GOSPODARIREA APELOR IN

ROMANIA IN CONTEXTUL
INTEGRARII EUROPENE
Dr. ing. Petru SERBAN

ADERAREA ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEAN

Prioritate nationala

Semnarea Acordului de aderare 1 februarie 1993

Intrarea n vigoare a Acordului 1 februarie 1995
Cap. III Acord Romania trebuie sa-si asume obligativitatea
aproximarii cadrului legislativ national cu legislatia Uniunii Europene
Subcapitolul Calitatea apei - 18 Directive.

Inceperea negocierilor Cap. 22 Protectia mediului

nconjurator 1 ianuarie 2001
Incheierea negocierilor Cap. 22 Protectia mediului
inconjurator 26 noiembrie 2004
Semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana
25 aprilie 2005
Data probabila a aderarii Romaniei la UE 1 ianuarie 2007

EVOLUTIA POLITICII EUROPENE

IN DOMENIUL APELOR

Etapa I-a, 1970-1980 PROTECTIA FOLOSINTELOR DE APA

stabilirea unor standarde de calitate care definesc limite specifice
pentru resursele de apa utilizate de diverse folosinte de apa;

Etapa a-II-a, 1981-2000 REDUCEREA POLUARII LA SURSA

stabilirea unor valori limita admisibile pentru evacuarea poluantilor
in mediul acvatic;

Etapa a-III-a, dupa anul 2000 GOSPODARIREA DURABILA A

APELOR atingerea unei stari bune a tuturor corpurilor de apa
din Europa, pentru asigurarea unor conditii de viata similare din
punct de vedere al apelor pentru toti cetatenii Europei.

DIRECTIVELE EUROPENE DIN DOMENIUL APELOR

Nr.
crt.

Denumire directiv

Transpunere n
legislaia
romneasc

Perioada de
tranziie n ani

Data limit a
implementrii

1.

Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de suprafa destinate

prelevrii de ap potabil, Decizia 77/795/EEC privind procedura
comun pentru schimbul de informaii asupra calitii apelor dulci de
suprafa (*)

HG 100/2002

1.01.2007

2.

Directiva 76/160/EEC privind calitatea apei de mbiere

HG 459/2002

1.01.2007

3-10.

Directiva 76/464/EEC privind descrcarea substanelor periculoase (**)

i 7 directive fiice
- D. 82/176 i D. 84/156 mercur;
- D. 83/513 cadmiu i D. 84/491 HCH;
- D. 86/280 tetraclorur de carbon, DDT, PCP
- D. 88/347 drinuri, HCB, HCBD, cloroform
- D. 90/415 EDC, TRI, PER, TCB

HG 118/2002

1.01.2010

11.

Directiva 80/68/EEC asupra proteciei apei subterane mpotriva polurii

cauzate de anumite substane periculoase (*)

HG 118/2002

1.01.2007

12.

Directiva 78/659/EEC asupra calitii apelor dulci ce necesit protecie

sau mbuntire pentru a susine viaa petilor (*)

HG 202/2002

1.01.2007

13.

Directiva 79/923/EEC asupra calitii apelor pentru molute (*)

HG 201/2002

1.01.2007

14.

Directiva 79/869/EEC privind metodele de prelevare i analiz a apelor

de suprafa destinate producerii apei potabile

HG 100/2002

1.01.2007

15.

Directiva 91/676/EEC privind protecia apelor mpotriva polurii cu

nitrai provenii din surse agricole

HG 964/2000

1.01.2007

16.

Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane i Decizia

93/481/EEC

HG 188/2002
HG 352/2005

12

1.01.2018

17.

Directivele 98/83/EC i 80/923/EEC privind calitatea apei destinate

consumului uman

Legea 458/2002

1.01.2016

18.

Directiva Cadru privind apa 2000/60/EC

Legea 107/1996
Legea 310/2004

1.01.2015

* Prevederile acestor directive sunt incluse n Directiva Cadru 2000/60

** Standardele de calitate a apei sunt incluse n Directiva Cadru 2000/60

PROTECTIA FOLOSINTELOR DE APA

Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de suprafa destinate
prelevrii de ap potabil, Decizia 77/795/EEC privind procedura comun
pentru schimbul de informaii asupra calitii apelor dulci de suprafa
Directiva 76/160/EEC privind calitatea apei de mbiere
Directiva 78/659/EEC asupra calitii apelor dulci ce necesit protecie sau
mbuntire pentru a susine viaa petilor
Directiva 79/923/EEC asupra calitii apelor pentru molute
Directiva 79/869/EEC privind metodele de prelevare i analiz a apelor de
suprafa destinate producerii apei potabile
Directivele 98/83/EC i 80/923/EEC privind calitatea apei destinate
consumului uman

DIRECTIVA 75/440/CEE
PRIVIND CERINTELE CALITATIVE PENTRU APA
DE SUPRAFATA DESTINATA PREPARARII APEI POTABILE
SI
DIRECTIVA 79/869/CEE
PRIVIND METODELE DE MASURARE SI FRECVENTA DE PRELEVARE SI
ANALIZA A PROBELOR IN SCOPUL MONITORIZARII CALITATII
APELOR PENTRU POTABILIZARE

transpuse in legislatia romaneasca prin

HG nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare,
Normativul privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si
analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa
potabila si
Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 377/2001 privind
aprobarea obiectivelor de referinta pentru calitatea apelor de suprafata

CERINTELE DIRECTIVELOR 75/440/CEE si 79/869/CEE

1. Identificarea punctelor de captare existente si viitoare din apele

de suprafata
2. Stabilirea retelei de monitorizare a apelor de suprafata destinate
potabilizarii
3. Stabilirea Planului cadru de actiune pentru conformarea cu
prevederile directivelor
4. Dotarea laboratoarelor cu echipamente adecvate
5. Acreditarea laboratoarelor

Monitorizarea calitatii apelor de suprafata destinate

potabilizarii

parametrii : NTPA - 013 (Directiva 75/440)

metode de masurare
NTPA - 014 (Directiva 79/869)
frecventa de prelevare si analiza

Sectiuni de prelevare a apelor de suprafata utilizate in scopul potabilizarii

189 sectiuni monitorizate

78 sectiuni - A1

96 sectiuni - A2

15 sectiuni - A3

Sectiuni pentru care nu exista corespondenta intre calitatea

apei la sursa si tehnologia standard a statiilor de tratare

Captare Bucecea (A2)

Turcu (A2)

Slanic Moldova (A2)

Sarbi (A3)

Amonte Onesti (A3)

Am. Beius (A3)

Tulges (A2)

Am. Alesd (A3)

Acumulare Negreni - baraj

(A3)

Am. Oradea (A3)

Am. Padurea Neagra (A3)

Gorban (A3)

Am. Budoi (A2)

Tansa - baraj (A3)

Clucereasa (A3)

Halceni - baraj (A3)

Captare Oltenita (A2)

Rau Barlad - am. Vaslui (A3)

Crizbav (A2)

DIRECTIVA 76/160/EEC
PRIVIND CALITATEA APELOR DIN ZONELE
NATURALE AMENAJATE PENTRU IMBAIERE
transpusa in legislatia romaneasca prin
HG nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din
zonele naturale amenajate pentru imbaiere
si implementata prin
HG nr. 88/2004 privind supravegherea sanitara, inspectia si controlul
zonelor naturale de imbaiere.

CERINTELE DIRECTIVEI 76/160/CEE

1. Identificarea apelor de imbaiere
2. Autorizarea zonelor naturale amenajate pentru imbaiere

anual, cu 2 saptamani inainte de inceperea sezonului de imbaiere

3. Elaborarea Raportului national privind monitorizarea apelor de

imbaiere

anual, pana la 31 decembrie 2006

4. Identificarea cauzelor neatingerii obiectivelor si definirea

masurilor necesare pentru conformarea cu cerintele Directivei

anual, in cadrul procesului de autorizare

5. Elaborarea planurilor de masuri pentru atingerea obiectivelor de

calitatea a apelor de imbaiere

anual, in cadrul procesului de autorizare

Identificarea apelor de imbaiere

Zone de imbaiere
desemnate acolo unde imbaierea este traditional practicata de
un numar mai mare de 150 de persoane
se afla sub jurisdictia Ministerului Sanatatii respective Directiile
Judetene de Sanatate Publica.
s-au identificat 17 zone de imbaiere
zonele de imbaiere sunt monitorizate de Directia de
Sanatate Publica Constanta si Directia Apelor DobrogeaLitoral.
calitatea apelor din aceste zone pentru anul 2002 s-a incadrat
in normele prevazute in H.G. 459/2002 cu exceptia probelor
pentru streptococi fecali din zonele Eforie Nord si Eforie Sud.

Zone naturale amenajate pentru imbaiere

DIRECTIVA 78/659/CEE PRIVIND CALITATEA

APELOR DULCI CE NECESITA PROTECTIE
SAU IMBUNATATIRE PENTRU A SUSTINE
VIATA PESTILOR
transpusa in legislatia romaneasca prin
Hotarea de Guvern nr. 202/2002 Norme tehnice privind
calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si
ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole

CERINTELE DIRECTIVEI 78/659/CEE

1. Identificarea si catalogarea apelor salmonicole si
ciprinicole
2. Monitorizarea apelor salmonicole si ciprinicole
3. Stabilirea obiectivelor de calitate aplicabile apelor
salmonicole si ciprinicole
4. Stabilirea si realizarea de investigatii pentru identificarea
cauzelor neconformarii cu obiectivele de calitate
5. Elaborarea planurilor de masuri pentru conformarea cu
obiectivele de calitate ale apelor salmonicole si ciprinicole

Identificarea si catalogarea apelor salmonicole si ciprinicole

Zonele salmonicole sunt reprezentate de 19498km cursuri de apa si 57.5 km2
lacuri naturale si de acumulare;
Pentru cursurile de apa temporare si acumularile nepermanente nu s-a realizat
clasificarea in ape salmonicole si ape ciprinicole, deoarece acestea reprezinta un
tip special de ape pentru care nu este adecvata aplicarea prevederilor acestei
directive;
Au fost identificate si cursuri de apa/sectoare si lacuri fara fauna piscicola, unele
dintre acestea datorandu-se unor cauze naturale;
Fluviul Dunarea- aval de acumularea Portile de Fier II ( 863 km) si raul Prut aval
de acumularea Stanca-Costesti (584 km), au fost identificate ca zone cu specii
importante din punct de vedere economic datorita prezentei speciilor de sturioni.
Termen de realizare : 30.06.2005
Apele salmonicole sunt definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea
speciilor de salmonide pastrav (Salmo trutta), lipan (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni
(Coregonus).
Apele ciprinicole sunt definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea
populatiilor de pesti apartinand speciilor de ciprinide * (Cyprinidae) sau altor specii, cum ar fi stiuca
(Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis).
*Speciile de ciprinide sunt reprezentate de: crap (Cyprinus carpio), carasul (Carassius carassius),
caracuda (Carassius auratus), babusca (Rutilus rutilus), rosioara (Scardinius erithrophtalmus),
platica (Abramis brama) la care se adauga si linul (Tinca tinca), avatul (Aspius aspius), mreana
(Barbus barbus), cleanul (Leuciscus cephalus), scobar (Chondrostoma nasus).

DIRECTIVA 79/923/CEE privind calitatea apelor

pentru moluste
transpusa in legislatia romaneasca prin
Hotarea de Guvern nr. 201/2002 Norme tehnice privind
calitatea apelor pentru moluste

CERINTELE DIRECTIVEI 79/923/CEE

1. Identificarea si catalogarea apelor marine si/sau salmastre
2. Monitorizarea apelor marine si/sau salmastre
3. Stabilirea obiectivelor de calitate aplicabile apelor marine si sau
apelor salmastre
4. Stabilirea si realizarea de investigatii pentru identificarea
cauzelor neconformarii cu obiectivele de calitate
5. Elaborarea planurilor de masuri pentru conformarea cu
obiectivele de calitate ale apelor marine si/sau salmastre

Identificarea preliminara a apelor marine pretabile

pentru cresterea si exploatarea molustelor

speciile importante din punct de vedere economic (pentru consumul uman)

pe baza carora s-a realizat delimitarea zonelor marine pretabile pentru
cresterea si exploatarea molustelor sunt reprezentate de :
molusca bivalva epibionta Mytilus galloprovincialis Lamark (midia);
molustele bivalve psamobionte Mya arenaria Linnaeus, Corbula
mediteranea maeotica Milaschevich, Scapharca inequivalvis Bruguire,
Cerastoderma edule lamarki (Reeve);
gasteropodul Rapana venosa (Valenciennes).
au fost delimitate 4 zone marine pentru cresterea si exploatarea molustelor:
Zona 1 cuprinsa intre Sulina si Sfantu Gheorghe cu suprafata de 142 Mm2;
Zona 2 cuprinsa intre Perisor si Chituc cu suprafata de 215 Mm2;
Zona 3 cuprinsa intre Navodari si Portul Constanta (Baia Mamaia) cu
suprafata de 109 Mm2;
Zona 4 cuprinsa intre Agigea si Mangalia cu suprafata de 101 Mm2.

DIRECTIVA 98/83/CEE
PRIVIND CALITATEA APEI DESTINATE
CONSUMULUI UMAN
transpusa in legislatia romaneasca prin
Legea nr. 458/2002, modificata si completata prin Legea nr. 311/2004
si implementate prin
Normele privind supravegherea sanitara, inspectia si monitorizarea
calitatii apei potabile, aprobate prin HG nr. 974/2004 .

CERINTELE DIRECTIVEI 98/83/EEC

1. Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinata consumului
uman si valorile pentru parametrii relevanti.
2. Stabilirea punctelor de conformare, in care calitatea apei trebuie sa fie
corespunzatoare valorilor parametrilor stabilite conform Art. 5.
3. Asigurarea monitorizarii periodice, la nivelul intregii tari, a calitatii apei
destinate consumului uman si informarea adecvata si actualizata a
consumatorilor, inclusiv publicarea periodica a rapoartelor si
prezentarea lor catre Comisie.
4. Asigurarea tuturor masurilor necesare de remediere pentru a se
restabili calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor
parametrilor de calitate, interzicerea folosirii apei a carei calitate
constituie un pericol potential pentru sanatatea umana, acordarea de
posibile (nu obligatorii) derogari si informarea consumatorilor.
5. Asigurarea ca substantele sau materialele folosite la tratarea sau
distributia apei destinate consumului uman nu vor reduce protectia
sanatatii publice.

Responsabilitatile Ministerelor colaboratoare pentru

implementarea Directivei 98/83

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor va asigurarea coordonarea

implementarii Directivei.

Ministerul Sanatatii, ca institutie responsabila de protejarea sanatatii publice

are ca atributii asigurarea monitorizarii calitatii apei potabile, autorizarea si
inspectia distribuitorilor de apa, inclusiv a celor din industria alimentara,
evaluarea riscului asupra sanatatii umane si stabilirea masurilor de restrictie a
consumului. Autoritatile de sanatate publica sunt responsabile pentru
informarea adecvata a publicului, inclusiv in ceea ce priveste masurile de
protectie a sanatatii publice in cazul neconformarilor.

Producatorii si distribuitorii de apa potabila trebuie sa ia masurile necesare

pentru conformarea cu cerintele Directivei privind calitatea apei potabile,
pentru monitorizarea si informarea consumatorilor, autoritatilor de sanatate
publica locale si a autoritatilor administratiei locale.

Autoritatile administratiei publice locale sunt responsabile pentru

asigurarea conditiilor pentru ca serviciile publice sa se conformeze cu
prevederile legale nationale prin care este transpusa Directiva.

Ministerul Administratiei si Internelor centralizeaza planurile de conformare

si monitorizeaza si controleaza implementarea acestora.

Perioade de tranzitie
Asigurarea calitatii apei potabile in conformitate cu prevederile legii
311/2004, se desfasoara in cadrul unui proces etapizat, convenit cu
Comisia UE in cadrul negocierii perioadelor de tranzitie, astfel :
Pana la 31 decembrie 2010
pentru oxidabilitate, amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier,
metale grele, pesticide, mangan pentru localitatile cu populatie
peste 100.000 locuitori;
pentru oxidabilitate si turbiditate pentru localitatile cu populatie
cuprinsa intre 10.000 si 100.000 locuitori.

Pana la 31 decembrie 2015

pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, metale grele, pesticide si
mangan pentru localitatile cu populatie cuprinsa intre 10.000 si
100.000 locuitori;
pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, metale grele si
pesticide pentru localitatile cu populatie sub 10.000 locuitori.

COSTURI ESTIMATE

SURSE DE FINANTARE
Au fost estimate ca posibile urmatoarele surse de finantare :
66 % din fonduri europene
19 % din bugetul de stat si bugetul local
15 % alte surse.

Impactul economic
Necesarul de investitii, inclusiv pentru monitorizarea calitatii apei de
catre producator, se va reflecta in cresterea tarifelor pentru apa
potabila. Totusi trebuie avut in vedere ca accesul la apa potabila
sigura nu reprezinta un lux ci este o cerinta primara pentru om.

REDUCEREA POLUARII LA SURSA

Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate orasenesti
Directiva 76/464/EEC privind descrcarea substanelor periculoase
i 7 directive fiice
- D. 82/176 i D. 84/156 mercur;
- D. 83/513 cadmiu i D. 84/491 HCH;
- D. 86/280 tetraclorur de carbon, DDT, PCP
- D. 88/347 drinuri, HCB, HCBD, cloroform
- D. 90/415 EDC, TRI, PER, TCB
Directiva 80/68/EEC asupra proteciei apei subterane mpotriva
polurii cauzate de anumite substane periculoase
Directiva 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu
nitrati din surse agricole.

DIRECTIVA 91/271/CEE
PRIVIND EPURAREA APELOR UZATE ORASENESTI
modificata prin Directiva 98/15/CE
transpusa in legislatia romaneasca prin

Hotarea de Guvern nr. 352/21.04.2005 pentru completarea si

modificarea HG 188/28.02. 2002 pentru aprobarea unor norme
privind conditiile de descarcare in meidul acvatic a apelor uzate

CERINTELE DIRECTIVEI 91/271/CEE

1. Stabilirea agomerarilor umane cu peste 2000 l.e.
Reactualizarea Planurilor judetene de amenajare a terioriului.
2. Definirea zonelor sensibile intreg teritoriul Romaniei a fost
declarat ca zona sensibila
3. Autorizarea folosintelor de apa Planuri de conformare
4. Monitorizarea efluentilor statiilor de epurare Adoptarea
sistemului de monitoring integrat al apelor
5. Realizarea / modernizarea sistemelor de canalizare si a
statiilor de epurare pentru toate aglomerarile umane cu peste
2000 l.e. Pentru aglomerarile cu peste 10.000 l.e se vor realiza
statii de epurare cu treapta tertiara pentru indepartarea
azotului si fosforului
6. Epurarea corespunzatoare a apelor uzate de la aglomerarile
umane cu mai putin de 2.000 l.e.

Aglomerari umane cu peste 2000 l.e. si termene de

conformare cu cerintele Directivei 91/271/CEE
privind epurarea apelor uzate orasenesti

Tipul de
aglomerare

Numarul
localitatilor

l.e.

Termen de
conformare

2000 10000 l.e

2346

10192231

38,08

31.12.20018

10000 150000 l.e.

241

7012655

26,20

31.12.2015

> 150000 l.e.

22

9562512

35,72

31.12.2015

Inventar total

2609

26767398

100

31.12.2018

Aglomerari umane cu mai putin de 2000 l.e. si termene

de conformare cu cerintele Directivei 91/271/CEE
privind epurarea apelor uzate orasenesti

Asigurarea ca acele ape uzate orasenesti care intra

in sistemele de colectare ale aglomerarilor cu mai
putin de 2.000 l.e., inainte de a fi descarcate, sunt
supuse unei epurari corespunzatoare (art.7 al
Directivei 91/271/CEE)
Termen de conformare: 31 decembrie 2018

Ritmurile de realizare a retelelor de canalizare si a statiilor de

epurare pentru localitatile cu mai mult de 2000 locuitori echivalenti

COSTURI ESTIMATE
Motivul principal pentru solicitarea perioadei de tranzitie l-a
reprezentat efortul financiar, respectiv costurile foarte mari
impuse de implementarea prevederilor acestei Directive.
Intr-o prima etapa, fondurile vor fi directionate spre
aglomerarile peste 150.000 l.e., care au si cel mai important efect
asupra mediului.
In contextul declararii intregului teritoriu al Romaniei drept zona
sensibila, costurile estimate pentru implementarea Directivei
91/271/CEE sunt de circa 13,4 miliarde Euro, din care:
10 miliarde Euro pentru investitii, din care :
3,5 miliarde Euro pentru statiile de epurare si
6,5 miliarde Euro pentru sistemele de colectare
3,4 miliarde Euro cheltuieli de exploatare.

SURSE DE FINANTARE
In principal, au fost estimate ca posibile urmatoarele surse de
finantare:
cca 40% din fonduri europene
25% din bugetul de stat si bugetul local
25% credite si parteneriate public-privat
3% Fondul de Mediu
7% populatie.
Asa cum a fost stabilit prin Pozitia Comuna a Uniunii Europene,
Planul de Implementare a Directivei va include costuri de investitii
pe fiecare aglomerare, separat pentru statii de epurare si sisteme
de colectare.

DIRECTIVA 76/464/CEE SI DIRECTIVELE FIICE

82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE SI
86/280/CEE, modificate prin 88/347/CEE si 90/415/CEE
privind poluarea cauzata de anumite substante
periculoase deversate in mediul acvatic al Comunitatii
si
Directiva 80/68/CEE
privind protectia apelor subterane impotriva poluarii
cauzate de anumite substante periculoase
transpunse in legislatia romaneasca prin
HG 118/2002

Cerintele directivelor 76/464/CEE si 80/68/CEE

Stoparea poluarii cu substante prioritar periculoase din Lista

neagra (Lista I);

Reducerea poluarii pentru incadrarea in limitele stabilite de

Directiva pentru substantele din Lista gri (Lista II).

Realizarea automonitoringului de catre unitatile care descarca

substante periculoase in mediul acvatic si apele subterane si
realizarea monitoringului de control de catre Directiile de Apa;

Perioada de tranzitie
3 ani 29.12.2009
Hexaclorbenzen, Hexaclorbutadiena, 1, 2 diclor-etan,
Tricloretilena, Triclorbenzen - Romania solicita perioada de
tranzitie pentru 21 de unitati industriale din industria chimica
(anorganica, organica, cauciuc, petrochimie, celuloza si hartie)
Cadmiu si Mercur - Romania solicita o perioada de tranzitie
pentru 27 de unitati industriale
Lindan - Romania solicita perioada de tranzitie pentru 3 unitati
industriale.
Pentru DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, tetraclorura de
carbon, cloroform, percloretilena si pentaclorfenol
Romania va respecta valorile limita la data aderarii

Plan de actiune Directiva 76/464/CEE

inventarul preliminar al unitatilor beneficiare de autorizatie de

gospodarire a apelor, care evacueaza diferite substante periculoase
in apele de suprafata si screening-ul evacuarilor pe tipuri de activitati
industriale autorizate;

automonitoringul evacuarilor si stabilirea unitatilor sau industriilor

care polueaza peste limitele admise;

stabilirea obiectivelor de calitate a apelor de suprafata (OM nr.

1146/2002 - M.Of. nr. 197/27.03.2002);

autorizarea descarcarii substantelor periculoase prin procedura

stabilita pentru emiterea avizelor si autorizatiilor de gospodarire a
apelor, utilizand structura nationala existenta;

stabilirea metodologiei de evaluare a riscului si impactului pentru

reglementarea valorilor limita de emisie.

Plan de actiune Directiva 76/464/CEE

crearea si tinerea la zi a inventarului initial al surselor de poluare

pentru mediul acvatic (conform OM 501/2003) pentru folosintele de
apa care evacueaza substantele din lista I si lista II;

stabilirea ghidului celor mai bune tehnici disponibile pentru unitatile

sau industriile stabilite ca fiind potential poluatoare ale mediului
acvatic cu substante periculoase;

realizarea monitoringului calitatii apelor pentru substantele din

listele I si II (conform OM 44/2004);

pentru substantele toxice, persistente de tip biocide, ca si pentru

compusii cu N si P provenind din surse difuze, programele de
reducere se realizeaza in concordanta cu Codul bunelor practici
agricole, aprobat prin OM nr. 918/2002, precum si cu legislatia in
domeniul chimicalelor periculoase (Legea nr. 360/2003 privind
regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase si actele
normative subsecvente).

Plan de actiune Directiva 76/464/CEE

stabilirea, de comun acord cu confederatiile si asociatiile

patronale

industriale,

planurilor

de

masuri

pentru

eliminarea/reducerea substantelor din listele I/II realizat

partial, pentru unele domenii industriale (minerit, petrochimie)
si care va fi finalizat in anul 2005.

realizarea unei baze de date cu limitele acordate pe baza

autorizatiei.

Plan de actiune Directiva 80/68/CEE

necesitatea intaririi capacitatii institutionale a Administratiei

Nationale Apele Romane, atat la nivel bazinal cat si la nivelul
sistemelor de gospodarirea apelor;

realizarea optimizarii sistemului de monitorizare a apelor

subterane si a poluarii cu substante periculoase, in special in
aval de unitatile economice potential poluatoare cu substante
periculoase;

completarea dotarii Directiilor de ape bazinale cu aparatura de

laborator si reactivi in vederea cresterii capacitatii de
identificare si determinare cantitativa a substantelor din Listele
I si II in probele de apa analizate, precum si modernizarea
sistemului de prelevare a probelor de apa din forajele
Sistemului national de supraveghere a calitatii apelor.

Plan de actiune Directiva 80/68/CEE

elaborarea unui Indrumarul tehnic care contine masurile necesare

protectiei apelor subterane si cerintele specifice pentru
automonitoring, destinat unitatilor economice care utilizeaza,
transporta si depoziteaza substantele periculoase prevazute in
listele I si II (inclusiv a celor care stocheaza ape uzate continand
aceste substante periculoase)

elaborarea unui Indrumarul tehnic privind reglementarea din punct

de vedere al gospodaririi apelor a unitatilor economice potential
poluatoare cu substante periculoase prevazute in Listele I si II si
monitoringul calitatii apelor subterane in aval de aceste unitati
economice, destinat specialistilor responsabili pe probleme de
reglementare, monitoring si inspectie din cadrul Directiilor bazinale
ale Administratiei Nationale Apele Romane.

Plan de actiune Directiva 80/68/CEE

Realizarea inventarul descarcarilor directe in strate de foarte mare

adancime, autorizate in conformitate cu prevederile art. 20, alin.
(2) din Legea apelor nr. 107/1996, cu revizuirea studiilor pe baza
carora au fost acordate autorizatiile;

Realizarea inventarul descarcarilor indirecte provenite de la

unitatile economice care utilizeaza, transporta si depoziteaza
substantele periculoase din Listele I si II;

Realizarea inventarul reinjectiilor de ape geotermale, ape

provenite de la schelele de extractie petroliera si de la asecarile
miniere, in acviferele din care au provenit.

Reactualizarea inventarului tuturor forajelor hidrogeologice

existente, cu identificarea tuturor detinatorilor actuali sfarsitul
anului 2006. Dupa aceasta etapa este necesara inchiderea prin
cimentare a forajelor abandonate.

COSTURI ESTIMATE
Din punct de vedere al conformarii tehnice
2005 se vor estima costurile de mediu (proiectului PHARE
0107.15.03 Firam EPTISA - Spania) si se vor elabora programele
de investitii pe domenii de activitate industriala utilizatoare de
resurse de apa si indiferent de dimensiunea activitatii;
Investitiile
pentru
sectorul
industrial,
necesare
pentru
implementarea directivei 76/464/CEE si a directivelor fiice au fost
estimate la suma de
2 miliarde Euro (scenariu maxim) si 1,1
miliarde Euro (scenariu minim).
evaluare nu poate fi finalizata inainte de 2006, cand vor fi finalizate
studiile de monitorizare ale substantelor periculoase in canalizare,
in cursurile de apa, in aval de punctele de evacuare, pentru
aproximativ 2000 unitati industriale si de stabilire a obiectivelor de
calitate adecvate gradului de afectare a apelor.

SURSE DE FINANTARE
Proiectele de investitii (in tehnologii de tratare a apei): 80% din resursele proprii ale unitatilor poluatoare (inclusiv imprumuturi
comerciale luate de aceste unitati industriale); 20% vor fi alocate
din fonduri extrabugetare de mediu (imprumuturi preferentiale).
Cheltuielile de operare si intretinere necesare pentru
mentinerea tehnologiilor actualizate din unitatile industriale si de
tratare a apei: 100% din resursele create de fiecare activitate.
Amendarea legislatiei si implementarea: 80% din cheltuieli vor
fi acoperite din buget si 20% din resurse ale Fondului de mediu.
Masuri de monitorizare: 60% din cheltuieli vor fi acoperite din
bugetul de stat si 40% din resurse sustinute de unitatile
industriale.

DIRECTIVA 91/676/CEE
PRIVIND PROTECTIA APELOR IMPOTRIVA POLUARII
CAUZATE DE NITRATII PROVENITI DIN SURSE AGRICOLE

si transpusa in legislatia romaneasca prin

Hotarea de Guvern nr. 964/2000 privind aprobarea
Planului de actiune pentru protectia apei impotriva
poluarii cu nitrati din surse agricole

CERINTELE DIRECTIVEI 91/676/CEE

1. Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati sau
susceptibile a fi expuse unei astfel de poluari si
stabilirea unor programe corespunzatoare de
monitorizare si control si intocmirea cadastrului
acestor ape;
2. Desemnarea zonelor vulnerabile care dreneaza in
apele afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile
de a fi expuse unei astfel de poluari si care contribuie
la poluarea acestora;
3. Elaborarea unui cod de bune practici agricole si a
unor programe privind instruirea si informarea
fermierilor in scopul promovarii codului ;
4. Stabilirea, implementarea si intrarea in vigoare a
programelor de actiune pentru prevenirea si
reducerea poluarii produsa de sursele agricole.

Identificarea apelor afectate de poluarea

cu nitrati din surse agricole

Criterii utilizate:
Daca apele dulci de suprafata, utilizate sau care in perspectiva
vor fi utilizate ca sursa de apa potabila, contin sau sunt
susceptibile sa contina concentratii de nitrati mai mari decat cele
prevazute in Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de
suprafata destinate potabilizarii (>50 NO3- mg/l), daca nu se iau
masuri de protectie;
Daca apele subterane contin sau sunt susceptibile sa contina
concentratii de nitrati mai mari decat limita maxima admisibila de
50 mg/l, daca nu se iau masuri de protectie;
Daca apele dulci din lacurile naturale sau din alte surse de apa
dulce (lacuri de acumulare, canale), ape costiere si marine sunt
eutrofe sau pot deveni eutrofe in viitorul apropiat, daca nu se iau
masuri de protectie.

Ape de suprafata afectate de poluarea

cu nitrati din surse agricole

Ape subterane afectate de poluarea cu nitrati

din surse agricole

Zone vulnerabile la nitrati din surse agricole

Metodologie:
Evaluarea vulnerabilitatii potentiale la poluarea cu nitrati indusa
de caracteristicile principalilor factori de mediu: sol, clima, corpuri
de apa subterana;
Evaluarea bilantului de azot din activitati agricole la nivelul
comunelor (import din ingrasaminte organice animale, export prin
recolta culturilor agricole): surse actuale si istorice;
Suprapunerea informatiilor spatiale intr-un Sistem Informatic
Geografic;
Zone vulnerabile la nitrati din surse agricole - perimetrele a 255
localitati din Romania;
Zonele vulnerabile reprezinta 8,64 % din suprafata tarii, respectiv
13,93 % din suprafata totala agricola a tarii.

Zone vulnerabile la nitrati din surse agricole

Codul bunelor practici agricole

Codul bunelor practici agricole:

a fost aprobat in aprilie 2003;
a fost tiparit in 7000 de exemplare;
a fost difuzat autoritatilor locale implicate in implementarea acestei directive;

Codul bunelor practici agricole:

Volumul 1- protectia apelor impotriva poluarii cu fertilizanti proveniti din agricultura si
prevenirea fenomenelor de degradare a solului provocate de practicile agricole, ce
contine capitole privind:

Introducere, definitii, notiuni generale;

Depozitarea si manipularea ingrasamintelor chimice. Norme generale;
Depozitarea si managementul efluentilor si gunoiului de grajd in exploatatiile agro-zootehnice;
Aplicarea fertilizantilor cu azot si fosfor;
Aspecte de management al terenurilor agricole in ceea ce priveste dinamica azotului;
Prevenirea poluarii apelor de suprafata si a apelor subterane cauzate de fertilizanti in cazul
irigatiilor si udarilor;
Planuri de fertilizare si registrul evidentei utilizarii fertilizantilor in exploatatiile agricole;
Masuri si lucrari de conservare si imbunatatire a calitatii solului.

Volumul 2- protectia apelor impotriva poluarii cu pesticide si alti poluanti

proveniti
din
agricultura,
ce
contine
capitole
privind:
Protectia plantelor;

Produse de uz veterinar, produse utilizate pentru spalare, dezinfectie si dezinsectie in

exploatatiile agrozootehnice;
Deseuri si resturi provenite de la exploatatiile agrozootehnice;
Deseuri si ape uzate de la sectorul de prelucrare a produselor agricole si zootehnice;
Produse petroliere.

Perioada de tranzitie

Nu se solicita perioada de tranzitie

pana la data aderarii in 2007 se vor stabili si adopta primele programe
de actiune;
implementarea primelor programe de actiune incepe in 2007 si se va
finaliza in anul 2011 datorita masurilor care necesita:
costuri de investitie ridicate si a planurilor de conformare si de
etapizare cerute de constructia platformelor si bazinelor de
depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide in cadrul
comunelor, precum si pentru modernizarea si reabilitarea
platformelor si bazinelor de depozitare a gunoiului de grajd si a
dejectiilor lichide si a sistemelor de evacuare si epurare a
dejectiilor in cadrul complexelor existente;
dezvoltarea bazei tehnice de mecanizare la nivel de comune a
operatiilor de manipulare si administrare a gunoiului de grajd ;
desfasurarea cursurilor de pregatire a unui numar mare de
fermieri si mici producatori agricoli in scopul implementarii codului
bunelor practici agricole si pentru atingerea rezultatelor pe care
directiva le urmareste.

Costuri estimate si surse de finantare

Costuri totale de implementare: 1.962 milioane Euro, din
care:
1.833 milioane Euro cheltuieli de investitii, din care:
354 milioane Euro pentru reabilitarea statiilor de epurare existente si
construirea de statii noi pentru apele uzate de la fermele zootehnice;
300 milioane Euro pentru modernizarea complexelor zootehnice
existente;
1.116 milioane Euro pentru constructia platformelor comunale de
depozitare a gunoiului de grajd

17 milioane Euro/an cheltuieli de exploatare (perioada 20052011).

Surse de finantare:
50% fonduri europene

10% surse proprii ale unitatilor

20% bugetul de stat
20% bugetele locale si imprumuturi externe

ACTIVITATI IMPLEMENTARE / DIRECTIVE EUROPENE

IN DOMENIUL APELOR

GOSPODARIREA DURABILA A APELOR

DIRECTIVA CADRU 2000/60/CE

Managementul integrat al resurselor de apa in
vederea atingerii in anul 2015 a starii bune a apelor