Sunteți pe pagina 1din 35

Facultatea de tiine Economice i Gestiunea Afacerilor

Specializarea: Economia Comerului, Turismului i Serviciilor


Anul III-zi

-Proiect Turism Internaional-

Turcia

Nume, Prenume Student: oiman


Loredana

Mihaela-

Nume, Prenume Student: Crian CtlinSergiu

Turcia

Cuprins
1.Analiza potenialului turistic internaional al Turciei....................................................2
1.1 Prezentarea general a rii............................................................................................... 2
1.2. Analiza macromediului de marketing................................................................................ 5
1.2.1 Mediul economic.......................................................................................................... 5
1.2.2 Mediul demografic....................................................................................................... 5
1.2.3 Mediul socio-cultural.................................................................................................... 6
1.2.4 Mediul politico-legislativ.............................................................................................. 6
1.2.5 Mediul tehnologic........................................................................................................ 7
1.2.6 Mediul natural.............................................................................................................. 7
1.3. Identificarea principalelor atracii turistice internaionale................................................8
1.4. Imaginea destinaiei analizate n rndul turitilor internaionali.....................................15
2.Analiza competitivitii n sectorul Turismului i Cltoriilor (T&C) a rii Turcia n
context international............................................................................................................ 17
2.1. Cadrul de funcionare i organizare a sectorului T&C.....................................................17
2.2. Economia i infrastructura sectorului T&C......................................................................19
2.3. Resursele naturale, culturale i umane implicate n sectorul T&C..................................20
3.Analiza dimensiunii economice a turismului internaional a Turciei.........................24
3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaionale........................................................24
3.2 Impactul economic al turismului internaional.................................................................27
3.3 Analiza comparativ a impactului economic al T&C rii Turcia.......................................30
Bibliografie................................................................................................................................ 31

Turcia

1.Analiza potenialului turistic internaional al Turciei


1.1 Prezentarea general a rii
Republica Turcia (limba turc: Trkiye) este o ar ntins pe dou continente.
97% din suprafaa rii se afl n Asia de Sud-Vest (peninsula Anatolia) i 3% n
Europa (peninsula Balcanic). Datorit poziiei sale geografice ntre Europa i Asia i
ntre trei mri, Turcia a fost o rscruce istoric, patria i cmpul de lupt a mai multor
mari civilizaii i un centru de comer.

Figura 1 - Aezarea geografic


Sursa: http://www.maphill.com/turkey/location-maps/flag-map/physical-outside/

Turcia este mprit n 81 de provincii. Fiecare provincie este mprit n


subprovincii, existnd 923 de districte. Provincia poart, de obicei, acelai nume cu
capitala acesteia, considerat subprovincia central; excepiile sunt Hatay (capital:
Antakya), Kocaeli (capital: zmit) i Sakarya (capital: Adapazar). Cele mai
populate provincii sunt: stanbul, cu 11 milioane de locuitori; Ankara, cu 4 milioane;
zmir, cu 3,5 milioane; Bursa, cu 2,1 milioane, Konya, cu 2,2 milioane; Adana, cu 1,8
milioane de locuitori.
Cel mai mare ora i capitala pre-republican este Istanbul - inima financiar,
economic i cultural a rii. Dup o estimare, 75,5% din populaia Turciei triete n
centrele urbane. Dintre toate provinciile, 19 au populaii care depesc 1 milion de
locuitor, 20 provincii au populaie ntre 1 milion i 500 mii locuitori, doar 2 provincii au
populaii mai mici de 100 mii.

Turcia

Turcia are granie cu opt ri: Grecia i Bulgaria la nord-vest; Georgia, Armenia
i Azerbaidjan la nord-est; Iran (Persia) la est; Irak i Siria la sud. Turcia este o
republic democratic, laic, constituional al crei sistem politic a fost stabilit
n 1923. Turcia este un stat membru al ONU, NATO, OSCE,OECD, OIC i Consiliul
Europei. n octombrie 2005 Uniunea European a deschis negocierile de aderare
cu Ankara.

Figura 2 - Limite i vecini


Sursa: https://www.haikudeck.com/so-basically-events-presentation-V3R99zErSz

Expunerea la trei mri a nsemnat dezvolatarea unor activiti portuare


complexe avnd n vedere importul ct i exportul de materii prime, produse
semifinite i finite ce se nscriu astzi pe o linie ascendent.
Din cele 50 de porturi cteva sunt reprezentative prin volumul de mrfuri traficat,
complexitatea activitilor comerciale i de transport, funciile complementare care au
aprut. Primul port este Mersin apoi Istanbul, Izmir urmndu-le Iskenderun, Sinop,
Trabzon, Samsun.
n privina companiilor prestatoare de servicii de transport exist o singur firm,
Liniile Aeriene Turce (Turkish Airlines) care se ocup de zboruri n toat lumea. Mari
aeroporturi internaionale deservesc Istambulul, Ankara, Adana, Antalya i Izmir.

Turcia

Aeroporturi
Terminale
internaionale:

Terminale interne:

Istanbul (Atatrk and


Sabiha Gkcen)
Ankara (Esenboga)
Izmir (Adnan Menderes)
Adana
Trabzon
Van
Erzurum
Bursa
Samsun
Antalya
Dalaman
Milas-Bodrum

Bursa
Tekirdag - orlu
Erzurum
Gaziantep
Kars
Sinop
Mardin
Kayseri
Denizli-Cardak
Van

Figura 3 - Aeroporturi Turcia Sursa: http://www.studentinfo.ro/proiecte/competitivitate_si_globalizare_analiza_macromediului_de_marketing_din_turcia-i903.html

1.2. Analiza macromediului de marketing


1.2.1 Mediul economic
Economia Turciei a inregistrat n ultimii ani o cretere remarcabil, cu un ritm
mediu de cretere de 6,8% (2003-2007). n 2007, valoarea schimburilor comerciale a
fost de 277 miliarde USD i PIB-ul a fost de circa 657,7 miliarde USD (locul 17 pe plan
mondial).
Economia turc a fost re-modelat i a devenit mai deschis spre exterior odata
cu programul de ajustare structurala lanasat n anii '80. nfiinarea pieelor monetare i
de capital, liberalizarea schimburilor i ratele dobnzilor i alte tipuri de preuri au
intensificat eficiena politicilor monetare, fiscale i de venituri. Regimul de import
liberalizat, noile investiii strine i politicile de promovare a exporturilor au permis
Turciei s-i ocupe locul su n economia global. n acest context, creterea

Turcia

economic constant a fost insoit de o schimbare semnificativ n structura PNB;


cota industriei, i n special a serviciilor, au marcat creteri importante.

1.2.2 Mediul demografic


Populaia Turciei este de 68 109 469 (estimat in 2003). Densitatea medie a
populaiei este de 87 persoane/km patrat. Urbanizarea a progresat rapid n ultimele
decenii. La mijlocul anilor 70, Turcia era n continuare o societate predominant rural,
cu aproape 60 % din cetenii si trind la ar. n 2001, 66 % din populaie locuia n
arii urbane. Cea mai mare concentraie de popluaie se gsete n Istanbul i n
regiunile de coast.
Teritoriul Turciei a devenit cas pentru mai multe grupuri distincte din punct de
vedere etnic i cultural, de la hititi, frigieni i asirieni la greci, persi i arabi. Strmoii
nomazi ai turcilor au venit din centrul Asiei cucerind imperiile Arab si Bizantin i
proclamndu-se conductori. Ei au lsat urme n cultura i n limba turcilor fiind un
instrument de lupt mpotriva Cretinismulul.
1.2.3 Mediul socio-cultural
Pentru inelegerea deplin a culturii, este necesar i cunoaterea
comportamentului mental, interior care d natere manifestaiilor externe. n general,
religia unei culturi este aceea care ne d cea mai bun ptrundere psihologic a
acestui comportament.Prin urmare, dei firma international este interesat n
cunoaterea modului cum se comport oamenii ca muncitori sau consumatori, sarcina
conducerii va fi facilitat de ntelegerea motivaiei unui anumit comportament.
Turcia are 99% din populaie musulmani, deci sunt islamici. Islamismul este o
religie monoteist, fondat de profetul Mahomed i este bazat pe perceptele
Coranului carte sfnt la musulmani. Un element important al credinei musulmane l
constituie faptul c ceea ce se ntmpl, bun sau ru, se datoreaz voinei divine i
este dinainte scris.
1.2.4 Mediul politico-legislativ
Guvernul turc a fcut presiuni pentru a eficientiza i a crete transparena
sistemului de management n companii, propunnd schimbarea codului comercial,
lucru asupra cruia comunitatea de afaceri turceasc insista de mult timp. Scopul este
creterea transparenei n ceea ce privete dezvluirile legate de activitatea
companiei, de structura de conducere a acesteia i de modul n care sunt organizate
grupurile care includ mai multe companii.

Turcia

n acelai timp, autoritile din Turcia a luat msuri de natur legislativ


pentru creterea transparenei i pe piaa bursier. Acetia au introdus n 2003
principiile managementului corporatist, care pot fi aplicate de companiile listate la
bursa care provin att din sectorul public, ct i din sectorul privat.
Acelai board a cerut companiilor s includ n raportul anual o seciune
separat cu analiza msurii n care aceste principii au fost conforme sau nu cu
sistemul de management corporatist.
n ciuda progresului nregistrat cu privire la transparena legat de
dezvluirea informaiilor i a structurilor de conducere, companiile turceti nc se
confrunt cu probleme de credibilitate.
1.2.5 Mediul tehnologic
Producia, depozitarea, ambalarea, comerul n general, serviciile bancare, de
leasing i asigurri sunt cteva din activitaile care pot fi desfurate n zonele
speciale. Investitorii sunt liberi s-i construiasc propriile sedii, n timp ce autoritile
din zon ofer spatii pentru birouri, ateliere, sau depozite pe baza de inchiriere in
conditii atractive. Toate activitatile care sunt deschise sectorului privat turc sunt
deschise de asemenea si pentru joint-ventures ale companiilor straine.
Localizarea geografica a Turciei furnizeaza avantaje semnificative pentru Zonele
Libere turce. In general, acestea sunt adiacente porturilor majore de la marile
Mediterana, Egee si Marea Neagra. In plus, sunt situate in aria de acces facil de la
aeroporturile si autostrazile internationale. Cateva dintre investitiile pentru care sunt
aplicabile masurile stimulative sunt:
-

Investitii in infrastructura,

Investitii de prioritate tehnologica determinate de Inaltul Consiliu de


Stiinta si Tehnologie,
-

Investitii in sectorul electronic,

Constructia de ambarcatiuni si yachturi,

Investitii in santiere navale,

Parcuri tehnologice, investitii in tehnologia informatiei, educatie, sanatate,


turism si telecomunicatii,
-

Instalatii de pompare si depozitare pentru petrol si produse chimice.

Turcia

1.2.6 Mediul natural


a) Cadru natural
Suprafata actuala a Turciei incluzand lacurile este de 814.578 kilometri
patrati, din care 790.200 sunt in Asia si 24.378 sunt situati in Europa. Cel mai
important varf in regiune este Uludag (2,543 metri). In partea dinspre Anatolia
a regiunii sunt campii fertile mergand de la est la vest. Lungimea coastei Marii
Negre in Turcia este de 1,595 kilometrii, iar salinitatea apei este de 17%. Coasta
mediteraneeana se intinde pe 1,577 kilometri.
b) Lacuri si rauri
Aproape toate raurile din Turcia sunt rapide si nu sunt navigabile. Unele rauri nu
curg in timpul verii, dar cu toate acestea sunt si rauri care sunt importante surse de
putere hidroelectrica si apa de irigatii. Kizilirmak (1150 km) este cel mai lung fluviu
din Turcia, varsandu-se in Marea Neagra. Bykmenderes (in antichitate Meandru), se
varsa in vestul Anatoliei in Marea Egee. Tigrul si Eufratul curg din estul Turciei pentru a
se varsa in Golful Persic. Lacul Van Gl este cel mai mare din Turcia, apa sa fiind
sarata ca si a lacului Taz.
c) Clima si vegetatia
Litoralul Marii Mediterane si al Marii Egee au parte de veri fierbinti si ierni blande
si ploioase. Sunt crescuti maslini si citrice, smochine, struguri, bumbac si fructe
primavaratice. Podisul central al Anatoliei are un climat continental cu veri fierbinti si
ierni mai reci decat cele de pe litoral. Regiunile inalte din est au ierni lungi si reci. Se
gasesc cateva paduri iar la punctele mai inalte este comuna vegetatia alpina, iar
padurile umede de foioase ce se gasesc de-a lungul Marii Negre, au climatul bland si
ploios.
d) Fauna
Doar porcii mistreti care sunt vanati puternic, raman abundenti in paduri. Lupul,
vulpea, pisica salbatica, hiena, sacalul, caprioara, ursul, jderul si capra de munte mai
ocupa locuri izolate. Pasarile care traiesc in Turcia sunt potarnichile, pitpalacul,
vulturul, soimii etc.

Turcia

1.3. Identificarea principalelor atracii turistice internaionale


Turcia combina frumusetile naturale cu patrimoniul sau vechi de 10.000 ani,
oferind astfel vizitatorilor o oportunitate unica de a descoperi trecutul si de a se
bucura de viata si cultura moderna, in acest loc minunat, cunoscut si sub denumirea
de Asia Mica.
Turcia i mai ales Riviera Turceasc este foarte popular din punct de vedere
turistic. Staiunile turistice situate pe litoralul nisipos de aproape 8000 de kilometrii a
Mrii Egee i a Mrii Mediterane, sunt vizitate anual de milioane de turisti strini. Este
considerata un paradis cu soare, plaja, mare, lacuri, munti, care ofera o vacanta unica,
o schimbare majora fata de viata de zi cu zi.
Turcia este pamantul cu o mie de fete, unde traditia este prezenta in zilele
cotidiene. Este renumita pentru plajele cu nisip si apa marii de culoare turcoaz, pentru
comorile sale unice din antichitate, pentru bogatiile naturale, pentru ospitalitatea pe
care locuitorii sai o arata fata de turisti, dar si pentru bucataria sa, care detine unul
dintre locurile fruntase in lume.

Cappadocia
Unul dintre artefactele unice ale naturii, Cappadocia este un loc magic cu
formatiuni stancoase formate din scari, minarete si coloane. Formarea lor a inceput in
urma cu peste 60 de milioane de ani, ca urmare a eruptiei vulcanului si au continuat
sa evolueze, conduse de eroziune. Zona a
fost sub puterea mai multor conducatori.
Inca din secolul al 2-lea i.Hr., crestinii au
venit in Cappadocia, in scopul de a se
ascunde de soldatii romani. De atunci,
multi calugari si pustnici au construit
adaposturi in roci. Unele dintre picturile si
frescele lor pot fi inca vazute in acest loc
ciudat si frumos numit Cappadocia.

Muntele Nemrut

Turcia

Muntele Nemrut nu este o destinatie turistica traditionala. In anul 62 i.Hr.,


regele Antioh a incercat sa combine diferite religii intr-una singura, si a ordonat
poporului sau sa construiasca nu numai un mormant pentru el, dar si pentru mai multe
statui ale zeilor greci si persani,
precum si pentru membrii familiei acestuia si
cateva animale. Cei mai multi
istorici cred ca
aceasta a fost o incercare de a
aduna
populatia regatului sau,
formata
din oameni de diferite religii.
Cele mai multe dintre
monumente sunt conservate
foarte bine, chiar daca acestea
au cazut de la locurile lor
originale. O vizit in Muntele
Nemrut va fi o experienta coplesitoare.

Bodrum
Cu plajele sale cu nisip auriu, strazile impanzite de magazine si restaurante
elegante, orasul Bodrum este de multa vreme un refugiu la malul marii, preferat de
multi. Orasul se numea pe vremuri Halicarnassus si a fost locul in care se afla
Mausoleul lui Mausolus, una dintre cele 7 minuni ale lumii
antice. Din pacate, o serie de
cutremure au distrus monumentul, dar
poti gasi aici si alte atractii istorice,
cum ar fi Castelul Bodrum, construit de
catre cruciati in secolul 15. De la castel
se poate vedea portul din Bodrum, in
care sunt ancorate ambarcatiuni de
milioane de dolari.

10

Turcia

Oldeniz
ldeniz este o mica asezare
situata pe coasta de sud-vest a Marii
Egee. Aici se afla un golf din nisip,
chiar la intrarea in ldeniz, intr-o
laguna albastra. Plaja este faimoasa
pentru nuantele sale turcoaz si
ramane una dintre cele mai
fotografiate plaje din regiunea
mediterana. ldeniz este
considerat si unul dintre cele mai
bune locuri din lume pentru datul cu parapanta, pentru peisajele sale unicat.

Moscheea albastra
Cu cele sase minarete ale sale si arhitectura impresionanta, Sultan Ahmed
sau Moscheea albastra, iti ofera niste privelisti cu
adevarat unice. Folosita inca pe post de
moschee, ea a devenit una
dintre
cele mai populare atractii
turistice din orasul Istanbul. Moscheea
a
fost ridicata intre anii 1609 1616 si
ca in cazul multor alte constructii de
acest gen, in ea se afla si mormantul
celui ce a construit-o. Tavanul
inalt este alcatuit din 20000 de
placi albastre, cu diferite modele,
de
unde si numele atat de popular al
moscheii.

11

Turcia

Biblioteca lui Celsus


Situata intr-una dintre
bijuteriile timpurilor stravechi Efes, Biblioteca lui Celsus a fost
construita in secolul al doilea
pentru a-l comemora pe
senatorul roman Tiberius. Se
crede ca sub cladire se afla
senatorul care a guvernat
regiunea Asiei. Aceasta
biblioteca antica a fost o casa
pentru aproape 1200
pergamente, care au fost tinute
intr-un mod unic pentru o
conservare mai buna. Arhitectura este considerata o capodopera a lumii antice si are
patru sculpturi in fata, simbolizand cele patru mari valori in viziunea lui Tiberius.
Episteme, Ennoia, Arete si Sophia sunt gardienii acestui templu antic de cunoastere,
inteligenta, curaj si intelepciune.

Pamukkale

12

Turcia

Pamukkale, care
inseamna castel din bumbac in
limba turca, alcatuieste un peisaj
cu adevarat ireal in partea de
vest a tarii, vestit pentru terasele
sale de culoare alba. Acestea
sunt din travertin, depozite de
roca sedimentara formate de apa
cu un continut foarte ridicat de
minerale, ce provine de la
izvoarele termale. Turcii si nu
numai ei, se scalda in aceste ape
de mii de ani. Anticul oras
grecesc Hierapolis a fost
construit de catre Pergamon peste aceste izvoare, iar in acest loc pot fi vazute ruinele
bailor, temple si alte monumente grecesti.

Aspendos, Antalya
Minunat si magnific,
Aspendos este unul dintre cele mai
bine conservate teatre antice romane
din Turcia. Orasul a fost infiintat in
secolul 4 .Hr., dar si-a atins apogeul
in timpul domniei imparatului roman
Marcus Aurelius. Teatrul are diametrul
de aproape 100 de metri si scaune
pentru 7000 spectatori. In afara de
teatrul vechi, puteti vizita ruinele
agora, apeductul, bazilica si stadionul
din aceeasi perioada. Starea de
conservare extrem de buna a teatrului
antic Aspendos permite organizarea multor evenimente si festivaluri.

13

Turcia

Demre (Myra)
Myra sau Demre (in
zilele noastre) este un oras antic
grecesc, situat in regiunea
Antalya. Cele mai interesante
locuri din Demre sunt, fara
indoiala, mormintele sapate in
piatra avand doar intrarea
vizibila. Spre deosebire de cultura
traditionala elena in care mortii
erau inmormantati in afara
orasului, aici, in Myra mormintele
antice au fost integrate in oras ca
un monument sau ritual, in scopul
de a pastra memoria stramosilor lor. In morminte sunt picturi unice pe pereti precum si
sculpturi bine conservate, care prezinta cum era viata in urma cu cateva milenii.

Hornurile de basm din Greme


Cappadocia este vestita pentru formatiunile sale stancoase ciudate si
pentru mostenirea sa istorica unica. Unul dintre cele mai bune locuri in care poti vedea
aceste formatiuni ciudate este orasul Greme, situat printre numeroase conuri din
stanca si hornuri care ofera o priveliste de basm. Acestea din urma s-au format ca
rezultat al eroziunii provocate de vanturi si apa, a doua straturi vulcanice diferite: unul
gros, din cenusa vulcanica consolidata, acoperit de unul mai subtire, din bazalt, mult
mai rezistent la eroziune. Datorita reducerii actiunii de erodare a cenusei vulcanice,
multe dintre hornurile din Cappadocia au fost folosite de-a lungul secolelor pentru a
realiza case, biserici si diverse alte constructii diverse.
Plaja Patara
Cu o lungime de 14 kilometri, Patara este una dintre cele mai mari
intinderi de nisip din regiunea mediteraneana. Plaja este impanzita de ruine datand
din perioada liciana si romana si dune de nisip, aici neexistand cladiri, cu exceptia unei
mici cafenele. Plaja Patara este si locul in care traieste specia de testoase aflata pe
cale de disparitie, Loggerhead. Orasul Patara din apropiere este locul de nastere al Sf.
Nicolae, episcopul bizantin care a trait in secolul 4 si care a intrat ulterior in legenda ca
fiind Mos Craciun.

14

Turcia

Palatul Dolmabahce
Un palat umplut cu gradini
(sensul original al numelui,
Dolmabahce este de origine al sultanilor
Imperiului Otoman.
Construit in mijlocul secolului 19 de
catre
sultanul Abdulmecid I, Palatul
Dolmabahce a transformat o
noua
pagin a istoriei Turciei
moderne.
Spre deosebire de vechiul
palat Topcapi, renumit pentru
aspectul sau traditional
otoman, Palatul Dolmabahce
a
fost construit pentru a arata
locurile moderne si luxoase
ale Imperiul turcesc.
Combinand elementele din
baroc, rococo si neoclasic, ornamentele cu aur si cristal ale acestui palat sunt o
dovada a influentei europene asupra Turciei.

Kusadasi
Kusadasi este una dintre cele mai frumoase staiuni turceti fiind
alegerea ideala pentru petrecerea vacantei. Statiunea are o clima de tip

15

Turcia

mediteranean, oferind un sezon


touristic destul de lung cu ierni
blande si veri calduroase.
De asemenea,
statiunea se bucura de soare,
300 de zile pe an si ape turcoaz
cat vezi cu ochii ,cu niste plaje
idilice, unde poti avea parte de
conditii exceptionale de
petrecere a vacantei, excursii,
vizite la situri arheologice sau
croaziere de lux.
Pentru iubitorii de
aventura si apa, Kusadasi vine cu trei pacuri acvatice, dou dintre ele fiind printre
cele mai mari din Europa. Adaland se afl la 4 km de Kusadasi i este compus din mai
multe zone: Aquapark, Dolphinpark i Seapark.

1.4. Imaginea destinaiei analizate n rndul turitilor internaionali


Turcia este locul de intalnire dintre lumi si culturi diferite. Republica Turca a luat
fiinta in anul 1923 si se intinde pe doua continente. Partea europeana, mai mica, se
numeste Tarkia , este situata in extremitatea nord-estica a Peninsulei Balcanice si se
invecineaza cu Grecia si Bulgaria. Restul Turciei se afla pe teritoriul Asiei, se numeste
Anatolia si se invecineaza cu Armenia, Azerbaidjan, Irak, Iran si Siria.
Turcia are iesire la patru mari, dintre care cea mai cautata de catre turisti este
Marea Mediterana. Turcia mai este renumita si pentru baile sale si istoria sa bogata. O
vacanta last minute in Turcia va ofera multiple posibilitati de relaxare.
Turismul n Turcia este axat n mare msur pe o varietate locuri istorice, precum
i pe staiunile de pe litoral de-a lungul coastelor de pe Marea Egee i Marea
Mediteran. In ultimii ani, Turcia a devenit , de asemenea , o destinaie popular
pentru cultura turismului, spa i pentru ngrijire a sntii. n 2011, Turcia a atras mai
mult de 31,5 milioane de turiti strini, clasndu-se pe al 6 - lea loc n topul celor mai
populare destinaii turistice din lume.
n 2015, turismul din Turcia a sczut din cauza crizei economice din Rusia i
tensiunile politice care au rezultat n doborrea unui avion rusesc n urma unor atacuri

16

Turcia

provenite din partea Forelor Aeriene ale Turciei. Atacurile repetate din partea gruprii
ISIS au tulburat de asemenea partea de turism a rii. Riscurile sporite de securitate,
au cauzat o cdere a turismului de circa 2,25% , n prima jumtate a anului 2015.
Pe parcursul anilor 1990, PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) a ncercat s
prejudicieze industria turismului din Turcia prin bombardarea a numeroase hoteluri. In
aceast perioad au fost raportate , de asemenea , rapiri de turisti straini. Un articol
academic publicat n Marea Britanie de revista Mete Feridun of University of
Greenwich, n anul 2011 prezint dovezi clare c sectorul turismului turcesc este grav
afectat de terorism.
Din cauza recentelor acte de violen, nou ri si-au avertizat cetatenii cu privire
la calatoriile catre Turcia. apte dintre aceste ri, printre care se numr Noua
Zeeland, Australia, Italia, Marea Britanie, Polonia, Irlanda i Canada, au descurajat
cetenii lor s viziteze partea de est a Turciei. Germania i Rusia au descurajat
cetenii s viziteze locurile din apropierea frontierei.
La 3 septembrie 2015, din cauza recentelor violene din Turcia, The
Departamentul de Stat al Statele Unite ale Americii a lansat o avertizare cu privire la
violenele care au loc n Turcia. n avertizare, Departamentul de Stat constat c
militanii au efectuat atacuri asupra intereselor americane din ar i c exist un
potenial de violen repetat. La 9 aprilie 2016, din cauza violentelor repetate,
Statele Unite ale Americii a lansat un avertisment pentru cetenii si s se abin de
la vizitarea celor mai populare zone turistice , cum ar fi Antalya sau Istanbul.
Sosirile turitilor strini au crescut substanial n Turcia, ntre 2002 i 2005, de la
12,800,000 la 21,200,000, care a fcut din Turcia una din top 10 cele mai dorite
destinatii de vacanta. n 2011, Turcia s-a clasat pe locul 6 intr-un top cu cele mai
populare tari din lume i pe locul 4 n Europa, potrivit OMT.
Atracii principale :
Antalya
In jurul orasului Antalya este concentrat cel mai mare numar de turisti din Turcia,
iar toate hotelurile de aici sunt localizate aproape de cele doua mari plaje: Lara si
Konyaalti. Numeroasele hoteluri tematice au fost cele care au transformat aceasta
zona intr-un paradis turistic, si au atras atentia asupra bogatiilor culturale de aici.

17

Turcia

Centrul vechi al orasului este impanzit de cladiri istorice protejate si de vestigii


arhitecturale in stil bizantin si roman.
Ziua vei avea posibilitatea de a profita din plin de soare si de mare, iar seara vei
putea vizita orasul Antalya, mangaiat de adierea brizei si de a face cumparaturi sau un
tur panoramic al orasului. Apoi vei putea servi cina intr-un restaurant cu specific
pescaresc, unde te vei putea delecta gustand diversele preparate din peste si fructe
de mare.
Istanbul
Dincolo de a fi capitala neoficial a Turciei, Istanbul reprezint un furnicar de
lumini i sclipici, un amalgam de strzi cu cldiri occidentale n umbra crora se
ascund csue vechi, moschei ct vezi cu ochii, miros de crbuni n aer i strigte de
rugciune de cinci ori pe zi. Oameni de toate culorile se adun aici pentru a se bucura
de buntile unei culturi generoase, uimitoare prin exuberan i culoare.
Pe de-o parte, Istanbulul i arat faa serioas, european, cu mijloace de
transport moderne i restaurante ic, care i mbie pe turiti s se nfrupte din
savoarea unei lumi exotice. Pe de alt parte, nc mai iese la suprafa un ora
obraznic, anarhnic, care te lovete la tot pasul cu suverniruri kitsch, neoane
orbitoare i firme strlucitoare la orice or din zi i din noapte, trafic fr reguli i
grupuri glgioase de turiti.

Grand Bazaar
Grand Bazaar sau Kapali arsi din Istanbul este un mister pentru unii si o cutie
necunoscuta si inchisa pentru multi altii. Pentru a va bucura cu adevarat de Istanbul,
trebuie sa va pierdeti definitiv prin oras sau sa deveniti unul cu acesta, iar una din
modalitatile cele mai indemana este o vizita la Grand Bazaar.

Grand Bazaar este, de fapt, o lume separata in interiorul orasului Istanbul. Este
activ, aglomerat, indispensabil pentru cel mai mare oras al Turciei. In acest spatiu care
atrage turisti din toata lumea si sute de mii de vizitatori pe zi, nu descoperiti doar o
istorie glorioasa dar si comercianti de antichitati, bijutieri, tabacari, vanzatori de
covoare - intr-un cuvant, tot ce aveti nevoie. Fiind cel mai vechi si mai mare bazar al
lumii, Grand Bazaar a fost construit la ordinul sultanului Fatih, pentru a asigura

18

Turcia

stabilitatea financiara muzeului Hagia Sofia. In acest bazar istoric, situat intre
moscheele Nuruosmaniye si Beyazt, se gasesc cele doua domuri numite "bedesten",
Cehavir si Sandal, inima pietei turcesti. Incepand cu infiintarea lui si pana acum,
bazarul a ramas cel mai important centru de cumparaturi din Istanbul.
Basilica Cistern
Basilica Cistern (Palatul Scufundat) se afl aproape de Muzeul Sfnta Sofia i
reprezint un fost rezervor de ap al oraului, al doilea ca mrime dintre cele 60
construite n perioada bizantin. A fost realizat n anul 532 n doar cteva luni, avnd o
lime de 70 m, o lungime de 140 m i o suprafa total de aprox. 10.000 mp. Cele
336 de coloane din interior sunt frumos luminate i conduc vizitatorii spre locul unde
se afl 2 capete ale Meduzei dispuse invers i pe o parte.

2.Analiza competitivitii n sectorul Turismului i Cltoriilor


(T&C) a rii Turcia n context international
2.1. Cadrul de funcionare i organizare a sectorului T&C
In urma analizei graficelor reprezentand pozitiile tuturor tarilor incluse in raportul
competitivitatii in turism si calatorii cu referire la anul 2015, Turcia ocupa locul 44 , cu
o valoare de 4.08 ( Resurse umane i culturale clasndu-se locul 89 cu o valoare de
4.30, mediul de afaceri, ocupnd locul 59 cu o valoare de 4.54, Infrastructura
serviciilor turistice clasndu-se pe locul 38, cu o valoare de 5.04 )

Piloni
Facilitile
sectorului turism
i cltorii (locul
44,
scor 4,8)
Politica
transporturi i
cltorii i

Index
Mediul de afaceri
Siguran i securitate
Sntate i igient
Resurse umane i
muncii
Tehnologie i informaii
Prioritizare

Pozii
e
59
121
63
piaa 88

Deschidere internaional

19

Scor
4.54
4.23
5.41
4.30

68
83

4.17
4.39

61

3.34

Turcia

accesibilitatea
condiiilor (locul
85, scor 3,98)
Infrastructur
(locul 39, scor
4,52)

Resurse naturale
i culturale (locul
29, scor 3,31)

Competitivitatea preurilor

94

4.37

Sustenabilitatea mediului

95

3.83

Infrastructura
transportului
aerian
Infrastructuri
terestre
i
portuare
Infrastructura
serviciilor
turistice
Resurse naturale
Resurse culturale i cltorii
de afaceri

16

4.66

54

3.88

38

5.04

73
16

2.78
3.83

Sursa: The Travel & Tourism Competitiveness Report 2015, World Economic Forum, disponibil la
http://www.weforum.org

Putem spune c evoluia i dezvoltarea turismului Turciei din ultimii ani se


datoreaz principalelor sectoare : infrastructura transportului aerian, resursele
culturale i turismul de business, acestea atingnd valori foarte bine poziionate n
clasament, locurile 16.
Segmentul business-travel a nregistrat o cretere mare a ncasrilor turistice
datorita restriciei privind cltoriilor att pentru incoming outgoing.
Un alt avantaj competitiv semnificativ l reprezint turismul de sntate care
cuprinde cinci mari categorii n Turcia : turism medical, SPA si wellness, turism balnear,
un stil de via sntos i turism de sntate dup pensionare.

Date i cifre importante care fac turismul de sntate din Turcia unul dintre cele
mai atractive destinaii sunt reprezentate de :

18 orae din Turcia primesc turiti pentru aceast form de turism, primele

dou fiind Istanbul i Antalya;


2000 de spitale i clinici private cu aprox. 100.000 paturi;
700 de complexuri termale cu 60.000 paturi;
296 de resort-uri de 5* pentru SPA i Wellness cu o capacitate de 100.000

persoane;
destinaii din Turcia preferate de persoanele pensionate: Antalya, Alanya,
Fethiye, Marmaris, Bodrum, Kas;

20

Turcia

Principalele avantaje sunt reprezentate de: tarife accesibile, capacitate mare


n spitalele private i centrele medicale SPA, poziionare geografic avantajoas
Un alt element difereniator este reprezentat de infrastructur. Investiiile
facute n ultimii ani, s-au materializat n : construirea de aeroporturi cu o capacitate de
100 de milioane de pasageri, canale navigabile ultramoderne ca de exemplu cel care
leag Marea Neagr de Marea Marmara.

2.2. Economia i infrastructura sectorului T&C


Turcia a nregistrat n ultimele 4 decenii o cretere remarcabil din punct de
vedere economic. Industria energetic este reprezentat ndeosebi prin industria
crbunilor (mai ales lignit si huil), localizat n nord-vestul Anatoliei. Energia electrica
se obine n cadrul hidrocentralelor i termocentralelor.
Sectorul turismului a experimentat rapid creterea n ultimii 20 ani, i
constituie o parte important a economiei. n 2008, au fost 30.927.192 vizitatori n
ar, care au contribuit cu 21,9 miliarde dolari la veniturile Turciei.
Alte sectoare ale economiei turce sunt: bancare, construcie, tehnic casnic,
electronice, textile, rafinarea uleiului, produsele petrochimice, minerit, fier i oel,ind.
de maini i auto. Turcia are o industrie auto mare i n cretere, care aprodus
1147110 vehicule n 2008; pe locul 6 ca productor n Europa (dup Marea Britanie i
naintea Italiei), i al 15 lea n lume. Turcia este de asemenea una din naiunile care
conduc construciile navale; n 2007 ara s-a situat pe locul 4 n lume (dup China,
Coreea de Sud i Japoniei) n ceea ce privete nr navelor comandate; i pe locul 4 n
lume (dup Italia, SUA i Canada) n ceea ce privete nr mega-iahturilor comandate.
Turcia are 8.607 km. de cai ferate operate de Compania Nationala a Cailor Ferate
Turce. Tara mai este servita si de 385.960 km. de sosea; in 1999 fiind 63 de masini la
fiecare 1000 de cetateni.
Principalele porturi sunt Istambul si Izmir.
Pe calea aerului este o singura companie, Liniile Aeriene Turce care se ocupa
de zboruri in toata lumea. Mari aeroporturi internationale deservesc Istambulul,
Ankara, Adana, Antalya si Izmir.

21

Turcia

Sectorul turismului a experimentat rapid creterea n ultimii 20 ani, i constituie o


parte important a economiei. n 2008, au fost 30.927.192 vizitatori n ar, care au
contribuit cu 21,9 miliarde dolari la veniturile Turciei.
Alte sectoare ale economiei turce sunt: bancare, construcie, tehnic casnic,
electronice, textile, rafinarea uleiului, produsele petrochimice, minerit, fier i oel,ind.
de maini i auto. Turcia are o industrie auto mare i n cretere, care aprodus
1147110 vehicule n 2008; pe locul 6 ca productor n Europa (dup Marea Britanie i
naintea Italiei), i al 15 lea n lume. Turcia este de asemenea una din naiunile care
conduc construciile navale; n 2007 ara s-a situat pe locul 4 n lume (dup China,
Coreea de Sud i Japoniei) n ceea ce privete nr navelor comandate; i pe locul 4 n
lume (dup Italia, SUA i Canada) n ceea ce privete nr mega-iahturilor comandate.

Poziia Turciei
94

68
54
38

16
5
Poziie (1-141)
Indecii reprezentativi ai economiei i infrastructurii

2.3. Resursele naturale, culturale i umane implicate n sectorul T&C


De secole, economia rii s-a bazat n principal pe agricultur, care i astzi
rmne un sector important al economiei turceti, asigurnd locuri de munc pentru
jumtate din angajai.
De la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, Turcia a nregistrat o cretere
considerabil n industrie i servicii - sfera financiar, transportul, industria confeciilor,
serviciile, turismul cunoscnd cele mai importante evoluii.
Aceast dezvoltare economic a fost nsoit de o urbanizare rapid, astzi
circa 75% din totalul populaiei trind n orae, comparativ cu doar 21% n anul 1950.

22

Turcia

Din punct de vedere geografic, aproximativ 90% din populaie triete n partea
asiatic a Turciei i doar 10% n partea european.
Cu o populaie de peste 70 milioane de locuitori i o putere de cumprare n
cretere, cu o for de munc profesionist i competitiv, Turcia este, prin
poziionarea sa, i poarta de intrare pentru resursele de energie, dar i investitorul
majoritar n rile din Caucazia i Asia Central acestea ar fi doar cteva dintre
argumentele care susin dezvoltarea economiei naionale
Principala zona din Turcia, Anatolia, este in Asia, intre Marea Mediterana
si Marea Neagra. Dupa cum am zis mai sus, aceasta are o agricultura bogata si
depozite importante de lignit, carbune negru, minereuri feroase si neferoase, crom si
putin petrol in sud-est. Cu cateva zone seismice foarte active, Turcia este frecvent
zguduita de cutremure.
Turcia poate fi impartita in sapte regiuni geografice. Thrace si litoralul Marii
Marmara; regiunea Marii Egee si a Marii Mediterane; regiune Marii Negre si vestul
Anatoliei; platoul central al Anatoliei; zonel inalte din est si sud-estul Anatoliei.
Thrace si litoralul Marii Marmara sunt regiuni bine irigate si mai mult de un
sfert este cultivata. Litoralul Marii Egee si regiunea Mediteraneana sunt inguste si
deluroase si doar o cincime este arabil. Spre est, o mare parte din cultura de bumbac
a Turciei creste in ukurova, o campie conectata cu interiorul prin Muntii Taurus cu o
trecatoare cunoscuta din antichitate ca Portile Ciliciene.
Litoralul Marii Negre se ridica direct din apa la inaltimea Muntilor Pontici.
Pantele sunt abrupte si doar 16% din aceasta suprafata este cultivata. Platoul central
al Anatoliei, cea mai intinsa regiune geografica din Turcia, este inconjurat in fiecare de
munti, cel mai inalt punct fiind varful muntelui Erciyes (3916 m; 28% din aceasta
regiune este cultivata.
Regiunea inalta din est este cea mai muntoasa portiune din Turcia, Muntele
Ararat (Agri Dagi), mentionat in Biblie, este cel mai inalt varf avand 5137 m. Mai putin
de 10% din aceasta regiune este cultivata. Ea este si locul de unde izvorasc Tigrul si
Eufratul.

23

Turcia

Educatia si cultura
Un sistem de invatamant modern, avand ca model pe cele europene, readuce
stiinta de carte in Turcia. Radioul si televiziunea au ajutat si ele, inlaturand izolarea din
zonele rurale.
Educatia
Educatia este obligatorie i gratuit pentru 6-15 ani. Rata de alfabetizare este de
96% pentru brbati, 80,4% pentru femei, cu o medie global de 88,1%. Cifrele mici la
femei de datoreaz n principal obiceiurilor traditionale a arabilor si kurzilor care
locuiesc n provinciile de SE ale trii.
Atatrk, conducatorul primei republici, a construit scoli noi si Constitutia decreta
ca primele patru clase sunt obligatorii si gratuite. Pana in 2001, 97% din populatia
adulta putea sa scrie si sa citeasca. Desi in clasele primare, in anul 1994-1995, 6,5
milioane de elevi s-au inscris in invatamantul secundar, doar 63% s-au inscris in cel
superior.
La mijlocul anilor 90, 1,2 milioane de studenti incercau sa intre in
invatamantul supereior. Intrarea la facultatile turce este extrem de dificila.
Institutii majore sunt:

Universitatea
Universitatea
Universitatea
Universitatea

din Istambul (1453)


Egeeana din Izmir (1955)
din Ankara (1946)
tehnica a Orientului Mijlociu din Ankara (1956)

Sportul
Cel mai popular sport n Turcia este fotbalul. Echipele de top ale Turciei
includ: Galatasaray, Fenerbahce i Beikta. n 2000, Galatasaray i consolideaz rolul
de mare club european, prin ctigarea Cupei UEFA i Supercupei UEFA. Doi ani mai
trziu, echipa naional a Turciei a terminat pe locul 3 n turneul final al Cupei
Mondiale din 2002, din Japonia i Coreea de Sud, n timp ce, n 2008, echipa naional
prinde semifinalele competiiei UEFA Euro 2008. Stadionul Olimpic Ataturk din Istanbul
a gzduit Finala Ligii Campionilor UEFA 2005, n timp ce stadionul ukru Saracoglu din
Istanbul a gzduit Finala Cupei UEFA 2009.

24

Turcia

Buctria turceasc
Buctria turceasc este n mare parte motenirea buctriei
otomane,care poate fi descris ca fiind o fuziune i rafinament al Asiei
Centrale,Orientului Mijlociu i buctriei din Balcani. Buctria turceasc a influenat
buctriile vecinilior,incluznd i Romnia. Reetele culinare difer de la o zon la
alta ,n funcie de tradiii i de geografie. Sudul este faimos pentru reetele de
kebab,baklava i kadayif . n partea de est,buctria turceasc folosete mult
mslinele i uleiul de msline datorit cultivrii lor intense n zon.Pe coastele Mrii
Negre se consum mult pete i porumb datorit influenelor slave i balcanice.
Legumele i verdeurile sunt nelipsite n mncarea din zonele nvecinate Mrii
Mediterane, Mrii Egee i Marmara. Centrul Anatoliei are multe specialiti,precum
keskek,manti si gozleme. Fasolea,roiile,ardeii,vinetele sunt principalele ingrediente
din buctria tuceasca. Fisticul,migdalele i nucile se folosesc n deserturi. n buctria
turceasc,compotul de fructe se consum alturi de pilaf sau plcintele cu carne. Un
rol important n buctria turceasc o joac vinetele. Se combin cu carnea tocat,se
folosete n kebab,musaca. La fel este apreciat i iaurtul care poate nsoi majoritatea
meselor care conin carne ,orez sau pine. Ayranul este una din cele mai cunoscute
buturi turceti,obinut din iaurt amestecat cu apa i sare.
Printre avantajele sale competitive se numr tratamentul clienilor care
ocup locul 32 cu o valoare de 5.1, numrul de expresii culturale orale i necorporale
clasndu-se pe locul 6 cu o valoare de 12, de asemenea, numrul de situri pentru
patrimoniul cultural mondial ocup poziia 16 cu o valore de 12.

Punctele slabe ale Turciei se reflect pe partea de pre al competitivitii,


mai exact nivelul preului combustibilului care se claseaz pe locul 141 din 141. Un alt
aspect negative pe care nu-l putem trece cu vederea este cel ai incidenei terorismului
care este foarte crescut, i anume locul 132 din 141.
Turcia este un gigant turistic care nu este ns lipsit de slbiciuni. De
exemplu, i aa cum subliniaz Turofed, 80% din turitii care ajung n tar sunt adui
de cinci turoperatori.Asta nseamn o dependen ridicat a sectorului fa de
modelul de comercializare a pachetului turistic.

25

Turcia

Un alt punct slab este cea mai mare cretere anual a costurilor de
producie ca urmare a inflaiei.
Fcnd o comparaie ntre Turcia i ara noastr, putem spune c Turcia
surclaseaz Romnia cu 23 poziii, statul romn aflndu-se pe locul 66 cu media 3.78
n clasamentul competitivitii n turism i cltorii cu referire la anul 2015 (cadrul
legal 4.37, infrastructur i servicii 3.48, resurse umane naturale i culturale
2.38).

Resurse culturale i turism de afaceri

16
73

Resurse naturale
29

4. Resurse naturale i culturale

38

Infrastructura turistic

54

Infrastructura de transport terestru i portuara


Infrastructura de transport aerian
3. Infrastructura

16
39

Sustenabilitatea mediului

95

Competitivitatea preurilor

94

Deschiderea internaional

61
83

Gradul de prioritizare a T&C

85

2. Politicile si facilitile sectorului Turism&Cltorii (T&C)


68

Operativitatea IT&C

88

Resursa uman i piaa forei de munc


Sntate i igien

63
121

Securitate i siguran
Mediu de afaceri
1.Condiii favorizante
Poziia (1-141)

26

59
78

Turcia

Indexul competitivitii Turismului & Cltoriilor (T&C) a Turciei (poziiile ocupate)

3.Analiza dimensiunii economice a turismului internaional a


Turciei
3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaionale
Turcia este o destinatie populara, in special pentru turistii germani, insa
cererea a scazut dupa atentatele repetate din ultimul timp. Incasarile din turism
finanteaza, conform cifrelor din 2014, mai mult de jumatate din deficitutl de cont
curent al Turciei, care este vazut ca una dintre cele mai mari slabiciuni economice ale
rii.

Numrul de vizitatori strini n Turcia a sczut brusc cu 10.32% n luna


februarie 2016 n comparaie cu anul trecut, ca urmare a unui declin de 6.40% n luna
precedent. A fost a cincea scdere din an dup cele ntmplate. Economitii au
prognozat c veniturile din turism se vor diminua cu un sfert n acest an, acest fapt
cauznd pierderi rii de circa 8 miliarde $. Sosirile turistice din Turcia au fost n medie
de 1593205.48 din 1993 pn n 2016, atingnd un maxim de 5480502, n iulie 2015
i un record negativ de 213998 n ianuarie 1993. Sosirile Turistice din Turcia au fost
raportate de ctre Institutul Naional de Statistic din Turcia.

Sosirile Turistice din Turcia


Sursa : http://www.tradingeconomics.com/turkey/tourist-arrivals

27

Turcia

Veniturile din turism ale Turciei au scazut cu 14,3% in ultimul trimestru al anului
trecut. Incasarile din turism pe tot anul 2015 s-au redus cu 8,3%, conform Institutului
de Statistica turc.
TUI, cel mai mare operator de turism din lume, a raportat in aceasta luna o
scadere cu 40% a numarului de rezervari pentru vacantele de vara din Turcia din
cauza ingrijorarilor privind securitatea.
Sosirile vizitatorilor strini n Turcia au sczut anul trecut cu 1,61%, la 36,24
milioane, pe fondul tensiunilor dintre Ankara i Moscova i al atentatelor din ultimele
luni. n luna decembrie, numrul turitilor strini a sczut cu 7,29%, la 1,46 milioane.
Cel mai semnificativ declin, de 47%, s-a nregistrat n rndul turitilor rui. n ultimii doi
ani, germanii au reprezentat cel mai mare procent de turiti strini n Turcia (15,4%),
naintea ruilor (10%)

Top vizitatori 2015


5580792

3649003
2512139
1911832 1821480
1700385
1232487 1094144

847259

Vizitatori (0 - 6 000 000)


Top 10 ri ale cror rezideni au furnizat cele mai multe vizite catre Turcia
Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Tourism_in_Turkey

28

798787

Turcia

Numrul de nnoptri n timpul cltoriilor interne n Turcia din 2009, pn n 2012


Sursa: http://www.statista.com/statistics/455109/total-number-of-nights-on-domestic-trips-in-turkey/

Aceast statistic afieaz numrul de nnoptri n timpul cltoriilor interne n


Turcia, din 2009 pn n 2012. Numrul de nnoptri a crescut de la aproximativ
511 milioane n 2009 la aproape 557 de milioane de 2012.

3.2 Impactul economic al turismului internaional


Aportul industriei turismului i a cltoriilor la PIB-ul Turciei are o previziune
de cretere mai mare n comparaie cu cea a Europei. Din 2013 pn n 2023, este
ateptat o cretere n jurul valorii de 3% pentru Turcia. ntre timp, n Europa, se
astreapt o cretere medie pentru perioada 2013-2023 de 2%.
Contribuia total a turismului i cltoriilor la PIB (inclusiv efectele mai
ample de investiii, lanul de aprovizionare i impactul pe veniturile induse) n 2015 a
fost de 251.1bn TRY (12,9% din PIB) i este de ateptat s creasc cu 1,1%, la 253.8bn
TRY (12.6% din PIB) pn n 2016.

29

Turcia

Contribuia total a turismului i cltoriilor la PIB


Sursa: http://www.wttc.org

Cltoriile i turismul a generat 600.000 de locuri de munc n mod direct n


2015 (2,3% din totalul locurilor de munc), i se astimeaz c acestea vor
scdea cu 0,2% n 2016 pn la 599.000 (2,2% din totalul locurilor de munc).
Aceasta include angajarea de hoteluri, agenii de voiaj, companii aeriene i alte servicii
de transport pentru pasageri
(cu excepia serviciilor de navetiti). Aceasta include, de asemenea, de exemplu,
activitile industriilor de restaurant i petrecere a timpului liber sprijinite n mod direct
de ctre turiti.
Pn n 2026, cltoriile i turismul vor inregistra circa 851.000 de locuri de
munc n mod direct, cu o cretere de 3,6% pe an n urmtorii zece ani

30

Turcia

Contribuia total a turismului i cltoriilor la ocuparea forei de munc


Sursa: http://www.wttc.org

Contribuia total a turismului i cltoriilor la ocuparea forei de munc


(inclusiv efectele mai ample de investiii, lanul de aprovizionare i de impactul cu
venituri induse) a fost 2,193,000 locuri de munc n 2015 (8,3% din totalul locurilor de
munc). Se estimeaz c aceasta va crete cu 0,7% n 2016 la 2,207,500 de locuri de
munc (8,1% din totalul locurilor de munc).
Pana in 2026, calatoriile si turismul previzioneaza a sprijini 2,787,000 de
locuri de munc (9,0% din totalul locurilor de munc), o cretere de 2,4% pe an n
decursul perioadei.

31

Turcia

Exportul de vizitatori i sosirile turitilor internaionali


Sursa: http://www.wttc.org

Cltoriile i turismul au atras investiii de 38.8bn TRY n 2015. Este de


ateptat ca acestea s scad cu 2,7% n 2016, dar s creasc cu 3,8% pe an n
urmtorii zece ani, pn la suma de 54.6bn n 2026. Ponderea investiiilor naionale
totale de turism i cltorii va crete de la 10,7% n 2016 pn la 11,6% n 2026.

Investiii de capital n turism i cltorii

32

Turcia

Sursa: http://www.wttc.org

3.3 Analiza comparativ a impactului economic al T&C rii Turcia


Date sintetice estimate i previzionate privind impactul economic al
Turismului i Cltoriilor n Turcia

$mld

Contribuia
direct la PIB
Contribuia total
la PIB
Contribuia
direct la fora de
munc
Contribuia total
la fora de munc
Exporturile
vizitatorilor
Cheltuielile
turitilor interni
Turism leisure
Turism business
Investiii de
capital

35,897
.8
91,552
.1
599.9
2,192.
8
35,487
.7
29,403
.5
52,956
.7
11,956
.7
14,155
.8

2015
%tot
Rata de
al
cretere
2016
5.0
0.2

$mld

2026
%tot
Rata de
al
cretere

12.9

1.1

2.3

-0.2

52,292.
8
132,422
.0
850.5

5.2

3.8

13.1

3.7

2.7

3.6

8.3

0.7

2,786.9

9.0

2.4

17.9

-2.3

17.1

4.2

4.1

3.9

4.2

3.4

4.1

-0.2

4.2

4.0

0.9

3.9

0.9

3.3

9.9

3.7

52,284.
3
42,683.
7
77,812.
3
17,155.
8
21,177.
1

11.6

3.7

Date sintetice estimate i previzionate privind impactul economic al


Turismului i Cltoriilor n Romnia

$mld

Contribuia direct la PIB

2015
%tot
al

2.318
,9

1,3

33

Rata
de
crete
re
2016
2,9

$mld

3.269,
8

2026
%tot
al

1,3

Rata
de
crete
re
3,2

Turcia

Contribuia total la PIB


Contribuia direct la fora
de munc
Contribuia total la fora de
munc
Exporturile vizitatorilor
Cheltuielile turitilor interni
Turism leisure
Turism business
Investiii de capital

8.877
,4
189,8

5,1

3,4

5,1

3,4

-0,3

12.869
,4
182,9

2,2

2,2

-0,3

513,8

5,9

0,1

502,7

6,0

-0,2

2.101
,5
3.266
,0
4.075
,9
1.291
,5
3.196
,8

2,8

4,3

2,4

3,4

1,9

2,6

1,8

3,1

1,0

0,7

0,9

3,0

0,3

11,4

0,4

3,6

8,1

5,9

3.054,
2
4.535,
0
5.532,
6
2.056,
7
1.127,
5

8,4

4,2

Analiznd i comparnd cele doua tablele de mai sus putem remarca cteva
diferene considerabile. Una dintre cele mai mari diferene cifrice se evideniaz este
cea a contribuiei totale la PIB, unde Turcia are un total de 12.9 procente iar Romnia
doar 5.1 procente.
Exporturile vizitatorilor reprezint sumele de bani cheltuite pe teritoriul rii de
ctre turitii internaionali fie c acetia realizeaz turism de recreere sau de business.
Pe acest sector se poate observa o diferen relativ mare ntre cele doua ri analizate,
unde Turcia exceleaz cu un procent de 17.9% n timp ce Romnia prezint modestul
procent de 2.8%. Constatm faptul c sumele de bani cheltuite pe teritoriul Turciei de
ctre turitii internaionali reprezint o pondere mult mai mare din totalul de exporturi
fapt care este de ateptat, avnd n vedere c fluxul de turitii este unul mult mai
mare pe teritoriul acestei ri.
n ceea ce privete previziunea pe 2016, ambele ri prezint valori relativ
aproapiate anului precent, cu mici diferene, ca de exemplu investiiile de capital din
Turcia sunt previzionate s creasc cu circa 1.5% pn in 2026.

Bibliografie

34

Turcia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Turcia
https://en.wikipedia.org/wiki/Turkey
https://en.wikipedia.org/wiki/Tourism_in_Turkey
www.turcia-online.ro
http://www.wttc.org/-/media/files/reports/economic%20impact%20research/countries%202016/turkey2016.pdf
http://www3.weforum.org/docs/TT15/WEF_Global_Travel&Tourism_Report_2015.pdf
http://oldizmir.mae.ro/index.php?id=33&lang=ro&id=97889
www.tuktuk.ro/2012/03/top-10-atractii-turistice-din-turcia/
www.infotravelturcia.ro/despre-turcia.php

www.blogdecalatorii.ro/turismul-de-sanatate-in-turcia
www.roju.ro/destinatii/istanbul-ist/

http://documents.tips/documents/turcia-prezentare-generala-559935b229085.html

35