Binder1 PDF

CURS: 28 ore
saptamanile 1-10 (3 ore/sapt.)

sau saptamanile 1-7 (4 ore/sapt.)
nota NC1
PROIECT: 14 ore nota NP1
LABORATOR: 14 ore nota NL1 (Laboratorul este obligatoriu; in caz de
absenta, se refac maxim doua laboratoare la sfarsitul semestrului)
saptamanile 1 - 10 (3 ore/sapt.) nota NPL1 (media NP1+NL1)
Nota finala examen = 0.5NC1 + 0.5NPL1

DRUMURI III
conf.dr.ing. Carmen RACANEL
CURS: 2 teste (1 test in timpul semestrului + 1 test la examen)

TEST 1: in saptamana 4 sau 5
EXAMEN: TEST 2 + REFACERE TEST 1
DRUMURI III
GENERALITATI
STRUCTURA RUTIER = SUPRASTRUCTURA:
- cuprinde lucrarile necesare amenajarii platformei drumului in vederea

asigurarii circulatiei
- partea consolidat a drumului (partea de rezisten) pe care se
realizeaz circulaia vehiculelor
- este aezat pe patul drumului sau stratul suport (teren de fundare).
DRUMURI III
GENERALITATI
Platforma este realizata din pamant

- nu poate rezista traficului si intemperiilor
trebuie consolidata astfel incat sa asigure circulatia in conditii de siguranta si
confort, indiferent de vreme, in orice conditii de temperatura si umiditate
DRUMURI III
CLASIFICAREA I ALCTUIREA STRUCTURILOR RUTIERE

Structura rutier este alctuit din mai multe straturi suprapuse, fiecare strat fiind
constituit din materiale cu diferite caracteristici care mpreun, dau rezistena
ntregului ansamblu.
Sistemul de straturi suprapuse folosit pentru construcia structurii rutiere este cel
utilizat pentru prima oar de romani.
Sosea magistrala romana:
-20-30 cm strat de nisip sau balast asternut direct pe pamant
-20-40 cm STATUMEN: lespezi de piatra asezate cu mana si uneori legate intre ele
cu mortar argilos mai multe randuri
-30-40 cm RUDUS: piatra sparta mare bine impanata
-20-40 cm NUCLEUS: piatra sparta mai marunta legata cu mortar de var
-30 cm SUMA CRUSTA sau PAVIMENTUM: lespezi cioplite regulat cu rosturile
umplute cu mortar de var
DRUMURI III
DRUMURI III

Natura, ordinea i grosimea straturilor depind n principal de trafic.
Fiecare strat preia ncrcrile date de trafic i le transmite mai departe spre
pmntul din stratul suport, care trebuie astfel dimensionat nct s fie capabil s
suporte presiunea unitar rezultat (ea nu trebuie s depeasc capacitatea
portant a terenului de fundare).
Sarcinile transmise de vehicule se resimt pe o anumit adncime n pmntul de
fundare. Aceast adncime depinde de tipul pmntului din pat i de greutatea
vehiculelor i se numete zon activ. Structura rutier mpreun cu zona activ
poart numele de complex rutier.
Ali factori de care se va ine seama sunt condiiile climatice, natura pmntului
din fundaie, materiale locale, decliviti, tehnologii de lucru etc.
Cu ct structura rutier are o grosime mai mare cu att repartizarea eforturilor se
face pe o suprafa mai mare iar presiunile unitare pe patul drumului sunt mai
mici.
DRUMURI III
structura rutiera
patul drumului
(stratul suport)
DRUMURI III
TIPURI DE STRUCTURI RUTIERE

n funcie de modul de alctuire i de comportarea n exploatare sub actiunea
combinata a traficului si intemperaiilor, structurile rutiere se clasific dup cum
urmeaz:
- structuri rutiere flexibile (suple): structuri rutiere n alctuirea crora nu intr nici
un strat care conine liani hidraulici sau puzzolanici, iar mbrcmintea este de
natur bituminoas;
sunt structurile ce au n componen cel puin un strat alctuit din materiale
aglomerate cu liani bituminoi;
se proiecteaza cu fundatii mai rezistente, au limite largi de deformabilitate, se
pot adapta mai usor tasarilor neuniforme ale patului fara sa fisureze.
DRUMURI III

TIPURI DE STRUCTURI RUTIERE
- structuri rutiere mixte: structuri rutiere care au n alctuirea lor un strat sau
straturi din materiale stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici, iar straturile
de acoperire i mbrcmintea sunt de natur bituminoas;
- structuri rutiere rigide: structuri rutiere care au mbrcmintea din beton de
ciment sau macadam cimentat;
sunt structuri care au n componen cel puin un strat alctuit din materiale
aglomerate cu liani hidraulici;
pot prelua solicitari de incovoiere, repartizeaza sarcinile foarte bine, solicitnd
putin stratul de fundatie, insa sunt sensibile la tasari.
Straturile din structura rutier au caracteristici diferite n ceea ce privete
deformabilitatea iar distribuia eforturilor este influenat n mod sensibil de
rigiditatea straturilor componente. Presiunile unitare din structurile rutiere scad
de sus n jos; astfel straturile trebuie s aib rigiditi mari la suprafa i mai mici
spre terenul de fundare.
DRUMURI III

Straturile structurii rutiere si rolurile pe care trebuie sa le indeplineasca acestea:
mbrcmintea rutier:
poate fi ntr-un strat (strat de uzur) sau n dou straturi (strat de uzur i strat de
legtur n cazul structurilor rutiere flexibile i mixte i strat de uzur i strat de
rezisten n cazul structurilor rutiere rigide)
este situat la suprafa i suport direct aciunile date de trafic (aciuni
tangeniale produse de roile vehiculelor) i clim;
transmite celorlalte straturi sarcini verticale;
contribuie la sporirea rezistentei structurii rutiere daca are suficienta
rigiditate ca sa poata produce un efect de dala;
trebuie s aib o rugozitate corespunztoare;
trebuie s asigure o bun drenare a apelor din precipitaii;
trebuie s fie impermeabil;
DRUMURI III

mbrcmintea rutier
se execut din:
- straturi bituminoase i macadam (n cazul structurilor rutiere flexibile
i mixte),
- beton de ciment simplu sau beton de ciment armat (n cazul
structurilor rutiere rigide)
imbracamintea asfaltica se executa intr-un singur strat atunci cand traficul
este redus
stratul de legatura nu este solicitat direct de factorii climatici si poate fi
executat dintr-o mixtura asfaltica mai putin rezistenta dact stratul de uzura
DRUMURI III

stratul de baz (n cazul structurilor rutiere flexibile):
este situat imediat sub mbrcminte;
este cel mai important strat ce trebuie realizat din materiale rezistente
i executat n condiii din cele mai bune;
preia eforturi tangeniale i de ntindere i transmite eforturi unitare
verticale straturilor de fundaie;
se execut din materiale rezistente aglomerate cu lianti:
- anrobate bituminoase (n cazul structurilor rutiere flexibile),
- anrobate bituminoase i agregate naturale stabilizate cu lianti
hidraulici si puzzolanici (n cazul structurilor rutiere mixte)
DRUMURI III

stratul (sau straturile) de fundaie:
este situat ntre stratul de baz sau mbrcminte i pmntul din
stratul de fundare i are grosimea cea mai mare;
are rolul de a prelua presiunile din straturile superioare i de a le
repartiza, reducndu-le pe ct posibil;
poate fi alctuit din:
- macadam, macadam bituminos, blocaj din piatr brut sau din
bolovani de ru, piatr spart, balast, structuri rutiere flexibile vechi,
pietruiri existente (n cazul structurilor rutiere flexibile),
- straturi din beton de ciment, agregate naturale stabilizate cu ciment
sau cu liani puzzolanici, straturi din beton de ciment vechi, macadam
cimentat, pavaje, piatr spart, balast (n cazul structurilor rutiere mixte),
- beton poros, agregate naturale stabilizate cu liani, piatr spart,
balast, pietruiri existente, structur rutier flexibil veche (n cazul
structurilor rutiere rigide).
DRUMURI III

substrat:
- se aeaz ntre stratul de fundaie i pmntul din patul strazii;
- este din nisip sau balast i are o grosime de 10 15 cm;
- are urmtoarele roluri:
rol drenant - dreneaz i colecteaz apele din precipitaii care se
infiltreaz n structura rutier i asigur ndeprtarea lor astfel ca
aceste ape s nu stagneze pe pat i s l nmoaie;
rol anticapilar taie ascensiunea capilar a apelor subterane,
mpiedicnd ridicarea lor n structura rutier;
rol anticontaminant mpiedic ridicarea noroiului care s-ar putea
forma pe patul de pmnt i care, sub aciunea circulaiei, are
tendina s se ridice n structura rutier;
repartizeaz mai uniform presiunile pe patul drumului i netezete
denivelrile acestuia;
DRUMURI III

substrat:
amortizeaz ocurile astfel nct efectele dinamice ale traficului s
nu ajung la pat;
mrete grosimea structurii rutiere; prin urmare presiunile unitare
se reduc;
rol antigel: mpiedic ptrunderea ngheului pn la nivelul
patului.
strat de uzura
strat de legatura
strat de baza
h1
Imbracaminte asfaltica
-strat de uzura
-strat de legatura-binder
h2
Strat de baza -mixtura asfaltica
h3
Fundatie-balast
h4
Strat de forma
strat de fundatie
substrat
patul drumului
Teren de fundare
Structura rutiera cu straturile rutiere

DRUMURI III
Structura rutiera flexibila (supla)


h1
Imbracaminte din beton de ciment
h2
Fundatie-balast
h3
Strat de forma
Teren de fundare
Structura rutiera rigida
h1
Imbracaminte asfaltica
h2
Strat de baza -mixtura asfaltica
h3
Fundatie din balast stabilizat cu ciment
h4
Fundatie din balast
h5
Strat de forma
Teren de fundare
Structura rutiera mixta

DRUMURI III
TIPURI DE STRUCTURI RUTIERE.

TIPIZAREA STRUCTURILOR
In vederea simplificarii si reducerii volumului de munca in proiectare, s-au

tipizat structurile rutiere prin calcularea diverselor alcatuiri de structuri rutiere
in functie de incarcarile date de trafic (deci in functie de traficul de calcul) si
de caracteristicile de deformabilitate ale pamantului din terenul de fundare.
Aceste tipuri de structuri rutiere sunt prezentate in cele ce urmeaza.
DRUMURI III

DRUMURI III

DRUMURI III
TIPURI DE STRUCTURI RUTIERE PENTRU STRAZI.

STRUCTURI RUTIERE RIGIDE
- CU MBRACAMINTI DIN BETON DE CIMENT
SR 1
CU FUNDATIE DIN BALAST
20 ... 26 cm mbracaminte din beton de ciment

rutier executata ntr-un singur strat, conform
SR 183-1, STAS 6400
20 ... 30 cm balast cilindrat conform STAS 6400
k0 = 50 MPa
substrat cu rolurile, dupa caz: izolant, antigeliv, anticapilar, drenant

teren de fundare
DRUMURI III

SR 2
CU FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA

SR 183-1, STAS 6400
15 ... 25 cm piatra sparta cilindrata conform STAS 6400
10 cm balast cilindrat conform STAS 6400

k0 = 50 MPa

teren de fundare
DRUMURI III

SR 3
CU FUNDATIE DIN BALAST STABILIZAT

SR 183-1, STAS 6400
15 ... 25 cm balast stabilizat cu 3 - 5 % ciment

conform STAS 10473/1
10 cm balast sau nisip cilindrat conform STAS 6400

k0 = 50 MPa substrat cu rolurile, dupa caz: izolant, antigeliv, anticapilar, drenant
teren de fundare
DRUMURI III

- CU STRATURI DE BAZA DIN BETON DE CIMENT
SR 4
MBRACAMINTE BITUMINOASA PE STRAT DE BAZA DIN

BETON DE CIMENT SI FUNDATIE DIN BALAST
4 ... 9 cm straturi bituminoase conform SR 174

strat antifisura
18 ... 20 cm strat de baza din beton de ciment
executat ntr-un singur strat, conform SR 183-1,
STAS 10107/0, STAS 6400
20 ... 30 cm balast cilindrat conform STAS 6400
10 cm nisip cilindrat conform STAS 6400

Eech = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 5
MBRACAMINTE BITUMINOASA PE STRAT DE BAZA DIN

BETON DE CIMENT SI FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA

strat antifisura
STAS 10107/0, STAS 6400
15 ... 30 cm piatra sparta conform STAS 6400 si SR 662
10 cm balast cilindrat conform STAS 6400

Eech = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 6
MBRACAMINTE BITUMINOASA PE STRAT DE BAZA DIN BETON

DE CIMENT SI FUNDATIE DIN BALAST STABILIZAT

strat antifisura
STAS 10107/0, STAS 6400
15 ... 25 cm balast stabilizat cu 3 - 5 % ciment

conform STAS 10473/1
10 cm nisip cilindrat conform STAS 6400

Eech = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 7
PAVELE AUTOBLOCANTE PE STRAT DE BAZA DIN BETON DE

CIMENT SI FUNDATIE DIN BALAST
10 ... 14 cm pavele autoblocante pe 4 cm nisip

pilonat
STAS 10107/0, STAS 6400
15 ... 25 cm balast cilindrat conform STAS 6400, SR 662
Eech = 100 MPa

teren de fundare
DRUMURI III

STRUCTURI RUTIERE SUPLE
- CU MBRACAMINTI BITUMINOASE
SR 8
BETON ASFALTIC PE MACADAM SI BALAST

4 cm beton asfaltic uzura conform SR 174-1/2002
5...7 cm mixtura asfaltica tip AB1 conform SR 7970
10 cm macadam conform STAS 179, 6400
30 cm balast conform SR 662, STAS 6400

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 9
BETON ASFALTIC PE MACADAM SI PIATRA SPARTA

4...5 cm beton asfaltic deschis conform SR 174-1/2002
25...30 cm piatra sparta conform SR 667, STAS 6400

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 10
BETON ASFALTIC PE MACADAM SEMIPENETRAT,

BLOCAJ SI BALAST
10 cm macadam semipenetrat conform STAS 1120
21+6 cm blocaj de piatra bruta/bolovani de 14...16 cm

pe 5 cm nisip, acoperit cu 6 cm piatra sparta
pentru egalizare conform STAS 6400
15...30 cm balast conform SR 662, STAS 6400

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 11
BETON ASFALTIC PE MACADAM SEMIPENETRAT,

BLOCAJ, PIATRA SPARTA SI BALAST
10 cm macadam semipenetrat conform STAS 1120
21+6 cm blocaj de piatra bruta/bolovani de 14...16 cm

pe 5 cm nisip, acoperit cu 6 cm piatra sparta
pentru egalizare conform STAS 6400
12..30 cm piatra sparta conform SR 667, STAS 6400

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 12
BETON ASFALTIC PE BALAST STABILIZAT

SI BALAST
30 cm balast stabilizat conform STAS 10473

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 13
BETON ASFALTIC PE BALAST STABILIZAT SI

BALAST
5 cm beton asfaltic deschis conform SR 174-1/2002
20 cm balast stabilizat conform STAS 10473

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

- CU MBRACAMINTI DIN PAVAJE DE PIATRA CIOPLITA: PAVELE NORMALE,
ABNORME SAU CALUPURI
SR 14
PAVELE NORMALE PE BALAST
13 cm pavaj pavele normale cu rosturile bitumate

conform SR 6978
4 cm nisip pilonat conform SR 662, STAS 6400

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 15
PAVELE NORMALE PE PIATRA SPARTA
13 cm pavaj pavele normale cu rosturile bitumate

conform SR 6978

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 16
PAVELE ABNORME SAU CALUPURI

PE MACADAM SI BALAST
12 cm pavele abnorme sau 10 cm calupuri
conform SR 6978
3 cm nisip conform STAS 6400

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 17

PE MACADAM SI PIATRA SPARTA
conform SR 6978
8...10 cm macadam conform STAS 179, 6400

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 18

PE BALAST STABILIZAT SI BALAST
conform SR 6978
20...30 cm balast stabilizat conform STAS 10473

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

- CU MBRACAMINTI DIN PAVELE AUTOBLOCANTE DIN BETON
SR 19
PAVELE DIN BETON PE NISIP SI BALAST
8...10 cm pavele din beton


Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 20
PAVELE DIN BETON PE NISIP,

PIATRA SPARTA SI BALAST

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 21
PAVELE DIN BETON PE NISIP,

BALAST STABILIZAT SI BALAST

15...25 cm balast stabilizat conform STAS 10473

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

- CU MBRACAMINTI DIN MPIETRUIRI, MACADAM, MACADAM PENETRAT,
PAVAJ DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI (recomandate pentru strazi n localitati rurale)
SR 22
BALAST OPTIMAL PE BALAST
3...4 cm covor asfaltic de protectie

15...25 cm balast optimal conform STAS 6400

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 23
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

PE BALAST
tratament superficial cu rol de impermeabilizare

15...25 cm piatra sparta amestec optimal conform STAS 6400

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 24
MACADAM PE PIATRA SPARTA


Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 25
MACADAM PENETRAT PE PIATRA SPARTA
10 cm macadam penetrat conform STAS 1120

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 26
PAVAJ DE PIATRA BRUTA PE BALAST

18 cm pavaj piatra bruta conform STAS 9095


Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

SR 27
PAVAJ DE PIATRA BRUTA PE

PIATRA SPARTA SI BALAST
18 cm pavaj piatra bruta conform STAS 9095

Eech. = 100 MPa
teren de fundare
DRUMURI III

In functie de grosimea straturilor rutiere, aceste structuri rutiere se pot folosi
pentru clase de trafic cuprinse intre T5 si T0, adica incepand cu clasa de trafic
foarte usor si terminand cu clasa de trafic exceptional.
Structurile rutiere nu cuprind intotdeauna toate straturile un strat poate
indeplini mai multe roluri
Prin alcatuirea si dimensionarea straturilor se pot obtine diferite tipuri de structuri
rutiere capabile sa suporte trafic de diferite intensitati:
-structuri rutiere usoare: 100 1500 t/zi
-structuri rutiere mijlocii: 1500 2500 t/zi
-structuri rutiere grele: > 2500 t/zi
DRUMURI III
STRATURI RUTIERE
Straturi rutiere de fundaie: se execut din:
materiale stabilizate (ca materiale se pot folosi: pmntul, nisipul, balastul);
balast, nisip;
piatr (blocaj din piatr brut, bolovani de ru, piatr spart mare, sort 63-90,
macadamuri);
mbrcmini existente (mpietruiri reprofilate, mbrcmini bituminoase, pavaje
uzate);
beton de ciment (nou sau uzat).
DRUMURI III
STRATURI RUTIERE
Straturi rutiere de fundaie:
Straturile de fundaie din materiale stabilizate s-au utilizat datorit preului de cost
mai redus pe care l prezint materialele locale.
Stabilizarea const n amestecarea n anumite proporii a pmntului din fundaie
cu diverse adaosuri i apoi compactarea amestecului in vederea obinerii unui
strat cu caracteristici superioare.
Stabilizarea pmntului determin execuia unor straturi elementare numite asize
i se poate realiza prin:
- stabilizare mecanic (se adaug pmntului un material local corespunztor i
se compacteaz puternic); se obin pmnturi compactate la umiditatea optim,
pmnturi ameliorate, betoane argiloase;
- stabilizare cu liani (minerali cimenturi, var, cenu de termocentral - sau
organici bitumuri tiate, emulsii, cauciuc);
- stabilizare cu substane chimice: reactii chimice intre pamant si diferite
substante pentru a realiza o coeziune puternica sau o rezistenta sporita la
variatiile de umiditate
DRUMURI III
STRATURI RUTIERE
Straturi de baz: se execut din:

macadam
macadam penetrat sau semipenetrat
piatr spart mpnat cu split bitumat
agregate naturale stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici
mixturi asfaltice
beton de ciment
DRUMURI III
STRATURI RUTIERE
Straturi de baz:
Macadamul obinuit este realizat din dou sau mai multe sorturi de piatr spart
monogranular, aternute i cilindrate n reprize pn la ncletarea perfect i
nnoroit cu materiale de agregaie (savur sau nisip). Macadamul poate servi i
ca strat de fundaie sau ca mbrcminte provizorie.
Macadamul penetrat este realizat din piatr spart monogranular, cilindrat i
mpnat prin penetrare cu liani bituminoi i criblur sau split n dou reprize.
Macadamul semipenetrat este o variant a macadamului penetrat; n acest caz
penetrarea se face numai o singur dat.
Agregatele naturale stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici reprezint un
material compozit i constituie un strat de fundaie sau de baz care prezint
proprieti fizico-mecanice mbuntite fa de materialele de mas.
DRUMURI III
STRATURI RUTIERE
Straturi de baz:
Mixturile asfaltice sunt amestecuri de agregate minerale, filer, bitum i eventual
adaosuri (fibre), n anumite proporii stabilite judicios. Mixturile asfaltice folosite
ca strat de baz sunt anrobatele bituminoase.
Betonul de ciment este un amestec de ciment, ap, nisip i pietri sau split. Poate
fi folosit i ca strat de fundaie. ndeplinete n acelai timp funcia de strat de
baz i de mbrcminte. n funcie de stratul n care este folosit, condiiile de
calitate ale betonului se modific.
DRUMURI III
STRATURI RUTIERE
Imbrcmini rutiere
n funcie de materialul din care se execut, mbrcminile rutiere pot fi:
bituminoase
din beton de ciment
din piatr fasonat
mbrcminile bituminoase sunt cele n componena crora intr un liant
bituminos iar mbrcminile din beton de ciment conin un liant hidraulic.
mbrcminile bituminoase pot fi:
provizorii, de tipul macadamului protejat: pentru drumuri cu trafic redus, de
importa local cu o durat de serviciu mic (< 5 ani), 500-3000
autovehicule/zi;
semipermanente de tipul macadamurilor asfaltice i anrobatelor: durata de
serviciu de 5 10 ani, 3000-7500 autovehicule/zi;
permanente din mixturi asfaltice (mortare i betoane asfaltice): pentru drumuri
cu trafic intens i greu cu o durat de serviciu de 15 ani, 7500-10000
autovehicule/zi;
speciale de tipul mbrcminilor bituminoase colorate, prefabricate, pentru
calea pe pod, cu performane ridicate: n condiii deosebite, fiind costisitoare.
DRUMURI III
STRATURI RUTIERE
Imbrcmini rutiere
Comportarea mbrcminile rutiere din beton de ciment dau comportarea n
exploatare a structurilor rutiere rigide.
Aceste mbrcmini prezint o serie de avantaje: durat de serviciu mare (30 de
ani), rezistene mecanice ridicate, grosimi relativ reduse executate pe fundaii din
materiale locale cu grosimi mici, aderen bun, uzur mic, nu devin plastice la
temperaturi ridicate i nici casante la temperaturi sczute, cheltuieli reduse n
perioada de ntreinere.
n acelai tip aceste mbrcmini prezint i o serie de dezavantaje: existena
rosturilor transversale care deranjeaz circulaia, posibilitatea de denivelare a
dalelor i apariia fisurilor transversale din cauza pmntului necorespunztor din
fundaie (pmnt geliv), cheltuieli iniiale de construcie mari, darea n exploatare
numai dup ce betonul atinge rezistenele mecanice corespunztoare.
DRUMURI III
STRATURI RUTIERE
Imbrcmini rutiere
mbrcminile din piatr fasonat (pavaje) se clasific astfel:
pavaje din pavele normale (se folosesc pavele de tip dobrogean cu faa
dreptunghiular i de tip transilvnean cu faa ptrat);
pavaje din pavele abnorme (se folosesc pavele de form prismatic);
pavaje din calupuri (se folosesc pavele mici de form cubic)
pavele din prefabricate din beton de ciment
Acest tip de mbrcmini se utilizeaz din ce n ce mai rar din cauza
dezavantajelor pe care le prezint: cheltuieli mari la manoper, suprafa de rulare
neuniform, n timp favorizeaz derapajul.
DRUMURI III
PRINCIPII STRUCTURALE DE EXECUTIE A STRATURILOR

RUTIERE
Straturile rutiere sunt alctuite i executate pe principiul:

macadamului (al mpnrii);
betonului (al amestecurilor compacte)
Straturile alctuite dup principiul macadamului au structura deschis i sunt
executate din mai multe sorturi de piatr spart monogranular, aternute n
reprize i cilindrate puternic cu cilindri compresori, dup o anumit tehnologie,
pn la ncletare perfect intre granulele minerale.
Un sort monogranular este fraciunea separat ntre dou ciururi ale cror
diametre sunt n raport de 2/3.
DRUMURI III

RUTIERE
Principiul macadamului
Straturile care fac parte din aceast categorie sunt macadamurile simple sau
tratate, anrobatele deschise, tratamentele superficiale.
Rezistenta acestor straturi este data de impanarea reciproca a pietrelor si de
frecarea care se dezvolta pe suprafata lor.
In timp este posibil ca rezistenta acestor straturi sa scada din cauza macinarii
pietrelor pe fetele de contact sub actiunea incarcarilor produse de trafic. Ca
masura se realizeaza o penetrare a stratului cu liant bituminos sau mortar de
ciment.
DRUMURI III

RUTIERE
Straturile executate dup principiul betonului au structura nchis i compact, cu
volum minim de goluri i sunt alctuite din materiale cu o granulozitate ntins.
Rolul principal in rezistenta stratului n acest caz l constituie coeziunea
materialului. Aceasta coeziune se obtine prin adaugarea unui liant hidraulic
(rezulta betonul de ciment) sau liant hidrocarbonat (rezulta mixtura asfaltica) la
amestecul de agregate.
Straturile care fac parte din aceast categorie sunt: pmnturi stabilizate,
anrobate compacte, betoane de ciment, mortare i betoane asfaltice. Aceste
materiale conin liani de tipul: argil, var, ciment, cenusi sau bitum.
Cele mai rezistente i mai economice straturi sunt cele realizate dup principiul
betonului.
Avnd n vedere modul n care se manifesta actiunea traficului si a intemperiilor,
se poate spune ca straturile superioare ale structurii rutiere ar trebui sa fie
executate dupa principiul betonului, iar straturile inferioare, dupa principiul
macadamului.
DRUMURI III
PREGATIREA PATULUI DRUMULUI. STRATUL DE FORMA SI

ROLUL LUI.
Patul drumului este suprafaa amenajat a terasamentelor pe care se aeaz
structura rutier i este ncadrat lateral de cele dou acostamente (caseta
drumului). Patul drumului este amenajat pe platforma terasamentelor.
Realizarea patului si a casetei se poate face n urmtoarele moduri:
- prin construirea platformei terasamentelor de la nceput la nivelul patului i
cu pantele prescrise n proiect i executarea ulterioar a acostamentelor cu
pmnt luat din zona.
Procedeul este folosit atunci cnd pmntul terasamentelor este bine
compactat sau cnd exist o mbrcminte veche care poate fi folosit ca
fundaie. n acest caz rezult o ltime mai mare a platformei terasamentelor
comparativ cu limea platformei drumului.
platforma drumului
caseta
1:n
pat
platforma terasamentelor
DRUMURI III

ROLUL LUI.
- realizarea platformei terasamentelor la un nivel convenional (corespunztor
muchiei platformei) i tierea ulterioar a patului prin executarea unei spturi
pe toat limea prii carosabile, pmntul spat fiind folosit la completarea
acostamentelor. Acostamentele se realizeaz parial prin sptur, parial prin
umplutur.
- realizarea platformei terasamentelor la nivelul patului, cu pantele

transversale necesare atunci cnd se executa substratul si fundatia pe toata
latimea platformei
banda de
consolidare
imbracaminte si
strat de baza
1:n
substrat
DRUMURI III
fundatie

ROLUL LUI.
Constructia structurii rutiere a drumului incepe intotdeauna cu amenajarea
pamantului din stratul suport prin lucrari de drenare si compactare astfel incat sa
reziste incarcarilor date de trafic, adica sa ramana in starea deformarilor elastice.
Compactarea si drenarea sunt subiecte care s-au tratat la cursul DRUMURI
II.
Structura rutiera trebuie sa aiba o grosime uniforma pe toata latimea partii
carosabile a drumului si din aceasta cauza, suprafata patului drumului se
amenajeaza cu aceleasi pante transversale cu ale stratului de rulare, putnd sa
ajunga pna la 4%. In lung, suprafata patului are aceeasi declivitate cu cea a
imbracamintii sub care se executa.
DRUMURI III

ROLUL LUI.
Pmntul de fundare (din patul strazii) trebuie s aib caracteristicile
necesare pentru susinerea structurii rutiere. Atunci cnd pmntul natural nu
corespunde se impune construirea unui strat de form ce contribuie la
uniformizarea i la sporirea capacitii portante a patului drumului.
Astfel, se modifica caracteristicile fizico-mecanice a pamantului din patul
drumului prin mbunatatire, n vederea micorrii sensibilitatii la variaiile de
umiditate.
mbunatatirea se face pe o adncime de 30 ... 50 cm.
Stratul de forma trebuie sa fie bine compactat si se dimensioneaza ca
grosime. Grosimea minima constructiva este de 10 cm.
DRUMURI III

ROLUL LUI.
Stratul de forma este stratul pe care se aseaza fundatia drumului si trebuie sa
prezinte urmatoarele cerinte:
- sa aiba o capacitate portanta ridicata si constanta pe toata suprafata
indiferent de variatia umiditatii
- sa constituie un strat corespunzator pentru circulatia autovehiculelor si a
utilajelor de santier pe orice timp
- sa aiba o suprafata plana, nedeformabila si fara denivelari
- sa aiba o sensibilitate ct mai mica la actiunea apei si a nghetului
Functiunile stratului de forma:
- serveste pe termen scurt la faza de realizare a lucrarilor
- serveste pe termen lung, cnd lucrarea este in exploatare, la ameliorarea
portantei patului drumului
DRUMURI III

ROLUL LUI.
Functiile pe termen scurt ale stratului de forma:
- asigura circulatia autovehiculelor grele in timpul constructiei drumului
- permite compactarea eficace a stratului de fundatie
- satisface exigentele de uniformitate ale suportului drumului
- asigura protectia impotriva agentilor climatici in timpul realizarii drumului
DRUMURI III

ROLUL LUI.
Functiile pe termen lung ale stratului de forma:
- asigura omogenitatea suportului structurii rutiere pentru a avea o grosime
constanta
- mentine n timp o portanta minima, in ciuda fluctuatiilor starii hidrice a
pamntului din patul caii
- asigura o ameliorare a capacitatii portante la nivelul platformei
terasamentelor pentru optimizarea costului ansamblului strat de forma structura
rutiera
- asigura protectie termica stratului suport atunci cnd pamantul este geliv
- contribuie la drenarea structurii rutiere
DRUMURI III

ROLUL LUI.
Grosimea stratului de forma variaza n functie de:
- modul de constructie al profilului transversal (mai ales pentru drumuri in
zone de munte)
- gradul de omogenitate a terenului de fundare
- caracteristicile materialului din care se va realiza stratul
- conditii climaterice
- conditii de santier
DRUMURI III

ROLUL LUI.
Necesitatea adoptarii stratului de forma si solutia tehnica pentru alcatuirea
acestuia depind de:
- proprietatile terasamentelor si omogenitatea pamntului din fundatie
- natura si caracteristicile stratului inferior de fundatie
- procesul tehnologic si conditiile de executie
Straturile de form pot fi alctuite din:
materiale necoezive (pmnturi necoezive, materiale granulare din pietruiri
existente, deeuri de carier, zgur brut de furnal nalt)
- sau din materiale coezive (pmnturi coezive tratate cu var, pmnturi
stabilizate cu zgur granulat i var, pmnturi stabilizate cu ciment, agregate
naturale stabilizate cu liani puzzolanici).
DRUMURI III
SUBSTRATURI CONSTRUCTIVE
Substratul se aeaz aproape intotdeauna, ntre stratul de fundaie i pmntul
din patul strazii.
Este din nisip sau balast i are o grosime de 10 15 cm .
Scopul stratului constructive fereste structura rutiera de unele efecte
daunatoare.
Cnd pamantul din pat contine elemente foarte fine, apare pericolul de a patrunde
in fundatie alterandu-i granulozitatea si facand-o sensibila la apa.
Substratul se aseaza atunci cnd nu este indeplinita conditia urmatoare:
D15 < 5d85
unde: D15 este diametrul ochiurilor sitei prin care trece in greutate 15% din
materialul care alcatuieste stratul de fundatie
D85 diametrul ochiurilor sitei prin care trece 85% din materialul care
alcatuieste patul drumului
DRUMURI III
Conditia se pune pentru a preveni urmatorul fenomen: argila umezita din patul
drumului se poate ridica in timpul lucrarilor sau al exploatarii si poate patrunde in
straturile fundatiei.
DRUMURI III
Stratul drenant se prevede atunci cand exista pericol de infiltrare a apelor

superficiale fie prin straturile rutiere de deasupra, fie prin taluzuri, atunci cand
acestea exista (in general, la drumuri situate in zone de munte).
Pentru a indeplini functia de strat drenant, materialul trebuie sa aiba un anumit
coeficient de permeabilitate. Cel mai putin permeabil este patul drumului.
Permeabilitatea straturilor de deasupra este crescatoare cu adancimea. Daca
intensitatea infilitratiei depaseste coeficientul de permeabilitate al terenului, apa
nu mai poate fi indepartata pe masura afluxului si se formeaza o panza de apa
suspendata in corpul soselei.
DRUMURI III
Ca sistem de drenare se folosesc tuburi drenante din beton, beton poros,
azbociment, material plastic prevazut cu orificii sau pozate cu rosturi deschise.
Tuburile trebuie asezate cu cel putin 15 cm sub nivelul stratului drenant si in
acelasi timp, protejate de inghet. Sectiunea tubului se alege in functie de debitul
de apa. Materialul filtrant din jurul tubului trebuie sa nu poata fi antrenat in
colector, sa aiba o permeabilitate mai mare ca cea a terenului si sa nu poata fi
colmatat de elementele fine din teren.
Este posibil ca stratul de fundatie sa indeplineasca functiile de strat drenant,
anticapilar, antigel si anticontaminant iar in aces caz nu se mai prevede stratul
constructiv sau de protectie.
Grosimea stratului drenant din balast este de min. 10 cm dupa compactare, atunci
cand este strat inferior de fundatie. In aceste conditii grosimea sa se considera in
calculul de dimensionare a structurii rutiere atat la trafic cat si la inghet.
DRUMURI III
Stratul capilar poate avea si rol de strat izolant atunci cand materialul din stratul
anticapilar indeplineste conditiile impuse nisipului pentru strat izolant.
Stratul izolant se executa din nisip sau din geotextile cu scopul impiedicarii
contaminarii stratului de fundatie cu pamanturi din patul drumului.
Stratul izolant nu se executa atunci cand este prevazuta executarea unui strat de
forma.
Daca stratul izolant este din nisip, acesta trebuie sa aiba o grosime minima de 7
cm dupa compactare. Nu se ia in considerare la dimensionarea structurii rutiere.
Daca stratul izolant se executa din geotextil atunci acesta poate indepini si functia
de strat drenant.
DRUMURI III
Stratul termoizolant (rol antigel) se executa din zgura expandata clasa 900-1200,
sort 0-7 sau din zgura granulata de furnal clasa A in scopul asigurarii rezistentei la
actiunea inghet-dezghetului a complexului rutier.
Grosimea minima a stratului termoizolant este de 12 cm si nu se ia in considerare
la dimensionarea structurii rutiere. Daca este alcatuit din zgura expandata, atunci
indeplineste si rolul de strat drenant.
DRUMURI III
DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE PENTRU DRUMURI
INTRODUCERE
Structuri rutiere = un pachet de straturi din materiale rutiere care au
rigiditi diferite i au ca principal rol preluarea sarcinilor din traficul rutier
i transmiterea lor la terenul de fundaie.
Condiia de baz ce se pune oricrei lucri de construcie se impune i la

proiectarea structurilor rutiere, respectiv soluia adoptat s asigure
stabilitatea lucrrii n timp, cu respectarea condiiilor de adimisbilitate la
cicluri de solicitare.
DRUMURI III

INTRODUCERE
Structurile rutiere sunt realizate pe limea prii carosabile care
reprezint zona consolidat din platforma unei ci de comunicaie rutier
pe care se face circulaia
p
efectiv cu autovehicule
STRADA
Infrastructura
cale rutiera
DRUM
Suprastructura
rutiera
DETALIU A
STRUCTURA RUTIERA
osie auto
imbracaminte rutiera
strat de baza
strat de fundatie
patul caii
DRUMURI III

INTRODUCERE
Dimensionarea structurilor rutiere se face printr-un calcul ingineresc, n
care se folosesc o serie de p
parametri
i ipoteze
p
simplificatoare
p
care
reprezint transpunerea ntr-o schem de calcul a solicitrilor din traficul
rutier i a efectelor induse asupra cii rutiere.
Concepia general ce st la baza dimensionrii unei structuri rutiere
const ntr-o prim etap n identificarea parametrilor de calcul:
Parametrii
P
t ii ncrcrii
ii date
d t de
d vehicul
hi l
Parametrii pmntului din patul cii
Parametrii straturilor din structura rutier
DRUMURI III

INTRODUCERE
REAL
SCHEMA DE CALCUL
G
P
INCARCARE
D
urma rotii
diametrul cercului
echivalent
A
P
DETALIU
U A
h1
h2
h3
h4
STRUCTURA
t
z
Pcr
DRUMURI III

INCARCARI DATE DE VEHICULE
CARACTERISTICILE TRAFICULUI
Traficul:
= factor determinant in alcatuirea si dimensionarea structurii rutiere
= caracter aleatoriu
= totalitatea
t t lit t vehiculelor
hi l l care se deplaseaza
d l
pe un sector
t d
de drum
d
d t in
dat
i
ambele sensuri
= poate fi caracterizat din mai multe puncte de vedere:
- al felului traciunii (mecanic,
(mecanic animal,
animal mixt)
- al intensitii (foarte intens, intens, mijlociu, slab)
- al numrului de vehicule grele (foarte greu, greu, mijlociu, uor)
- al omogenitii (omogen, eterogen)
- al punctelor pe care le leag vehiculele (local, de tranzit)
- al vitezei de circulaie (rapid, lent)
DRUMURI III

Traficul:
= se formeaza in jurul centrelor populate;
Intensitatea nu este uniform repartizata pe intreaga lungime a retelei; cele
mai solicitate p
portiuni de sosea sunt intrarile si iesirile din orase
= se fac recensaminte de circulatie periodic in diferite puncte ale retelei in
vederea stabilirii caracterului, componentei si intensitatii traficului
Intensitatea - numrul de vehicule care se deplaseaz pe un sector de
drum ntr
ntr-un
un sens sau n ambele sensuri n unitatea de timp (zi sau or).
Se nregistreaz orar la fiecare 5 ani i zilnic (la 24h) n restul anilor. Se
exprim n vehicule fizice sau etalon / 24h sau / h
DRUMURI III

Dimensionarea structurilor rutiere pe baza intensitatii traficului viitor
probabil
p
Trafic viitor probabil un trafic presupus a fi la un interval de timp egal cu
durata de serviciu a imbracamintii rutiere = perioada de perspectiva:
-
15 ani pentru o imbracaminte asfaltica in cazul unei structure rutiere

flexibile noi
10 ani pentru o imbracaminte asfaltica in cazul unei structure rutiere

flexibile consolidate
30 de ani pentru o imbracaminte din beton de ciment in cazul unei

structure rutiere rigide
DRUMURI III

Prognoza traficului:
N = Nc((1+n))t
N - nr. de vehicule cautat
Nc nr. de vehicule la ultimul recensamant
n cresterea anuala a numarului de vehicule
t = t0 + ti
t0 perioada de timp scursa de la ultimul recensamant
ti durata de serviciu functie de tipul imbracamintii
DRUMURI III

De exemplu: prognoza traficului rutier pana in anul 2030 a fost realizata in
anul 2010 p
pe categorii
g
de vehicule (vehicule
(
fizice)) compozitia
p
traficului:
-Turisme
-Autocamioane si derivate cu 2 osii
-Autocamioane si derivate cu 3 osii sau 4 osii
-Autovehicule articulate
-Autobuze
-Remorci la autocamioane si tractoare
Diversele tipuri de vehicule solicita diferit structura rutiera in functie de
caracteristicile lor tehnice.
DRUMURI III

Coeficienti de evolutie a traficului stabiliti pentru o perioada de
perspectiva
ti de
d 20 ani,
i pe interval
i t
l de
d 5 ani,
i pe grupe de
d vehicule
hi l
DRUMURI III

Coeficienti de evolutie a traficului
DRUMURI III

Traficul se diferentiaza dupa:
-Greutatea vehiculelor: greutatea pe osia cea mai incarcata
-Elementele caracteristice ale contactului dintre roata si sosea:
presiunea
i
p de
d contact
t t
suprafata de contact diametrul D al cercului de contact
In functie de incarcarile date de vehicule: grosimea structurii rutiere

Influenta mare o au vehiculele grele (incarcarea utila 5 tone)
Caracteristicile tehnice ale vehiculelor admise sa circule pe drumurile
publice sunt reglementate foarte strict in fiecare tara.
DRUMURI III

La noi in tara pentru dimensionare osia standard este OS 115 kN avand:
-Sarcina pe rotile duble: 57,5 kN
-Presiunea de contact: 0.625 MPa
-Raza
R
suprafetei
f t i circulare
i
l
echivalente
hi l t suprafetei
f t i de
d contact
t t pneu-drum:
d
0.171 m
Greutatea vehiculelor se transmite caii prin roti. Roata vehiculului exercita
asupra caii actiuni verticale si orizontale.
IIncarcarile
il normale
l pe suprafata
f t caii
ii depind
d i d de
d sarcina
i totala
t t l a
vehiculului considerat si de repartitia incarcarii pe osie. Se considera ca
osia din spate (motoare) preia 2/3 din greutatea vehiculului.
DRUMURI III

Ptotal
REALITATE
P1 = 1/3 Ptotal
P2 = 2/3 Ptotal
P1
P2
A SCHEMA DE CALCUL
VEDERE A-A
P2
REALITATE
(1/2)P2
DRUMURI III
(1/2)P2
SCHEMA DE CALCUL

Suprafata de contact dintre pneu si cale urma sau amprenta are forma
eliptica; prin intermediul ei se transmite sarcina pe roata care nu este
concentrata, ci este o sarcina uniform distribuita pe urma eliptica
Presiunea de umflare in pneu,
ppneu este aprox. egala cu
presiunea de contact pcontact
(cu 10% mai mica)
Pentru usurinta calculului
forma eliptica este
aproximata cu un cerc avand
diametrul stabilit prin
echivalare cu suprafata de
contact
t t reala
l
DRUMURI III
(1/2)P2
Detaliu
a
B
REALITATE
VEDERE B-B
Detaliu a
(1/2)P2
p = presiunea uniform
distribuita
D = diametrul echivalent
al cercului de contact
SCHEMA DE CALCUL

p si D depind de tipul de vehicul (alcatuire constructiva):
(D2/4)p = P2/2 = 1/2[(2/3)Ptotal]
Incarcarile orizontale date de roata dau actiuni tangentiale:
-aplicare in planul rotii
-uzeaza imbracamintea
i b
i t drumului
d
l i sii solicita
li it maii ales
l straturile
t t il superioare
i
ale complexului rutier
Forfecarile dintre pneu si sosea, Ft (forte tangentiale) sunt mai mici sau
egale cu presiunea de contact, p multiplicata cu coeficientul de frecare, f:
Ft p f
DRUMURI III

Actiunea vehiculului asupra drumului este extrem de variata in functie de
durata de exercitare,
exercitare t a solicitarii:
-Sarcina statica t = 0 sec
-Sarcina dinamica t 0 sec
Sarcina dinamica produce eforturi unitare mai mari decat cele produse de
o sarcina statica egala. Dar comportarea vasco-elasto-plastica a
materialelor
t i l l folosite
f l it face
f
ca intre
i t starea
t
d tensiuni
de
t
i i pe care o creaza
sarcinile dinamice si dezvoltarea deformatiilor sa apara o intarziere de
faza.
Pentru determinarea duratei de solicitare trebuie sa se cunoasca viteza
medie de circulatie a vehiculelor de tipul celui de calcul. Se recomanda
vmedie = 50 60 km/h
DRUMURI III

Pentru un diametru D = 34 cm, actiunea directa a rotii asupra unui punct
oarecare de la suprafata caii dureaza aprox
aprox. 1/50 sec
sec.
In realitate este o variatie de forma:
DRUMURI III

Pentru viteze medii de circulatie, durata ciclului de incarcare
descarcare a unei sarcini mobile ajunge pana la 0.1 sec.
Caracterul oscilant este cauzat de:
- denivelarile imbracamintii
- oscilatiile sistemului de suspensie
- deformatiile pneurilor
care antreneaza
t
aparitia
iti valurilor
l il regulate
l t in
i impietruiri
i i t i i sii a ondulatiilor
d l tiil in
i
asfalt
si conduc la eforturi mai mari decat cele produse de sarcina statica
DRUMURI III

Rezultatele experimentale arata ca in regimul oscilatiilor verticale ale
rotilor predomina o frecventa de 10-20 Hz apropiata de frecventa proprie a
sistemului rutier fenomenul deformarilor ondulatorii este autointretinut.
Suprasarcina dinamica poate atinge dublul sarcinii statice; in mod curent
de 1.5 ori din sarcina statica
Efectul dinamic: coeficient de impact functie de greutatea vehiculului de
calcul:
l l
Pdin = Pstatic
= 1.10
1 10 1.20
1 20
DRUMURI III

EFECTUL REPETARII INCARCARILOR
Deformatiile produse de trafic in complexul rutier depind de numarul si
tipul vehiculelor care circula pe drum.
Sub influenta repetarii incarcarii, deformatiile cresc dupa o anumita lege
pana la atingerea unor valori critice peste care se produce cedarea
structurii rutiere oboseala
In calcule se introduce intensitatea traficului prin factorul de trafic, k
(majoreaza capacitatea portanta necesara a structurii rutiere)
Pentru S.R.F.:
K = a + b llgN
N
N intensitatea traficului de calcul
a b coeficienti stabiliti experimental
a,
DRUMURI III

Pentru un trafic intens si greu:
K = 0.5 + 0.65 lg( N)
coeficient ce tine seama de probabilitatea trecerii sarcinii pe aceeasi
urma
= f(nr. de benzi de circulatie)
Presiunea se multiplica
p
cu factorul de trafic,, k
Pentru S.R.R.: oboseala betonului coeficient n de reducere a rezistentei
efective la intindere prin incovoiere a betonului, in functie de intensitatea
traficului
Referitor la trafic: exista 6 clase de trafic T0 T5 (exceptional foarte
usor) CD155
DRUMURI III

DRUMURI III

DRUMURI III

DRUMURI III

ECHIVALAREA VEHICULELOR
Prin recensaminte de circulatie se determina volumul de trafic in vehicule
fizice, tinand seama de coeficientii de evolutie ai traficului.
Pentru a putea intra in calculele de dimensionare, volumul de trafic
trebuie calculat in acelasi tip de vehicule vehicule de calcul (etalon)
Se face o echivalare a traficului punand conditia ca asupra aceleasi
sosele (structuri rutiere) sa produca aceeasi deformatie:
pi Di (0.5 + 0.65 lg(Ni)) = p0 D0 (0.5 + 0.65 lg(N0))
pi, Di, Ni caracteristicile traficului real
p0, D0, N0 caracteristicile traficului dat de vehiculul etalon
DRUMURI III

lg N0 = (0.77 + lg Ni) 0.77
coeficient de transformare:
= (pi Di) / (p0 D0) = (0.5 + 0.65 lg(N0)) / (0.5 + 0.65 lg(Ni)) = k0 / ki
La dimensionare se neglijeaza
g j
vehiculele usoare pentru
p
care pi Di < 50 kN
S-au calculat coeficienti de echivalare in osii standard OS 115kN a categoriilor de
vehicule fizice.
DRUMURI III

Coeficienti medii de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon OS 115KN:
DRUMURI III

Coeficientul de echivalare in OS115KN, pentru fiecare tip de osie si incarcare, fi:
fi = A(Pi / 115)b
P sarcina pe osie a unui vehicul real, kN
A parametru are depinde de tipul de osie si de structura
b exponent functie de tipul de structura rutiera
DRUMURI III

Coeficienti medii de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon turism,
pentru conditii de ses:
pentru conditii de deal, munte:
DRUMURI III

Traficul de calcul in milioane osii 115 kN se calculeaza cu relatia:
5
N c 365 10 p p c rt n ki
6
k 1
p kR p kF
f ek
2
(m.o.s.)
Nc - traficul de calcul;
365 - numrul de zile calendaristice dintr-un an;;
pp - perioada de perspectiv, n ani;
Crt - coeficientul de repartiie transversal, pe benzi de circulaie:
pentru drumuri cu dou i trei benzi de circulaie crt = 0,50;
pentru drumuri cu patru benzi de circulaie crt = 0,45.
nki - intensitatea medie zilnic anual a vehiculelor din grupa k, conform
rezultatelor recensmntului de circulaie;
DRUMURI III

5
6
k 1
p kR p kF
f ek
2
(m.o.s.)
pkR - coeficientul de evoluie al vehiculelor din grupa k, corespunztor

anului de dare n exploatare a drumului, anul R, stabilit prin interpolare;
pkF- coeficientul de evoluie al vehiculelor din grupa k, corespunztor
sfritului perioadei de perspectiv luat n consideraie (anul F), stabilit
prin interpolare;
fek -coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k in osii standard de
115kN.
115kN
DRUMURI III

Atunci cand avem intensitatea traficului mediu zilnic anual in osii
standard de 115kN actual si de perspectiva,
perspectiva traficul de calcul este:
no. s .115 R n o. s .115 F

N c 365 10 p p c rt
2
6
(m.o.s.)
365, pp si crt au semnificaiile de mai sus;

no.s.115R - numrul de osii standard de 115 kN, corespunztor anului de
dare n exploatare a drumului (anul R),
R) stabilit prin interpolare;
no.s.115F - numrul de osii standard de 115 kN, corespunztor sfritului
perioadei de perspectiv luat n considerare (anul F), stabilit prin
interpolare
MZA media debitelor inregistrate in cele 365 zile ale unui an
debit = nr. vehicule / timp (ore)
DRUMURI III

intensitate
orara (debit)
MZA media debitelor

inregistrate in cele 365 zile ale
unui an
120
100
MZA
debit = nr. vehicule / timp (ore)
80
60
40
20
F M A M I
A S O N D
luna
Intensitatea traficului n cursul unui an

DRUMURI III

Coeficientul crt de repartitie transversal a traficului:
DRUMURI III
OBOSEALA MATERIALELOR
- fenomen de rupere sub efort repetat sau fluctuant, avand o valoare
maxima,
i
in
i generall maii mica
i decat
d
t rezistenta
i t t la
l intindere
i ti d
a materialelor.
t i l l
- este interpretata ca un proces de acumulare treptata, urmat de
propagarea fisurilor,
fisurilor sub efectul incarcarilor repetate
repetate.
Tensiuni si deformatii de intindere
DRUMURI III
Rezistenta la oboseala o caracteristica de rezistenta a materialelor,
materialelor
reflectand comportarea lor la solicitari ciclice;
- depinde de tipul solicitarii
Sub actiunea solicitarilor ciclice, materialele se rup la valori mult
inferioare limitei de rupere
p
la solicitari statice.
Structurile rutiere se rup prin depasirea rezistentei la oboseala.
Nu stim in ce strat se amorseaza oboseala.
Relatia intre tensiune sau deformatia cu care se incearca materialul si
numarul de solicitari pana la rupere sunt reprezentate de curba WHLER.
DRUMURI III
Dupa
p metoda Whler,, rezistenta la oboseala se determina experimental
p
prin contruirea curbelor de oboseala:
-Se incearca 6-8 epruvete:
prima epruveta se incearca astfel incat sa se produca in ea o
tensiune 1 mai mare decat rezistenta la oboseala presupusa, pana la
rupere un numar de cicluri N1
a doua epruveta se incearca pentru 2 < 1 la rupere N2 > N1
se repeta incercarea pana cand una din epruvete nu se va mai
rupe nici dupa parcurgerea unui numar oricat de mare de cicluri N
- Incercarea se intrerupe la un numar conventional de cicluri N0 astfel ales
incat epruvetele nerupte pana la N0 cicluri nu se mai rup oricat s-ar mai
continua
ti
incercarea
i
DRUMURI III
Valoarea maxima a tensiunii ciclice 0 la care ruperea
p
epruvetei
p
nu se mai
produce in timpul unui anumit numar de cicluri luate ca baza (N0) se
numeste rezistenta la oboseala.
Dreapta Whler
DRUMURI III
Straturile din materiale aglomerate
g
cu liant,, prin
p
solicitari repetate
p
isi
reduc rezistenta la rupere.
Straturile neaglomerate cu liant, la solicitari repetate isi cumuleaza
deformatiile remanente
remanente, producand valuriri sau fagase
fagase.
Incercari la oboseala:
-Efort
Efort de intindere din compresiune pe generatoare
-Efort de intindere din incovoiere
-Efort de compresiune (pentru studiul deformatiilor permanente)
DRUMURI III
-Incovoiere in doua puncte
-Incovoiere in trei puncte
-Incovoiere in patru puncte
DRUMURI III
Triaxial sau axial
-Incovoiere diametrala
DRUMURI III
Studii de oboseala:
sub efort constant = constant, creste
Incercarea se opreste cand f = 20
DRUMURI III
Studii de oboseala:
sub deformatie constanta = constant, descreste
Incercarea se opreste cand f = 1/20
rezulta N (nr. cicluri) mai mare
DRUMURI III
oscilant
pulsant
alternant
cel mai defavorabil
DRUMURI III
STRUCTURI RUTIERE FLEXIBILE
MODELE MECANICE ALE STRUCTURILOR RUTIERE

RUTIERE.
IPOTEZE SI SCHEME DE CALCUL
Structura rutiera este alcatuita din straturi cu rigiditati diferite.
diferite
Modelul mecanic: sistem alcatuit din straturi orizontale diferite, asezat pe

un strat de grosime infinita, terenul de fundatie.
Se presupune ca straturile sunt elastice sau vascoelastice liniare.
Se calculeaza in toate punctele sistemului, starea de tensiuni si deformatii
provenita din actiunea unor sarcini statice sau dinamice aplicate pe o
suprafata uniform repartizata pe unul sau mai multe cercuri de raza data.
Se considera ca straturile structurii rutiere au latime limitata.
DRUMURI III

RUTIERE.
Se considera ipoteza corpurilor solide elastice,
elastice omogene si izotrope
proportionalitate intre componentele tensorului eforturilor si
componentele tensorului deformatiilor se foloseste pentru descrierea
comportarii acestor corpuri ideale modulul de elasticitate E si coeficientul
lui Poisson (constante sau caracteristici de deformabilitate).
Cea mai simpla schema teoretica de calcul:

-se asimileaza straturile asfaltice de la suprafata caii cu un singur strat de
grosime h
h, avand constantele E
E, ;
-fundatia si pamantul de fundatie se considera impreuna ca un mediu
semiinfinit, elastic, omogen si izotrop, cu constantele E0, 0.
complexul rutier real = complex teoretic BISTRAT
DRUMURI III

RUTIERE.
BISTRAT
Sunt doua solutionari diferite de calcul:
1. SEHTER SI HOGG: ipoteza ca stratul superior lucreaza ca o placa
subtire rezemata pe un mediu elastic
2. BURMISTER: ipoteza ca stratul superior de grosime constanta si
mediul semiinfinit pe care reazema sunt corpuri elastice
DRUMURI III

RUTIERE.
BISTRAT
Diferente intre metodele teoretice de calcul:
Pentru SEHTER SI HOGG :
se neglijeaza efectul reducerii grosimii placii asupra deformatiilor
nu se iau in considerare eforturile tangentiale
g
la contactul placa-teren
p
eforturile unitare in fibrele extreme ale placii sunt egale si de semn
contrar
DRUMURI III

RUTIERE.
BISTRAT
Diferente intre metodele teoretice de calcul:
Pentru BURMISTER :
stratul superior este solidul elastic cu eforturi si deformatii la contactul
cu mediul pe care reazema, stabilite din conditia de continuitate.
Stratul se poate deforma in sens transversal iar eforturile unitare
normale pe planul fetei superioare sunt diferite de cele din planul fetei
inferioare.
DRUMURI III

RUTIERE.
De cele mai multe ori un complex nerigid poate fi redus pentru calcul la
doua straturi de grosimi diferite h1, h2 reprezentand stratul superior si
fundatia, rezemate pe un mediu liniar deformabil, semiinfinit
TRISTRAT
Ipotezele sunt analoage sistemului BISTRAT:
1. JEUFFROY: p
placa subtire de grosime
g
h asezata pe
p un mediu elastic
bistrat, stabilind formule de calcul pentru eforturile unitare din placa,
ale tasarilor si presiunilor reactive la contactul placii cu fundatia;
2 BURMISTER: considera straturile complexului tristrat,
2.
tristrat corpuri elastice
JONES a intocmit tabele pentru calcul
DRUMURI III
MODELE MECANICE ALE STRUCTURILOR RUTIERE.

Ipoteze de calcul elastic:
METODE:
SCHEMA DE CALCUL:
2a
BOUSINESQ
- incarcare uniforma
si circulara
- se calculeaza w, z,
E,
2a
r, max
BURMISTER
- incarcare Functie
q
h
E,
BESSEL
- w, z, r,
E1,
DRUMURI III

RUTIERE.
METODE:
SCHEMA DE CALCUL:
PEATTIE SI JONES
2a
q
h
h1
E
E,
E1,
si circulara
- z1, r1, r1,
z2, r2,
r3, z3
E2,
DRUMURI III

METODE:
SCHEMA DE CALCUL:
JEUFFROY SI BACHELEZ
2a
q
D
h1
si circulara
- w, r, z
E1,
E2,
Rezultatele sunt diferite de la o metoda la alta, in functie de modul cum se

rezolva
l problema
bl
contactului,
t t l i aproximatiilor
i tiil sii simplificarilor
i lifi il admise
d i
DRUMURI III

RUTIERE.
Placi rezemate pe mediu elastic (HOGG,
(HOGG SEHTER)
Ipoteze:
-
se presupune ca placa poate aluneca fara frecare pe suportul ei

reprezentat de semispatiul elastic
deformatia fibrei medii a placii se identifica cu deformatia suprafetei

fundatiei
incarcarea statica P exercita la suprafata sistemului o presiune

considerata uniform repartizata pe un cerc de raza R
DRUMURI III

Placi rezemate p
pe mediu elastic (HOGG,
(
SEHTER))
- se determina sageata
placii: w = f (P, r, l)
2r
l raza rigiditatii relative

P
q
E,
E0,
DRUMURI III
placa
suport

Placi rezemate pe mediu elastic din doua straturi
Ipoteze:
-
complexul
p
rutier este un mediu tristrat: placa
p
subtire la partea
p
superioara, un strat echivalent cu cel de baza si de fundatie si terenul
de fundatie (elastic si omogen)
intre straturi exista frecare; conditia de continuitate presupune

egalitatea deplasarilor verticale de-a lungul suprafetelor de contact
coeficientul lui Poisson este 0.5 straturi netasabile
incarcarea se consiera distribuita pe o suprafata circulara
DRUMURI III

RUTIERE.
Placi rezemate pe mediu elastic din doua straturi
q
h
h1
E
E,
placa
E1,
E0,
DRUMURI III

Sisteme alcatuite din trei straturi elastice (Peattie si Jones)
Ipoteze:
-
Comportarea
p
straturilor componente
p
se caracterizeaza prin
p
constantele
elastice E1, 1, E2, 2, E3, 3
La contactul dintre straturi nu se tine seama de frecare
Straturile componente nu se taseaza, = 0.5
DRUMURI III

RUTIERE.
Sisteme alcatuite din trei straturi elastice (Peattie si Jones)
R
p
h1
z1
h2
z2
r1
E1,
r2
E2,
r3
E3,
Structura de rezistenta se defineste prin:

R
a1
h2
DRUMURI III
h
H 1
h2
k1
E1
E2
k2
E2
E3
METODA DEFORMATIEI CRITICE

-
dimensionarea se bazeaza pe criteriul deformatiei critice la suprafata

imbracamintii, sub actiunea traficului
Se considera deformatia critica relativa

= l/D
l deformatia
d f
ti critica
iti a soselei
l i (0.85-1.50
(0 85 1 50 cm deformatie
d f
ti elasto-plastica)
l t
l ti )
D diametrul cercului echivalent de contact (pentru ca nu avem
incarcare concentrata, ci se aplica
p
pe o suprafata
p
p
circulara echivalenta
cu amprenta pneului)
DRUMURI III

Deformabilitatea straturilor rutiere si a terenului de fundatie se
caracterizeaza prin modul de deformatie liniara:
p pD
E
D/2
l
p
p
(presiunea)
E - functie de
conditiile
ditiil climatice
li ti
(tasarea relativ)
DRUMURI III

Complex rutier: poate fi caracteizat ca portanta prin valoarea Eech
Conditia de rezistenta: Eech,, ef Eech nec
deformatia relativa a suprafetei imbracamintii deformatia critica
relativa
DRUMURI III

Deformatia critica = valoarea limita a deformatiei care fie ar duce la
distrugerea sistemului rutier, fie ar stanjeni exploatarea sigura a
complexului rutier pe toata durata de serviciu
Modulul de deformatie necesar:
Eech ,nec
p presiunea de contact
K
2
K factor de trafic
deformatia critica relativa
coeficient de siguranta (1.0 1.2)
DRUMURI III

Eech,nec rezulta din presupunerea ca structura rutiera poate fi inlocuita cu
un mediu fictiv semiinfinit, omogen si izotrop care sub aceeasi
incarcare se deformeaza la fel
fel.
Deformatia mediului semiinfinit
DRUMURI III

Pentru determinarea modulului de deformatie echivalent pentru un
complex rutier alcatuit din mai multe straturi: se foloseste succesiv
relatia stabilita pentru un sistem alcatuit din doua straturi.
straturi
spatiu semiinfinit
DRUMURI III

Teoria stratului echivalent (POKROVSKY):
-
sistemul bistrat se inlocuieste cu un singur strat, omogen si izotrop,

echivalent din punct de vedere al repartizarii eforturilor si al valorii
deformatiilor
2 grinzi de latime b si lungime mare, din materiale diferite
incarcarea este aceesi
repartizarea presiunilor la nivelul suprafetei de rezemare va fi

identica atunci cand sagetile si rigiditatile lor vor fi egale:
E1 I1 E0 I 0
DRUMURI III
I moment de inertie (bh3/12)

DRUMURI III

Abaca:
DRUMURI III

Eech pentru un complex rutier format din mai multe straturi calculand
din aproape in aproape, folosind principiul echivalarii straturilor:
- se determina succesiv modulii echivalenti pentru cate un sistem
bistrat:
Folosind aceasta metoda se face dimensionarea structurii rutiere si

verificarea capacitatii sale portante
DRUMURI III

Etape pentru dimensionare:
- Alcatuirea structurii rutiere, cu grosimi constructive, conform
catalogului de structuri. Se considera ca necunoscuta, grosimea
stratului de fundatie
-
Se fixeaza valorile de calcul ale modulilor de deformatie
Se calculeaza valoarea modulului de deformatie necesar, in functie de

trafic si de deformatia critica relativa corespunzatoare imbracamintii
adoptate
Se pune conditia de rezistenta Eech,ef Enec de unde rezulta grosimea

stratului de fundatie prin echivalari succesive folosind abaca.
Cand se doreste determinarea capacitatii portante a unei structuri rutiere

se determina Eech ef
DRUMURI III

In functie de scopul urmarit:
-
calcul de sus in jos, cand se cunoaste Enec si trebuie sa se determine

grosimea stratului de fundatie sau modulul de deformatie al
pamantului
calcul de jos in sus cand trebuie determinat Eech,ef

ech ef al structurii rutiere.
De aici poate rezulta traficul capabil Ni sau unele din caracteristicile
sale (pi Di)
DRUMURI III
METODA DEFLEXIUNII ADMISIBILE

-
Se bazeaza pe criteriul deformatiei elastice admisibile la suprafata

imbracamintii, care se stabileste in functie de trafic (intensitate
exprimata in vehicule de calcul).
calcul)
Caracteristicile capacitatii portante a materialelor si pamantului de

fundatie se exprima prin modul de elasticitate.
Conditia de dimensionare: modulul de elasticitate echivalent efectiv al
structurii rutiere proiectate sa fie mai mare decat modulul de
elasticitate echivalent necesar Eech, ef Enec
Enec
DRUMURI III
pD
ad
ad deformatia elastica admisibila a structurii

rutiere sub incarcarile de calcul

-
Modulul de elasticitate al structurii rutiere se stabileste cu ajutorul unei

nomograme bazata pe schema de calcul a unui sistem elastic bistrat.
DRUMURI III

Abaca:
DRUMURI III

-
Structurile rutiere din mai multe straturi se pot echivala cu un sistem

bistrat
Calculul se desfasoara dupa procedeul aproximatiilor succesive

succesive.
DRUMURI III

Mod de lucru:
-
se adopta mai intai un sistem rutier considerat ca avand o alcatuire

rationala.
se verifica conditia de dimensionare
cand
d nu se respecta
t conditia
diti se modifica
difi di
dimensiunile
i il unor straturi
t t i
componente si se repeta verificarea.
DRUMURI III
DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE FLEXIBILE SI MIXTE PENTRU DRUMURI

NORMATIV PD 177-2001
Se aplic la:
Drumuri noi, drumuri expres, autostrzi, strzi
Modernizri de drumuri pietruite existente
Lucrri de reabilitare a drumurilor (lrgirea prii carosabile, benzi
suplimentare de circulaie, variante), la drumuri de clasa tehnic I, II, III
DRUMURI III

Principii de dimensionare:
1. Se vor ndeplini concomitent criteriile:
Pt. S.R.F.:
- deformaia specific de ntindere admisibil la baza straturilor bituminoase
- deformaia specific de compresiune admisibil la nivelul patului drumului
Pt. S.R.M.:
- deformaia specific de ntindere admisibil la baza straturilor bituminoase
- tensiunea de ntindere admisibil la baza stratului / straturilor din agregate
naturale stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici
- deformaia specific de compresiune admisibil la nivelul patului drumului
DRUMURI III

2. Se stabilite o alctuire de structur rutier

3. Se verific starea de solicitare sub aciunea traficului de calcul
Trafic de calcul = nr. osii standard cu sarcina de 115 kN pe banda de
circulaie cea mai solicitat, echivalent vehiculelor care vor circula pe
drum pe perioada de perspectiv
4. Se efectueaz studii, n prealabil, pt.:
- compoziia i intensitatea traficului i evoluia n perspectiv
a acestuia
- caracteristici geotehnice ale pmntului de fundare
- regimul hidrologic al complexului rutier tipul profilului
transversal, modul de asigurare a scurgerii apelor, posibiliti
de drenare, nivelul apei freatice
DRUMURI III

5. Etape de lucru:
- stabilirea traficului de calcul
- stabilirea capacitii portante la nivelul patului drumului
- alegerea unei alctuiri a structurii rutiere
- analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard
- stabilirea comportrii sub trafic a structurii rutiere
DRUMURI III

Stabilirea traficului de calcul

Caracteristicile osiei standard de 115 kN o.s. 115:
- sarcina pe roile duble: 57.5 kN
- presiunea de contact: 0.625 MPa
- raza suprafeei circulare echivalente suprafeei de
contact pneu-drum: 0.171 m
Perioada de perspectiv:
- min. 15 ani ( 10 ani pt. drumuri de clasa

tehnica III, IV, V) lucrri noi
- egala cu cea pt. ranforsri lrgirea prii
carosabile
Compoziia i intensitatea traficului: recensminte de
circulaie
Evoluia n perspectiv a traficului rutier: coeficieni
minimali de evoluie studiu de trafic

DRUMURI III


Echivalarea traficului: coeficieni de echivalare n o.s. 115KN
Traficul de calcul, (m.o.s.):
p kR p kF
f ek
k 1
2
Nc trafic de calcul
6
365 nr. zile an

pp perioada de perspectiva
crt coef. de repartiie transversal = 0.5 / 0.45 ( 2, 3 benzi / 4
benzi)
nki intensitatea medie zilnica anuala a vehiculelor din grupa kpkR
coef. de evoluie al vehiculelor din grupa k corespunzatoare
anului de dare n exploatare a drumului R stabilit prin
interpolare
pkF coef. de evoluie al vehiculelor din grupa k corespunzatoare
sfarsitului perioadei de perspectiva F stabilit prin interpolare
fek coeficient de echivalare al vehiculelor din grupa k n osii standard
de 115 kN
DRUMURI III

no. s .115 R n o. s .115 F

N c 365 10 p p c rt
2
6
No.s.115R nr. osii standard 115 kN corespunzator anului

de dare n exploatare a drumului R, stabilit prin
interpolare
No.s.115F nr. osii standard 115 kN corespunzator
sfritului perioadei de perspectiv F, stabilit prin
interpolare
crt = 1 cnd recensmntul s-a efectuat pe fiecare band
de circulaie
DRUMURI III

Stabilirea capacitii portante la nivelul patului drumului:

Terasamente din pmnturi de fundare STAS 2914 si eventual
strat de form STAS 12253

Caracteristici de deformabilitate:
- modul de elasticitate dinamic si coeficientul lui

Poisson
- funcie de tipul pmntului (STAS 1243), tipul
climateric al zonei, regimul hidrologic al complexului rutier (STAS
1709/2)
Regim hidologic 1 condiii hidrologice FAVORABILE
Regim hidrologic 2 condiii hidrologice MEDIOCRE si
DEFAVORABILE
2a sectoare de drum situate n rambleu, cu nlimea min. 1.00 m
2b sectoare de drum situate n rambleu cu nlimea sub 1.00 m;
la nivelul terenului; n profil mixt; debleu
DRUMURI III


Strat de form: pt. mbuntirea capacitii portante:
1. din materiale necoezive: pmnturi necoezive, materiale

granulare din pietruiri existente, deeuri de carier, zgur
brut de furnal nalt
E s . f . 0.20 hs. f .
0.45
Ep
(MPa)
2. materiale coezive: pmnturi coezive tratate cu var,

pmnturi stabilizate cu zgur granulat i var, pmnturi
stabilizate cu ciment, agregate naturale stabilizate cu liani
puzzolanici
vezi tabel
Emin. = 80 MPa
DRUMURI III

DRUMURI III

DRUMURI III

DRUMURI III

Alegerea alcturii structurii rutiere:

Flexibile variante de alctuire STAS 6400 - vezi tabel (S.R.F.)
si NP081-02
Mixte - variante de alctuire STAS 6400 - vezi tabel (S.R.M.) si
NP081-02
Se ine cont de materialele preponderente n regiune:

- agregate naturale de carier S.R.F.
- agregate naturale de balastier S.R.M.
Alctuirea structurii si a straturilor rutiere:
- grosimi minime constructive
- grosimi maxime ale straturilor innd cont de tehnologia de
execuie
- reducerea nr. de straturi / interfee n scopul micorrii riscului
apariiei unor defeciuni privind aderena ntre straturi
- grosimea stratului de forma, funcie de alctuire s poat fi luat
n calculul verificrii la nghe
- protecie mpotriva fenomenului de fisurare reflectiv
DRUMURI III


S.R.F.
DRUMURI III


S.R.M.
DRUMURI III

Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard:

Structura rutier se caracterizeaz prin:
- grosimea fiecrui strat, h
- caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din
straturile rutiere i ale pmntului de fundare: E (MPa) i
Suportul structurii rutiere:
- E pt. materiale din terasamente sau
- E echivalent sistemului bistrat (strat de form
materiale din terasamente)
- pt. materiale din terasamente sau strat de form
Balast sau pietruire existent:
- E este
Eb 0.20 hb
0.45
E echiv. s. f . / p
- = 0.27
Restul materialelor: vezi tabele
DRUMURI III

DRUMURI III


Dou sau trei straturi rutiere alctuite din acelai tip de materiale se
caracterizeaz prin:
- grosimea total, cm
- modul de elasticitate mediu ponderat, MPa:
Em
DRUMURI III
1/ 3
i
hi / hi


Metoda deflexiunii admisibile
se stabilete deformaia elastic admisibil la suprafaa mbrcminii n
funcie de intensitatea traficului, exprimat n o.s. 115:
Nc, o.s.115 x 104
Deflexiunea admisibil,
adm, 10-2 mm
< 50
80
51 100
65
101 120
55
121 150
52
condiia de dimensionare:
DRUMURI III
E ech ,ef E nec



Metoda deflexiunii admisibile
modulul de elasticitate necesar, Enec: E nec
pD
adm
modulul de elasticitate echivalent efectiv, Eech,ef: sistemul bistrat
modulul de elasticitate mediu, Em:

DRUMURI III
Em
Eh
h
i


Comport calculul deformaiilor specifice i a tensiunilor n
punctele critice ale complexului rutier, caracterizate printr-o stare
de solicitare maxim:
pt. S.R.F.:
Se calculeaz r la baza straturilor bituminoase, n microdef.
Se calculeaz z la nivelul patului drumului, n microdef.
pt. S.R.M.:
Se calculeaz r la baza straturilor bituminoase, n microdef.
Se calculeaz r la baz straturilor din agregate naturale
stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici
Se calculeaz z la nivelul patului drumului, n microdef.
Calculele se efectueaz cu programul CALDEROM 2000 sau ALIZE
V.
DRUMURI III

Stabilirea comportrii sub trafic a structurii rutiere:

Se compar valorile deformaiilor specifice i tensiunilor
calculate cu cele admisibile, stabilite pe baza proprietilor de
comportare ale materialelor
Criteriul deformaiei specifice de ntindere admisibil la baza
straturilor bituminoase:
- Rata de degradare prin oboseal (RDO) are o valoare mai
mic sau egal cu RDO admisibil:
RDO RDO adm

N adm 4.27 10 8 r
N adm 24.5 10 8 r
DRUMURI III
3.97
3.97
RDO
Nc
N adm
(m.o.s.) autostrzi, drumuri expres, drumuri

europene, strzi cu Nc > 1 m.o.s.
(m.o.s.) drumuri i strzi cu Nc 1 m.o.s.


Diagrama pentru stabilirea numarului de solicitari adimisibile ale
osii standard de 115kN:
DRUMURI III


- RDO adm =
DRUMURI III
max. 0.8 pt. autostrzi i drumuri expres

max. 0.85 pt. drumuri europene
max. 0.90 pt. drumuri nationale principale si strazi
max. 0.95 pt. drumuri nationale secundare
max. 1.00 pt. drumuri judetene si comunale


Criteriul tensiunii de ntindere admisibil la baza stratului /
straturilor din agregate naturale stabilizate cu liani hidraulici sau
puzzolanici:
r radm
radm Rt (0.60 0.056 log N c )

Rt rezistenta la intindere a agregatelor naturale stabilizate cu
lianti hidraulici sau puzzolanici, MPa vezi tabel
DRUMURI III


Criteriul deformaiei specifice de compresiune admisibil la
nivelul pmntului de fundare:
z zadm
autostrzi, drumuri expres, drumuri europene, strzi cu Nc > 1

m.o.s.:
0.27
(micodef)
zadm 329 Nc
drumuri i strzi cu Nc 1 m.o.s.:
DRUMURI III
zadm 600 Nc
0.28
(micodef)
DIMENSIONAREA STRATURILOR BITUMINOASE DE RANFORSARE

A STRUCTURILOR RUTIERE FLEXIBILE SI MIXTE - NORMATIV AND 550-99
Se aplic la:
Drumuri publice, strzi
Necesitatea ranforsrii structurii rutiere este determinat de starea
tehnic a acestuia (expertiz tehnic)
Se vor ndeplini concomitent criteriile:
- deformaia specific de ntindere admisibil la baza
straturilor bituminoase
- deformaia specific de compresiune admisibil la
nivelul pmntului de fundare
Se impune cunoaterea unor date privind tronsonul de
drum ce urmeaz a fi ranforsat :

anul modernizrii drumului i alctuirea structurii rutiere
anii de execuie a unor covoare bituminoase i a unor
eventuale ranforsri ulterioare i grosimile acestor straturi
DRUMURI III

Se efectueaz studii de teren, n prealabil, pt.:
- starea de degradare a mbrcminii bituminoase

- modul de alctuire a straturilor rutiere i grosimile
acestora
- caracteristici geotehnice ale pmntului de fundare
- regimul hidrologic al complexului rutier tipul
profilului transversal, modul de asigurare a scurgerii
apelor, posibiliti de drenare, nivelul apei freatice
Etape de lucru:
- stabilirea traficului de calcul
- analiza structurii rutiere ranforsate la solicitarea osiei
standard
- stabilirea comportrii sub trafic a structurii rutiere
existente ranforsate
DRUMURI III

Stabilirea traficului de calcul:

Caracteristicile osiei standard de 115 kN o.s. 115
- sarcina pe roile duble: 57.5 kN
- presiunea de contact: 0.625 MPa
- raza suprafeei circulare echivalente suprafeei de
contact pneu-drum: 0.171 m
Perioada de perspectiv:
- 15 ani ranforsare autostrazi, drumuri expres,
drumuri nationale
- 10 ani alte categorii de drumuri
Compoziia i intensitatea traficului: recensminte de circulaie
Evoluia n perspectiv a traficului rutier: coeficieni minimali de
evoluie studiu de trafic
Echivalarea traficului: coeficieni de echivalare n o.s. 115
DRUMURI III


Traficul de calcul:
5
6
k 1
p kR p kF
f ek
2
(m.o.s.)
Nc trafic de calcul
365 nr. zile an
crt coef. de repartiie transversal = 0.5 / 0.45 ( 2, 3 benzi / 4
benzi)
nki intensitatea medie zilnica anuala a vehiculelor din grupa k
pkR coef. de evoluie al vehiculelor din grupa k corespunzatoare
anului de dare n exploatare a drumului R stabilit prin
interpolare
pkF coef. de evoluie al vehiculelor din grupa k corespunzatoare
sfarsitului perioadei de perspectiva F stabilit prin interpolare
fek coeficient de echivalare al vehiculelor din grupa k n osii
standard de 115 kN
DRUMURI III


Traficul de calcul:
N c 365 10 6 p p c rt
no. s .115 R n o. s .115 F

2
(m.o.s.)
No.s.115R nr. osii standard 115 kN corespunzator anului de

dare n exploatare a drumului R, stabilit prin interpolare
No.s.115F nr. osii standard 115 kN corespunzator sfritului
perioadei de perspectiv F, stabilit prin interpolare
crt = 1 cnd recensmntul s-a efectuat pe fiecare band de
circulaie
DRUMURI III

Analiza structurii rutiere ranforsate la solicitarea osiei standard:

Structura rutier existenta se caracterizeaz prin
- caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din
straturile rutiere i ale pmntului de fundare: E (MPa) i
Modul de alcatuire al structurii rutiere existente se stabileste
pe baza documentatiei existente si a istoriei lucrarilor de
intretinere si pe baz de sondaje
DRUMURI III


Suportul structurii rutiere:
- E pt. materiale din terasamente - funcie de tipul
pmntului (STAS 1243), tipul climateric al zonei, regimul
hidrologic al complexului rutier (STAS 1709/2), vezi tabele
Regim hidologic 1 condiii hidrologice FAVORABILE
Regim hidrologic 2 condiii hidrologice MEDIOCRE si
DEFAVORABILE
2a sectoare de drum situate n rambleu, cu nlimea min. 1.00 m
2b sectoare de drum situate n rambleu cu nlimea sub 1.00 m;
la nivelul terenului; n profil mixt; debleu
Balast sau pietruire existent:
- E este
E b 0.20 hb
0.45
E echiv.s. f . / p
- = 0.27
Restul materialelor: vezi tabele
DRUMURI III

DRUMURI III

DRUMURI III


Dou sau trei straturi rutiere alctuite din acelai tip de materiale
se caracterizeaz prin:
- grosimea total, cm
- modul de elasticitate mediu ponderat:
3
1/ 3
(MPa)
E E h / h
Straturile bituminoase de ranforsare se caracterizeaz prin

- caracteristicile de deformabilitate ale materialelor
din straturile rutiere: E (MPa) i
se foloseste modulul de elasticitate mediu ponderat:
Em
1/ 3
i
hi / hi
(MPa)
grosimea minim a straturilor de ranforsare : 8 cm
DRUMURI III


Comport calculul deformaiilor specifice i a tensiunilor n
punctele critice ale complexului rutier, caracterizate printr-o

stare de solicitare maxim:
- Se calculeaz r (deformatia specifica orizontala de intindere) la
baza straturilor bituminoase, n microdef.
- Se calculeaz z (deformatia specifica verticala de compresiune)
la nivelul patului drumului, n microdef.
Calculele se efectueaz cu programul CALDEROM 2000 sau ALIZE

V.
DRUMURI III

Stabilirea comportrii sub trafic a structurii rutiere ranforsate:

Se compar valorile deformaiilor specifice i tensiunilor
calculate cu cele admisibile, stabilite pe baza proprietilor de
comportare ale materialelor
Criteriul deformaiei specifice de ntindere admisibil la baza
straturilor bituminoase:
Rata de degradare prin oboseal (RDO) are o valoare
mai mic sau egal cu RDO admisibil:
RDO RDO adm
RDO
DRUMURI III
Nc
N adm

N adm 4.27 10 8 r
3.97
(m.o.s.)
autostrzi, drumuri expres, drumuri europene, strzi cu Nc > 1

m.o.s.
3.97
N adm 24.5 10 8 r
(m.o.s.)
drumuri i strzi cu Nc 1 m.o.s.
RDO adm =
DRUMURI III
max. 0.8 pt. autostrzi i drumuri expres

max. 0.85 pt. drumuri europene
max. 0.90 pt. drumuri nationale principale si strazi
max. 0.95 pt. drumuri nationale secundare
max. 1.00 pt. drumuri judetene si comunale


Criteriul deformaiei specifice de compresiune admisibil la nivelul
pmntului de fundare:
z zadm
m.o.s.
DRUMURI III
zadm 329 N c
0.27
(micodef) autostrzi, drumuri expres,

drumuri europene, strzi cu Nc > 1 m.o.s.
zadm 600 N c
0.28
(micodef) drumuri i strzi cu Nc 1
PROGRAMUL DE CALCUL ALIZE
Programul de calcul ALIZE 5 se bazeaz pe metoda

BURMISTER care permite calculul strii de tensiuni i deformaii,
sub o ncrcare circular, static (vertical - ce simuleaz
ncrcarea dat de trafic sau orizontal - ce simuleaz forele de
contact pneu-carosabil), n diferite puncte ale unei structuri
rutiere, considerat multistrat, semiinfinit.
Straturile structurii rutiere sunt considerate prin modulul de
elasticitate, E i coeficientul lui Poisson, i nu prezint greutate.
Modelul BURMISTER:
DRUMURI III
Ipotezele de calcul ale programului ALIZE 5 sunt urmtoarele:
- straturile se consider solide elastice, liniare, omogene, izotrope,

caracterizate de modulul de elasticitate E i de coeficientul lui
Poisson ;
- interfaa ntre straturi se poate considera cu aderen sau fr
aderen;
- se pot considera mai multe ncrcri concomitent :

* dou ncarcari sunt impuse
* o ncarcare este oarecare definita de utilizator
DRUMURI III
Sistemul de axe
Problema BURMISTER se refer la rezolvarea urmtoarelor
dou ecuaii n coordonate2 cilindrice:
1 2 2
2
2
{ 2
2}
(r , z ) 0
2
r r r z
Impunerea echilibrului ntr-un mediu elastic, liniar i izotrop, sub
ncrcri exterioare, conduce la relaiile ntre tensiuni i deformaii
n toate punctele solidului elastic, liniar i izotrop, care se scriu n
coordonate cilindrice, astfel:
E
u
u w
E
u
u w
1
(1 )(1 2 )
r
r z
(1 )(1 2 )
1 w u u
z
(1 )(1 2 )
r r
DRUMURI III
rz
E u w
2(1 ) z r
Calculul eforturilor si deformatiilor precum si afisarea

rezultatelor corespunzatoare se efectueaza intr-un numar limitat
de puncte ale structurii : PUNCTE DE OBSERVATIE sunt definite
de program si corespund punctelor de efort si de deformatie
MAXIME
Exista posibilitatea de a a realiza calculul pentru noua variante
succesive ce cuprind : modificarea modulilor de elasticitate, a
grosimii straturilor, conditiilor de interfata etc.
Introducerea datelor : DALIZE.EXE
Fisierul de date se ruleaza cu ALIZE.EXE fisier de rezultate
DRUMURI III
Modelul fisierului de intoducere a datelor, DALIZE.EXE
DRUMURI III
Modelul fisierului
de rezultate,
ALIZE.EXE
DRUMURI III
Alcatuire:
-strat din beton de ciment cu rigiditate mare in raport cu pamantul pe care
reazema incarcarile sunt repartizate pe o suprafata mare (intinsa) iar
presiunile se reduc la nivelul patului de 10-20 ori;
-fundatia are rol portant redus; se urmareste uniformitatea ei fiind
necesara evitarea
it
tasarilor
t
il neuniforme
if
sii a concentrarilor
t il de
d eforturi;
f t i
-stratul din beton de ciment = dale cu rosturi (600cm x 400cm)
Calculul dalelor din beton de ciment se bazeaza pe teoria placilor
continuu rezemate pe un mediu omogen, izotrop si liniar deformabil.
DRUMURI III
Parametri de calcul:
a. Incarcari
b. Caracteristici mecanice ale betonului
c. Caracteristici ale terenului de fundare
DRUMURI III

a. Incarcarile
- Sarcina data de un vehicul greu:
OS 115kN cu p = 0.625 MPa, P = 57.5 kN, R = 17.1 cm
- Verificarea la sarcina izolata a celui mai greu vehicul ce trece pe drumul
considerat. Frecventa acestui tip de vehicul trebuie sa reprezinte cel putin 5% din
numarul total de vehicule:
A30 cu P = 60 kN, R = 18 cm
- Incarcari repetate impactul = efect dinamic care se ia in considerare prin
majorarea incarcarii statice pe roata cu coeficientul de impact,
= 1.10 pentru vehiculul A30
- Efectul repetarii incarcarii se ia in calcul prin n, coeficientul de siguranta ce
tine seama de rezistenta la intindere din incovoiere a betonului sub efectul
repetarii incarcarilor:
n = f(N) = 0.6 0.7, unde N este traficul de calcul (in MZA)
DRUMURI III

b. Caracteristicile betonului de ciment
Intervin urmatoarele constante:
-Modul de elasticitate, E
-Coeficientul lui Poisson,
-Rezistenta la intindere din incovoiere, Rti
E depinde de:
- clasa betonului (BcR 3.5, BcR 4.0, BcR 4.5, BcR 5.0 3.5 5 reprezinta
rezistenta caracteristica la incovoiere determinata la 28 de zile pe prisme de
150x150x600 mm
mm, in MPa)
- durata incarcarii
La dimensionarea dalelor din beton de ciment pentru:
-incarcari mobile se foloseste modulul de elasticitate E pentru incarcari de scurta
durata
-calculul
calculul solicitarilor din variatii de temperatura se foloseste modulul de
elasticitate E pentru incarcari de lunga durata, E = 0.5 E
DRUMURI III

c. Caracteristicile terenului de fundare (conditii de rezemare)
Starea de eforturi in dala se determina folosind teoria placilor plane rezemate
continuu pe un mediu omogen si liniar deformabil.
Studiul placii rezemate pe un mediu elastic porneste de la ecuatia cu derivate
partiale a lui Lagrange care se poate scrie:
D2 w k w p (r )
D2w dublu laplacian de w
w deformatia verticala a p
placii
p(r) - functia de distributie a incarcarii exterioare
r distanta fata de axa incarcarii
D rigiditatea placii
E h3
D
12(1 2 )
h grosimea placii
placii, E modulul de elasticitate al betonului
betonului, coeficientul lui
Poisson pentru beton
DRUMURI III

c. Caracteristicile terenului de fundare ((conditii de rezemare))
Deformabilitatea terenului de fundare sub sarcini verticale este caracterizata de
ipoteza FSS WINKLER: suportul placii este asimilat cu o serie de arcuri
elastice independente.
p
Reactiunea terenului p este p
proportionala
p
cu deformatia
verticala (sageata) w, factorul de proportionalitate fiind coeficientul patului k:
p k w
Coeficientul patului =
este reactiunea fundatiei pe unitatea de suprafata,
suprafata pentru
o tasare convetional admisa (1.27 mm)
se determina prin masuratori in situ cu o placa metalica
rigida circulara cu diametrul de 75 cm
p
0.127
( daN / cm 3 )
- Westergaard admite in studiul placii, ipoteze de rezemare Winkler

- Hogg considera terenul de fundatie pe care se aseaza placa, ca un mediu liniar
deformabil caracterizat prin modul de elasticitate E0 si coeficientul lui Poisson, 0
DRUMURI III

c. Caracteristicile terenului de fundare ((conditii de rezemare))
Solutia Westergaard:
l4
D
k
E h3
D
12(1 2 )
E = beton
Solutia Hogg:
Rezultate mai
apropiate de
comportarea
reala a
pamantului
2D
2
D (1 0 )
E0
2
l3
Exista un numar mare de metode pentru calculul placilor pe medii continue,

bazate fie pe ipoteza Fss-Winkler, fie pe ipoteza mediului liniar deformabil.
In general, eforturile din placa se obtin cu metoda Westergaard iar dimensionarea
grosimii placii se face prin metoda rezistentelor admisibile.
DRUMURI III

CALCULUL SOLICITARILOR PLACII SUB INCARCARI UTILE
Solicitarile intr-o placa de beton rezemata pe un mediu elastic depind de pozitia
incarcarii:
-pe
pe centru: P1
-pe marginea libera: P2
-pe colt: P3
Metode de rezolvare pentru calculul placilor pe medii continue:

-Westergaard
Westergaard
exista tabele de calcul
-Pikett si Ray
-Ivanov
-Sehter
DRUMURI III

Metoda de rezolvare Westergaard:
-Pentru cazul incarcarii uniform repartizate pe o suprafata circulara, eforturile
unitare de intindere din incovoiere se obtin cu relatiile (formule de calcul initiale):
P'
l
1 0.275 2 (1 )(4 lg 1.0693)
b
h
2 0.529
P'
l
(
1
0
.
54
)
4
l
lg
0
.
359
B
h2
0.6
3P '
R 2

3 2 1
h l
1, 2, 3 eforturi unitare maxime de intindere din incovoiere in dala produse de

incarcarea exterioara cand aceasta actioneaza la centrul, respectiv marginea si pe
coltul dalei;
P = P;
g
relative;
l raza rigiditatii
l4
D
k
b = f (R, h)
DRUMURI III

-Formule de calcul modificate, in urma unor corectii aplicate pe baza studiile
experimentale:
1 0.31625
P'
l
(
4
lg
1.1788)
b
h2
2 0.57185
P'
l
4
lg
lg
b
2
B
h
1. 2
R 2
3P '

3 2 1
h l
Exista diferente intre rezultatele obtinute cu formulele initiale si cu cele modificate

in functie de grosimea dalei. Pentru grosimi folosite in prezent pentru drumuri si
aeroporturi, eforturile unitare reale se apropie de cele calculate cu relatiile initiale.
DRUMURI III

Inconveniente ale metodei:
-Ipoteza Winkler in care deplasarea este proportionala cu presiunea, nu
corespunde comportarii unui mediu continuu cu care se asimileaza terenul de
fundatie;
-Incarcarea experimentala a placii rigide de 0.75 m pentru determinarea lui k
produce in pamant o stare elasto-plastica de eforturi insotita de refularea
exerioara; in cazul imbracamintilor rigide refularile de suprafata nu sunt posibile
in jurul suprafetei incercate;
-Valoarea lui k depinde de diametrul placii de incercare care este ales in mod
arbitrar.
DRUMURI III

Metoda de rezolvare Ivanov:
-Transforma relatiile stabilite de Westergaard prin inlocuirea coeficientului patului
cu modulul de deformatie liniara al pamantului de fundatie
-Relatia de transformare a fost obtinuta prin compararea expresiilor momentelor
incovoietoare ale unei grinzi infinite asezate pe un mediu elastic si solicitata de o
forta concentrata
concentrata, determinate atat dupa metoda Winkler cat si prin relatiile date
de teoria elasticitatii.
-Momentele coincid pentru:
0.65 E0
k
h
E0
E
k coeficientul patului
h grosimea dalei
E0 modulul de deformatie al pamantului de fundatie
E modulul de elasticitate al betonului
DRUMURI III

Relatia pentru calculul efoturilor unitare de intindere din incovoiere:
i P
h2
P incarcarea maxima pe roata
coeficientul de impact
i coeficient care depinde de pozitia incarcarii si de valorile rapoartelor E/E0 si
h/R (vezi tabele)
-pentru centrul dalei
1 0.275(1 ) 0
-pentru
pentru marginea dalei 2 0.572(1 0 0.71)
-pentru coltul dalei
DRUMURI III
12(1 2 ) 0.15
3 31
10
0

0.6

Pentru = 0.15 si 0 = 0.30:
0 1.85 C
h E
3
R E0
C coeficient ce depinde de produsul aR

(a rigiditatea dalei, R raza cercului de contact)
l4
D
E h3
E
3
0
.
6
4
k
E0
12(1 2 )k
i P
adm
DRUMURI III
adm n Rti

DRUMURI III

DRUMURI III

DRUMURI III

CALCULUL SOLICITARII PLACII LA VARIATII DE TEMPERATURA
Variatiile diurne de temperatura nu se propaga instantaneu prin placa
Variatiile de temperatura de scurta durata solicitari ce produc o diferenta de
temperatura (gradient) intre fetele dalei
Gradientul de temperatura conduce la aparitia eforturilor unitare de incovoiere
suplimentare dala se curbeaza
Tendinte de curbura, impiedicate de greutatea proprie a dalei:
ZIUA:
NOAPTEA:
(gradient pozitiv)
(gradient negativ)
eforturi de intindere pe fata
eforturi de intindere pe fata
i f i
inferioara
a dalei
d l i
superioara
i
a dalei
d l i
DRUMURI III

Gradient de temperatura = raportul intre diferenta de temperatura a fetelor dalelor
si grosimea dalei:

variatia cu adancimea
a temperaturii
frecventa distributiei anuale a

gradientului termic
DRUMURI III

Relatiile de calcul pentru determinarea tensiunilor de intindere din incovoiere date
de variatiile de temperatura pe grosimea dalei stabilite de Westergaard, pornind
de la ecuatia diferentiala a p
placii, simplificate
p
de Bradbury:
y
't E ' c x c y
t1
2
1 2
t2
t3
't E '
2
cx
't E ' a
3(1 ) l
pentru mijlocul dalei

pentru marginea dalei
pentru coltul dalei
E modulul de elasticitate al betonului la incarcari de lunga durata

= 0.15
coeficientul de dilatare liniara a betonului = 10-5
t diferenta de temperatura intre fetele dalei
DRUMURI III

t diferenta de temperatura intre fetele dalei:

t = +0.67 h (incalzire in timpul zilei)
t = -0.4 h (racire in timpul noptii)
aR 2
l 0.6 h 3
distanta intre centrul incarcarii si coltul dalei
E
E0
raza rigiditatii relative
cx, cy coeficienti ce depind de rapoartele lx/l si ly/l

lx lungimea dalei intre rosturile de incovoiere
= 600 cm
ly latimea dalei = 400 cm
DRUMURI III

DRUMURI III

DIMENSIONAREA DALELOR LA SOLICITARI COMBINATE PRIN METODA
REZISTENTELOR ADMISIBILE
- Actiunea simultana a solicitarilor din trafic si din variatii de temperatura intre fata
superioara
p
si cea inferioara a dalei
a. Actiunea repetata a vehiculului de calcul si variatiile medii de temperatura pe
grosimea dalei:
max u t i Rt i adm
d
u tensiunea de intindere din incovoiere (din vehiculul de calcul)
coeficient de conlucrare a dalelor la rosturi
= 0.8 rosturi cu gujoane
= 1.0 rosturi fara gujoane sau pentru verificarea eforturilor in centrul
placii
DRUMURI III

max u t i Rt i adm
factor de corectie care tine seama de reducerea tensiunilor de intindere din
incovoiere datorita pretensionarii longitudinale produsa de variatiile lente de
temperatura
= 0.8 dale cu rosturi de dilatatie la distanta < 80 m
= 0.7 dale fara rosturi de dilatatie
factor de corectie care tine seama de tensiunile medii de temperatura la
solicitari de lunga durata = 0.65
t tensiunea de intindere din incovoiere datorata variatiilor de temperatura pe
grosimea dalei
Rt i adm rezistenta admisibila la intindere din incovoiere dupa 28 zile
DRUMURI III

max u t i Rt i adm
Rt i adm n Rt i
Rt i adm
Rt i
c
n coeficient de reducere care tine seama de oboseala betonului; depinde de

trafic = 0.6 0.7
c coeficient de siguranta determinat in functie de numarul de incarcari repetate,
N
DRUMURI III

b. Actiunea unui vehicul greu izolat si variatiile maxime de temperatura pe
grosimea dalei:
g
max u t Rt i adm
u tensiunea de intindere din incovoiere pentru vehiculul greu considerat in
calcul (reprezentand minimum 5% din numarul vehiculelor etalon)
= 1 pentru solicitarea maxima din temperatura
n = 0.9
DRUMURI III

Solicitarile luate in considerare: trafic si temperatura trebuie suprapuse prin
cumulare p
partea intinsa p
pentru ambele solicitari trebuie sa fie situata p
pe
aceeasi fata dalei:
DRUMURI III
DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE RIGIDE, CONFORM NORMATIV

NP081-02
PRINCIPII DE DIMENSIONARE
- Criteriul tensiunii la intindere din incovoiere admisibile a betonului de ciment,
t adm
- Studii: trafic
pamant de fundare
regim hidrologic al complexului rutier
- Schema de calcul: model cu element finit realizat prin procedeul multistrat
- dala din beton de ciment
- stratul echivalent straturilor reale subadiacente dalei (strat de
fundatie / forma; pamant de fundare)
- Ipoteze:
OS 115kN (P = 57
57,5
5 kN,
kN p = 0.625
0 625 MPa,
MPa = 1.2)
1 2)
t = 0.67h
dala reazema uniform pe stratul de fundatie
modulul de reactie (coef. pat) la suprafata stratului de fundatie
DRUMURI III

NP081-02
ETAPE DE DIMENSIONARE
-Stabilirea traficului de calcul
-Stabilirea capacitatii portante a pamantului de fundare
-Alcatuirea structurii rutiere
-Stabilirea capacitatii portante la nivelul stratului de fundatie
-Calculul
Calculul grosimii dalei de beton de ciment
TRAFICUL:
N c 365 10
crt
p p c rt MZAk p k f ek
m.o.s.
k 1
= 1 pentru o banda de circulatie

= 0.5 pentru 2 sau 3 benzi de circulatie
= 0.45 pentru 4 benzi de circulatie
DRUMURI III

NP081-02
N c 365 10
p p c rt MZAk p k f ek
k 1
365 nr.
nr zile an
crt coef. de repartiie transversal
MZAK traficul mediu annual al vehiculelor fizice din grupa k
pk coeficientul de evolutie al vehiculelor din grupa k, in anul de la mijlocul
perioadei de perspectiva, stabilit prin interpolare
fek coeficientul de echivalare a vehiculelor fizice din grupa k in osii standard
DRUMURI III

NP081-02
CAPACITATEA PORTANTA A PAMANTULUI DE FUNDARE
Caracteristica de deformabilitate modulul de reactie (coeficientul de pat) al
pamantului de fundare, K0 (MN/m3)
Valoare lui K0 se stabiliste:
-prin incercari cu placa in situ
-din corelare cu alte incercari:
E p 10 (CBR )
K 0 8.74 6.75 (CBR ) 0.20238 (CBR ) 2

Valorile lui K0 depind de:
-Tipul climateric
-Regimul hidrologic
-Tipul de pamant
DRUMURI III

NP081-02
CAPACITATEA PORTANTA A PAMANTULUI DE FUNDARE
DRUMURI III

NP081-02
ALCATUIREA STRUCTURII RUTIERE
(1) dala din beton de ciment rutier intr-un strat sau in doua straturi (minim 6 cm
uzura si rezistenta)
(2) - strat de fundatie superior
(3) - strat de fundatie inferior
(4) - strat de forma
(5) - strat de fundatie
Grosimea minima a dalei din beton de ciment rutier este de 18 cm.
DRUMURI III

NP081-02
CAPACITATEA PORTANTA LA NIVELUL STRATULUI DE FUNDATIE
- Se exprima prin modulul de reactie la suprafata stratului de fundatie, K
K depinde de:
K0 (modulul de reactie al pamantului de fundare), MN/m3
Hech (grosimea echivalenta a stratului de fundatie / forma),
forma) cm
n
H ech hi ai
i 1
ni numarul de straturi
hi grosimea efectiva a stratului i, in cm
ai coeficient de echivalare a stratului i:
E
ai i
500
1/ 3
Ei modulul de elasticitate dinamic al materialului din stratul i

500 valoarea modulului de elasticitate al stratului etalon (piatra sparta)
DRUMURI III

NP081-02
DRUMURI III

NP081-02
DRUMURI III

NP081-02
Strat de fundatie / forma din materiale granulare
DRUMURI III

NP081-02
Strat de fundatie
din materiale
granulare
stabilizate cu
ciment
DRUMURI III

NP081-02
CALCULUL GROSIMII DALEI DIN BETON DE CIMENT
1. Caracteristicile betonului de ciment rutier:
Rezistenta caracteristica la incovoiere Rkinc (rezistenta medie la intindere prin

incovoiere la 28 de zile pe prisme 150x150x600mm)
Tensiunea la intindere din incovoiere admisibila a betonului,

betonului adm
Valori considerate pentru caracterizarea betonului:
E = 30000 MPa (pentru solicitari de scurta durata = trafic)
= 0.15
ap 2400 kg/m3
E = 0.5 E = 15000 MPa (pentru solicitari de lunga durata = din gradientul de
temperatura zilnic)
DRUMURI III

NP081-02
2. Criteriul de dimensionare
i adm
i tensiunea la intindere din incovoiere a betonului din dale determinata pe baza
ipotezelor de dimensionare
ad
adm tensiunea la intindere din incovoiere admisibila a betonului de ciment din
dale (strat de rezistenta)
adm R k inc (0.70 log N c )
MPa
Rkinc rezistenta caracteristica la incovoiere a betonului la 28 de zile

coeficient de crestere a rezistentei betonului in intervalul 28 90 de zile = 1.1
Nc traficul de calcul pe perioada de perspectiva (m.o.s.)
coeficient = 0.05
(0.70 - log Nc) legea de oboseala
DRUMURI III

NP081-02
3. Ipoteze de dimensionare
Pe baza incarcarilor combinate (trafic + gradient de temperatura zilnic)
- Pe baza incarcarii de calcul
IPOTEZA I: drumuri de clasa tehnica I, II / strazi de categorie tehnica I, II
t 0.8 t t adm
IPOTEZA II: drumuri de clasa tehnica III, IV / strazi de categorie tehnica III
t 0.8 0.65 t t adm

IPOTEZA III: drumuri de clasa tehnica V / strazi de categorie tehnica IV
t adm
t tensiunea la intindere din incovoiere datorata incacarii de calcul din trafic
t t - tensiunea la intindere din incovoiere datorata gradientului de temperatura
zilnic
DRUMURI III

NP081-02
4. Adoptarea ipotezei
Determinarea grosimii dalei din beton de ciment (H) din diagramele de
dimensionare
DRUMURI III

NP081-02
CALCULUL GROSIMII
DALEI DIN BETON DE
CIMENT
4 Adoptarea ipotezei
4.
DRUMURI III

NP081-02
CALCULUL GROSIMII
DALEI DIN BETON DE
CIMENT
4.
DRUMURI III

NP081-02
CALCULUL GROSIMII
DALEI DIN BETON DE
CIMENT
4.
DRUMURI III

Binder1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Binder1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS: 28 ore

saptamanile 1-10 (3 ore/sapt.)

Nota finala examen = 0.5NC1 + 0.5NPL1

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CURS: 2 teste (1 test in timpul semestrului + 1 test la examen)

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

STRUCTURA RUTIER = SUPRASTRUCTURA:

- cuprinde lucrarile necesare amenajarii platformei drumului in vederea

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Platforma este realizata din pamant

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CLASIFICAREA I ALCTUIREA STRUCTURILOR RUTIERE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CLASIFICAREA I ALCTUIREA STRUCTURILOR RUTIERE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CLASIFICAREA I ALCTUIREA STRUCTURILOR RUTIERE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CLASIFICAREA I ALCTUIREA STRUCTURILOR RUTIERE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CLASIFICAREA I ALCTUIREA STRUCTURILOR RUTIERE

TIPURI DE STRUCTURI RUTIERE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CLASIFICAREA I ALCTUIREA STRUCTURILOR RUTIERE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CLASIFICAREA I ALCTUIREA STRUCTURILOR RUTIERE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CLASIFICAREA I ALCTUIREA STRUCTURILOR RUTIERE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CLASIFICAREA I ALCTUIREA STRUCTURILOR RUTIERE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CLASIFICAREA I ALCTUIREA STRUCTURILOR RUTIERE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CLASIFICAREA I ALCTUIREA STRUCTURILOR RUTIERE

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CLASIFICAREA I ALCTUIREA STRUCTURILOR RUTIERE

Strat de baza -mixtura asfaltica

Structura rutiera cu straturile rutiere

Structura rutiera flexibila (supla)

CLASIFICAREA I ALCTUIREA STRUCTURILOR RUTIERE

Imbracaminte din beton de ciment

Structura rutiera rigida

Strat de baza -mixtura asfaltica

Fundatie din balast stabilizat cu ciment

Fundatie din balast

Structura rutiera mixta

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

TIPURI DE STRUCTURI RUTIERE.

In vederea simplificarii si reducerii volumului de munca in proiectare, s-au

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

TIPURI DE STRUCTURI RUTIERE.

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

TIPURI DE STRUCTURI RUTIERE.

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

TIPURI DE STRUCTURI RUTIERE PENTRU STRAZI.

CU FUNDATIE DIN BALAST

20 ... 26 cm mbracaminte din beton de ciment

20 ... 30 cm balast cilindrat conform STAS 6400

substrat cu rolurile, dupa caz: izolant, antigeliv, anticapilar, drenant

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

TIPURI DE STRUCTURI RUTIERE PENTRU STRAZI.

CU FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA

20 ... 26 cm mbracaminte din beton de ciment

15 ... 25 cm piatra sparta cilindrata conform STAS 6400