., I.F.C. (Banca Mondială), Bankers Trust, alţi investitori instituţionali şi industriaşi greci având proiecte de
investiţii în regiune. Investiţiile trebuie să îndeplinească criterii: investiţii directe în capital privat sau mixt, poziţie minoritară,
valoarea proiectelor să fie între 0.5 si 2.5 mil USD , rata rentabilităţii să fie de minim 30% pe an.
- Fondul Roman Post Privatizare (FRPP)
Fondul dispune de 44 milioane Euro şi are ca scop investiţia în firme româneşti mijlocii care au perspective de creştere economică
şi pot realiza profit. Contribuţia fondului poate varia de la 0.3 mil Euro până la 3 mil Euro. Această contribuţie are o durată
limitată şi nu trebuie să ofere fondului poziţia de acţionar majoritar. Administratorul Fondului este GED Capital Development, iar
operaţiunile Fondului sunt sprijinite prin 10 mil Euro ca asistenţă tehnică oferită de UE (Uniunea Europeană), prin intermediul
programului Phare.
Obstacolele principale în dezvoltarea pieţei financiare pentru promovarea C&D şi promovarea IMM inovative:
- stadiul incipient de organizare şi functionare a noilor entităţi cu atribuţii în promovarea şi realizarea transferului tehnologic;
- nivelul insuficient de impementare a actiunilor şi instrumentelor de diseminare a informatiilor şi transferului de cunoştinţe;
- costurile relativ mari ale noilor tehnologii în condiţiile unor resurse financiare reduse de care dispun IMM româneşti;
- piata financiară insuficient de matură pentru a opera cu instrumente financiare specifice cum ar fi venture capital, equity capital
etc.

Concluzii
În perioada 2002 - 2003, derularea principalelor programe de finanţare a IMM româneşti a avut loc prin băncile, fondurile de
investiţii şi fondurile de dezvoltare din România (24%) urmate de fondurile de investiţii şi dezvoltare din străinătate (20%), Phare
(20%), Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (12%), Guvernul României (8%), şi alte instituţii.
Graficul de mai jos redă ponderea surselor de finanţare acordate de instituţii româneşti şi străine pentru susţinerea sectorului IMM

28
 Ponderea institutiilor straine si locale in totalul surselor de finantare a IMM

Banci, fonduri de investitii si dezvoltare din Romania

2% 2% Fonduri de investitii si dezvoltare straine
4%
4%
24% PHARE
4%
BERD
8%
Guvernul Romaniei

Agentii nationale si centre de dezvoltare economica

Guvernul Elvetiei
12%
Banca Mondiala
20%
Ministerul Federal German pentru Cooperare
Economica si Dezvoltare
Banca Europeana de Investitii
20%

Sursa: informaţii ANIMMC

Perspectivele dezvoltării pieţei creditului IMM

Realizarea unor proiecţii realiste cu privire la evoluţia pieţei creditului IMM este dificil de realizat din mai multe considerente:
- în ceea ce priveşte oferta, este greu de evaluat măsura în care programele de creditare derulate din surse puse la dispoziţie de
finanţatorii externi (BERD, Phare, guvernele american şi german etc.) vor atinge obiectivele pentru care au fost create,
respectiv implicarea băncilor în respectiva activitate şi continuarea sa din surse proprii (în condiţiile particularizării ofertei în
funcţie de caracteristicile IMM) şi după ce nu vor mai fi puse la dispoziţie astfel de fonduri. Totodată, nu se poate aprecia
durata unor astfel de programe şi sumele care vor fi alocate pe termen mediu prin acestea.
- o previziune a cererii de credite pentru IMM este dificil de realizat în condiţiile în care evoluţia de ansamblu a sectorului IMM
în ansamblul economiei este greu predictibilă, date fiind numeroasele variabile care o influenţează. În acest sens, trebuie avuţi

29
 în vedere factori precum starea generală a economiei (stabilitatea macroeconomică), modificarea legislaţiei fiscale, înfiinţarea
unor fonduri de investiţii orientate către IMM, efectele pe care le vor avea asupra atragerii investiţiilor străine, liberalizarea
contului de capital şi o eventuală îmbunătăţire a ratingului de ţară al României. Este de remarcat faptul că în ultimii ani s-a
înregistrat o creştere importantă a numărului întreprinderilor mici şi mijlocii ca urmare a fenomenului de relocalizare a unor
întreprinderi străine sau a transferării în România a unora din diviyiunile acestora (spre exemplu, la sfârşitul anului 2002 se
aflau în această situaţie 12.000 de societăţi italiene, aproximativ 13% din numărul total de IMM existente în România). Acest
proces se poate amplifica în viitor pe măsura implementării măsurilor de liberalizare a mişcărilor de capital. De asemenea, este
de menţionat faptul că evoluţia sectorului IMM este ciclică, urmând trendurile generale manifestate în economie.
- în plus, trebuie luat în considerare şi o posibilă modificare a percepţiei băncilor cu privire la anumite categorii de IMM şi
reconsiderarea importanţei lor în strategia de produse a acestora (spre exemplu, orientarea către IMM nou-înfiinţate ca urmare
a unui proces de relocalizare a unor firme străine, în condiţiile în care acestea beneficiază de suficient capital şi de experienţă
antreprenorială, inclusiv în ceea ce priveşte întocmirea documentaţiei de credit);
- piaţa creditului va fi influenţată şi de gradul de dezvoltare viitoare a altor produse care se adresează nevoii de finanţare a IMM
(creditul comercial, factoring, leasing etc.), precum şi de implicarea cooperativelor de credit în creditarea sectorului IMM. în
ceea ce priveşte acest ultim aspect, mentionăm că se impune, în măsura în care vor exista date disponibile, aprofundarea
analizei în ceea ce priveşte modul în care cooperativele de credit pot reprezenta, pentru finanţarea IMM, o alternativă la
creditul bancar;
- perspectivele de dezvoltare a fondurilor de investiţii cu capital de risc (venture capital) care reprezintă în ţările în care
procesul de integrare în Uniunea Europeană este în curs de definitivare o sursă de finanţare importantă îndeosebi pentru micro
întreprinderi şi întreprinderile nou înfiinţate.
Abordări în Strategia de dezvoltare a IMM pe perioada 2004-2008 – Prioritatea C
o Program pentru stimularea capitalizării IMM productive;
o Program pentru susţinerea apariţiei unei reţele naţionale de Fonduri de Garantare pentru IMM;
o Program pentru finanţarea de start-up în sectoare prioritare;
o Program pilot pentru stimularea IMM inovative prin instrumente financiare adecvate;
o Implementarea schemelor SME facility pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale a băncilor;
o Participarea instituţiilor financiare în componenta „Instrumente financiare” din cadrul Programului multianual pentru
întreprinderi şi spirit antreprenorial, în special pentru IMM (2001-2005).

III. DEZVOLTAREA CULTURII ANTREPRENORIALE

Programe multianuale desfăşurate de Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
 PROGRAMUL NAŢIONAL MULTIANUAL PE PERIOADA 2002-2005 PENTRU SUSŢINEREA ACCESULUI
ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII LA SERVICII DE INSTRUIRE ŞI CONSULTANŢĂ
Alocaţie bugetară în 2003 a fost de 12,2 miliarde lei. Programul urmăreşte:
- dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoaşterea şi gestionarea optimă a resurselor, în vederea adaptării
rapide la rigorile determinate de globalizarea pieţelor şi integrarea României în Uniunea Europeană;
- creşterea numărului de întreprinzători de succes;
- îmbunătăţirea performanţelor economice şi tehnice a IMM, prin creşterea gradului de pregătire a personalului IMM şi
utilizarea serviciilor specializate de instruire şi consultanţă
- promovarea investiţiilor în producţie şi servicii prin creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare.
Programul constă în acordarea de alocaţii financiare nerambursabile care acoperă 60% din valoarea cheltuielilor eligibile
efectuate (exclusiv TVA), dar fără să depăşească plafoanele maxime stabilite pentru fiecare activitate eligibilă şi în limita sumei
maxime de 80 milioane lei pentru un beneficiar, pe parcursul a 2 ani consecutivi.
Până la data de 31.12.2003:
 au fost înregistrate un număr de 332 de cereri de acord de principiu pentru finanţare
 au fost evaluate 332 de cereri de acord de principiu, dintre care 101 cereri au fost refuzate, iar 231 de cereri au primit
notificare de aprobare de principiu pentru suma totală de 12,2 miliarde lei

Notificări eliberate in 2003

116
instr.
consult.
214

Activitate instruire: Activitate consultanţă:

 Nr. cereri aprobate de principiu – 116  Nr. cereri aprobate de principiu – 214
30
  Valoarea finanţării aprobată de principiu –  Valoarea finanţării aprobată de principiu –
3.777.813.036 lei 8.772.503.100 lei
 Valoarea alocaţiei financiare nerambursabile  Valoarea alocaţiei financiare nerambursabile
eliberată: 2.809.493.338 lei eliberată: 4.753.067.998 lei

Total AFN eliberate: 7.562.561.336 lei

Situaţia comparativă
AFN notificate/AFN eliberate

8.772
10.000
8.000 4.753
6.000 3.772 2.809
4.000
2.000
0
valoare AFN valoare AFN instruire
consultanţă

solicitate eliberate cf. doc. justificative

au fost refuzate la plată 22 de Cereri de eliberare a alocaţiei financiare nerambursabile în valoare de 1.005.170.136 lei. În urma
rectificării bugetare, bugetul programului s-a suplimentat cu 4,2 miliarde lei. După publicarea în MOf. a bugetului rectificat a
urmat o a doua etapă de depunere a Cererilor tip de acord de principiu pentru finanţare. ANIMMC a făcut publică relansarea
programului prin emiterea unui comunicat de presă şi a anunţurilor în presă.

 PROGRAM PENTRU ORGANIZAREA TÂRGULUI PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII – TIMM 2003
Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie a iniţiat şi organizat Târgul pentru Întreprinderile Mici şi
Mijlocii – TIMM 2003 „Start & Performanţă”, atât la nivel naţional în Bucureşti, cât şi la nivel regional în 5 din cele mai
importante şi reprezentative oraşe ale ţării: Piatra-Neamţ, Braşov, Deva, Timişoara, Cluj-Napoca, în colaborare cu Camera de
Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică IBD/GTZ, Romexpo,
S.C.Promotion Company, Prefecturile judeţene şi Camerele de Comerţ şi Industrie teritoriale (procedura aprobată prin O.M. nr.
114/2003). Obiectivul TIMM s-a referit la promovarea spiritului antreprenorial şi ocuparea forţei de muncă din sectorul IMM.
Segmentul ţintă al TIMM (2002, 2003) a reprezentat IMM-le deja înfiinţate, persoanele care au idei de afaceri şi caută mijloace
tehnice şi financiare de realizare a acestora.

DESFĂŞURAREA TIMM 2003

Localitate/ Locaţie Organizatori

Perioadă de
desfăşurare
Piatra Neamţ Târgul de vară Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
1 – 3 august 2003 Piatra-Neamţ, situat Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului
în zona centrală a Bucureşti
oraşului Piatra- IBD/GTZ – Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică
Neamţ ROMEXPO SA
Prefectura Judeţului Neamţ
Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ

EXPOZANŢI : 41firme şi instituţii

Nr. evenimente : 20 seminarii şi mese rotunde
Nr. vizitatori : cca. 700 persoane
Braşov ITC – International Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
Trade Center Braşov Prefectura Judeţului Braşov
20 – 22 septembrie Camera de Comerţ şi Industrie Braşov
2003 FPIMM – Fundaţia pentru promovarea IMM-urilor Braşov
IBD/GTZ – Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică

EXPOZANŢI : 50 firme şi instituţii

Nr. evenimente : 36 seminarii şi mese rotunde
Nr. vizitatori : cca. 2000 persoane

31
 Localitate/ Locaţie Organizatori
Perioadă de
desfăşurare
Deva Sala Sporturilor Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
26 – 28 septembrie Prefectura Judeţului Hunedoara
2003 Camera de Comerţ şi Industrie Hunedoara
Consiliul Judeţean Hunedoara
IBD/GTZ – Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică

EXPOZANŢI : 40 firme şi instituţii

Nr. evenimente : 37 seminarii şi mese rotunde
Nr. vizitatori : cca. 1200 persoane
Timişoara Halele MECATIM Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
3 – 5 octombrie (fosta fabrică de de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului
2003 autoturisme) Bucureşti
IBD/GTZ – Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică
Prefectura Judeţului Timiş
Primăria Municipiului Timişoara
Consiliul Judeţean Timiş
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara
Expotim

EXPOZANŢI : 36 firme şi instituţii

Nr. evenimente : 30 seminarii şi mese rotunde
Nr. vizitatori : cca. 3000 persoane
Bucureşti Pavilion expoziţional Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
24 – 26 octombrie ROMEXPO Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului
2003 Bucureşti
IBD/GTZ – Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică
ROMEXPO SA

EXPOZANŢI : 80 firme şi instituţii

Nr. evenimente : 50 seminarii şi mese rotunde
Nr. vizitatori : cca. 10.000 persoane
Cluj–Napoca Complex expoziţional Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
7 – 9 noiembrie EXPOTRANSILVANIA Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului
2003 Bucureşti
IBD/GTZ – Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică
Prefectura Judeţului Cluj
Camera de Comerţ şi Industrie Cluj
SC. « EXPOTRANSILVANIA » SA

EXPOZANŢI : 55 firme şi instituţii

Nr. evenimente : 34 seminarii şi mese rotunde
Nr. vizitatori : 500 persoane
EXPOZANŢI : 302 firme şi instituţii
TOTAL REZULTATE Nr. evenimente : 207 seminarii şi mese rotunde
Nr. vizitatori : 17400 persoane

Atribuţiile organizatorilor acestor evenimente:

ANIMMC: coordonator, integrator şi centralizator de informaţii; Promotion Company – producător executiv, realizator al planului
de promovare al evenimentului; ROMEXPO – probleme legate de organizarea spaţiului şi selectarea expozanţilor (târgurile de la
Piatra-Neamţ şi Bucureşti); IBD/GTZ – probleme legate de tematica evenimentului, centralizarea şi asigurarea parţială a
referenţilor pentru seminarii, mese rotunde şi work-shop-uri.
ANIMMC a sprijinit ediţiile regionale furnizând:
Materiale informative şi de promovare atât a târgului, cât şi a programelor de susţinere a sectorului IMM, derulate de Agenţia
Naţională pentru IMM şi Cooperaţie (broşuri, pliante, afişe personalizate pentru fiecare ediţie în parte)
Contribuţie financiară pentru fiecare ediţie regională 89.726.000 lei (2.000 Euro + TVA)
Sprijin logistic.
Obiectivul TIMM 2003: promovarea spiritului antreprenorial şi ocuparea forţei de muncă în sectorul IMM
 Target grup: IMM deja înfiinţate, persoane care au idei de afaceri şi caută mijloace tehnice şi financiare de realizare
 Nr. vizitatori (conform contorizării electronice): apoximativ 10.000 persoane în Bucureşti, iar pentru ediţiile regionale între
4000 persoane – Cluj şi cca. 700 persoane în Piatra Neamţ.
 Nr. expozanţi : circa 80 firme şi instituţii publice sau private în Bucureşti, şi cca. 50 la ediţiile regionale

32
 Un punct de atracţie al târgului a fost prezentarea unui program bogat cuprinzând seminarii, mese-rotunde, ateliere de lucru.
Aceste evenimente au fost gândite în scopul asigurării accesului la informaţii legate de mediul de afaceri, tinerilor absolvenţi,
elevilor şi studenţilor sau altor categorii de persoane animate de spiritul antreprenorial, participante la ediţiile TIMM 2003.
 La ediţia naţională din Bucureşti numărul seminariilor, meselor rotunde şi atelierelor de lucru a fost de 50, iar numărul de
participanţi la aceste evenimente de peste 3000 persoane. Participarea la evenimentele interactive desfăşurate la ediţiile
regională a fost mai scazută, între 150 şi 200 persoane/ediţie.
 La structurarea tematicii abordate în cadrul seminariilor, meselor rotunde şi atelierelor de lucru au fost avute în vedere cele
mai importante momente din existenţa unei întreprinderi: iniţiere, dezvoltare, training, întocmirea unui plan de afaceri,
simularea interactivă a unei întreprinderi etc.
Categoriile de servicii ale expozanţiilor: activităţi financiare, bancare; asigurări, leasing, fonduri de investiţii; educaţie şi
formare profesională; consultanţă juridică, economică, contabilitate; plasarea forţei de muncă; tehnologia informaţiei şi
comunicaţii; publicitate; dotări pentru birouri; edituri de specialitate; servicii de curierat; servicii imobiliare; transport şi
depozitare; echipament de protecţie; alte instituţii.
Topul naţional al IMM
În anul 2003, s-a realizat a doua ediţie a Topului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Topul Naţional al IMM este un top
multicriterial realizat cu sprijinul CCIRB pe baza metodei cumulului de indicatori (cifra de afaceri, rata profitabilităţii,
productivitatea muncii, efortul de dezvoltare, investiţii), prin care s-a stabilit un clasament al întreprinderilor mici şi mijlocii. Au
fost premiate câte 3 IMM pentru fiecare dintre domeniile de activitate: industrie, agricultură, construcţii, comerţ, turism,
transporturi şi servicii şi pentru fiecare categorie de mărime (microîntreprinderi, întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii),
numărul total de IMM premiate fiind 63.

 PROGRAM PENTRU INFORMAREA ŞI EDUCAREA COMERCIANŢILOR

Obiectivul Programului pentru informarea şi educarea comercianţilor îl constituie sprijinirea comercianţilor, persoane fizice sau
juridice autorizate să desfăşoare activităţi de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, prin facilitarea accesului
comercianţilor la cursuri de pregătire şi specializare profesională.
De asemenea, programul urmăreşte favorizarea creşterii eficacitatea pieţei produselor şi serviciilor.
Programul se derulează pe perioada 2003 – 200, printr-un exerciţiu de programare anuală.
Rezultatele aşteptate în urma implementării acestui program sunt:
facilitarea accesului personalului din comerţ cu funcţii de decizie şi/sau de execuţie la cursuri de pregătire organizate pe tematici
specifice activităţii pe care o desfăşoară, de către furnizori de formare profesională autorizaţi conform legislaţiei în vigoare
creşterea gradului de informare al consumatorilor, prin întărirea încrederii acestora în obţinerea de servicii de calitate.
Programul derulat în anul 2003, constă în acordarea de alocaţii financiare nerambursabile, care acoperă 60% din valoarea
cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar fără să depăşească plafoanele maxime stabilite pentru fiecare activitate eligibilă
prevăzută în program, pentru fiecare cursant, pe parcursul a 2 ani consecutivi.
Programul urmăreşte sprijinirea comercianţilor pentru:
a) participarea la cursuri de formare /calificare profesională în meseriile de bază din comerţul cu produse din sectorul alimentar şi
de alimentaţie publică.
b) participarea la cursuri privind noţiuni fundamentale de igienă, necesare în activităţile de comercializare a produselor
alimentare.
c) participarea la cursuri de specializare /perfecţionare profesională pentru dobândirea de competenţe profesionale suplimentare
(în meserii specifice: şef unitate, şef de magazin, şef de unitate de alimentaţie publică, şef de sală, şef de piaţă agroalimentară,
gestionar, etc) şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate referitoare la metodele moderne de conducere a unităţilor comerciale
cu amănuntul şi/sau cu ridicata, tehnicile moderne de vânzare ş.a.
Bugetul alocat Programului, de la bugetul de stat pentru anul 2003, a fost de 3,6117 miliarde lei.
Până la data de 31.12.2003:
Au fost înregistrate cereri de acord de principiu pentru finanţare pentru un număr de 161 persoane care îşi desfăşoară activitatea în
domeniul comerţului cu produse alimentare şi alimentaţia publică.
Au fost evaluate cererile pentru 161 persoane, dintre care au primit notificare de aprobare de principiu 110 persoane, iar pentru
51 de persoane, cererile au fost refuzate justificat.
Prin participarea în program s-a acordat pentru un număr de 59 persoane alocaţia financiară nerambursabilă.

PROGRAMUL EMPRETEC ROMANIA

Descrierea şi obiectivele programului
EMPRETEC este un program internaţional pentru dezvoltarea si sprijinirea antreprenorilor. Programul se desfăşoara sub egida
United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD) şi este operaţional în peste 30 de ţări din America de Nord,
America de Sud, Africa, Asia şi Orientul Mijlociu. România este prima ţară din Europa în care se implementează acest program.
Agenţia Naţionala pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC) s-a implicat în EMPRETEC în calitate de partener
al UNCTAD şi co-finanţator al programului.
Empretec este un program UNCTAD care asigura training, consultanta tehnica, un cadru instituţional pentru dezvoltarea
abilităţilor antreprenoriale si creşterea IMM competitive pe plan internaţional.
Programul identifică antreprenori de succes, le asigură pregătire cu scopul de a le sublinia comportamentul antreprenorial si
abilităţile de oameni de afaceri, asistenţă în alcătuirea unui plan de afaceri (business plan) şi în accesarea finanţărilor pentru
afacerile lor, îi ajută în formarea şi dezvoltarea legăturilor de afaceri. Antreprenorii din companiile mici şi mijlocii beneficiaza şi de
iniţierea unor contacte cu companiile multinaţionale şi chiar de dezvoltarea unor subcontractari, punându-se astfel în practică un
33
sistem, pe termen lung, menit să le faciliteze creşterea şi internaţionalizarea afacerii. În acest scop, UNCTAD, în poziţia de agenţie
de implementare, creează structuri instituţionale naţionale şi reţelele care au capacitatea de a implementa programul EMPRETEC
la cele mai ridicate standarde.
EMPRETEC România are mai multe direcţii de dezvoltare, dar esenţa programului o constituie sprijinirea antreprenorilor din
mediul economic românesc. Este bine stabilit faptul că antreprenorii îndeplinesc funcţii vitale în dezvoltarea economică. Ei sunt
recunoscuţi ca fiind agenţii necesari pentru mobilizarea capitalului, crearea de valoare adăugată în ceea ce priveşte resursele
naturale, producerea bunurilor şi serviciilor necesare, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea mijloacelor de derulare a
comerţului. Rolul antreprenorului în dezvoltarea economică a fost descris pe scurt prin sintagma ˝dacă antreprenorii nu sunt, nici
dezvoltare nu este˝.
Grupul ţintă al programului include antreprenori existenţi sau potenţiali, inclusiv specialişti din organizaţii publice sau private
presupuşi a se comporta de o manieră antreprenorială.
Programul Naţional EMPRETEC işi propune:
 Identificarea antreprenorilor potenţiali.
 Dezvoltarea capacităţii acestora şi a potenţialului de afaceri.
 Sprijin şi consultanţă de calitate pentru creşterea productivităţii şi competitivităţii.
 Dezvoltarea metodelor moderne de afaceri.
 Încurajarea schimbului de experienţă şi a dezvoltării relaţiilor pe plan local dar şi la nivel internaţional.
 Sprijn în stabilirea parteneriatului de afaceri cu companii din lumea intreagă. Dezvoltarea exporturilor.
 Asistenţă si sprijin pentru antreprenori în obţinerea de finanţări.
Beneficiarii principali ai programului Empretec România sunt:
 Microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii din sectorul privat.
 Antreprenori din sectorul privat.
 Sectorul public, funcţionarii publici.
 Afacerile care debutează ( start-up-uri ).
 Iniţiativele de afaceri ale segmentului social feminin.
 Experţi, consultanţi, instituţii de învaţământ.

Produsul de bază oferit participanţilor la program este cursul pentru dezvoltare individuală antreprenorială. Acest curs interactiv
(workshop) a fost dezvoltat de Universitatea Harvard împreună cu Management Systems International şi McBeer & Co, două firme
americane de consultanţă. O echipa de psihologi si consultanţi a desfăşurat un proiect de cercetare, pe o perioadă de 5 ani.
Proiectul a utilizat o metodologie de cercetare si analiză a acţiunilor şi proceselor dificile în care sunt implicaţi antreprenorii de
succes din mai multe ţări. Printre rezultatele surprinzătoare s-a numărat faptul că tipurile acestea de comportamente sunt aceleaşi,
de la o ţară la alta. Au fost identificaţi 67 de factori determinanţi ai acestui comportament şi au fost apoi rafinaţi si sintetizaţi în 10
componente esenţiale denumite Competenţele Personale Antreprenoriale (CPA).
Pe baza studiului făcut a fost dezvoltat un program de identificare şi creştere a potenţialului antreprenorilor, de iniţiere şi demarare
a afacerilor şi de îmbunătăţire a activităţii companiilor mici şi mijlocii.
Un număr de participanţi selectaţi intră în programul iniţial de 2 săptămâni de curs de motivare a întreprinzătorilor
(Entrepreneurship Training Workshop - ETW), care îi încurajează să concentreze pe rolurile lor de antreprenori şi îi provoacă să-şi
examineze critic punctele tari şi slabe.

Următorul pas (produs), esenţial pentru sprijinirea antreprenorilor care participă la cursul de bază, este susţinerea acestora prin
servicii de consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor.
Imediat după cursul interactiv, „Empretecii” (antreprenori care au participat la program) sunt sfatuiţi de consilierii de afaceri
Empretec cum să dezvolte un plan individual de afaceri şi cum să acţioneze pentru a beneficia de activităţile de follow-up. În
selecţia şi dezvoltarea serviciilor potrivite de suport al afacerii, au fost introduse în program anumite module, precum
diagnosticarea afacerii, pregătirea planului de afaceri, controlul şi conştientizarea calităţii, managementul schimbării,
îmbunătăţirea productivităţii, contabilitate, management financiar şi negocierea afacerilor. Empretec face eforturi să le asigure
beneficiarilor săi servicii de înaltă calitate, la costuri pe care aceştia să şi le poata permite. Pentru a nu dubla eforturile, Empretec
incearcă să dezvolte o reţea de consultanţi locali cărora li se pot cere servicii speciale pentru Empreteci. Programul urmareşte de
asemenea cooperarea cu expertii specializaţi internaţionali sau programe de finanţare multilaterale.
Foarte importante sunt serviciile pentru sprijinirea antreprenorilor în accesarea de finanţări şi în dezvoltarea exporturilor, cele mai
critice elemente din dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii.

O atentie deosebita trebuie acordata selecţiei si formării trainerilor locali, absolut necesari pentru obţinerea auto susţinerii
programelor naţionale. Trainingul Trainerilor (TOT) trebuie realizat în acelaşi timp cu trainingul antreprenorilor. O dată ce
candidaţii pentru traineri locali stăpanesc toate aspectele metodologiei trainingului şi dinamica cursului, ei sunt acreditaţi ca şi
traineri locali Empretec. În această fază, echipele locale de training îi inlocuiesc pe trainerii străini. Programele TOT implică nu
mai puţin de patru cursuri timp de un an si jumătate.
Dupa trei ani de operare într-o ţară, programul Empretec identifică deja o creştere în masă a oamenilor de afaceri din economia
locală. Performanţa personală şi în afaceri a acestor Empreteci contribuie la crearea unei atitudini pozitive a bancherilor,
partenerilor de afaceri locali şi a investitorilor străini din sectorul IMM.
Programul are impact asupra economiei locale în direcţia asistenţei pentru antreprenori, generării de noi afaceri si creării de noi
locuri de muncă. Empretec contribuie la energizarea sectorului privat şi la îmbunătaţirea mediului de afaceri în ţările în care
operează. Stimulează, în special, asociaţiile de afaceri să-şi îmbunătăţească şi să-şi extindă serviciile de susţinere a membrilor,
întreprinzători mici si mijlocii şi asigură o importantă legatură între comunităţile de afaceri deja alcătuite şi viitoarea clasă de
antreprenori, căreia i se oferă posibilitatea de a-şi susţine interesele prin intermediul asociaţiei de Empreteci.
34
Activitatea Empretec Romania
Programul EMPRETEC România a început în anul 2002 cu prima fază (pilot). În anul 2002 au fost puse bazele echipei din
Romania, si au fost indeplinite obiectivele de bază ca:
1. Indentificarea şi instruirea primilui grup de antreprenori români (124 persoane din mediul de afaceri).
2. Identificarea şi începerea instruirii trainerilor români.
3. Instruirea practică în domeniul exportului pentru 139 de persoane.

Dezvoltarea Afacerilor
Activitatea EMPRETEC România în anul 2003 s-a concentrat pe oferirea de sprijin, prin servicii de dezvoltare a afacerilor. În acest
domeniu, s-a oferit consultanţă generală de afaceri unui număr de 32 de antreprenori şi antreprenori potenţiali dintre cei care au
absolvit cursul de bază de dezvoltare individuală antreprenorială. Consultanţa a acoperit domenii ca management financiar,
calitate, oportunităţi de piaţă, resurse umane, studii de piaţă şi information technology.

Finanţare
În domeniul specific al finanţărilor, dintre absolvenţii EMPRETEC, un număr de 21 au beneficiat de sprijin pentru acces la
finanţări. Dintre aceştia, 12 persoane au şi finalizat obţinerea fondurilor prin accesarea de credite bancare, parteneriate private şi
obţinerea de fonduri nerambursabile. Majoritatea finanţărilor au fost folosite la dezvoltarea unor afaceri existente, dar au fost
pornite şi 4 noi întreprinderi.

Export
Partea de sprijinire a exporturilor a fost cea mai dezvoltată şi a inclus mai multe elemente de instruire teoretică şi practică. De
asemenea, s-a încercat şi construirea relaţionării cursanţilor atât între ei, cât şi cu parteneri străini.
Cursurile teoretice au avut finanţare din partea regiunii Lombardia - Italia. Cursul a fost dezvoltat în parteneriat cu compania
italiană Co.Export şi cu Centrul pentru Promovare a Comerţului Exterior al ANEIR.
Partea teoretică a fost urmată de un tutoring individual pentru fiecare cursant. Partea de discuţii individuale a durat, câte două
săptamâni la fiecare curs, fiecare cursant beneficiind de 3-4 ore de tutoring.
Partenerii italieni au oferit specialistul pentru instruire şi pentru tutoringul care a urmat cursului şi au creat suportul de curs iniţial.
Partea teoretică a inclus :
A: Cunoaşterea Companiei si pieţelor străine ca bază pentru strategia de internaţionalizare
 Puncte tari/slabe ale companiei: verificarea companiei privind activitatea în străinătate
 Cunoaşterea pieţelor internaţionale: detalii pentru fiecare ţară
 Marketing Internaţional, cercetare de piaţă; căutarea partenerilor internaţionali
 Activitate promoţională şi târguri internaţionale
 Alcătuirea unei liste cu preţuri de export
 Contracte internaţionale – detalii generale
 Incoterms
 Studii de caz cu un antreprenor italian
B: Operaţii pe pieţe internaţionale: de la termenii plăţilor internaţionale până la regulamentul fiscal
 Termeni de plată şi garanţii internaţionale
 Obligaţii fiscale în tranzacţii internaţionale
 Regulile şi procedurile vamale şi transporturi internaţionale
C: Finanţarea proiectului: Facilitarea ajutorului financiar şi stimularea internaţionalizării IMM
 Detalii despre ajutorul financiar si stimulenti
 Folosirea stimulenţilor financiari speciali naţionali şi regionali
 Folosirea stimulenţilor internaţionali speciali

Au fost efectuate patru cursuri şi şedinte de tutoring în perioadele: 14 – 30 iulie 2003; 8 -26 septembrie 2003; 3- 21 noiembrie 2003;
8 – 12 decembrie 2003

35
 Structură cursanti

80
70
60
50
40
30
20
10
0
ETW Export 2002 Export 2003
Femei Barbati

La cele patru cursuri au participat un număr de 117 persoane, din care 66 femei şi 51 bărbaţi, atât cu firme proprii cât şi angajaţi la
companii care au potenţial de export. Ca locaţie a participanţilor, 30% au fost din Bucureşti, iar 70% din afara Bucureştiului.
Domeniile în care activează cei care au participat la cursuri în 2003 sunt : produse ortopedice, cabluri de tracţiune, IT, transport
energie electrică, construcţii maşini, utilaje, textile, training şi consultanţă, imobiliare, consumabile imprimante, unelte agricole,
fibre sintetice, materiale plastice, încălţăminte, turism, comerţ, transport, leasing, olărie şi sticlă, componente auto, construcţii,
export vin, producţie vopsele, mobilă, prelucrare lemn, servicii financiare, web design, cosmetice, hârtie şi celuloză, producţie ţevi,
industria aviatică, motoare şi aparate electrice şi decoraţiuni interioare.

Structură cursanti pe domenii de activitate

60
50
40
30
20
10
0
tii e re ia t n e
ing ti ed er tel
ain ica uc il ia m Le
m
Al
r un r od ob M Co e
/T m P /Im tri
nta co m us
ulta ele r is Ind
ns r t/T Tu
Co sp
o
an
Tr

ETW Export 2002 Export 2003

Cursanţii au fost ajutaţi să construiască un plan de afaceri pentru export, pe care l-au discutat în timpul tutoringului cu specialistul
italian. Dintre cei care au participat, 111 persoane au finalizat planul de afaceri.
Au fost organizate intâlniri între cursanţii de la toate cursurile şi networking prin reţelele informatice. Prin ANEIR-CPCE şi
Co.Export s-a încercat sprijinirea celor care au avut un plan de afaceri viabil în finalizarea acestuia, prin găsirea de parteneri
externi.
S-au organizat ceremonii de premiere şi de înmânare a diplomelor, unde au fost invitate şi personalităţi din cercurile de afaceri din
Romania, care au posibilităţi de a facilita exporturile.

 PROGRAMUL ECO-NET a permis înfiinţarea de firme de exerciţiu în licee şi grupuri şcolare de profil economic şi
dezvoltarea unui concept specific de cultură antreprenorială. În prezent numărul firmelor de exerciţiu din şcoli este în creştere.
Dezvoltarea acestui sistem ca urmare a proiectului derulării proiectului in perioada 2001-2002 au vizat, in primul rând, formarea
spiritului antreprenorial, prin:
 familiarizarea elevilor cu sistemul economiei de piaţă, cu mecanismele asociate proceselor economice desfăşurate pe baza
principiilor liberei concurenţe între antreprenori;
 formarea elevilor pentru asimilarea elementelor de bază cognitive, ca atitudine comportamentală esenţială de configurare a
status-ului antreprenorului;
 dezvoltarea unor capacităţi extrafuncţionale necesare adaptarii tanarului la schimbările socio-economice ale societăţii: spirit
creativ, gandire critica, asumarea responsabilitatii, spirit civic, deprinderi de comunicare, inclusiv abilităţi de comunicare in

36
 limbi straine, abilitati de lucru in echipa, abilitati de rezolvare a problemelor, de solutionare a conflictelor, precum şi
abilitatea de a-şi dezvolta propria cariera.
In acest sens, Programul ECO-NET, derulat cu sprijinul Austriei, prin conceptul care l-a promovat are o serie de rezultate pe
termen scurt şi lung.
Rezultate pe termen scurt :
- 25 de profesori si directori formati pentru a promova un concept didactic modern (dezvoltare de resurse umane);
- 3 scoli dotate cu echipamente ce permit promovarea acestui concept (dezvoltarea bazei didactice)
- o structura institutională şi un cadru legal adecvat pentru implementarea achiziţiilor proiectului reglementate prin Ordinul
Ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3600/29.04.2002 prin care s-a constituit Centrul Coordonator al Firmelor de
Exerciţiu (ROCT) şi Ordinul Ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3592/2001 prin care s-au lansat programe de pregatire
practica prin firmele de exercitiu;
- un numar de 68 firme inregistrate la ROCT;
- participari la 3 targuri internationale de profil;
- inceperea procesului de diseminare a experientei acumulate in intregul sistem.
Rezultate pe termen lung :
- creşterea numărului scoli cu profil economic care se adaptează cerintelor de pe pietei muncii si raspund economiei in
schimbare inclusiv prin dezvoltarea capacităţii de a atrage resurse extrabugetare pentru derularea activităţilor didactice;
- facilitarea cooperarii regionale prin iniţierea de parteneriate cu administraţiile publice locale, inclusiv prin sprijinirea
decidentilor pentru fundamentarea strategiilor de a reactiona la schimbarile economice si sociale;
- promovarea si facilitarea dezvoltarii economice regionale-raspunde criteriilor Pactului de Stabilitate;
- crearea sinergiilor in diferite alte arii de activitate prin promovarea schimbului de experienta si exemple de buna practica,
transfer de know-how;
- formarea resurselor umane pentru intreprinderile mici si mijlocii (asigurarea unor noi competente : managementul
conflictelor, tehnici de prezentare, asigurarea calitatii, gandire sistemica si procesuala);
- dezvoltarea în cadrul activităţilor extraşcolare de concursuri pentru elevi şi studenţi şi tabere de specialitate pentru elevi
care viăează dezvoltarea aptitunilor antreprenoriale.

 PROGRAMUL JUNIOR ACHIEVEMENT se bucură de o largă audienţă în liceele şi grupurile şcolare din România, iar
rezultatele obţinute în domeniul educaţiei antreprenoriale urmează să fie generalizate la nivel naţional. În cadrul acestui program în
parteneriate cu primăriile de sector pentru clasele primare a fost lansat proiectul denumit “Oraşul nostru”; Programele JA au fost
oferite în România din 1993. Programa JA pentru elevi suplimenteaza programa scolara a Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu
studiul de concepte economice si cu deprinderea de abilitati legate de mediul economic din afara scolii. Modulele JA se desfasoara
numai în cadrul scolilor si sunt predate de catre cadrele didactice, dupa participarea acestora la cursurile de orientare si pregatire
organizate de Junior Achievement România. JA Romania asigura profesorilor si scolilor participante manuale, materialele de lucru
la clasa, seminarii de pregatire, consultanta de specialitate corespunzator programului ales.

Peste 250.000 elevi si studenti români au beneficiat de programele JA pâna în 2002. Planul strategic al JA România, este ca pâna în
2005 cel putin un sfert din populatia scolara a României sa beneficieze de aceste programe. Elevii si studentii români, câstigatori ai
competitiilor nationale si internationale JA, participa anual la conferinte si târguri internaţionale.

 Camera de Comerţ şi Industrie CCIRB, prin Biroul Naţional TIPS, a implementat PROGRAMUL WINNER (women in the new
network for entrepreneurial reinforcement) având ca principal obiectiv creşterea rolului femeilor în managementul IMM prin
utilizarea TIC, în contextul integrării în economia globală. Programul urmăreste dezvoltarea abilităţilor femeilor în managementul
ICT, şi participarea la comerţul electronic într-un spaţiu de piaţă globalizată, prin organizarea unui program de instruire la
distanţă şi are următoarele activităţi:
- instruirea antreprenorilor în utilizarea ICT în afaceri, managementul antreprenorial, comerţul electronic;
- asistenţa pentru dezvoltarea unei afaceri, la sediul firmei; Winner office sau Help Desks create de organizaţiile ADAf şi
BOW;
- asistenţă pentru elaborarea planurilor de afaceri şi accesarea proiectelor UE
- promovarea lor prin intermediul website
- realizarea unui CD ROM conţinând cursuri de instruire interactivă cu aplicaţii multimedia pe Internet
Principalii beneficiari ai proiectului sunt întreprinderile mici şi mijlocii conduse de femei antreprenor, asociaţii de femei, femei din
zone defavorizate, etc. WINNER a avut peste 650 beneficiare directe şi un număr mult mai mare de beneficiare indirecte, cca. 220
utilizatoare a CD-ROM care au urmat cursuri de instruire, peste 200 de firme promovate, fiind considerat un proiect de succes.

IV. ÎMBUNĂTĂŢIREA MEDIULUI DE AFACERI

Evoluţii legislative pentru stimularea întreprinzătorilor în anul 2003
Acordarea de facilitati tinerilor cu varste cuprinse intre 16-24 ani, elevi sau studenti, care doresc sa activeze in cercetare prin
promovarea si aprobarea HG 442/2003 privind aprobarea unor masuri pentru atragerea, pregatirea si stabilizarea tinerilor in
cercetare, astfel:
- asigurarea, din bugetul propriu al Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MEC), pentru tinerii inventatori, a cheltuielilor
generate de participarea la manifestari stiintifice si expozitionale interne si internationale, organizate de catre acesta.
- acordarea de bonificatii sub forma de punctaj suplimentar la evaluarea propunerilor de proiecte din Planul national pentru
cercetare-dezvoltare si inovare si din sistemul de granturi pentru cercetare stiintifica pentru promovarea participarii tinerilor
absolventi din promotia anului anterior si a anului in curs, precum si a studentilor din ultimii doi ani de studii la activitatile de

37
cercetare finantate din fonduri publice. Bonificatiile se acorda pentru proiectele de cercetare- dezvoltare care indeplinesc
urmatoarele conditii:
- unitatea de cercetare –dezvoltare conducatoare a proiectului prezinta o declaratie privind numarul tinerilor absolventi
si al studentilor angajati in colectivul de lucru care va realiza proiectul;
- predarea, in termen de doua luni de la semnarea contractului de realizare a temei, a documentelor doveditoare cu
privire la numarul de tineri absolventi si de studenti angajati;
- unitatea de cercetare-dezvoltare conducatoare a proiectului are obligatia mentinerii tinerilor angajati in activitatea de
cercetare- dezvoltare, o perioada de minim 5 ani, cu acordul acestora.
Punctajul suplimentar reprezinta 10% din punctajul obtinut in urma evaluarii propunerii de proiect, pentru tanarul angajat, si cate
2% din acelasi punctaj, pentru fiecare dintre urmatorii tineri angajati.
- acordarea pe o perioada de 2 ani de la intoarcerea in tara tinerilor cercetatori de pana la 35 de ani, beneficiari ai unei burse
internationale sau acordate de Uniunea Europeana, in baza acordurilor internationale in domeniu semnate de Romania de granturi
de cercetare in vederea reintegrarii, in functie de indeplinirea unor criterii prestabilite. Aceste granturi de cercetare se acorda cu
conditia incheierii in prealabil a unor contracte intre :
 MEC si unitatea sau institutul de cercetare-dezvoltare la care este angajat tanarul in cauza din care sa rezulte:
- obligatia mentinerii tanarului in institut minimum 5 ani de la intoarcerea in tara;
- obligativitatea ca Ministerul Educatiei si Cercetarii sa asigure tanarului in cauza, pe o perioada de 2 ani, un
grant de cercetare;
 Unitatea sau institutul de cercetare-dezvoltare si tanarul in cauza, din care sa rezulte :
- obligativitatea mentinerii in unitate a tanarului minim 5 ani si asigurarea cel putin a salariului de incadrare;
- obligativitatea tanarului in cauza de a se intoarce in tara, la institutul de la care a plecat la bursa in strainatate.
- finantarea unor proiecte de valorificare si transfer tehnologic in economie al rezultatelor cercetarii obtinute in
domenii tehnologice de varf, in limita a 30% din suma alocata anual in bugetul MEC cu aceasta destinatie.
Transferul rezultatelor cercetarii la un agent economic se face prin incheierea unui contract de intermediere
intre unitatea de cercetare-dezvoltare si agentul economic, iar in baza acestui contract tanarul primeste 5% din
valoarea negociata pentru transferul cercetarii.
Acordarea unor facilităţi fiscale studenţilor care doresc să înfiinţeze o afacere proprie (HG nr. 166/2003, sub forma scutirii de la
plata următoarelor taxe şi tarife:
a. taxele şi tarifele pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului prin
oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale, tarifele pentru operaţiunile efectuate de Biroul unic din cadrul
oficiilor registrului comerţului, precum şi tarifele pentru serviciile de asistenţă prestate de oficiile registrului
comerţului la înregistrarea constituirii comercianţilor;
b. taxele şi tarifele pentru autorizarea funcţionării comercianţilor, solicitate la constituire;
c. taxele şi tarifele pentru obţinerea de la administraţia publică locală a autorizaţiei de desfăşurare a unor activităţi
economice în mod independent;
d. taxele pentru publicarea, în extras, în Monitorul Oficial al României, a încheierii de înmatriculare pronunţate de
judecătorul-delegat la Oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal;
e. taxele de timbru pentru activitatea notarială, aferente actelor în cazul cărora este prevăzută obligativitatea
încheierii acestora în formă autentică.
Proiectul de lege privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiat de Agenţia Naţională pentru
Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, prin care se stabilesc următoarele măsuri de importanţă deosebită pentru mediul de
afaceri:
- înfiinţarea grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici şi
mijlocii ca organism consultativ. Principalele proiecte de acte normative cu impact asupra mediului de afaceri vor fi
supuse de iniţiatori, înainte de a fi transmise spre avizare, analizei Grupului pentru evaluarea impactului economic al
actelor normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii.
- constituirea, la nivel judeţean, a unei baze de date cu întreprinderile mici şi mijlocii în vederea asigurării accesului
prioritar al întreprinderilor mici şi mijlocii la achiziţiile publice.
- stabilirea obligaţiei autorităţilor publice competente de promovare a unor măsuri de simplificare a procedurilor de
acordare pentru IMM a accesului la reţelele şi serviciile de utilităţi publice.
- acordarea unei atenţii deosebite pentru asigurarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la activele societăţilor
comerciale, societăţilor/companiilor naţionale, precum şi ale regiilor autonome;
- susţinerea transferului afacerilor, susţinerea introducerii de către IMM a tehnicilor şi tehnologiilor noi, promovarea
comerţului electronic.
Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei
Codul fiscal
Ministerul Finanţelor Publice a iniţiat proiectul de act normativ privind noul de cod fiscal, la elaborarea căruia au fost avute în
vedere următoarele obiective: plătitorii de taxe să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, să existe informarea
necesară asupra principiilor, mecanismelor şi procedurilor fiscale, plătitorii de taxe să poată analiza uşor influenţa deciziilor lor de
management financiar asupra sarcinii lor fiscale. Propunerile Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii cu privire la
proiectul de cod fiscal vizează introducerea unor măsuri în scopul încurajării iniţiativei private, creării de noi locuri de muncă şi
încurajării investiţiilor în general. Dintre măsurile propuse enumerăm: neimpozitarea profitului reinvestit, plata şi raportarea TVA
să se facă trimestrial şi nu lunar, majorarea cotei de deductibilitate a cheltuielilor de publicitate pentru IMM, deductibilitatea
integrală a cheltuielilor de pregătire şi instruire profesională a personalului IMM, impozitarea progresivă a IMM în funcţie de
dimensiunea profitului. De completat
Simplificarea procedurilor de autorizare – autorizarea tacită
38
Îmbunătăţirea procedurii judiciare
Cazurile internaţionale de insolvenţă sunt reglementate în legislaţia română prin Legea nr. 637/2002 privind raporturile de drept
internaţional privat în domeniul insolvenţei, prin care au fost transpuse Regulamentul UE privind procedurile de insolvenţă şi Legea
cadru UNCITRAL privind raporturile de drept internaţional privat în domeniul insolvenţei. Legea 637/2002 a intrat în vigoare
începând din 1 iulie 2003.

Ca măsuri viitoare avute în vedere în acest domeniu, menţionăm proiectul de lege pentru modificarea legii privind procedura
reorganizării judiciare şi a falimentului, înaintat de Guvern Parlamentului, la sfârşitul lunii mai a anului 2003 şi care urmează a fi
dezbătut de Parlament începînd cu luna septembrie a anului 2003. Amendamentele propuse în proiect vizează:
- reducerea termenelor procedurale, inclusiv prin înfiinţarea unui Buletin al procedurilor reorganizării judiciare şi a
falimentului, ce urmează a fi editat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi care va cuprinde toate citaţiile, notificările
şi comunicările de acte procedurale, prevăzute în mod obligatoriu de lege, emise pe perioada desfăşurării procedurii. Această
măsură va conduce la reducerea generală a termenelor procedurale, prin eliminarea citării, convocării şi notificării
individuale, cu excepţiile prevăzute de lege.
- creşterea controlului şi a supravegherii activităţii administratorilor şi a lichidatorilor judiciari, inclusiv prin fixarea
remuneraţiei acestora în conformitate cu criterii stabilite prin hotărâre a Guvernului.
- eliminarea barierelor la ieşirea de pe piaţă a agenţilor economici; de exemplu, declanşarea rapidă a lichidării companiilor
supuse procedurii falimentului a căror situaţie financiară este iremediabil deteriorată, de îndată ce raportul administratorului-
judiciar cu privire la constatarea acestei situaţii este aprobat de adunarea creditorilor, în condiţiile prevăzute de lege.
Împlicarea regulată a mediului de afaceri în procesul decizional
Prin Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică stabileşte regulile procedurale minimale
aplicabile pentru asigurarea transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi al
altor instituţii publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiile legal
constituite ale acestora s-a creat mecanismul prin care este informat şi participă activ mediul de afaceri în procesul decizional. În
acest scop, legea prevede obligativitatea consultării cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite în procesul de elaborare a
proiectelor de acte normative. Astfel, în cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei
publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu
accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. De asemenea, autoritatea publică în cauză
este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut
în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică.
În aplicarea acestei legi ANIMMC a desfăşurat în 2003 următoarele activităţi:
Comunicate de presa, participari la emisiuni radio-TV, articole in presa: 135
Prezentari tematice, in calitate de invitati, la evenimente cu participare publica 14
(seminarii, mese rotunde, intalniri cu reprezentanti ai mediului de afaceri local,
ONG-uri, grupuri defavorizate pe piata muncii,etc.)
Prezentari tematice in cadrul evenimentelor cu public organizate de ANIMMC: 32
Materiale informative ( brosuri, tipărituri) 9 titluri/peste 30.000
exemplare distribuite gratuit
Targurile TIMM pentru diseminarea informatiilor: 6 localitati/ 17.400 vizitatori
Informatii prezentate pe pagina web: 12 sectiuni cuprinzand informatii
generale, informatii specializate si
informatii de ultima ora
Numarul total al solicitarilor de informatii de interes public, adresate in scris: 890
din care: - numarul de solicitari adresate de persoane juridice: 321 (36%)
- numarul de solicitari adresate de persoane fizice: 553 (62%)
-raspunsuri la interpelari, intrebari, apeluri, motiuni 16 (2%)
 numarul de solicitari rezolvate favorabil: 857 
 numarul de solicitari redirectionate: 11
 numarul de solicitari respinse, din lipsa temei legal: 22 
 numarul de reclamatii administrative : 0
 numarul de plangeri in instanta: 0

Numarul total al solicitarilor de informatii de interes public, adresate telefonic: peste 300
Numarul total al solicitarilor de informatii de interes public, adresate la sediul ANIMMC: peste 500

Principalele domenii de interes privind obiectul solicitărilor de informatii publice:

a. Întreprinderi Mici şi Mijlocii
 informatii cu privire la realizarile sectorului IMM in perioada 2000-2002
 informatii cu privire la Strategia de dezvoltare a sectorului IMM 
 informatii cu privire la oportunitati de afaceri si stimularea exportului 
 informatii cu privire la educatia antreprenoriala si asistenta pentru IMM 
 informatii cu privire la programede finantare pentru IMM si criterii de eligibilitate
 informatii cu privire la legislatia specifica sectorului IMM : aplicarea Legii 133/1999, clarificari privind aplicarea OUG
24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, normele de aplicare ale Legii 507/2002 privind organizarea si
desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice, clarificari si informatii privind registrul unic de
control,solicitari de informatii privind active disponibile,
39
  inregistrarea comerciantilor, taxe si tarife,creditare-garantare,documente necesare angajarii de personal,
declararea ajutorului de stat ,autorizatii de functionare, noul Cod fiscal, etc.
 numeroase solicitari de brosuri informative
 reteaua nationala a centrelor de consultanta
 invitatii de participare/delegare a unor specialisti la intalniri de lucru cu ONG-uri locale sau cu publicul
b. Cooperaţie
 Puncte de vedere si clarificari legislative privind diverse memorii si sesizari formulate de persoane fizice sau juridice din
sectorul cooperatist
 Clarificari privind vanzarea spatiilor: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 550/2002 privind
vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări servicii, aflate în administrarea consiliilor
judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local
 Noutati si principalele avantaje aduse membrilor cooperatori de proiectul de act normativ privind organizarea şi
funcţionarea cooperaţiei
 Informatii privind Programul Naţional privind susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului
 Intalniri de lucru cu reprezentanti locali ai sectorului cooperatist
 Analiza unor puncte de vedere referitoare la iniţiativa legislativă privind modificarea Legii nr.200/2002 privind
organizaţiile cooperatiste de credit
 Interpelari, apeluri, motiuni legate de controversele de opinii UCECOM-Guvern
c. Comerţ interior
 Aplicarea prevederilor OG. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă şi a HG. nr.333/2003
pentru aprobarea Normelor de aplicare a cesteia – practici comerciale , vânzarea cu amănuntul şi cu ridicata în aceiaşi
structură de vânzare vânzări în pierdere, zone publice ;
 Aplicarea prevederilor HG. nr 1569/2002 pentru aprobarea Normelor privind limitele legale de perisabilitate la mărfuri în
procesul de comercializare ;
 Utilizarea de către comercianţi a aparatelor de marcat fiscale ;
 Autorizarea funcţionării comercianţilor , contracte de asociere;
 Autorizarea desfăşurării de activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare ;
 Certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor .

40