PLANUL DE AFACERI AL INTEPRINDERII, INSTRUMENT DE

IMPLEMENTARE A STATEGIILOR ECONOMICE

STUDIU DE CAZ REALIZAT LA SC ARTEMA PLAST SRL

CUPRINS

Capitolul I. Prezentarea inteprinderii

1.1
1.2
1.3

Scurt istoric
Obiectul de activitate
Resursele inteprinderii
1.3.1 Resursele financiare
1.3.2 Resursele umane
1.3.3 Resursele materiale

1.4
1.5

Prezentarea relatiei inteprindere-piata

Organizarea firmei
1.5.1 Prezentarea structurii organizatorice functionale
1.5.2 Prezentarea structurii organizatorice operationale
1.5.3 Prezentarea organigramei
1.5.4 Prezentarea fisei postului

Capitolul II. Planul de afaceri al inteprinderii, instrument de ....strategiei economice

2.1
2.2
2.3

Elaborarea planului de afaceri al fimei;

Importanta strategiilor economice pentru activitatea firmei
Elaborarea strategiilor firmei;
2.3.1 Strategii la nivell top management-organizational;
2.3.2 Stategii de afaceri

Capitolul III. Eficienta economica a activitatii firmei

3.1 Indicatori de exprimare a eficientei economice: prezentarea calculului si analiza
acestora;
3.2 Indicatori de exprimare a eficientei utilizarii resurselor
3.3 Indicatorii rentabilitatii: prezentarea calculului si analiza acestora
3.4 Posibilitatii de crestere a eficientei economice
Capitolul IV. Concluzii
4.1 Concluzii
4.2 Propuneri

1.1

Scurt Istoric

Evenimentele importante de-a lungul activitatii firmei

1994 Se infiinteaza MIC BED PROD Srl Ploiesti
1996 - In acest an se infiinteaza societatea Artema Plast S.R.L. prin cesionarea
partilor sociale de la S.C. Mic Bed.Prod S.R.L. Ploiesti catre :
- S.C. Artema S.R.L. Milano, persoana juridica italiana;
- S.C. Gemato S.R.L. Ploiesti, persoana juridica romana,
1997 - Incepe si productia de pungi pentru ambalarea produselor alimentare, ceea ce
necesita achizitionarea de noi utilaje si instalatii de lucru, cum ar fi : masini de facut
pungi, pliator
1998 Se continua achizitionarea de utilaje si instalatii de lucru pentru diversificarea
si eficientizarea productiei si pentru abordarea unor noi segmente de piata .
In acest sens, societatea achizitioneaza o noua masina cu imprimare flexografica in 6
culori cu tambur central marind astfel productia lunara de la 15 tone la 40 tone/luna.
Totodata creste semnificativ calitatea ambalajelor fabricate de firma precum si
diversitatea lor.
2000 Conform certificatului de inscriere de mentiuni are loc o noua majorare de
capital social, implicit modificarea numarului si valorii partilor sociale, de la 18.000
lei la 500.000 lei .
2001 - la 31.08.2001 se elibereaza autorizatia de constructie si incepe constructia
halelor de productie, a depozitelor, precum si a noului sediu administrativ.
2002 se finalizeaza constructiile demarate in anul precedent si se dau in folosinta.
In urmatorii ani, acestora li s-au adus mai multe imbunatatiri. Astfel, aici se transfera
toata
2005 Reprezinta un an de reglaj pentru firma, aceasta stopand procesul de achizitii
importante.

2006 - In prima parte a anului societatea continua sa studieze temeinic piata

ambalajelor, atat pentru a obtine contracte si clienti noi, cat si pentru a vedea ce
investitii viitoare vor fi mai profitabile . In iulie se demareaza constructia unei noi
hale de productie, unde va fi instalata o noua masina de tiparit, ce urmeaza a fi
achizitionata, impreuna cu alte noi utilaje si instalatii de lucru. Aceasta noua hala d
eproductie de 1050 mp va fi functionala pana la sfarsitul anului.
Se anunta intentia grupului Gerosa de a achizitiona pachetul majoritar de actiuni
(70%) al firmei Artema Plast.
Celor trei linii de productie flexo deja existente, li se va altaura in lina iulie o nou
masina de tiparit in 8 culori Flexotehnica, model Cronos, de ultima generatie. Sunt
cumparate doua noi talerine rebobinatoare Eruomec de cea mai buna calitate precum
si un nou laminator Simplex, find cel mai bun utilaj de acest tip existent pe piata. Prin
aceste noi dotari firma atrage un inalt nivel de eficienta economica printr-un nivel
inalt de calitate al ambalajelor.
2008 Se incepe constructia unei noi hale pentru producerea de ambalaje flexibile
prin tehnologia ROTO.
De asemenea sunt construite si date in exploatare instalatiile adiacente masinii de
tiparire ROTI cum ar fi:
Centrala termica pe baza de ulei diatermic absolut necesara functionarii masinii
de tiparit ROTO;
Instalatia de dealurizare a apei industriale;
Statia de inalta eficienta si un inalt randament
Instalatia industriala de racire si recirculare a apei industriale.
Sunt terminate toate caile de acces catre toate punctele de lucru ale firmei. Se
achizitioneaza un nou program de contabilitate. Se decide majorarea capitalului social
al firmei cu 5.110.000 lei.
2011 Se incepe implementarea unui nou program de gestiune al firmei. Acest
program este un program profesional de gestiune functional in tot grupul Gerosa.

1.2

Obiectul de activitate

Cunoscand o dezvoltare continua, investind anual in cladiri, echipamente, know-how

si utilaje tehnologice, Artema Plast a devenit un important furnizor de ambalaje
plastice pe piata romaneasca.

Totodata se modifica si obiectul de activitate al vechii societati, urmand ca noua

societate sa desfasoare urmatoarele activitati: 2121- fabricarea hartiei,cartonului
ondulat, ambalajelor din hartie si carton; 2416- fabricarea materialelor plastice
primare si alte activitati al caror coduri CAEN sunt urmatoarele: 2123, 2125, 2430,
5112, 5119, 5147, 5155.
1999 Are loc Adunarea Generala a Actionarilor, unde se hotaraste la 27.10.1999,
conform certificatului de inscriere de mentiuni, majorarea capitalului social, prin
modificarea numarului si valorii partilor sociale de la 5.180 lei la 18.000 lei. In
cadrul aceluiasi act aditional se modifica si domeniul principal de activitate, care
acum este, conform codului CAEN :
-2522 - Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic.
Cu peste 14 ani de experienta, Artema Plast a castigat increderea clientilor sai
oferind cu succes o gama variata de ambalaje platice pentru diferite industrii.
Recunoscuta nu numai pentru oferta variata de ambalaje standard, ci si pentru
ambalajele personalizate de toate tipurile, Artema Plast se prezinta cu o echipa
profesionista in domeniul productiei de ambalaje flexibile, gata oricand sa vina in
intampinarea celor mai exigente cerinte ale clientilor sai in domeniul ambalajelor
flexibile. Astfel, proiectele noi sunt coordonate cu profesionalism de la prima idee
pana la integrarea ambalajului pe linia de fabricatie a clientului.
Artema Plast produce si comercializeaza toata gama de ambalaje flexibile, utilizate atat in
industria
alimentara cat si nealimentara.
Clienti Artema Plast
Artema Plast, membra Gerosa Group Italia, a urmarit in permanenta obtinerea unor
produse de inalta calitate si a reusit crearea unui portofoliu de clienti din majoritatea
segmentelor de piata, care sa asigure realizarea scopului propus: profit si situarea
firmei in topul celor mai bune firme din tara, in domeniu.
Atuurile care fac ca firma sa aiba clienti sunt seriozitatea, realizarea in conditii de
maxima certitudine a comenzilor, calitate, flexibilitatea in mod constant in
intampinarea dorintelor si problemelor clientilor printr-un contact direct cu acestia .
Artema Plast dispune de suport tehnic non-stop pentru utilaje, ceea ce asigura
continuitate in productie. De asemenea firma are si laborator propriu, cu tehnologie
de ultima generatie pentru verificarea calitatii produselor in toate fazele de
fabricatie.
1.3

Resursele inteprinderii

1.3.1 Resursele financiare

Evolutia situatiei financiare Artema Plast
Tabel...: Evolutia indicatorilor din bilant, 2011-2015
Indicatori din Bilant ai ARTEMA
2011
2012
PLAST SRL
Total act. Imob-Invest in echip si hale
2.330.5 2.089.8
prod
84
23
Total active circulante
4.141.8 4.528.6
39
98
Stocuri
1.577.0 1.672.6
29
80
Casa si conturi
N/A
214.252
Creante
2.342.8 2.641.7
82
66
Capitaluri total
2.135.3 2.393.3
72
95
Capital social
500.000 500.000
Datorii total

4.429.1
40

4.291.0
63

2013

2014

2015

9.548.28
9
6.371.25
6
2.387.47
2
611.460
3.372.32
4
3.940.03
3
2.580.00
0
11.979.5
12

14.545.1
04
8.192.10
3
3.184.76
2
364.794
4.642.54
7
3.268.90
4
3.123.00
0
19.470.8
70

18.196.1
01
9.224.67
4
3.992.12
4
1.279
5.231.27
1
3.404.08
9
3.123.00
0
24.052.9
18

Tabel..: Evolutia profitabilitatii, 2011-2015

Indicatori de Profitabilitate ai ARTEMA PLAST
SRL
Marja de profit brut (%)

2012

2013

2014

2015

2,4565 3,3307
1,8203 2,6719

Rentabilitatea capitalului propriu inainte de

impozitare

11,951 13,819
9
3

Rentabilitatea capitalului propriu dupa

impozitare

8,8567 11,086
1

7,2256
7,2256
35,523
2
35,523
2

0,716

Marja de profit net (%)

6,3532
6,3532
18,230
7
18,230
7

Indicator
Cifra de afaceri
Cheltuieli variabile
Creante
Stocuri
Avansuri catre furnizori

2011

0,679
2
4,231
7
4,014

2013
16.058.318,00
14.290.560,00

2014
19.903.447,00
14.290.560,00

2015
23.104.696,00
17.862.109,00

4.580.912,19
3.184.762,00
19.941,1

5.192.303,77
4.009.038,37
9.640,0

8.402.862,00
7.773.013,56
35.278,0

Alte active circulante

Datorii catre furnizori

Taxe
Dividende de platit

2
17.255,0
0

0
37.981,0
0

0
41.138,0
0

4.302.627,90
162.713,08
155.116,78

5.307.637,68
124.302,00
155.116,00

8.137.348,00
290.075,00

Avansuri de la clienti
96.622,0
2

Alte datorii circulante

2.778,0
0
103.918,00

4.632,0
0
111.147,00

Durata de rotatie creante

Durata de rotatie stocuri
Avansuri catre furnizori
Alte active circulante

102,70
80,23
0,12%
0,11%

93,91
100,99
0,05%
0,19%

130,93
156,66
0,15%
0,18%

Durata de rotatie datorii la furnizori

Taxe de platit
Dividende de platit
Avansuri catre clienti
Alte datorii pe termen scurt

108,39
0,01
0,01
0,00
0,01

133,71
0,01
0,01
0,00
0,01

164,00
0,01
0,00
0,00
0,00

3.085.790,53

3.555.211,46

7.709.089,56

3.268.904,86
12.853.878,60
14.545.101,55

3.430.633,05
7.640.800,00
18.196.099,38

9.429.678,00
7.621.395,00
19.403.165,12

Nevoia de Fond de Rulment

Capitaluri proprii
Datorii +Credite
Imobilizari nete de amortizare
Fond de Rulment
Trezoreria Neta

1.577.681,91

7.124.666,33

2.352.092,12

1.508.108,62

10.679.877,79

10.061.181,68

1.3.2 Resursele umane

Artema Plast este organizata pe sistemul clasic al intreprinderilor industriale,
avand in componenta doua sectoare: administrativ, format din personalul indirect
productiv si cel de productie format din personalul direct productiv.
Sectorul administrativ are urmatoarea structura:
Comanescu Gheorghe este managerul general al firmei (56 ani), avand functia de
inginer si o vechime de 16 ani in societate.

Cursaru Gabriela, are in subordine sectia de productie (42 ani), inginer, 15 ani
vechime in firma.
Morava Mariana cu functia de director economic
vechime in firma.

(51 ani), economist, 16 ani

Clasificarea personalului pe compartimente:

Administrativ-financiar are urmatoarea structura:

Manager
Birou productie : 1(sef) + 4 salariati
Birou marketing : 1(sef) + 3 salariati
Compartiment desing : 2 salariati
Birou contab : 1(sef) + 3 salariati

Paza poarta : 3 salariati

Sectia de productie are urmatoarea structura:

Sef sectie : 1 salariat

Inginer productie : 1 salariat
Coordonatori(sefi de schimb) : 2 salariati
Magazioneri :2 salariati
Muncitori : 47 salariati

Evolutia numarului de angajati, 2013 2015

Sex/An

2013

2014

2015

Barbati

30

50

51

Femei

35

20

40

Total

65

70

91

Studii/An

2013

2014

2015

Studii Superioare

15

25

Studii Medii

50

45

Total

65

70

20
71

91

1.3.3 Resursele materiale

Pentru a-si incepe activitatea firma achizitioneaza o masina de imprimare
flexografica in 4 culori cu o capacitatea de productie la 10-15 tone/luna si o talerina
rebobinatoare pentru taierea la format a foliilor plastice si bobinarea lor sub forma de
role.
Urmatorul pas important al societatii in 1996 este reprezentat de inchirierea
unui spatiu in Ploiesti pentru sediul administrativ al firmei. Activitatea de productie
se desfasoara in localitatea Boldesti-Scaeni, intr-un spatiu inchiriat de la S.C.
Extrapan S.A Ploiesti.
Se achizitioneaza noi utilaje de productie cum ar fi: masina de facut matrite, o
noua talerina, aparat de inspectie video, alte masini de confectionat pungi.
Anul 2000 este marcat si de demararea achizitiei de terenuri in localitatea BoldestiScaeni, DN1A Sos. Ploiesti-Valeni, care ulterior se vor comasa, ajungand la o
suprafata totala de 11.363 mp, in valoare de 36.020 lei/mp.
activitatea de productie dar si cea administrativa.
In anul 2003, societatea face in continuare achizitii pentru cresterea productivitatii
muncii, investind in: alta masina de fabricat pungi, un nou pliator folie, un nou
motostivuitor, doua autoturisme papuc Peugeut Partener 800.
In anul 2004,achizitioneaza o noua masina de imprimare flexografica cu 8 culori
FNC 508 in valoare de 1.456.884 lei, marindu-si astfel capacitatea de productie la 80
tone/luna
In 2010 sunt realizate urmatoarele:
Se infiinteaza si se doteaza in mod corespunzator laboratorul propriu de analize
pentru ambalajele flexibile;

 Se achizitioneaza doua masini noi de facut pungi de mare productivitatea si

calitate prin tehnologia
Se achizitioneaza o masina de facut pungi, speciale pentru panificatie, marca
LEMO. Aceasta achizitie este facuta ca urmare a cresterii cererii pietei interne
penttru astfel de produse, care in acel moment in mare parte se importau.
Data fiind cresterea capacitatii de productie esteachizitionata o noua presa verticala
de ambalat de un inalt randament si eficienta.
Sunt achizitionate si urmatoarele:

O masina de transport marfa;

Un autoturism Chevrolet Cruze pentru serviciul de Marketing;
Un autoturism Opel Astra pentru serviciul de Marketing
Un autoturism Audi Q5 pentru managerul firmei.

Constructie 1: Atelier matrite

Element Constructie
Structura de rezistenta
Inchideri
Pardoseala
Acoperis
Tamplarie
Finisaje exterioare si interioare
Instalatii

Anul punerii in functiune

Starea tehnica
Inaltime

Descriere
Fundatii din beton, structura din stalpi metalici
Panouri Izolante tip sandwich
Beton
Sarpanta metalica cu invelitoare din tabla
ondulata
Usi si ferestre metalice
Obisnuite (vopsitorii)
Energie electrica Renel, apa din reteua
Petromservice
2006
Foarte buna
2,5 m

Constructie 2: Magazie
Element Constructie
Structura de rezistenta
Inchideri

Descriere
Fundatii din beton, structura din stalpi metalici
Panouri izolante tip sandwich de la tabla

Pardoseala
Acoperis
Tamplarie
Finisaje exterioare si interioare
Instaltii

ondulata si poliuretan
Beton
Panouri termoizolante tip...de la tabla ......
Usi si ferestre metalice
Obisnuite (vopsitorii)
Energie electrica Renel, apa din reteua
Petromservice

Anul punerii in functiune

Suprafata construita la sol
Suprafata utila
Starea tehnica
Inaltime

2002
409,53 mp
403,50 mp
Foarte buna
5m

Constructie 3: Hala productie si sediu birouri

Hala Productie 1
Element Constructie
Structura de rezistenta
Inchideri
Pardoseala
Acoperis
Tamplarie
Finisaje exterioare si
interioare
Instaltii

Anul punerii in functiune

Suprafata construita la sol
Suprafata utila
Starea tehnica
Inaltime

Descriere
Fundatii din beton, structura din stalpi metalici
Panouri termoizolante tip sandwich din tabla ondulata
si poliuretan
Beton autodevizat acoperit cu lacuri organice de
protectie
Sarpanta metalica cu invelitoare din tabla ondulata
Usi si ferestre metalice
Obisnuite (vopsitorii)
Energie electrica Renel, apa din reteua Petromservice,
incalzire cu convertoare prin centrala termica
2006
1050 mp
1050 mp
Foarte buna
5,5 m

Hala de Productie 2
Element Constructie
Structura de rezistenta

Descriere
Fundatii din beton, structura din stalpi prefabricati din

Inchideri
Pardoseala
Acoperis
Tamplarie
Finisaje exterioare si
interioare
Instaltii

beton armat, grinzi din beton armat

Panouri termoizolante tip sandwich din tabla ondulata
si poliuretan
Beton
Sarpanta metalica cu invelitoare din tabla ondulata
Usi si ferestre metalice
Obisnuite (vopsitorii)
Energie electrica Renel, apa din reteua Petromservice,
incalzire cu convertoare prin centrala termica

Anul punerii in functiune

Suprafata construita la sol
Starea tehnica
Inaltime

2010
2260 mp
Foarte buna
10 m

Sediu Birouri
Element Constructie
Structura de rezistenta
Inchideri
Pardoseala
Acoperis

Tamplarie
Finisaje exterioare si
interioare
Instaltii

Descriere
Fundatii din beton, structura din stalpi de beton armat,
planseu din beton armat
Ziduri de BCA
Beton, gresie
Sarpanta din ferme si pane metalice cu invelitoare din
panouri termoizolante tip sandwich, tabla ondulata si
poliuretan
Usi si ferestre metalice cu geam terpoman
Zugraveli lavabile, tamplarie din aluminiu cu geam
termopan
Energie electrica, apa din reteua Petromservice,
incalzire cu convertoare cu gaz

Anul punerii in functiune

Suprafata construita la sol
Suprafata utila
Starea tehnica
Inaltime
Constructie 4 Birou design Protocol
Element Constructie

2002
174,40 mp
141,59 mp
Foarte buna
5m
Descriere

Structura de rezistenta
Inchideri
Pardoseala
Acoperis
Tamplarie
Finisaje exterioare si
interioare
Instaltii

Fundatii din beton, structura metalica

Panouri de tabla cu izoltie termica tip sandwich
Beton + gresie
Sarpanta metalica, invelitoare din tabla cu
termoizolatie tip sandwich
Alumiuniu cu geam termopan
Pardoseli din gresie, panouri din rigips vopsite lavabil
Energie electrica Renel, gaze, incalzire cu centrala
proprie

Anul punerii in functiune

Suprafata construita la sol
Starea tehnica
Inaltime

2005
41,82 mp
Foarte buna
3m

Constructie 5 Extindere depozit

Element Constructie
Structura de rezistenta
Inchideri
Pardoseala
Acoperis
Tamplarie
Instalatii
Anul punerii in functiune
Suprafata construita la sol
Starea tehnica
Inaltime

Descriere
Fundatii din beton, structura metalica
Partial din tabla, tabla cutata si panouri din plasa
Beton
Sarpanta metalica, invelitoare din tabla cutata
Metalica
Energie electrica
2002
390,36 mp
Foarte buna
4,5 m

Tehnologie rotografica aceasta tehnologie este reprezentata de masina de

tiparit in 8 culori CFERUTTI generatie 1990 remodernizata complet in 2009.
Tehnologie flexografica aceasta tehnologie este reprezentata de doua masini
de tiparit Flexotehnica in 8 culori fiecare, FNC de generatie 1995 si
CHRONOS de generatie 2007.
Diferentele dintre tehnologia prin rotogravura si cea prin tehnologie flexografica sunt
de natura calitativa a tiparului si de costul de productie.

Procesul de tiparire reprezinta operatia de transferare (imprimare) a cernelei

tipografice de pe un suport ce poarta imaginea de tiparit pe suportul final (folia
flexibila).
Pentru procesele de imprimare si laminare se folosesc urmatoarele tipuri de folie:
bopp transparent, bopp metalizat, bopp alba, bopp perlat, bopp mat, pet transparent,
pet metalizat, pet mat, pe transparent, pe alba, cast transparent,cast metalizat, al hartie
si alte tipuri de folie flexibile speciale in functie de cerintele clientilor.
Tiparirea prin rotogravura este modalitatea de imprimare a imaginii pe folie cu
ajutorul unui cilindru metallic gravat in adancime cu imaginea dorita de imprimat.
Tiparirea prin rotogravura se realizeaza pe masina de 8 culori, CERUTTI, ce are o
latime de lucru a foliei tiparite de maxim 1170 mm si o viteza de tiparire de maxim
300 metri/minut.
Proces de tiparire prin rotogravura.

Procesul de tiparire prin rotogravura se desfasoara astfel: folia formatata pleaca din
desfasurator, trece prin grupurile de imprimare-uscare si apoi ajunge la infasurator, ca
folie tiparita.
In grupurile de imprimare-uscare folia este presata de rola presoare pe cilindrul
gravat in adancime pentru depunera imaginii pe folia plastica.
Cilindrul gravat este cufundat intr-o cuva cu cerneala, acesta preluand cerneala din
cuva. Cerneala aflata in exces pe cilindru este indepartata de un sistem de curatare a
cernelei, denumit doctor blade, sistem format dintr-un suport metalic ce contine o
lama flexibila din otel care curata cerneala aflata in exces pe cilindrul gravat. Astfel,
in gravajul cilindrului ramane doar cantitatea de cerneala necesara tiparirii.

Dupa curatarea cernelei in exces de pe cilindru, folia tiparita trece prin sistemul de
uscare care usuca folia pentru a fi din nou tiparita cu alta culoare sau bobinata pe
infasurator (in cazul terminarii procesului de tiparire).
Tiparirea prin flexografie este modalitatea de imprimare a imaginii pe folie cu
ajutorul unei matrite din material plastic. Aceasta metoda de tiparire este fixata pe un
manson cilindric din plastic de tiparire.
Tiparirea prin flexografie se realizeaza pe cele doua masini din dotare, ambele avand
8 culori:
O masina de tiparit marca Flexo model FNC, de generatie mai veche, ce are o latime
de lucru a foliei tiparite de maxim 900mm si o viteza de tiparire de maxim 200
metri/minut.
A doua masina de tiparit etse de asemenea Flexotehnica modelul fiind CHRONOS,
de ultima generatie, ce are o latime de lucru a foliei de maxim 1320 mm si o viteza de
tiparire de maxim 350 metri/minut.
Proces de tiparire prin flexografie.

Procesul de tiparire prin flexografie se realizeaza astfel:

Folia pleaca din desfasurator spre compartimentul de tiparire-uscare. In acest
compartiment, cerneala e purtata pe anilox (un cilindru din ceramica gravat care
poarta cerneala din camera cu vopsea pe mansonul port matrita). De pe mansonul
port matrita cerneala e depusa pe folie, apoi folia trece printr-un uscator pentru a fi

din nou tiparita cu alta culoare sau bobinata pe infasurator (in cazul terminarii
procesului de tiparire).
Spre deosebire de tiparirea prin rotogravura, unde tipariea se face liniar, grupurile
fiind dispuse orizontal, tiparirea prin floxografie se realizeaza mai rapid deoarece
grupurile sunt dispuse circular, in jurul unui tambur principal, micsorandu-se astfel
traseul foliei in curs de tiparire.
Laminarea este procesul de lipire a doua sau mai multe tipuri de folie pentru a obtine
un ambalaj cu diferite proprietati speciale, de aspect, modalitate de termosudare si cel
mai important, cu bariera impotriva oxigenului, umezelei si luminii.
1.4

Prezentarea relatiei inteprindere piata

Piata de ambalaje flexibile, dominata de importatori care isi adjudeca aproximativ

45% din vanzari, lasa loc de crestere si producatorilor de profil, care au demarat deja
investitii
in
cresterea
capacitatilor.
Productia de ambalaje a inregistrat in Romania o crestere de 9,4% in ultimii cinci ani,
iar pentru urmatorii cinci se estimeaza ca productia aproape se va dubla, potrivit
datelor
principalilor
jucatori.
Piata autohtona de ambalaje flexibile este estimata la aproximativ 15.000 de tone pe
an, iar valoric la aproximativ 60 mil. euro pe an. Din totalul acestei cantitati abia 25%
reprezinta productia autohtona, restul de 75% fiind din productia externa.
In acest moment, productia autohtona de ambalaje flexibile este impartita de
aproximativ zece jucatori, acestia investind anual in dezvoltarea si modernizarea
capacitatilor de productie pentru a face fata cererilor care cresc.
Piata ambalajelor din domeniu este direct legata de evolutia vanzarilor de la rafturile
magazinelor. Cele mai sofisticate ambalaje sunt impuse de pretentiile clientilor. Iar
aceasta goana de a infrumuseta ambalajele nu se termina niciodata. Trebuie luat in
considerare faptul ca ambalajul conteaza din ce in ce mai mult pentru cumparatori.
Retailarii au observat acest lucru si se intrec in asigurarea unor produse cu un ambalaj
cat mai special (anumite culorii, anumit tip de folie, un anume design). Cercetarile
arata ca ambalajul este primul care atrage in achizitionarea unui produs. Astfel,
firmele trebuie sa se orienteze spre asigurarea unei calitati superioare si spre
producerea unor produse din ce in ce mai inovative (spre exemplu, asa cum s-a

intamplat in cazul iaurturilor Zuzu care erau dotate si cu o ligurita rabatabila din
plastic de unica folosinta).
Firma trebuie sa se alinieze la tendintele pietei, sa fie in permanenta constienta de
nevoile clientilor precum si de noile aparitii in domeniul tehnologic pentru a garanta
produselor o calitate competitiva.
Artema Plast a reusit sa incheie contracte de colaborare cu peste 100 de firme din
tara ,intre care ponderea cea mai mare o au urmatoarele :
SC.M.P.BANEASA S.A. Bucuresti
SC BOROMIR Bucuresti
SC CROCO SRL Onesti
SC PHOENIX Baicoi
SC DOBROGEA GRUP Constanta

SC MATIAS SRL Onesti

SC LIDO GARBEA SRL
SC ALPIN 57 LUX SEBES
SC SANO VITA Ramnicu Valcea
SC Pangram SA Resita
Clienti externi
Incepand cu anult 2008 Artema Plast a inceput exportul de produse finite ambalaje.
Tarile in care Artema Plast face export sunt urmatoarele:
Republica Moldova
Germania
Italia
Rusia
Furnizori Artema Plast
Datorita faptului ca materia prima cea mai de folosita in procesul de productie este
folia de polipropilena (BOPP) si ca politica firmei a fost si este ca aceasta sa fie de
cea mai buna calitate, pentru realizarea ambalajelor care sa fie cat mai aproape de
cele existente pe piata occidentala, firma a incheiat contracte cu o serie de furnizori
externi, capabili sa satisfaca aceasta cerere, si anume :

TAGHLEEF INDUSTRIES - UNGARIA

SUPERFILM - TURCIA

VIBAC ITALY
EXXON MOBIL EUROPE - ITALIA
CASFIL PORTUGALIA
MANULI FILM ITALIA
GLD PLAST SRL BISTRITA
CASTFILM SA PORTUGALIA
PLASTCHIM BULGARIA

Aceste firme livreaza folie de cea mai buna calitate, de remarcat fiind faptul ca
datorita credibilitatii firmei in randul partenerilor externi, s-a reusit ca toate
contractele cu furnizorii de materie prima sa se deruleze cu o serie de facilitati pentru
firma, un exemplu fiind obtinerea de credit furnizor care ajunge in unele situatii pana
la 500.000 euro cu plata la 90 de zile.
Pentru aprovizionarea cu cerneluri si diluanti, o alta componenta importanta in
realizarea produsului finit, s-au incheiat contracte atat cu parteneri interni cat si
externi ca de exemplu :

1.5

DRUCKFARBEN - GRECIA
HENKEL - GERMANIA
SUN CHEMICAL - AUSTRIA
THINK SERV - ROMANIA

Organizarea firmei

Managerului general ii sunt subordonate direct toate serviciile : marketing, design,

productie, aprovizionare-desfacere, economic.
Serviciul marketing are ca principala atributie prospectarea pietei, analiza acesteia si
corelarea permanenta a cerintelor ei cu realizarea produsului finit, care sa satisfaca
intr-o masura tot mai mare cerintele clientilor. O alta atributie o reprezinta
coordonarea agentilor de vanzari, care, in acest caz particular au o relatie directa cu
clientii, incheind contracte cu acestia si urmarind buna desfasurare a lor pana la
livrarea si incasarea banilor.
Designul -un mijloc deosebit in crearea produsului firmei. Principala functie a
designului se refera la conceperea, proiectarea si introducerea in fabricatie a noilor
produse. Este in relatie de colaborare cu departamentul de marketing preluand de la
acesta machetele cu modelul dorit de client, continuand cu executarea cliseelor

flexografice, care vor fi suportul pentru tiparirea ambalajului propus spre executie, pe
de o parte si pe de alta parte cu sectorul productie prin urmarirea in executie pana la
final a modelelor propuse.
Sectia de productie are ca principala atributie programarea si realizarea efectiva a
produsului finit conform normelor si regulilor stabilite la nivelul firmei. O alta
sarcina a acestui sector este coordonarea si realizarea controlului tehnic de calitate in
vederea reducerii rebuturilor si a eficientizarii activitatii de productie si a cresterii
continue a calitatii produselor firmei.
Serviciul aprovizionare-desfacere-transporturi se afla in relatie de colaborare cu toate
celelalte servicii care stau la baza obtinerii produsului finit avand ca principale
atributii evaluarea necesarului de resurse si aprovizionarea cu acestea in timp util si la
preturi avantajoase pentru firma, cumpararea, depozitarea si gestiunea materiilor
prime. Depozitarea si livrarea corespunzatoare catre clienti a produselor finite.
Serviciul Contabilitate este cel care asigura buna desfasurare a activitatii economice
si a operatiunilor financiare.

Capitolul II. Planul de afaceri

2.1 Elaborarea planului de afaceri al fimei
Planul de afaceri are patru funcii:
de cristalizare i dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condus
afacerea;
de realizare a unei evaluri retrospective a performanelor reale ale unei afaceri
de-a lungul timpului;
de evaluare a unei noi idei de afacere;
de a obine finanare.

Funcia de cristalizare i dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condus

afacerea presupune ca planul de afaceri s defineasc clar scopurile i obiectivele
afaceri s stabileasc metode de atingere (ndeplinire) a acestora, s identifice
riscurile implicite. Astfel, alocarea resurselor se va face dup criterii de maximizare

a eficienei, strategiile sunt cizelate, afacerea este examinat din toate punctele de
vedere (marketing, producie, suport financiar), iar greelile sunt comise mai degrab
pe hrtie dect n realitate.
Planul va arta ct i cnd vei avea nevoie ( evit subcapitalizarea i deficitul de
numerar), permind compararea unor alternative strategice i alegerea celei mai
eficiente.

Funcia de realizare a unei evaluri retrospective a performanelor reale ale unei

afaceri de-a lungul timpului presupune identificarea cauzelor, direciei i amplitudinii
abaterilor de plan, precum i modalitilor de aciune a companiei n viitor. Managerii
i ntreprinztorii i vor mbuntii experiena profesional i cunotinele, vor fi
mai puin expui unor pericole neprevzute, vor supraveghea i controla
performanele companiei i vor fi n msur s ia msuri corective n timp util atunci
cnd realizarea obiectivelor este ameninat.

Funcia de evaluare a unei idei de afaceri deriv din capacitatea planului de afaceri
de a analiza , evolua, compara i clasifica proiectele de investiii. Totodat, acest
instrument de lucru confer ncredere n forele proprii, poate compensa lipsa
capitalului i experienei n cazul n care exist alte avantaje (ideea afacerii,
oportuniti de pia considerabile, etc).

Funcii de generator de finanare cei mai muli creditori i investitori vor finana
firma numai dup ce-i vor studia planul de afaceri, vor vedea abilitatea planului de a
genera ncasri necesare operaiunilor zilnice, plii datoriilor i generrii profitului.
Sursele de capital vor dori s tie de ci bani are nevoie firma , cnd are nevoie de ei,
cum ar fi alocai, dac i cnd va fi capabil s recompenseze alocarea de fonduri.
Finanatorii vor putea aprecia capacitatea de a diagnostica situaia prezent, de a-i
alege strategia optim pentru atingerea acestora.

Planul de afaceri pate fi comparat cu o hart rutier: va arta unde se afl firma i
unde vrea s ajung. El cuprinde puncte de repere i alte elemente ajuttoare pentru
orientarea n mediul economic.

Planul de afaceri este primul document scris ce va fi citit de potenial investitor sau
creditor. De aceea el trebuie s fie scris ct se poate de clar i convingtor. n ultim
instan, cel care se gndete s investeasc ntr-o afacere nu va fi convins de
complexitatea tabelelor i amnuntelor furnizate, ci de acurateea analizei, ideea n
sine, gradul de detaliere a planificrii, calitatea managementului i modul n care
produsul se transform n bani.
Un plan de afaceri bine fundamentat va trebui s fie capabil s determine necesarul
de capital suplimentar i momentul n care se va realiza infunzia acestuia, convingnd
asupra capacitii solicitantului de a conduce afacerea. Invenstitorii vor s se asigure
c s-a fcut o analiz competent a punctelor tari i a punctelor slabe ale afacerii, a
riscurilor i oportunitilor asociate. De asemenea, ei vor trebui convini c multe
riscuri legate de afacerea respectiv au fost identificate i s-au gsit metode de
diminuare a lor la niveluri acceptabile.
Deoarece planul de afaceri are rolul de a prezenta afacerea n faa destinatarului, stilul
de prezentare a planului trebuie urmrit cu atenie. O scriere confuz sugereaz o
gndire confuz. Rezultatele bune ale unei planificri valoroase vor fi compromise
printr-o prezentare necorespunztoare. Limbajul folosit trebuie s fie clar, direct,
evitnd stilul pasiv i detaliile excesive.

Efectele pozitive generale de ntocmirea planului de afaceri:

Se va avea prilejul de a identifica unele aspecte ale afacerii care nu sunt sub control i
se va aciona asupra lor cu unele msuri speciale ;
Se vor oferi att angajailor firmei ct i terilor n cadrul operativ i direcii noi de
aciune;
Cu ocazia aceasta se contientizeaz i se analizeaz n detaliu strategia firmei;
Cu acest prilej se vor apleca mai mult asupra sistemului informaional al firmei;
Se vor identifica domeniile n care compania nu are suficiente cunotine de
specialitate;
Se vor crea condiii i faciliti relundu-se procesul de planificare i cu alte ocazii.
Sintetiznd, elaborarea i redactarea planului se vor conferi avantaje competitive n
cel puin trei domenii:

Marketing vor fi identificai clienii, nevoile i ateptrile lor, politica de preuri,

tehnicile utilizate pentru cucerirea segmentului de pia dorit;
Personal se vor defini drepturile i atribuiile managerului i angajailor, politicile
de angajare i concediere, procesul operaional zilnic, etc.
Financiar nvarea pregtirii i folosirii proieciilor cash-flow-ului, bilanului,
analizelor de punct critic, etc.
n concluzie, conceperea unui plan de afaceri este un excelent mod de a obine
credibilitate i arta c a avea succes este foarte important pentru dezvoltarea firmei.

2.2 Importanta stategiilor economice pentru activitatea fimei

ntr-o economie de piata, o ntreprindere si desfasoara activitatea n conditiile
unei puternice competitii att pe piata interna ct si pe cea externa.
Pentru a-si realiza obiectivele propuse ea trebuie sa-si desfasoare activitatea pe
baza unei strategii economice proprii, bine fundamentate sub raport tehnic si
economic.
Conducerea si organizarea actitivatii ntreprinderii pe baza unei strategii
economice capata o importanta crescnda ca urmare a faptului ca pe plan mondial sau realizat mari progrese n teoria managementului privind aplicarea unor concepte
moderne si noi mutatii pe piata interna si externa.
Importanta si necesitatea crescnda a adoptarii unei strategii economice este
determinata de actiunea puternica a unor factori dintre care cei mai importanti sunt:
- accentuarea competitiei ntre firme pe pietele interne si externe, competitie n care
intra si firme apartinnd tarilor n curs de dezvoltare;
- aparitia si extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile si
robotizarea sistemelor tehnologice care au dus la cresterea calitatii produselor,
reducerea costurilor si la scurtarea termenelor de punere pe piata a unor noi produse;
- cresterea considerabila a calitatii produselor oferite pentru piata, ceea ce a condus
la ridicarea exigentelor consumatorilor n ceea ce priveste calitatea;
- aplicarea de catre unele ntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare, ceea ce
a condus la cresterea productivitatii muncii si la reducerea costurilor;
- extinderea folosirii calculatoarelor n cadrul managementului productiei, ceea ce a
dus la optimizarea deciziilor si la cresterea performantelor pe plan economic si
tehnic.
Tinnd seama de actiunea tot mai puternica a acestor factori, o strategie economica

are rolul dfe a defini prin obiective ct mai precise, directiile de desfasurare a
activitatii firmei, astfel nct aceasta sa realizeze o crestere a competitivitatii.
O buna strategie economica trebuie sa satisfaca urmatoarele exigente:
- sa permita o confruntare eficienta a ntreprinderii cu altele similare n cadrul unui
proces economic concurential si n conditiile unui mediu n permanenta evolutie;
- sa faca fata cu succes, prin produse noi sau modernizate, exigentelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calitatii si al preturilor;
- sa realizeze o perfectionare continua a structurilor existente astfel nct acestea sa
fie ct mai bine adaptate noilor exigente impuse demodificarile care survin n
tehnologii, pe pietele de desfacere si cerintele crescnde ale consumatorilor.
2.3

Elaborarea strategiilor firmei

Elaborarea unei strategii economice reprezinta un proces complex si dinamic

ce necesita numeroase analize cu caracter cantitativ sicalitativ, o foarte buna
cunoastere a factorilor cu caracter intern si extern ce pot influenta activitatea
ntreprinderii.
Ea presupune studierea evolutiei viitoare a cerintelor pe diferitele piete si o
buna documentare privind prognoza evolutiilor tehnologiilor, a produselor, a vietii
economice, politice si sociale.
Elaborarea unei strategii economice se face prin parcurgerea a 4 etape la care
se adauga activitatea finala de evaluare si control a strategiei:
- prima etapa - analiza situatiei curente necesita o identificare a misiunii ntreprinderii
iar n raport cu aceasta o identificare a strategiei trecute si prezente. Prin identificarea
strategiei trecute si prezente trebuie sa se constate daca acestea au fost aplicate corect
si daca au corespuns sau nu obiectivelor stabilite;
- examinarea perspectivelor pentru viitor, prin care se stabilesc obiectivele pe termen
lung ale ntreprinderii. n acest scop se analizeaza factorii din mediul nconjurator si
situatia interna care sa ofere informatiile necesare si sa se asigure pe aceasta baza
stabilirea obiectivelor pe termen lung;
-elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor si alegerea strategiei de
urmat. Consta n elaborarea unui set de alternative strategice posibile, compararea lor
cu obiectivele prioritare fixate si adoptarea pe aceasta baza a strategiei economice de
aplicat;
- punerea n practica a strategiei economice adoptate necesita stabilirea strategiilor
functionale ce urmeaza a fi adoptate si precizarea masurilor prin care sa se actioneze
asupra factorilor de natura organizatorica pentru a se crea conditiile cele mai bune si

punerea n functiune a strategiei adoptate. Un rol important n aplicarea cu succes a

strategiei economice adoptate l are activitatea de evaluare si de control a strategiei.
Evaluarea strategiei trebuie sa se faca pe baza unor criterii obiective prin care
sa se stabileasca compatibilitatea, consonanta, avantajul aplicarii, fezabilitatea.
Controlul aplicarii strategiei economice trebuie sa se efectueze cu regularitate si are
rolul de a evidentia: lipsurile existente n aplicarea ei si adoptarea de masuri pentru
redresarea situatiei.

2.3.1 Strategii la nivel de top management-organizational

Principala preocupare strategic a firmei ARTEMA PLAST const n
susinerea avantajului su concurenial i creterea continu a puterii de dominaie
fata de ceilalti concurenti (FIMPLAST, RODATA, CONSTANTIA GROUP). Firma
ARTEMA PLAST, , doreste sa isi sporeasca profitabilitatea si sa isi consolideze
avantajul initial prin imbuntirea poziiei competitive i acapararea unei pri ct
mai mari de pia.
Opiunile strategice de care dispune fima, sunt:
-Prin inovare continu, noi iniiative, mbuntire continu a calitii i
perfecionarea produsului, ARTEMA i fortific poziia concurenial, n timp ce
adversarii (RODATA, FIMPLAST) sunt dezechilibrai i se strduiesc s ghiceasc i
s pregteasc un rspuns. Ofensiva firmei este un lan de prime mutri, nu numai
mpotriva celorlali concureni, ci i pentru meninerea reputaiei de lider. De
asemenea, aceast ofensiv, pusa la dispozitie de managerul fimei, Gheorghe
Comanescu, are ca scop impulsionarea cererii la nivelul sectorului, prin descoperirea
de noi ntrebuinri ale produsului, atragerea de noi consumatori i sporirea frecvenei
cumprtorilor. n plus, Proiect cofinanat din Fondul Social European prin
Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni! 27 dac partea de pia a liderului este sub 60% (pentru a nu fi
ameninat de legea concurenei), acesta poate ncerca s creasc mai repede dect
sectorul prin atragerea clienilor celorlali concureni; un lider care crete mai lent
dect media pe sector pierde teren n faa competitorilor si.
- Fortificarea i aprarea ngreuneaz intrarea noilor firme(SEEN PRINT) i
expansiunea challengerilor. Scopurile aplicrii acestei strategii sunt conservarea prii
de pia actuale, ntrirea poziiei pe pia i protejarea avantajelor concureniale ale
Artemei prin intermediul ctorva aciuni specifice:

 creterea mizei competitive a challengerilor i nou veniilor prin creterea

cheltuielilor de reclam, mbuntirea service-ului la consumator i sporirea
bugetelor de cercetare dezvoltare;
lrgirea gamei propriilor produse pentru a oferi clienilor toate atributele de care
dispun sau pe care le-ar putea dobndi produsele rivalilor;
nchiderea tuturor nielor vacante; ngreunarea i scumpirea reorientrii clienilor
si ctre produsele adversarilor,
meninerea unor preuri atractive i a unei caliti rezonabile;
construirea de noi capaciti de producie naintea expansiunii pieei, pentru a bloca
potenialul de cretere al concurenilor de dimensiuni mai reduse;
investirea de fonduri suficiente pentru a pstra costuri competitive i a rmne n
fruntea tehnologiilor progresiste;
patentarea tehnologiilor alternative variantelor de baz;
semnarea de contracte exclusive cu cei mai buni furnizori de materie prima
( DRUKFARBEN, PRINTAS, TAGHLEEF) i distribuitori. Strategia de fortificare i
aprare este atractiv mai ales pentru firmele dominante, foarte bine ancorate pe
pia, care nu vor s rite posibile aciuni legate de legea concurenei. Corespunde, de
asemenea, i strategiei de mulgere (stoarcerea de lichiditi i profituri) determinate
de ncetinirea creterii pieei. Fortificarea i aprarea presupun ntotdeauna
reinvestirea de capital, astfel nct liderul s creasc odat cu piaa i s-i menin
poziia competitiv n raport cu ceilali concureni.

2.3.2 Strategii de afaceri

Fiecare afacere este structurat ca o unitate de afaceri (business unit) i
constituie o unitate combatant. ARTEMA PLAST concureaz n lupta
concurenial prin afacerile pe care le conduc. De aceea am ales s tratm mai nti
aceast categorie de strategii. Afacerea este o entitate definit prin trei caracteristici,
ele reflectnd opiunile ntreprinztorului sau ale managerului de la vrf:
-CINE este satisfcut, adic cine sunt clienii crora ne adresm: segmente (de
vrst, sociale, profesionale, sex, etnie) i localizare geografic?
ARTEMA PLAST are ca misiune principala, multumirea tuturor producatorilor
de produse alimentare din Europa si chiar din lume. Toate produsele la randul lor,
care sunt consumate de catre oameni, sunt ambalate.
-CE cutm s satisfacem, care sunt nevoile crora le rspundem prin produsele i
serviciile care s nglobeze caracteristicile care s satisfac nevoile int ?

Fima trebuie sa satisfaca cerintele si nevoile fiecarui client, in parte, prin

profesionalism, acuratete.
-CUM ne propunem s-i satisfacem pe clieni, adic ce competene (resurse tangibile
i intangibile, tehnologii) vom utiliza pentru a realiza i a pune la dispoziia clienilor
produsele i serviciile noastre ?
ARTEMA PLAST va asigura toti clientii de faptul ca vor fi serviti impecabil
indiferent de cauzele care vor interveni in procesul tehnologic. Aceste cauze se
datoreaza in mare parte cresterii pretului folie, a cernelurilor, care vor influenta in
mod direct costurile produsului finit.
Principala strategie a fimei pentru viitor va fi, asigurarea unor mega stocuri de
folii si vopsele, avand in vedere inconstanta preturilor pentru rasina(principala
materie prima in realizarea folie si vopselurilor).
Avand stocuri la preturi mici, ARTEMA, isi va permite sa reduca/pastreze
pretul ambalajelor, atunci cand principalii concurenti, determinati fiind de cresterea
preturilor la materie prima, vor trebui sa mareasca totodata pretul la produsul finit.
Un astfel de caz am avut parte in anul ce a trecut, 2015, atunci cand pretul la
folie a crescut cu 10%, urmata de alta crestere cu 15%, in numai 6 luni. Artema,
avand stocuri la dispozitie, a putut trece in mod irelevand de aceasta criza a
preturilor.

Capitolul III. Eficienta economica a activitatii firmei

3.1 Indicatori de exprimare a eficientei economice: prezentarea calculului si

analiza acestora
Pentru caracterizarea dimensiunii activitii ntreprinderii , pentru aprecierea
rezultatelor i urmrirea performanelor sale comerciale se folosesc indicatorii:
-cifra de afaceri;
-producia exerciiului;
-marja brut ;
-valoarea adaugat;

2.1 Analiza cifrei de afaceri.

Cifra de afaceri reprezint un indicator esenial pentru precizarea locului

societii comerciale n sectorul de activitatea poziiei acesteia pe pia a capacitii
de a lansa i dezvolta activiti profitabile.
Cifra de afaceri reprezint suma totala a veniturilor din operaiuni comerciale
efectuate de o firm respectiv vnzarea de mrfuri i produse , ntr-o perioad de timp
determinat. n cifra de afaceri nu se includ venituri financiare i veniturile
excepionale.
Elementele principale care dimensioneaz volumul de activitate i de care
depinde mrimea cifrei de afaceri sunt:
-capacitatea de producie;
-resursele (umane , financiare , materiale);
-cererea de produse;
Printre indicatorii cifrei de afaceri se numr:
-modificarea absolut a cifrei de afaceri;
CA=CA1-CA0
-ritmul de cretere a cifrei de afaceri;
CA1
* 100
CA0

CA=

-cifra de afaceri corectat ;

CAC=

CAabs
* 100
1
I
0

-rata real a cifrei de afaceri;

CA=

1 CAabs
1
1 Ip
0

-rata de cretere a cifrei de afaceri;

rc=

CAn CAn 1
* 100
CAn 1

CAn = cifra de afaceri a anului curent

CAn-1=cifra de afaceri a anului precedent
2.2 Producia exercitiului.
Producia exerciiului cuprinde performanele activitii de producie. Caracterizeaz
activitatea totala a ntreprinderii i are n componena:
-producia vndut;
-producia stocat;
-producia de imobilizri;
Pe = Vvp+Vps+Pi unde:
Vvp = venituri din vnzarea produciei;
Vps = variaia produciei;
Pi = producia de imobilizri;
2.3 Marja brut.
Marja brut sau marja costurilor variabile se calculeaz ca diferen ntre preul
de vnzare i costul variabil .
n cazul societii ARTEMA PLAST SRL este folosit n analiza economicofinanciara marja brut din vnzri:
Mjb = profit brut vnzri/cifra de afaceri
Marja comerciala=vz. mf. c.mf.v. unde:
Vz. mf. = venituri din vnzarea mrfurilor;
C. mf. v.=costul mrfurilor vndute
2.4 Analiza valorii adugate.
Valoarea adaugat este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitii
ntreprinderii. Valoarea adaugat exprim creterea de bogie care se obine prin
activiatea tehnico-productiv. Exprimnd aportul ntreprinderii n cadrul produciei
de bunuri i servicii , valoarea adaugat permite aprecierea structurii i metodelor de
producie de bunuri ale ntreprinderii , prin intermediul gradului de integrare (ca
raport ntre valoarea adaugat i producia corespunztoare sau cifra de afaceri),
precum i dezvoltarea sau regresul activitii ntreprinderii.

3.3 Indicatorii rentabilitatii: prezentarea calculului si analiza acestora

Rata rentabilitatii economice reflecta corelatia dintre un rezultat economic si
mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obtinerea acestuia. In calculul ratei
rentabilitatii economice, la numarator se poate utiliza rezultatul exploatarii sau
excedentul brut din exploatare, iar la numitor mijloacele economice totale (activul
total) sau o parte a acestora.
Rata rentabilitatii economice este independenta de structura financiara (gardul
de indatorare), politica fiscala de impozitare a profitului, precum si de elementele
exceptionale.
Rata rentabilitatii economice, se poate stabili astfel :
Re
At 100

E.B.E.
100
At

sau

Analiza factoriala a ratei rentabilitatii economice, se poate realiza pe baza

urmatoarelor modele de analiza :

a.

b.

CA Re

100
At CA

sau

CA E.B.E.

100
At
CA

1
1

CA CA
Ai
Ac

, At = Ai + Ac

in care :

reprezinta rata rentabilitatii comerciale (

E.B.E.
CA

Re
100
CA

);

- marja bruta din exploatare la 1 leu cifra de afaceri;

Ai active imobilizate ;
Ac active circulante ;

CA
At

- viteza de rotatie a activului total.

3.4 Posibilitati de crestere a eficientei economice

Rezervele interne reprezinta posibilitati de crestere si dezvoltare a productiei de
sporire a eficientei cheltuielilor. Mobilizarea rezervelor interne cuprinde: forta de
munca, utilajele, obiectele muncii si folosirea lor. Dezvoltarea continua a fortelor de
productie determina caracterul inepuizabil al rezervelor interne, iar acestea capata
expresie cantitativa pe baza masurarii in unitati valorice, naturale, conventionale sau
de munca (ore normate).
Pentru orientarea analizei este necesara o clasificare a rezervelor dupa mai multe
criterii astfel:
1.Dupa caracterul lor:
rezerve generate de folosirea mai eficienta si progresiva a elementelor
fortelor de
productie, precum si metodele de organizare a acestora;
rezerve generate de inlaturarea pierderilor si a cheltuielilor neeconomicoase,
folosirea nerationala a resurselor;
2.Dupa perioada in care se mobilizeaza si se transforma in efect:
rezerve curente;
rezerve de perspectiva;
3.Din punct de vedere al sferei de formare si folosire nemijlocita:
rezerve ce se formeaza si se mobilizeaza la locul de munca si includ toate
posibilitatile si masurile de imbunatatire a organizarii muncii etc.

rezerve ce se formeaza si se mobilizeaza la nivelul sectiilor;

rezerve interne la nivelul firmei, care vizeaza ansamblul activitatii.

n functie de finalitate, toate rezervele interne indiferent de locul formarii si

mobilizarii lor se reflecta in indicatori cantitativi si calitativi ai firmelor, reprezentand
rezervele intregii activitati.

4.Dupa gradul de atragere a rezervelor in circuit:

rezerve mobilizate: in cadrul planului si in afara planului;

rezerve nemobilizate;
rezerve probabile (latente) se situeaza intre nivelul rezultatelor medii,
progresive pe ramura sau al firmelor fruntase si linia de nivel mobila a
normativelor stiintifice (de exemplu rezervele in raport cu normele stabilite
pe baza de experiente de laborator privind consumurile de materiale).
Rezervele latente devin treptat rezerve mobilizabile.

5.n functie de criteriul de comparatie folosit (rezultatul considerat ca baza in

aprecierea posibilitatilor) avem:

rezerve mobilizate;
rezerve nemobilizate;
in comparatie cu :

rezultatele perioadei precedente;

nivelul rezultatelor stabilite prin plan;
nivelurile fixate prin norme sau normative;
rezultatele firmelor fruntase din domeniu;
rezultatele medii pe ramura;
rezultatele similare pe plan mondial;
linia de nivel rezultata din cercetari stiintifice.

n afara clasificarilor de mai sus, bazate pe criterii generale, sunt necesare

clasificari ale circuitului economic sau pe domenii ale activitatii economice tinand
seama de pozitia predominanta a rezervelor interne mobilizate sau de mobilizat.
Astfel, ca grupari mai putem mentiona:

cresterea productiei;
cresterea productivitatii muncii;
cresterea eficientei utilizarii fondurilor de productie;
reducerea costului produselor;
imbunatatirea calitatii produselor;
reducerea cheltuielilor la 1000 lei productie;
cresterea rentabilitatii etc.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Sub impactul unui dinamism al sc himbarilor de pe piaa

ambalajelor,am
ncercat
sa
punem
n
evidena
cele mai importante aspecte ale companiei Artema Plast. Realizata pe
parcursul a trei capitole, lucrarea sintetizeaza evoluia companiei catre
culmile succesului, beneficiind de cel mai puternic factor motor i anume preul
scazut. Lucrarea apare ca urmare a unei evoluii spectaculoase a companiei analizate,
care pana in urma cu cativa ani, pana sa fie preluata de catre grupul GEROSA, era
practic intr-un regres total, iar astazi, printr-o strategie foarte bine pusa la punct,
concureaza cu unele dintre cele mai importante si gigntice firme din industria de
ambalaje flexibile din Europa, chiar din lume.
Contieni de problemele actuale, pretul foliei, fiind principalul factor, care
influenteaza in mod direct, productia de ambalaje, managerul firmei, impreuna cu
specialistii pe fiecare departament inparte, incearca sa reduca celelalte costuri pentru
a face fata concurentei.
Condiiile de pe piaa romaneasca definesc un aport de
pozitii privind fora de munca ieftina pentru investitorii italieni.Aa se explica de ce
multinationala GEROSA GROUP a ales cumpararea unui pachet de 70% de actiuni
din capitalul fimei ARTEMA PLAST . Detaliate n obiective calitative i
obiective cantitative, ele nceara sa defineasca ferm situaia actuala a
ntreprinderii, precum i direciile preferate de ARTEMA ce vor fi realizate n viitor.
In realizarea acestor obiective am ncercat pe cat posibil sa trasez liniile
directoare pentru formularea unei strategii de marketing complete, coreland teoria cu
exemplele realitaii practice.