Sunteți pe pagina 1din 10

Fizica si dispozitivele electronice ale viitorului

LEDUL

Neacsu Paul Ionut

TRANSPORTURI TET

Grupa 8217

PROFESOR COORDONATOR: NICOLETA ESANU

Ledurile sunt unele dintre cele mai folosite elemente n electronic. n momentul n
care alegem un led, sunt mai muli parametri de care trebuie s inem seama: diametrul,
care este de obicei 3 sau 5mm (milimetri), curentul de funcionare care este n jur de
10mA (poate fi mai mic dect 2mA pentru ledurile cu randament maxim: emisie de
lumin puternic) i bineneles culoarea, care poate fi roie sau verde dei mai sunt
leduri portocalii, albastre, galbene... .
Diodele LED sunt dispozitive realizate prin doparea unui element semiconductor
pentru a realiza o jonciune p-n. La trecerea unui curent electric prin aceast jonc iune
se elibereaz energie sub form de fotoni. LED- urile emit ntr-o band foarte restrns
de lungimi de und, fcnd ca lumina generat sa aib o singur culoare. Lungimea de
und a luminii emise poate sa varieze n funcie de tipul semiconductorului i de modul
n care se realizeaz doparea. Astfel se pot fabrica LED- uri care s emit n orice
lungime de und a spectrului, de la infrarou la ultraviolet.
Cel mai simplu mod de polarizare este nserierea
LED- ului cu o rezistenta. Valoarea acesteia se
calculeaz cu relaia:
unde:
US reprezint tensiunea de
alimentare;
ULED reprezint cderea de tensiune pe LED cuprins ntre 1,8V i 4V funcie de
culoarea acestuia;
I este curentul absorbit de LED (I = 1020mA).

Un LED poate fi conectat la microcontroler in dou moduri:


- ntre un pin al microcontrolerului i mas (0V); comanda
pe anod
- ntre un pin al microcontrolerului i +U; comanda pe
catod

Pentru a putea comanda aprinderea LED- urilor, trebuie mai nti realizat conexiunea
fizic ntre pinii microcontrolerului i leduri. Pentru aceasta se vor folosi cablurile de
conexiune roii de lng plci. Pe placa de dezvoltare LED- urile vor fi legate la pinii
portului B. LED- ul D7 va fi conectat la pinul 7 iar LED- ul D0, la pinul 0 al portului.

Ledurile trebuie conectate corect pentru a emite


lumin i rezistena care limiteaz curentul trebuie s fie de o
valoare corect pentru ca ledul s nu se ard
(supranclzire).
Tensiunea pozitiv de alimentare este
legat la ANOD, iar catodul este legat la tensiunea negativ
sau la masa circuitului.
Pentru a identifica fiecare pin, catodul este cel mai
scurt pin iar corpul are n general o teitur pe partea catodului. Diodele vor emite
lumin numai dac curentul circul de la ANOD spre CATOD. Altfel jonc iunea PN este
polarizat invers i curentul nu va circula.
Pentru a conecta corect un led trebuie adugat o rezisten n serie pentru a
limita de curentul prin diod, pentru ca aceasta s nu se ard. Valoarea rezistenei este
determinat de curentul care vrei s circule prin led. Curentul maxim care
poate curge printr-un led a fost stabilit de productor. Ledurile cu randament maxim pot
produce rezultate bune cu un curent mai mic de 2mA.
Pentru a determina valoarea rezistenei serie, trebuie s cunoatem valoarea
tensiunii de alimentare. De aici scdem tensiunea care cade pe led. Aceast valoare va
varia de la 1,2v la 1,6v, depinznd de culoarea ledului. Rspunsul este valoarea lui Ur.
Folosind aceast valoare i curentul care vrem s circule prin LED (ntre 0.002A i
0.01A) putem s aflm valoarea rezistenei cu ajutorul formulei: R=UR / I.
Ledurile sunt conectate la microcontroler n dou metode. Una
activm cu zero logic i a doua este s le activm cu unu logic.
este numit logic NEGATIV iar cea de-a doua este
logic POZITIV.

este s le
Prima metod
numit

Figura de mai sus ilustreaz modalitatea de


conectare prin logic POZITIV. Deoarece logica
POZITIV ofer o tensiune de +5v diodei i rezistenei serie, ledul va
emite lumin de fiecare dat cnd un pin al portului B este n starea 1 logic (1 = ieire
HIGH).
Logica NEGATIV necesit ca ledul s fie ntors i terminalele de tip anod s fie
conectate mpreun la borna pozitiv a sursei. n momentul n care este livrat oieire
LOW de la microcontroler ctre anod i rezisten, ledul va lumina.
Unul din principalele tipuri de afioare este cel cu diode LED dispuse pe 7
segmente, acesta fiind numrul minim de segmente pe care se pot afi a cifre de la 0 la
9. Segmentele sunt notate cu litere de la a la g.

Fiecare afiaj cu 7 segmente materializeaz un digit al unui afiaj complet. Fiecare digit
are 8 terminale, cte unul pentru fiecare segment plus unul pentru conexiunea comun.
n unele cazuri n afiaj se introduce si un punct zecimal denumit p (sau dp), in acest
caz fiind 9 terminale.

LED este o prescurtare a sintagmei englezesti light-emitting diode, prin care se


denumeste o componenta opto-electronica, emitatoare de lumina (opto), in conditiile in
care este strabatuta, intr-un singur sens, de curent electric.
Prima referinta legata de conceptul de dioda solida emitatoare de lumina apare inca din
anul 1907 si este legata de numele capitanului britanic H. J. Round, asistentul celebrului
Guglielmo Marconi, laureat al Premiului Nobel pentru contributiile la dezvoltarea
telegrafiei fara fir. Cu toate acestea, timp de cateva decenii, nimeni nu a pus in practica
acesta inventie. La cativa ani dupa cercetarile lui Round, Oleg Vladimirovich Losev, om
de stiinta rus, publica articolul Detectorul luminos si detectia cu ajutorul cristalelor, in
jurnalul rusesc de specialitate Telegrafiya i Telefoniya bez Provodov (Telegrafia si
telefonia wireless), fara ca vreo persoana din domeniu sa acorde atentie acestui
subiect.
Prima realizare practica a unui LED, sub forma unei diode luminiscente rosii, ii apartine
americanului Nick Holonyak Junior, in anul 1962, in perioada in care acesta lucra in
cadrul companiei General Electrics. La vremea respectiva, diodele emitatoare de lumina
erau folosite pentru semnalizare rutiera (rosul avand o putere redusa de iluminare) si
pentru diferite display-uri, iar mai tarziu, ca elemente componente ale televizoarelor,
telefoanelor, calculatoarelor, ceasurilor etc. Pe masura ce piata de profil a evoluat,
culorile Led-urilor s-au diversificat galben, verde, albastru acestea degajand si o
lumina mai puternica. Se comercializau in capsule de 5 sau 3 milimetri, dar, pe masura
ce puterea acestora a crescut, a aparut nevoia reducerii caldurii in surplus.

Astazi, panourile alcatuite din diode emitatoare de lumina pot fi impartite in doua mari
categorii: cele conventionale, care folosesc LED-uridiscrete (unite intre ele pentru a
forma un pixel color, de regula sub forma de cub) si panourile de tip SMD (Surface
Mounted Device), preferate pentru interior. Un pixel de tip SMD este alcatuit din diode
de culori diferite rosu, verde, albastru montate pe un cip, fixat ulterior pe placa de
baza a calculatorului intern. Fiecare dioda in parte este mai
mica decat
gamalia unui ac, iar in aranjamentul final sunt
situate foarte aproape unele de celelalte. Diferenta
dintre tehnologia SMD si cea de tip LEDuri discrete este data de distanta maxima de
vizibilitate, care, in cazul SMD, este mai redusa (cu pana
la 25%),
pastrandu-se insa aceeasi rezolutie a imaginii. Panourile
cu diode
emitatoare de lumina, de tip SMD, au o luminozitate minima de 600 candele pe metru
patrat (candela cd este unitatea de masura pentru intensitatea luminoasa), aceasta
fiind mai mult decat suficienta pentru iluminarea aplicatiilor de tip corporate si retail. In
incaperile foarte luminoase, pot fi necesare panouri cu luminozitate mai mare. Pentru
uzul exterior sunt necesare Led-uri cu peste 2000 candele pe matru patrat, iar pentru
locatiile in plin soare, este nevoie de panouri cu o luminozitate chiar si de 5000 de
candele pe matru partat. Cel mai mare display LED, in forma cubica,are o inaltime de
457 de metri si este localizat in Las Vegas, Nevada (SUA), iar fatada bursei NASDAQ,
din New York, este in intregime acoperita de LED-uri (cateva zeci de mii).
Primul televizor din istoria omenirii, prevazut cu un ecran plat de tip LED, este cel
inventat de catre James P. Mitchell, in anul 1977, acesta fiind prevazut cu un display
modular scalabil, cei mai noi tranzistori (de la acel moment) si circuite de memorie
integrate. Prototipul a fost expus, in anul 1978, in cadrul Expozitiei de Inginerie din
Anaheim, California (SUA), unde starneste un interes special din partea NASA, a
corporatiei General Motors, dar si pentru universitati tehnice de renume, ca University
of California. Prototipul, datorita investitiilor substantiale, ramane operational, acesta
fiind, initial, monocromatic (rosu). Versiunile mai ieftine, cele albastre, apar mai tarziu, in
1990, completand triada clasica de tip RGB (red, green, blue rosu, verde, albastru).
Culorile cu grad mare de luminozitate apar la sfarsitul anilor 1990, ducand la
perfectionarea panourilor video, folosite, in special, in cazul stadioanelor.

Avantajele tehnologiei LED

LED-urile sunt o sursa excelenta si foarte eficienta de lumina, pentru distante


scurte si arii de dimensiuni mici; un astfel de dispozitiv are nevoie de 30 pana
la maximum 60 de miliwatti pentru a functiona; se utilizeaza frecvent pentru
iluminarea panourilor publicitare, a pasajelor pietonale, a bordurilor, in

semnalizarea maritima, pentru camerele de supraveghere in infrarosu, afisajul


aparatelor de masura, calculatoarelor etc.
LED-urile sunt rezistente in timp si la aplicarea de socuri, spre deosebire de
becurile clasice;
Au o natura directionala a luminii, motiv pentru care tehnologia este utila
inclusiv pentru iluminatul stradal;
Sunt utilizate in fabricarea LCD-urilor (ecranele cu cristale lichide), permitand
reducerea considerabila a grosimii ecranului; exista doua tehnologii importante
de iluminare a acestor ecrane Edge Led, cu diode asezate la periferia
ecranului, lumina propagandu-se prin
intermediul unei placi de sticla
fotoconductoare, si Full Led diodele ocupa
toata suprafata din spate a ecranului;
LED-urile se monteaza usor si au un consum
redus de energie;
Durata de viata este de 20 000 50 000 de
ore, in comparatie cu 5000 10 000 de ore
pentru becurile fluorescente, aproximativ 1000
de ore pentru becurile incandescente sau in
jur de 2000 de ore, in cazul lampilor cu
halogen;

Dezavantajele LED-urilor
Dispozitivele pot fi dependente de variatiile climatice din sezonul rece/cald, astfel incat,
deocamdata, pentru iluminatul stradal, se folosesc doar experimental;

Semiconductorii pot fi afectati de caldura, necesitand, adeseori, prezenta unui


ventilator;
Pe masura trecerii timpului, outputul in lumeni
este din ce
in ce mai mic;
Metalele rare care sunt folosite in componenta
LED-urilor sunt controlate strict, din punctul de
vedere al preturilor, piata tinzand catre
monopol in acest moment;
Unele elemente constitutive pot sa cedeze in
momentul flexarii, ducand, uneori, la defectarea
prea timpurie.
La momentul actual, multi specialisti considera ca LED-urile (cel putin in privinta
iluminarii stradale), reprezinta principala tehnologie a viitorului, pana in 2020, putanduse ajunge ca acestea sa acopere 70% din piata obiectelor de iluminat. Incepand cu anii

2000, s-au produs deja LED-uri suficient de puternice, pentru a fi folosite, pe scara
larga, si in industria automobilelor.

Ledurile, viitorul luminii artificiale


Ledurile vor ocupa aproape
jumatate
din
piata
iluminatului comercial pana
in2020.Diodele
luminescente,recunoscute
pentru eficienta energetica,
ar putea micsora facturile la
energie in cazul iluminatului
public, al celui comercial sau
al institutiilor publice.
Piata ledurilor va cunoaste o
expansiune
rapida
in
urmatorii ani intrucat diodele
luminescente sunt considerate a fi cea mai buna solutie pentru diminuarea facturilor la
energia electrica.
Un raport amplu al companiei de cercetare de piata Pike Research arata ca 46% din
piata iluminatului comercial, evaluata la 4,4 miliarde de dolari anual, va reveni ledurilor
pana in 2020.
Economice, din ce in ce mai performante, adaptate la toate tipurile de aplicatii electrice
si electrocasnice, diodele electroluminiscente LED , care transforma electricitatea in
lumina vor revolutiona iluminatul viitorului.

Cum vor castiga ledurile teren


Cu toate ca diodele luminescente au avut dintotdeauna o reputatie buna in privinta
eficientizarii energiei, costurile initiale ale acestor sisteme de iluminat le-au facut
prohibitive.
In ultima vreme insa, preturile diodelor luminescente au scazut si vor continua sa mai
scada indeajuns de mult incat managerii proprietatilor comerciale sa le gaseasca
atractive din punct de vedere economic, anticipeaza autorii studiului Eficientizarea
luminatului electric pentru piata comerciala.
Schimbarea sistemelor vechi de iluminat, cu incandescenta sau fluorescente, cu leduri
va porni din spatiile publice, mai prevad autorii studiului.
De altfel, diodele sunt deja prezente in spatiul public prin semafoare sau semnele care
arata iesirea dintr-o cladire. De altfel, administratia orasului Los Angeles a inlocuit deja

o buna parte din sistemele de iluminat public cu leduri, inclusiv toti cei 209.000 stalpi de
iluminat stradal.
Rezultatul: o reducere anuala de 40 de procente la factura totala pentru iluminatul
public. Conform raportului, insa, pana cand pretul ledurilor va scadea suficient de mult,
becurile fluorescente vor juca un rol esential in reducerea facturilor la electricitate ale
companiilor sau ale magazinelor.
Deja, in multe capitale ale lumii, bulevardele nu mai sunt luminate de Craciun cu becuri
clasice ci cu LED-uri. Primaria New York-ului a anuntat in luna noiembrie ca incepand
cu 2014 pana in 2017 va trece la iluminatul public pe LED-uri. La Paris, regia de
transport in comun va inlocui cele 250.000 de puncte luminoase instalate in galeriile de
metrou cu lampi pe LED-uri. O premiera mondiala pentru o retea de transport de o
asemenea talie. Si nu este decat inceputul.
Un recent studiu de piata, arata ca in 2016 LED-urile vor acapara mai mult de 45% din
piata modiala a iluminatului si aproape 70% in 2020. Tehnologia LED este prima
tehnologie care avanseaza cu asemenea viteza. Sa nu uitam ca in timp ce tuburile
fluorescente doar si-au dublat performantele dupa aparitia lor in 1950, tehnologia LED,
aparuta dupa anul 2000 a ajuns la performante incredibile dupa doar 14 ani. Iar in
materie de durata de viata, daca actualele becuri cu consum redus se lauda cu
aproximativ 7.000 de ore de functionare, LED-urile au demonstrat, in laborator, ca pot
functiona la parametri maximi aproximativ 40.000 de ore. Iar cireasa de pe tort este
confortul vizual pe care il ofera lampile LED: aprindere instantanee, lumina calda si, mai
ales, nici o urma de mercur!
In contextul in care iluminatul reprezinta 20% din consumul de electricitate la nivel
mondial, adica tot atat cat reprezinta si productia de electricitate realizata in centralele
nucleare, s-a calculat ca prin introducerea lampilor cu LED se vor putea reduce emisiile
de CO2 cu 700 de milioane de tone.
Dar tehnologia LED este si un factor de speranta pentru cei 1,3 miliarde de oameni ai
planetei care sunt privati de acces la reteaua electrica si care inca mai apeleaza la
lumanari si la cherosen. Lampile LED, care folosesc o tensiune scazuta sunt ideale
pentru a fi folosite in retele portabile, sau la alimentarea cu panouri solare care produc
acest tip de energie. In plus eradicarea folosirii kerosenului pentru iluminat ar putea
aduce in tarile subdezvoltate la economisirea a peste 7 miliarde de euro. Pentru o
familie din Africa, spre exemplu, folosirea unui sistem de iluminat cu LED-uri va
reprezenta o economie de 80 de dolari pe an, bani ce vor putea fi redirectionati spre
hrana sau educatie.
Deocamdata, revolutia LED isi intarzie explozia datorita pretului de fabricatie, de doua
pana la cinci ori mai mare decat in cazul tehnologiilor traditionale, dar viitorul suna bine.
In Uniunea Europeana s-a discutat deja despre reglementarea pentru becurile care
folosesc aceasta tehnologie, stabilindu-se criterii de eficacitate minimala, de durata de
viata si de calitate a luminii generate, care vor permite marcajul produselor cu initialele
C.E
Se asteapta doar ca preturile sa scada pentru a fi demarata revolutia.

Domenii de utilizare
Consumul redus de energie, durata de via mare, dimensiunea mic, varietatea
nelimitat de forme constructive ct i o serie de alte avantaje ce caracterizeaz LEDurile i coprurile de iluminat cu LED-uri, au atras atenia marilor productori din industrie
nc de la mijlcul secolului XX, acetia investind sume importante pentru o dezvoltare
continu a acestor surse de lumin.
Datorit fluxului luminos slab emis de primele diode electroluminiscente acestea erau
folosite doar ca indicatoare n dispozitive electronice, ceasuri digitale, etc. urmnd apoi
s se realizeze indicatoare luminoase, afiaje, panouri cu mesaje, reclame luminoase.
n urma dezvoltrii rapide LED-ul constituie viitorul n iluminat, acestea nlocuind n scurt
timp corpurile de iluminat clasice i aa zis economice. Practic LED-urile au cel mai larg
domeniu de utilizare dintre toate tipurile de surse de lumin.
Mai jos sunt prezentate cteva aplicaii:
Iluminat arhitectural
Cladiri moderne cu faad de sticl
Monumente istorice, ceti
Centre comerciale
Primrii, prefecturi
Teatre, muzee, palate, case de cultura
Iluminat contur/margini poduri i viaducte
Iluminatul corespunztor al podurilor n primul rnd se realizeaz pentru
avertizarea vapoarelor care circul pe ruri dar i pentru mainile care
traverseaz podul pe timp de noapte. Iluminatul unei construcii este o
art iar dac acesta este realizat cu bun gust devine un simbol al unei
aezri umane.

Fntni arteziene, piscine


Exist o varietate mare de corpuri de iluminat cu LED care sunt
recomandate pentru iluminarea piscinelor, fntnilor arteziene exterioare
i interioare. Utiliznd controlere a cror programe se pot edita n aplicaii
specializate i folosind LED-uri RGB sau monocrom de diferite culori se
pot crea jocuri de lumini personalizate.

Iluminat interior
Spaii de birouri, sli de conferin
Magazine, ghiee
Industrie hotelier
Localuri, restaurante
Case i locuine
Holuri, sli de ateptare
Iluminat stradal
Corpuri de iluminat speciale cu posibilitate de alimentare direct de la
panouri fotovoltaice sau turbine eoliene pentru:
Parcuri
Piee
osele
Alee
Tuneluri

Expoziii de art, mod i altele


Deoarece LED-urile nu emit ultra-violete prin urmare sunt ideale pentru
astfel de aplicaii. Se tie c lumina UV altereaz, decoloreaz estura i
in general materialele neprotejate.