TheNew YorkTimes BESTSELLER JOHN MEDINA Secretele — Inteligentel COPILULVI Cum sG cresti un copil istet si fericit de Ia zero la cinci aniCUPRINS Introducere a Parenting-ul' se refera la dezvoltarea creierului # Importanta de a fi selectiv cu privire la stint’ # De ce mai avem nevoie de piringi? @ Cinci intrebari de care nu poti scapa Sarcina 31 Patru lucruri care imbunatatesc dezvoltarea creierului unui copil @ Dispozitivele electronice: uita de ele @ Greturile de dimineaga sunt un lucru bun? @ Cand bebelusul tau iti poate auzi vocea, iti poate simti atingerea @ Efectele stresului sever la mami gi la bebelug Relatia 65 Sare in sus de bucurie? Da, dar... # Ce se intampla cu casnicia in perioada tranzitiei la statutul de parinte # Patru motive foarte puternice pentru care merita sa lupti ® Baieti, scoateti aspiratorul e Doi pagi intr-o relatie care pot fi benefici pentru bebelus Copilul istet: semintele 95 8 000 de neuroni pe secunda! @ Ce e mai bun decat 1Q-ul ¢ Creierul nu poate invata decat daca se simte in sigurantai? * Ce inseamni ,,istef”? © Sapte tipuri de inteligentA @ Fiecare creier este conectat in mod diferit Copilul istet: solul 125 Cea mai buna camera de joacd @ Daca vorbegti cu copilul tu, fi imbunatafesti IQ-ul ¢ Cum si miresti scorul cognitiv cu 50% @ Televizorul inainte de varsta de 2 ani # Cum poti rani prin hiper-parenting ‘Am optat pentru preluarea ca atare a termenului din limba englez% intrucat transpunerea in limba romani presupune o periftaza ~ faptul de a fi parinte, impreuna cu maniera in care se exercit’ indatorirea de pirinte ~ care ar ingreuna mult textul. (n.red.)Fericirea poate fi geneticd? ¢ In ce regiune a creierului apar emotiile © Neuronii oglindi magici # Emotiile si logica nu sunt chiar atat de separate precum crezi Secretul fericirii @ Utilizarea empatiei pentru a calma un copil nervos @ Singurul stil de parenting care functioneazd Copilul moral se nasc morali? @ Sciunelul cu trei picioare al disciplinei # Copiii mint foarte mult (la fiecare doua ore, la varsta de 4 ani) @ Explica-i regulile tale Concluzii Sfaturi practice Multumiri Index 161 189 217 247 255 272 274SECRETELE INTELIGENTE! COPILULUI 4 | ed Se | Sarcina Mami sandtoasa, copil sanatos Relatia Incepe cu empatia Copilul istet Cand te simi in siguranfa, poti invata Priveste timpul in fa(’, nu printr-un ecran Copilul fericit Fa-ti prieteni noi, dar pistreaza-i pe cei vechi Denumind emofiile, domolesti sentimentele puternice Copilul moral Disciplina ferma, aplicata de o inima iubitoareIntroducere De fiecare daté cand tineam o prelegere despre dezvoltarea creierului la copii, in fata unui grup de viitori parinti, ficeam o gregeala. Parintii, gandeam eu, veneau pentru a beneficia de un ajutor serios din partea stiintei in ceea ce priveste creierului bebelugului aflat in uter - 0 mic creasta neurala aici, o micd migrare a axonilor dincolo, Dar in sesiunile de intrebari si rispunsuri (Q&A) de dupi fiecare lectura, intrebarile erau mereu aceleagi. Prima, pusa de o femeie insarcinata in ultimul trimestru, intr-o noapte ploioasa in Seattle, a fost: ,,Ce poate invata bebelugul meu in timp ce se afl& in uter?” O alti femeie a intrebat: ,Ce se va intampla cu casnicia mea dupa ce vin acas& cu bebelugul?” Un taté mi-a pus 0 a treia intrebare, cu ceva mai mult autoritate: ,,Ce trebuie si fac pentru ca fiul meu sa intre la Harvard?” O mama anxioasa mi-a pus 0 a patra intrebare: Cum pot fi sigura ca fetita mea va fi fericita?” lar a cincea intrebare a venit de la o bunica extraordinara, cat se poate de bine inten- tionata: Ce pot face pentru ca nepotul meu sa fie bun?” a intrebat ea. Preluase responsabilitatile de parinte, deoarece fiica sa era dependenta de droguri. $i nu dorea ca povestea sa se repete. nINTRODUCERE Oricat ag fi incercat s& reorientez conversatia catre lumea ezoterick a diferentelor neurale, parintii reveneau, iar gi iar, la variatii ale acestor cinci intrebiri. in cele din urm&, mi-am dat seama de greseal&. Le dideam parintilor Turnul de Fildes, pe cand ei voiau Telenovela de Fildes. Prin urmare, aceastd carte nu va discuta despre natura reglementarilor gene- tice in dezvoltarea rombencefalului. Secretele inteligenfei copilului se va ghida, mai curand, dupa intrebirile practice pe care mi le-a pus de fiecare data auditoriul. Regulile creierului reprezinta ceea ce eu consider ca stim cu certitu- dine despre modul in care lucreaz creierul unui copil aflat la inceputul existentei sale. Fiecare dintre aceste reguli este extrasi dintr-o zona de grani, in care se imbin’ psihologia comportamentala, biologia celulara si biologia moleculara. Fiecare a fost selectata pentru abilitatea ei de a asista proaspetele mimici si titicii in realizarea datoriei ingrate de a avea griji de micutul neajutorat, Am inteles, desigur, nevoia de rispunsuri. A avea un prim copil este ca gi cum ai inghiti o bautura toxic’, compusa din parti egale de bucurie si de groaza, hartuit de un m&nunchi de transformari despre care nimeni nu ti-a spus vreodata ceva, $tiu asta din experient&: am doi baieti, care au venit pe lume insotiti, amandoi, de intrebari confuze, probleme de com- portament, gi nicio instructiune. Am invatat curand ca bebelusii nu vin niciodata pe lume cu instructiuni de utilizare. Posedau, e adevarat, o forta gravitationala care putea induce in mine o dragoste feroce gi o loialitate tenace. Erau, de asemenea, magnetici: nu m& puteam opri si mi holbez la degetelele lor micute, ochigorii senini, smocurile caraghioase de pir. Cand s-a nascut al doilea fiu, am inteles ci era posibil s& imparti o dragoste infinit&, Pra ca aceasta si se diminueze cAtusi de putin. Cand esti parinte, este cu adevarat posibil si multiplici prin impértire. Ca om de stiint4, am fost foarte constient ci a urmari dezvoltarea cre- ierului unui bebelug e ca gi cum ai asista, din primul rnd, la un Bing Bang biologic. Creierul incepe ca o singura celula in uter, tacuta cao taina. Pe parcursul catorva siptimani, se creeaz celule nervoase cu uimitoarea rata de 8 000 pe secunda. in cateva luni, este pe cale si devin’ cea mai buna masina de gandit din lume. Aceste mistere au alimentat nu numai mirarea gi dragostea, dar, dup cum {mi aduc aminte din perioada de pirinte incepitor, si anxietatea si intrebirile.,SECRETELE INTELIGENTE! COPILULUI Prea multe mituri Parintii au nevoie de fapte, nu numai de sfaturi despre cum sa-gi creasca copiii. Din nefericire, faptele sunt greu de ales din uriasul munte format din c&rtile despre cum s& fii p&rinte, care cregte necontenit. $i bloguri. $i mesaje, si podcast-uri, gi soacre, gi toti cei care au avut vreodati un copil. Sunt o multime de informatii acolo. Dar este foarte greu pentru parinti sd aleagd in ce si se increada. Marele adevar despre stiinti este acela ci nu este partinitoare si nu ia prizonieri. Din momentul in care gtii in ce cercetare poti avea incredere, se si contureaz 0 imagine de ansamblu, iar miturile dispar. Pentru a-mi cagtiga increderea, cercetarea trebuie s& treaca testul ,,factorului carco- tas”. Pentru a fi incluse in aceasta carte, studiile trebuie sa fi fost mai intai publicate in literatura de specialitate gi apoi reproduse cu succes. Unele rezultate au fost confirmate de zeci de ori, Acolo unde am facut o exceptie gi am adus in discutie o cercetare nedefinitivata, de ineredere, dar incomplet verificata de trecerea timpului, am mentionat acest aspect. Pentru mine, a fi parinte se refera la dezvoltarea creierului. Lucru deloc surprinzitor, dat fiind cA mA ocup cu asta in fiecare zi, Sunt biolog speci- alizat in dezvoltarea moleculara, cu cercetari solide in genetica deviatiilor iatrice. Mi-am petrecut o mare parte din viafa mea de cercetitor ca i consultant particular, depanator al problemelor, lucrand pentru industriile si institutiile de cercetare publice care doreau un genetician cu expertiza n domeniul sAnatatii mintale, Am fondat, de asemenea, Institutul Talaris, n Seattle, pe lénga Universitatea Washington, a cirui misiune initiald era aceea de a studia modul in care copiii proceseazi informatia la nivel molecular, celular si comportamental. Asa se face ci am ajuns s& vorbesc n cand in cénd in fata grupurilor de parinti, ca in seara aceea ploioasi din Seattle. Cu siguran{i oamenii de stiimti nu gtiu chiar totul despre creier. Dar ceea ce gtim, ne poate oferi cea mai bun sansa de a creste copii isteti si fericiti. lar acest lucru este relevant, fie cA tocmai ai descoperit cA esti rcinata, fie ci ai deja un prichindel sau te trezesti in postura de a reste nepoti, Aga ca va fi placerea mea ca in aceasta carte sa raspund ma- silor intrebari pe care mi le-au pus parintii gi, in egal masura, s4 risipesc miturile.INTRODUCERE lata cateva dintre miturile mele favorite: Mit: Daca asculti Mozart cind bebelugul este in uter, va avea note bune la matematica. Adevar: Pur gi simplu bebelusul igi va reaminti muzica lui Mozart, alaturi de multe alte lucruri pe care le-a auzit, mirosit si gustat in uter (vezi gi Bebelusii {gi reamintesc, pagina 33). Daca vreti ca el si fie bun la matema- tic in anii urmatori, cel mai important lucru pe care il puteti face este si {il invatati s-si controleze impulsurile in primii ani (vezi si Autocontrolul, pagina 108). Mit: Expunerea bebelugului sau a micutului la ascultarea DVD-urilor despre limba ii va imbunstati vocabularul. ‘Adevar: De fapt, unele DVD-uri pot reduce vocabularul micutului (pagi- na 131). Este adevarat ci numarul si varietatea cuvintelor pe care le folositi cand vorbiti cu bebelugul ii pot dezvolta atat vocabularul, cat gi coeficientul de inteligenta — IQul ~ (vezi si Vorbeste cat mai mult cu bebelusul taéu, pagina 129). Dar cuvintele trebuie sa vind de la tine, 0 fiinf umani real’, vie. Mit: Pentru a le creste puterea creierului, copiii trebuie sd ia lectii de lim- ba francez& pan’ la varsta de 3 ani, si aibi o camera plind ochi cu juc&rii ,,prietenoase pentru minte” gi o biblioteca’ intreagi cu DVD-uri educationale. Adevar: Cea mai buna tehnologie din lume de crestere a intelectului pedi- atric este, probabil, 0 foaie de carton, o cutie cu creioane bine ascutite si doua ore. lar cea mai rea este, presupun, noul dumneavoastra televi- zor cu ecran plat (vezi si De trei ori Ura! pentru joaca, pagina 133). Mit: Daci le spui permanent copiilor c& sunt destepti, le va creste increderea in sine. Adevar: Ei vor deveni mai putin dornici sa rezolve problemele cu adevarat noi sau dificile (vezi i Ce se intampla cand spui ,,Esti atat de degtept”, pagina 141). Daca vrei ca bebelugul tau sa intre la un colegiu renumit, mai bine lauda-i efortul. Mit: Cumva, copii igi gasese propria lor fericire. Adevar: Cea mai pertinent predictie a viitoarei fericiri este faptul de a avea prieteni. Cum ii faci si cum iti pastrezi prietenii? Fiind priceput 4SECRETELE INTELIGENTE! COPILULUI in deslusirea comunicirii nonverbale. (vezi si Cum si-ti faci prie- teni, pagina 166). Aceasta abilitate poate fi dezyoltata si imbunatatita. Studierea unui instrument muzical poate cregte aceasta abilitate cu 50 %. Trimiterea de mesaje pe telefon (pagina 152) 0 poate distruge. Astfel de cercetari sunt mereu publicate in reviste stiintifice respec- tabile. Dar daca nu aveti un abonament la ,Jurnalul de psihologie experi- mentala pentru copii", multitudinea de astfel de cercetiri poate trece pe langa dumneavoastra, Aceasta carte are menirea de a va aduce la cunogtin- {A ceea ce stiu oamenii de gtiinta si de a intelege aceste lucruri, chiar daca nu aveti o diploma in psihologie. Ce nu poate face stiinta creierului Sunt convins ci unul dintre motivele pentru care cartile despre pa- renting exprima atatea concluzii opuse este acela ci nu avem un filtru suficient de pertinent din punct de vedere stiintific. Incercati s& gasiti un consens printre expertii in domeniul parental despre cum sa va pregititi bebelugul pentru culcare. Nu-mi pot imagina nimic mai frustrant pentru parintii incepitori. Aceasta subliniazi ca, la drept vorbind, gstiinta creierului nu poate rezolva fiecare situatie particulara din experienta parentala. Ea ne poate furniza doar cateva reguli general-valabile, dar care nu sunt intotdeauna aplicabile la problemele specifice. lati, in cele ce urmeaza, povestea unui parinte postati pe TrueConfessions.com (sursi pe care am folosit-o de-a lungul acestei carti): Asta-noapte, am scos din balamale uga camerei iubitului meu fiu. Niciun strigat, nimic. L-am avertizat ci, dacd mai inchide usa dupa ce eu i-am spus si nu o faci, 0 voi scoate din balamale. Mergind pe hol, am vazut ca este inchist din now, m-am dus si am luat bormagina i usa a ajuns in garaj pe durata noptii. O pun la loc azi, dar imi voi rezerva dreptul de ao da jos din nou, dack voi fi nevoit. Acum stie gi el ci am vorbit serios. Poate tiinta creierului sa intervina in aceasta situatie? Nu tocmai. Cercetarile ne spun ca pirintii trebuie si aibi reguli clare si si existe 15INTRODUCERE consecin{e rapide pentru violarea acestor reguli. Stiinta creierului nu ne poate spune cand trebuie sau nu trebuie s& scoatem usa. in realitate, abia invatim ce inseamna sa fii un bun pirinte. Patru sunt motivele pentru care cercetarea parentala este dificil de realizat: 1. Fiecare copil este diferit Fiecare creier este, literal vorbind, diferit de celelalte, Nu existd doi copii care s4 reactioneze de o manier& identica, intr-o situatie identica. Prin urmare, nu exist4 niciun fel de sfat general valabil pentru parinti. Datorita acestei individualitati, fac apel la dumneavoastra, sa incercati sa va cunoasteti copii. Aceasta Inseamna sa petreceti cat mai mult timp cu ei. A sti cum se comport’ si cum se schimba comportamentul lor de-a lungul timpului este singura cale de a descoperi ce va functiona si ce nu va avea niciun efect in cregterea lor. Din perspectiva cercetatorului, vointa creierului de a raspunde la me- diul exterior este aproape frustranté. Complexitatea individuali este com- pus din diferentele culturale, completate cu sistemele de valori proprii, specifice fieciruia. Pe de-asupra, familiile sirace au probleme foarte dife- rite de cele ale familiilor din clasa de mijloc sau din cea de sus. Creierul raspunde la toti acesti factori (saracia poate influenta IQ-ul, de exemplu). Nu e de mirare ca aceste lucruri sunt atat de greu de cercetat. 2. Fiecare parinte este diferit Copii crescuti in familiile cu doi parinti se confrunté nu cu unul, cu doua tipuri de parenting. Adeseori, mamele si tatii au prioritati diferite referitor la stilul parental, sursa de mari conflicte in unele relagii. © buna combinare a celor doua stiluri poate ajuta un copil. Iataé un exemplu: O luam razna de fiecare data cand ma uitam cum se comportd cu copii lor fratele meu gi sofia lui. Ea era pirinte de ocazie, din pozitia de antrenor. Asa ca el supracompensa, tipind la ei pentru ORICE. Din perspectiva exterioard, se pare ci motivul pentru care acei copii nu se comportau corect era cd nu aveau NICI CEA MAI MICA IDEE care sunt regulile; ei stiau doar ci vor avea necazuri indiferent ce ar fi facut, aga cd au renunfat si mai incerce si se comporte corect. 16SECRETELE INTELIGENTE! COPILULUI Doua stiluri, intr-adevar. Din acest motiv este nevoie de 100% coo- perare intre tata gi mama in problema cresterii copiilor. Lucru, desigur, imposibil, Copifi crescuti in familii cu doi parinti vor fi intotdeauna ca propozi- tie hibrida. Eventual, copiii vor incep s reactioneze la actiunile parintilor, ceea ce va influenta comportamentul ulterior al acestora din urma. Toate aceste schimbari complica cercetarea. 3. Copiii sunt influentati de alti copii Pe m&sura ce copilul creste, viata devine tot mai complexa. Scoala si interactiunile zilnice cu cei de seama lor joac& un rol tot mai mare in modelarea copiilor (a avut cineva o experien{a oribila de la scoala, pe care nu a uitat-o inc&?), Un cercetator a descoperit ca legaturile dintre copiii de aceeagi varst’, mai ales cele dintre persoane de acelasi sex, modeleaza comportamentul acestora mult mai mult decat o fae paringii. Aga cum puteti banui, aceasta idee a fost privita initial cu mult scepticism. Dar nu a fost intru totul respinsa. Copiii nu traiesc intr-un mediu social dominat exclusiv de parinti, si de nimeni altcineva. 4. Putem spune ,,legat de“, dar nu ,cauzat de“ Chiar dac& toate creierele ar functiona identic gi toti parin sar comporta la fel de dragut, o mare parte din cercetarea actuala tot ar fi lacunara (sau, in cel mai bun caz, preliminara), Majoritatea datelor de care dispunem sunt asociative, nu cauzale. De ce constituie acest lucru o problema? Doua lucruri pot fi asociate, fri ca unul si il cauzeze pe celi- alt. De exemplu, este adevarat ci toti bebelusii care fac o criza de nervi, urineazi — asocierea este de 100%; dar asta nu inseamna ca urinarea conduce la o criza de nervi. Cercetarea ideala ar presupune: a) descoperirea potiunii comporta- mentale secrete care ti face pe copii degtepti, fericiti sau morali, b) gasirea parintilor carora le-a lipsit aceasta potiune secreta si remedierea acestei ipse si c) verificarea acelor copii, 20 de ani mai tarziu, pentru a vedea cum s-au schimbat. Acest lucru nu e doar foarte costisitor, ci gi imposibil, De aceea cele mai multe cercetari despre parenting de care dispunem sunt asociative, si nu cauzale. Dar aceste date vor fi impartasite in spiritul ideii vyINTRODUCERE ca perfect nu trebuie sa fie inamicul lui bun. Celalalt lucru frustrant si uluitor este urmatorul: Comportamentul uman este complicat! Puteti privi, de o manier’ simpla si calma, la suprafata, ca la 0 mare de sticla, dar in strifunduri veti gasi canioane adanci de emotii, judecati confuze si vagi, motivatii arareori rationale. Ocazional, aceste caracteri tici - care sunt diferite de la individ la individ - vor iesi la suprafata. Jat o reactie emotionala banala a unui prichindel: Gata, de data asta e oficial. Nu mai am niciun strop de rabdare. Fantana a secat. Fiul meu de doi ani a reusit s-mi epuizeze toate resursele de rabdare care ar fi trebuit sd-mi ajunga pentru toata viata, si asta inainte de a implini de 3 ani. Toata rabdarea mea s-a dus, si nu stiu cum ag putea si o readuc Ja forma initial fird un efort concentrat... asta insemnand o siptamana fn Caraibe, cu o rezerva imensad de Mai Tai. Ca om de stiintd care studiazi creierul, pot enumera cel putin opt probleme separate pentru cercetarea comportamentala in scurtul paragraf al acestei mamici. Ea rispunde stresului, si modul in care corpul ei face asta s-a conturat cu mult timp in urm, la inceputurile rasei umane. Felul in care gi-a pierdut rabdarea depinde, partial, de genele ei, de ceea ce s-a intamplat cand ea insagi era in pantecele mamei, dar si de modul in care a fost crescuti de mic&. Hormonii sunt si ei implicati, ca si semnalele neurologice pe care le percepe prichindelul ei recalcitrant. O memorie a reliefului este, de asemenea, detectabila — poate igi aminteste o vacant? — ca gi dorinta ei de a evada. in doar cinci propozitii, ea ne-a purtat de la inceputurile timpului, pana in secolul 21. Cercetatorii mintii, de la teoreticienii evolutionisti la specialistii in memorie, studiazi toate acestea. In consecint&, exist’ cateva lu- cruri pe care oamenii de gtiinta le pot spune despre cregterea copii- lor. Altfel, nu mi-ag fi adus contributia, ca o picatura intr-un ocean, la realizarea a 40 de catralioane de carti pentru parinti. Multi cercetatori de valoare au avut nevoie de ani buni si dezgroape aceste pepite de informat 18SECRETELE INTELIGENTE| COPILULUI Nu numai despre bebelusi, ci si despre copiii de pana las ani Cartea noastra se ocupa de dezvoltarea creierului la copiii cu varsta de lao la 5 ani. Stiu c& pe durata sareinii ati fi in stare s& infulecati pe piine informatii despre cum sa fiti parinti, dar la fel de bine stiu gi cd ulterior veti fi mai putin interesati si reveniti, pentru a afla mai multe. Aga ci am dorit sé va atrag atentia din timp. Caci ceea ce faceti pe parcursul existentei copiilor vostri in primii lor cinci ani de viata ~ si nu numai in primul an ~ influenteaza profund modul in care el sau ea se vor comporta ca adulti. Stim asta deoarece un grup de cercetitori au avut rabdarea si urmareasci 123 de pregcolari cu risc, din familii cu venituri reduse, timp de patru decenii, pana la varsta de 40 de ani. Faceti cunogstinta cu Studiul HighScope Perry Preschool, unul dintre cele mai extraordinare studii de acest gen. in 1962, cercet&torii au dorit si testeze efectul unui program de in- struire pentru copiii de varst& prescolara, pe care il proiectaser’. Copii din Ypsilanti, Michigan, au fost alegi la intamplare si impartiti in doua grupuri. Primul a urmat programul pregcolar (care in cele din urma a devenit un model pentru celelalte unitati de invatamant prescolar din tara, inclusiv Head Start). Al doilea grup nu a urmat acel program. Diferentele au ilustrat in mod evident importan{a primilor ani de via{i ai copilului. Copiii din cadrul programului au excelat din punct de vedere acade- mic la toate testele care pot masura performanta, de la testele IQ gi de limbaj din anii copilariei, pana la evaluarile standardizate gi la examenele din diverse domenii ale stiintei din anii din urmi. Majoritatea au absolvit liceul (84% vs 32% in cazul fetelor). Deloc surprinzator, ei au avut cele mai mari sanse sa intre la colegiu, Copiii care nu au facut parte din pro- gram au fost de patru ori mai predispusi si urmeze un tratament pentru probleme de sin&tate mintal& (36% vs 8%). in randul lor au fost de dowd ori mai multi repetenti (41% vs 21%). Devenind adulti, cei din cadrul programului au fost mai putin predis- pusi si comit& infractiuni si mult mai inclinati si-gi pastreze slujbele. Au castigat mai multi bani, au avut mai multe conturi de depozit, gi cei mai multi dintre ei au definut o casi. Economistii au calculat ci recuperarea investitiei catre societate, rezultata in urma unui astfel de program, a fost de 7 pana la 10%, cam cat se obtine din vanzarea de actiuni. Unii 19INTRODUCERE au estimat o rentabilitate mult mai mare: 16 dolari pentru fiecare dolar investit in taxe in perioada copiliriei. Samanta si solul Studiul HighScope este un prim exemplu al importantei mediului de crestere a copiilor. Dar natura joaci, de asemenea, un rol important. Adesea, cele doua dimensiuni sunt greu de separat, ca in aceasta ghuma: un baiat din clasa a treia vine acasa si-i da tatalui carnetul de note. Tatal se uit& la el gi-i spune: ,Cum explici aceste note de D si F?” Copilul se uit& la el de jos in sus gi-i rispunde: ,,Tu s&-mi spui: este vorba despre natura sau despre educatie?” Am fost odat la un concurs de stiinta gilagios gi plin de viata cu fiul meu de clasa a treia, si am vazut cateva realizari ale colegilor sai. Cateva experimente implicau seminte, sol si curbe de cregtere. imi amintesc cu precadere o fetiga extraordinara, care s-a straduit mult s& ne explice c& semintele ei au inceput cu un ADN identic. A luat cateva dintre ele, le-a plantat in sol bogat in nutrienti gi le-a udat cu grija. Altele le-a plantat intr-un sol sarac in nutrienti si le-a udat, de asemenea, cu grija. Si timpul a trecut. Semintele ajutate de solul bogat au dat nagtere unor plante uriase, pe care m-a lasat, mandra, si le iau in mana. Din semintele din solul sirac au iegit niste plante pitice, fara vlaga. $i pe acestea m-a lasat sa le iau in mana. Punctul ei de vedere a fost ci materialul genetic al semintelor a fur- nizat aceleasi oportunitati de crestere pentru ambele tipuri de plante, dar startul egal nu a fost de ajuns. Ai nevoie de ambele elemente, de seminte si de sol, mi-a explicat ea mie, - si de natura, si de educatie - pentru a ajunge la rezultatele dorite, Avea dreptate, desigur, si aceasta va fi metafora pe care o voi folosi in carte pentru a imparti cercetarea privitoare la cregterea unor copii isteti gi fericiti. Sunt cativa factori pe care printii nu ii pot controla, dar exist’ gi altii, care pot fi controlati. Avem semintele, dar avem gi solul. Tot ajutorul din lume nu poate schimba faptul ca 50% din potentialul copilului vostru este genetic. Vestile bune: ca parinti, puteti doar sa va straduiti sa faceti ce credeti ca este mai bine, Altfel spus, chiar daca sunt genetician profe- sionist, sunt convins ca putem exercita mult mai multa influenta asupra comportamentului copiilor nostri decat este indeobste acceptat. Este o 20SECRETELE INTELIGENTE! COPILULUI sarcina foarte, foarte dificilé si implicd foarte mult’ munca. Motivul are radacini adnci in evolutionism. De ce mai avem nevoie de parenting? lata o intrebare care nu da pace multor oamenii de stiin{A evolutio- nisti: cum se face ci dureaza atat de mult sa cregti un copil? Cu exceptia, poate, a unui tip sau doua de balene, avem cea mai lung copilarie de pe planeta. De unde vine aceasta decadengi, si de ce celelalte animale nu tre- buie si indure problemele prin care trecem noi? lat numai cateva dintre minunate lucruri pe care noi, pirintii umani, le indurim: Ma simt atat de lipsita de vlagd. J.J a facut pipi in scutec chiar dupé ce I-am luat de pe oliti, s-a agezat pe covor, a aruncat olija deoparte si apoi a ficut din nou pe covor; dupi aceea, la ora baifei, a facut DIN NOU pipi pe covor. Am ajuns atat de departe si acum simt ea nu pot face munca asta de mamica, apoi realizez ca de fapt asta fac... Si eu, si soful meu avem un vocabular destul de colorat. Nu am tipat niciodata la draga noastra fiica gi inceredm sa ne controlim limbajul in preajma ei, dar evident, am eguat amentabil. Mama mea a intrebat-o cum o cheama, iar ea a raspuns ,,.Magiarito”. Vail Da, trebuie si ii invatati pe copii totul - chiar si cum sa-si regle- ze fluidele corpului. lar ei sunt construiti si invete, cea ce inseamna ci trebuie si vi monitorizati pana si cele mai politicoase comportamente. Ambele situatii implica o cantitate uriaga de energie. Biologii evolutionigti sunt indreptatiti sé se mire: de ce ar vrea cineva sa fact de buna voie o asemenea munca? Interviul pentru slujba, acel act sexual unic, este cu siguranta plicut. Dar apoi sunteti angajati si crestefti un copil. Sunt momente minunate, dar esenta contractului e simpla: ei iau, tu dai. Nu esti niciodata platit pentru aceasta slujbi, primesti doar o factura, si ar fi bine sa fii pregatit pentru un oarecare soc. Va trebui si plitesti mai mult de 220 000 de dolari - asta inainte de imprumuturile pentru colegiu. Aceast& carierd vA 21INTRODUCERE este data fara zile de concediu medical sau vacante, gi vi tine permanent in priza, nopti gi weekenduri. Indeplinirea cu succes a acestei slujbe se va transforma, probabil, intr-o grija de o viata. $i totusi, mii de oameni spun da acestei cariere, in fiecare zi. Trebuie si existe totugi un motiv care fi constrange sa facd acest lucru, Supravietuirea, primul si cel mai important motiv Desigur, exista. Descrierea postului de gef al creierului — al vostru, al meu gi al adorabililor nostri copii - vorbeste despre cum s4 ne ajutam corpurile si supravietuiased inc o zi. Motivul supravietuirii este la fel de vechi ca Darwin gi la fel de nou ca sextingul': si ne putem proiecta genele in generatia urmatoare. Vointa umani este capabila sa treaca peste eresul propriu, pentru a asigura supravietuirea genelor propriei familii fn urmatoarea generatie? Se pare ca da. Oamenii au avut nevoie de sute de mii de ani pentru a creste si a prelua conducerea in nesfarsita savana africana; apoi au cucerit apoi lumea. A avea griji de un copil este cel mai sofisticat mod de a avea griji de noi insine. Dar de ce ne ia atat de mult timp gi efort? Putem si ne blamam creierele mari, grase, supraponderale, placate cu aur, neasemuite. Am evoluat si avem cele mai mari creiere, cu cel mai mare IQ, ceea ce ne-a permis sa trecem, in 10 milioane foarte scurte de ani, de la infulecarea unui leopard, la rolul de Stipani ai Universului. Am cAstigat astfel de creiere prin conservarea energiei, gratie mersului in doua picioare in loc de patru. Dar obtinerea echilibrului necesar pen- tru mersul vertical a necesitat ingustarea canalului pelvian al lui Homo Sapiens, Pentru femele, aceasta a insemnat un singur lucru: nasteri ex- trem de dureroase, adesea fatale. A aparut rapid o intrecere intre ramuri, biologi evolutionisti emitand teorii despre legatura dintre latimea colului gi m&rimea creierului. Daci capul bebelusului era prea mic, copilul ar fi murit (fra o interventie medicala imediata gi extraordinara, copiii niscuti prematur nu traiesc mai mult de cinci minute). Daca bebelugul avea capul prea mare, mama ar fi murit. Solutia? Aduceti copiii pe lume inainte ca craniile lor si creasc& prea mari, omordnd-o astfel pe mama. Consecinta? Nasterea unor copii cu creierul insuficient dezvoltat. Rezultatul? Statutul de pirinte. "Trimiterea de mesaje cu continut sexual pe telefonul mobil. (n.red.) 22SECRETELE INTELIGENTE! COPILULU! Deoarece checul este fortat si iasi afara din cuptor inainte de a se coace, copilul are nevoie ani de-a randul de instructiuni de la creierele veterane. Rudele sunt cele care preiau slujba, cici gi ele au adus pe lume copii. Nu trebuie s4 sapati adinc in cartea lui Darwin pentru a gisi o explicatie clara a comportamentului parental. Acesta nu este tot misterul parenting-ului, dar ii subliniaz’ impor- tanta, Am supravietuit datorita faptului cA suficient de multi oameni au devenit parinti indeajuns de buni ca s& igi poat& pastori copii pe drumul lor de la mogaldete care fac in scutece, sunt complet dependente gi uimi- tor de vulnerabile, la adulti in toata firea. $i nu prea avem niciun cuvant de spus in aceasta problema. Creierul unui bebelug nu este pur si simpha pregatit si supravietuiasca in lume. in mod cert, copilaria este o perioadi vulnerabila. Intre nagterea unui copil si abilitatea sa de a se reproduce se intinde o perioadd mai mare de 0 decada — 0 eternitate in comparatie cu alte specii. Aceasta neconcordanta ne arat& nu numai amploarea imaturitatii dezvoltarii dar in egali masura explica si necesitatea evolutionisté a unui parenting atent si ferm. Adulfii care au intretinut relatii protective si neintrerupte de invatare cu noua generatie au fost intr-un avantaj net fata de cei care fie nu au putut, fie nu au vrut. De fapt, unele teorii evolutioniste considera ca limbajul s-a dezvoltat in intreaga lui bogatie tocmai pentru ca aceasta instruire reciproca p&rinte-copil s& poata surveni in intreaga ei profunzime si eficienta. Relatiile dintre adulti au fost, gi ele, cruciale; si inca mai sunt, in ciuda a ceea ce credem. creierului copiilor, Suntem fiinte sociale Societatea moderna face tot ceea ce poate pentru a realiza conexiuni sociale adanci. Ne migcim in mod constant. Rudele noastre sunt adesea rispandite pe sute, chiar mii de kilometri. Astazi, ne facem prieteni gi ni-i pastram ca atare in mediul virtual. Una dintre cele mai insemnate dintre langerile noilor parinti, aflati in tranzitie spre statutul de parinte, este marea izolare pe care o resimt fata de cercul lor social. Pentru rudele lor, bebelugul este adesea un strain. Pentru prieteni, copilul este adesea un cuyant din cinci litere. Nu la asta se agteptau ei. SA ne oprim cateva clipe gi si recapitulam toate punctele in care toarea acestei povesti a facut referire la prieteni gi la familie: 23INTRODUCERE M-am mutat inapoi Ia bunicii mei ca sé economisesc bani pentru scoala. Am crescut aici, Am radacini adanci in locul asta. Unul dintre cei mai dragi vecini ai nostri a murit si familia s-a adunat laolalta, ca si vandd casa. Peste noapte, unii dintre noi, printre care si fiul celui care a murit, ne-am adunat in garaj, am baut vin gi ne-am reamintit de tofi vecinii si membrii familiilor noastre care nu mai erau printre noi. Au fost lacrimi si z4mbete, dar si un sentiment pretios, ca si cum cei care au plecat inaintea noastra ar fi fost si ei acolo, cu noi; si am ras din nou. A fost uimitor! Suntem atat de inserati in social; este fundamental s4 intelegem acest aspect al creierului, pentru a putea intelege ulterior gi cele mai multe dintre temele acestei carti, de la empatia limbajului, la efectul izolarii sociale. Deoarece creierul este un organ biologic, ratiunile tin de evolu- fie. Majoritatea oamenilor de gtiinti crede ci am supravietuit deoarece am format grupuri sociale cooperatiste. Aceasta ne-a obligat s4 petrecem foarte mult timp pe terenul relafiilor, incercdnd sé ne cunoastem reciproc motivatiile, interiorul psihologic si sistemul de recompense gi pedepse. Deaiciaurezultatdouabeneficii.Unulafostabilitateadealucracaoechipa— folositor pentru vandtoare, gasirea unui adapost, apararea impotriva pra- datorilor. Celalalt a fost abilitatea de a ajuta la cresterea copiilor altora. Lupta dintre colul uterin si marimea craniului unui copil a insemnat ca femeile aveau nevoie de mai mult timp pentru a se reface dupa nastere. Cineva trebuia si aiba grija de copii. Sau si preia rolul de parinte, daca mama murea. Sarcina cadea deseori pe femele (masculii nu aveau lactatie, evident), aga c& multi oameni de stiinf& cred c& cele mai de succes grupuri au fost cele in care masculii jucau un rol activ in sprijinirea femelelor. Acea nevoie comuni era atat de puternica gi atat de critica pentru supra- vietuirea noastra, incat cercetatorii au dat acestui fenomen propriul lui nume: aloparenting*. Daca simti, ca parinte, ci nu poti face asta singur, aceasta se datoreaza faptului ci nu ai fost niciodata proiectat pentru asa ceva. Desi niciunul dintre noi nu are o masini a timpului care si ne trans- porte inapoi in Pleistocen, evidenta acestor tendinte este lesne de observat in zilele noastre. Un copil se nagte cu un mare interes de a se conecta la * Aloparenting: genitorii, (n.red.) istemul parental care include persoane straine, altele decit 24SECRETELE INTELIGENTE! COPILULUI familia proprie gi este presetat s interactioneze cu ceilalti. O mama a spus A se uita la American Idol cu fiul sau, de doi ani. Cand moderatorul inter- vieva unul dintre concurentii care plangea pentru ci nu a reusit, baiatul a sarit de lang’ ea, a atins ecranul si a spus: ,,Vai, nu, nu plange”. Aceasti abilitate cere aptitudini relationale adanci, ilustrand cat se poate de bine un proces biologic, cum a fost cazul cu acest copil dragalas. Fiecare dintre noi are abilitati de interconectare naturale. Creierul este interesat cel mai mult de supravietuire gi c& el are o nevoie profunda de a relafiona cu ceilali, atunci informatiile din aceasta carte — actiunile care dezvolta cel mai bine creierul copilului - vor avea pe deplin sens pentru voi. Cateva note inainte de aincepe DEFINIREA FAMILIEL Ati vazut aceasta reclama la un suc? Camera urmiaregte un tanar la varsta liceului, plaicut la vedere, la un eveniment social, intr-o casi mare. Este sarbatoare, iar el este ocupat sa-ti facd cunostint’ cu prietenii si fa- milia sa, fredonand o melodie gi impartind cutii de suc. Iat-o si pe mama . si cei doi copii pe care mama vitrega ii avea inainte sa-l cunoasca pe tati sau, plus matusi, sa, pe sora gi fratele lui, ,,surprinzdtoarea mami vitreg: veri, colegi de scoala, cel mai bun prieten, antrenorul de judo, alergologul, chiar si fanii de pe Twitter. Pentru mine, acesta a fost cel mai clar exem- plu ca definitia familiei americane era in schimbare. Rapid’. Dar ea nu a fost niciodat& stabila. Definitia unei familii nucleare - un barbat, o femeie, si 2-8 copii - a apirut doar din era victorian’. Cu o rati 2 divorturilor de 40 pana la 50% care planeaz& ca un vultur asupra ma- riajelor americane de mai bine de trei decenii gi cu recisitorirea, familia amestecat&” este acum cea mai tipicd experienta familial. in consecinta, familia monoparentali, cu mai mult de 40% din numarul total al naste- rilor din America, este formata din femeile necis&torite, Mai mult de 4,5 milioane de copii nu sunt crescuti deloc de parintii biologici, ci de bunicii diologici. Unul din cinci cupluri de homosexuali cresc acum copii. Multe dintre aceste schimbari sociale s-au petrecut mult prea repede, astfel incat comunitatea stiintific’ nu a avut incd timp sa le studieze in mod adecvat. Nu poti realiza un studiu de 20 de ani, de exemplu, asupra mariajelor gay, care nu au fost legalizate decat recent. De-a lungul anilor, 25INTRODUCERE cele mai bune date au provenit din relatiile heterosexuale din cadrul mari- ajelor traditionale ale secolului al XX-lea, Pana cand cercet&torii vor avea sansa si investigheze dinamica modelelor noi, pur gi simplu nu vorn sti daca dedesubturile descrise aici se aplicd in mod direct gi altor situatii. lata de ce folosesc termenii ,,casnicie” gi ,sot/ sotie” in loc de ,.partener”, SURSA POVESTILOR Majoritatea povestilor de la inceputul acestei cirfi provin de pe TruConfessions.com, un site web unde pirintii pot si posteze anonim, pentru a se descarca de probleme, pentru a cauta sfaturi sau pentru a-gi ‘impartagi experientele de parinti. Alte povesti se trag din experientele pe care sotia mea gi cu mine le- am avut in cresterea celor doi copii ai nostri, Josh si Noah, care tocmai intré in adolescenta cand scriu aceste randuri. De-a lungul copiliriei lor, am finut un jurnal, notand fragmente de observatii, scormonind prin amintirile noastre dintr-o vacant, 0 excursie, sau cine stie ce alte lucruri minunate pe care le-au facut copiii nostri intr-o zi anume. Ambii mei baieti au citit fiecare poveste in care erau gi ei implicati, iar eu le-am cerut permisiunea de a le prelua in carte. Doar unele au fost aprobate de ei spre publicare. Le-am Iaudat curajul si simful umorului pentru ci lau lasat pe bitranul si dragul lor tata si impartageasca fragmente din vietile lor timpuri SURSA DATELOR in aceste pagini sunt locuri unde, in mod virtual, fiecare fraz include © teferinja. Dar pentru ugurarea lecturii, referintele au migrat online, catre www.brainrules.net. Site-ul web este plin cu materiale ajutatoare, inclusiv animatii ale conceptelor de baz. Am lasat la o parte unele subiec- te, pe de o parte pentru ca aceasta carte si aiba o lungime rezonabila, iar pe de alté parte, pentru ci nu aveam suficienté documentatie ajutatoare pentru altele. BucdtAria soyiei MELE Suntem pe punctul de a incepe. Data fiind uriaga cantitate de infor- matii cuprinsa in aceasta carte, am avut nevoie de o metafora pentru a le 26SECRETELE INTELIGENTEI COPILULUI organiza. Solutia a venit de la sotia mea, care, printre alte talente, este 0 bucit&reas& desivarsita. Bucatiria noastra este dotata cu multe lucruri, de la chestii neinteresante precum oala pentru fiert ovaz (da, familia noastra mananca porridge), pana la exotice sticle de vin. Ea face o multime de manc&ruri, aga ci in bucatarie se gisesc atat ingrediente pentru friptura de vit&, cat gi condimente pentru pui. De asemenea, Kari are o gradina cu fructe si legume proaspete chiar langi usa bucatariei, si foloseste 0 mare varietate de fertilizatori naturali pentru imbogatirea solului, Un taburet cu trei picioare din bucitirie fi ajuti pe baiefi si ajungi la dulapurile suspendate gi si ajute la gatit. Vegi recunoaste toate aceste lucruri de-a lungul capitolelor, inclusiv semingele gi solul din gradina. Sper c& prin vizualizarea gradinii gi a bucatiriei sotiei mele multe dintre ideile redate in continuare sa capete o forma prietenoasa gi accesibila. Suntefi gata s& cresteti un copil degtept si fericit? Luati-va un scaun. Sunteti pe cale s& cititi despre o lume cu adevarat magica. Cea mai impor- tanta slujba pentru care afi semnat vreodata poate fi, de asemenea, cel mai interesant lucru pe care |-ati facut vreodata,Sarcina intr-o zi, am citit ceva unui grup de cupluri care asteptau primii lor copii. O femeie si sotul acesteia au venit la mine dupa lectura, parand ingrijorati. ,,Tata este operator radio”, —— spuse sotia. ,,.-a spus sotului meu cA ar trebui si inceapa si bata in pantecele meu. Este un lucru bun?” S-a uitat la mine confuza. $i la fel. ,,De ce sa bata”, am intrebat. Soqul a spus: ,,Nu orice fel de batai. vrea sa fl invat pe cel mic codul Morse. Vrea si incep s& bat mesaje peatru creierul micutului, ca mititelul si fie destept. Poate il vom invita ne si raspundal” Sofia a intervenit: ,,Asta il va face mai degtept? Burta mea este deja foarte mare, si nu-mi place asta”. Imi amintesc foarte bine totul, pentru ca a fost un moment foarte nos- am ras din toata inima. Dar a fost si sincer. Am putut vedea privirile trebatoare. De fiecare data cind citesc despre extraordinara viafi mentalA a fe- sului aflat in dezvoltare, aproape ca simt valul de panica ce strabate SscSperea, Cuplurile din audient& devin ingrijorate, apoi incep si noteze 31SARCINA cu furie, adesea discutand soptit si grabit cu vecinii. Paringii cu copii mari simt uneori satisfactie, alteori regrete; unii se considera chiar vinovati. Este scepticism, mirare gi, mai presus de orice, o multime de intrebari. Poate cu adevarat un bebelus sa invete codul Morse in ultimele stadii de sarcina? $i daca poate, asta fi va face vreun bine? Oamenii de stiinta descopera mereu noi dedesubturi ale vietii mintale a bebelugului in uter. In acest capitol vom intra in magnificul mister al dezvoltarii creierului, totul pornind de la o mani de celule mici de tot. Vom vorbi despre ce inseamna asta pentru codul Morse, detaliind lucruri- le demonstrate ca ajuta la dezvoltarea creierului in perioada intrauterina. Pont; sunt doar patru. $i, pe drum, vom distruge cateva mituri; pentru inceput, puteti si puneti deoparte CD-urile cu muzica lui Mozart. Liniste, va rugam: bebelusin crestere Daca ar fi si dam un sfat de o propozitie, bazat pe ceea ce stim si- gur despre dezvoltarea intrauterina de-a lungul primei jumatati a sarcinii, acesta ar fi urm&torul: bebelugul vrea sa fie lasat in pace. Cel putin la inceput. Din punctul de vedere al bebelugului, cea mai buna caracteristic’ a vietii in pantece este lipsa relativa a stimularii. Uterul este intunecat, umed, cald, sigur ca un adipost anti-bomba, si mult mai linistit decat lumea exterioara. $i aga trebuie sa fie. Odat& ce lucrurile s-au pus in migcare, micul embrion de dinainte de aparitia creierului va crea neuroni la uimitoarea rata de s00 000 de celule pe minut. Ceea ce inseamna mai mult de 8 ooo de celule pe secunda; acest lucru se va petrece timp de cateva siptamani. Evenimentul este deja observabil la trei siptimani de la conceptie, si continua pana la mijlocul perioadei de sar- cina. Copilul are o indatorire uriasi de realizat intr-un timp foarte scurt! O lipsa cat mai linistita de interventie din partea parintilor amatori este exact ceea ce te astepti s& igi doreasc bebelugul. De fapt, unii biologi evolutionisti considera ci acesta este motivul pentru care greturile de dimineata persist in sarcina umana. Greata de dimineata, care poate dura intreaga zi (si, pentru unele femei, intreaga perioada de sarcina), poate lega o femeie de dietele oribile i plictisitoare ~ asta daca e in stare s& bage ceva in gura. Aceasta strategie de evitare le-a finut, pesemne, pe stramoagele noastre, departe de toxinele naturale din méancirurile exotice sau intrate in putrefactie din meniurile neregulate si 32SECRETELE INTELIGENTE! COPILULU! salbatice din Pleistocen. Oboseala care acompaniaza sarcina le va tine pe femei departe gi de angajarea in activitati fizice care pot fi riscante pentru bebelugs. Cercetatorii considera acum ca acest lucru il poate face pe copil mai degtept. Un studiu care urmeaza a fi publicat, urmareste copiii ale caror mame au suferit de greturi majore si au vomitat de-a lungul intregii sarcini. Cand copiii au ajuns la varsta scolara, 21% au avut un punctaj de 130 sau chiar mai mult la testul standard de IQ, nivel considerat superior. Dac mamele lor nu ar fi avut greturile de dimineata, doar 7% dintre ei s-ar fi descurcat la fel de bine. Cercetatorii au o teorie — care trebuie verificata - despre ‘auza acestui fapt. Doi hormoni care stimuleazi o femeie sd vomite pot actiona, de asemenea, ca fertilizatori neurali pentru creierul aflat in plina dezvoltare. Cu cat vomita mai mult, cu atat se elibereazd mai mult ferti- zator, cu efecte mai mari asupra IQ-ului. Oricare ar fi motivele, se pare bebelusul este pe cale si parcurg’ un drum foarte lung pana sa iti ceara lagi in pace. Cat de bine ne pricepem sa lisim bebelugul in pace — in acest stadiu sau in oricare alti etap’ intrauterina? Nu ne prea pricepem, Cei mai multi tre pirinti au o dorint& neostoita de a face ceva pentru a ajuta bebe- ul, in special cand vine vorba despre creierul lui. Alimentarea acestei s-a transformat intr-un sector enorm al industriei jucdriilor, a cdrui smgura strategie este, sunt convins de asta, si manipuleze temerile parin- © bine intentionati. Fiti foarte atenti, pentru ca sunt pe cale sa va ajut © economisiti o gramada de bani. Uimitorul pregafon Facdnd cumparaturi intr-un magazin, acum cativa ani, am vazut o eeclama la un DVD creat pentru nou nascuti si prichindei, numit Baby y. Pe fluturagul publicitar scria: ,,$titi ca puteti ajuta in mod real la oltarea creierului bebelusului dumneavoastra? Primele 30 de luni din reprezinta perioada in care crei ce momente ale evolutici sale... impreuna, i] putem ajuta pe bebelusul ul unui copil trece prin cele mai Gemneavoastra s& devin’ noul Baby Prodigy!” M-a cuprins asa 0 furie, imeat am rupt foaia aceea gi am aruncat-o la gunoi. Aceste pretentii absurde au o lung istorie. Spre finele anilor ’70, am sat la crearea Universitatii Prenatale, care avea in curriculum pretentia 33SARCINA de a imbunatati atentia bebelugului, performanta cognitiva gi vocabularul, toate inainte de nastere. Copilul chiar primea o diploma dupa nastere, care stipula c& el sau ea este ,,Copil superior”. Sfarsitul anilor -80 a in- trodus pregafonul, un sistem foarte glorificat de trompetica-speaker, creat pentru a introduce in burta femeii vocea mamei, muzica clasici sau orice alt zgomot exterior care ar fi marit IQ-ul bebelugului. Apoi au urmat si mai multe produse, completate de reclame extraordinare de tipul: ,,Invata copilul sa silabiseasci din pantecel”, ,,invafa copilul a doua limba straina inainte de a se nastel”, ,,imbunatateste Niciun produs comercial notele la matematica ale copilului cu nua probat cd ar putea face muzica clasical” Mozart era cu pre- ceva pentru imbunatatirea cadere favorit,culminand cu ceea ce performantelorcreierului | Poate ati auzit deja: ,Efectul Mozart”, unui fetusin dezvoltare. $i lucrurile nu au decurs mai bine nici "in anii -90. Cartile publicate in acel deceniu prescriau activitati scurte, zil- nice, pentru cuplurile de viitori parinti, pretinznd c& ,,pot creste [Q-ul bebelugului cu 27-30 de puncte” si, de asemenea, ii pot spori atentia ,,de Ja 10 la 45 de minute”. Daca intrati in orice magazin de jucarii in zilele noastre, veti fi in- undati de produse care pretind aceleagi lucruri. Aproape niciuna dintre asertiunile de pe pliantele publicitare nu este sustinut’ de teste interne, nici de cercetari independente, verificabile. Niste prostii. Bune de aruncat. Credeti sau nu, despre niciun produs comercial nu s-a dovedit vreo- ‘4 (nici macar intr-o maniera iresponsabila gi nestiintifica) ci ar face ceva, orice, pentru imbunatatirea performantei creierului unui fetus in dezvoltare. Nu au existat verificari incrucigate, experimente aleatorii ale caror variabile independente sa fie prezenta sau absenta dispozitivelor in cauzi. Niciun studiu riguros nu a acade- mice pe termen lung atunci cand copilul intra la coal’, Niciun studiu pe gemeni-separati-de-la-nagtere nu a demonstrat vreo pervertire a naturii dat& intr-o maniera responsabila si sting aratat ci un curriculum educational intrauterin produce beneficii sau a educatiei datorita efectelor produselor in cauza. Asta include gi uni- versitatea intrauterina. $i Mozart intrauterin. Din pacate, miturile infloresc atunci cand faptele sunt putine, gi ele au capacitatea de a atrage atentia oamenilor. Chiar si dupa toti acesti 34www.edituraglobo.ro R. JOHN J. MEDINA, biolog molecular specializat in cercetarea genelor implicate in dezvoltarea D creierului uman si genetica tulburarilor psihice, este profesor asociat la Universitatea din Washington, Scoala de Medicina, in cadrul Departamentului de Bioinginerie, precum sila Univer- sitatea Pacific din Seattle, unde conduce Centrul de Cercetare Aplicata a Creierului, De asemenea, este si director fondator al Institutului de Cercetare Talaris, cu sediul in Seattle, centru axat pe cercetarea modului in care sugarii codifica si proceseaza in mod cognitiv informatiile, la nivel celular si molecular. Cercetatorul american construieste o punte intre ceea ce stiu oamenii de stiinta si practica parentala de zi cu zi intr-o maniera accesibild, pliné de umor, care transforma o carte stiintificd intr-un roman pasionant despre cilatoria pe care creierul copilului vostru va trebui sd o faci pana ce ultima treapta de actualizare a propriului potential. * Care este cel mai important lucru pe care il puteti face in timpul sarcinii? © Cat timp e bine sa stea copilul dumneavoastra in fata televizorului? ® Care este cel mai bun mod de a gestiona izbucnirile bruste de manie ale copiilor? * De ce barbatii ar trebui sa aloce mai mult timp treburilor casnice? * Este sau nu bataia rupta din rai? * Care este cel mai bun factor predictiv al performantei academice a bebelusului tau? Omul de stiinta John Medina stie raspunsurile la toate aceste intrebarisi la multe altele) asadar, respirati adanc si patrundeti in universul fascinant al creierului copilului dumneavoastra. Un pas mic, pe care orice parinte ar trebui s+ faca pentru a-i asigura bebelusulUi un destin fericit. Cu Secratele Inteligentei Copilului, dt. Medifia merge direct la tint’! Oamenii all eSutat dintotdeauna alte sialte cai de a-si creste copiti mai bine, maiisteti, mai fericitl. Medina ne ofera tocmal astfel de sfaturi practice, lesne de pis in aplicarev’ %*** Nina L. Shapiro, MD;UCLA Scoala de Medicina nO transpunere atractiva si amuzanté a celor mai bune cercetari din domeniul dezvoltarii copilului si parentingului efectiv. tam dat cartéa doctorului Medina propriului meu fiu.” % * & * * Ginger Maloney, Ph.D, Institutul Marsico pentru fnvatare timpurie si Formare ohn Medina ne prezinta strategii de parenting in contextul informatiei stiintifice certe, intr-un stil proaspat si extrem de accesibil.” * * > Jadene Wong, M.O,, Universitatea Stanford, Scoala de Medicina Comanda on-line! : Zi 's0n wwes22220-x Q HE globo sl766069!3323)