Sunteți pe pagina 1din 4

Ernst Cassirer - Mitul statului

In perioada interbelica, din cauza crizei economice si politice si a problemelor teoretice


generate de acestea, a aparut o schimbare radicala a formelor si a substantei gandirii politice.
Apare o noua putere:gandirea mitica (primatul acesteia asupra celei rationale). Evolutia acesteia
se manifesta in 3 timpi:descifrarea naturii mitului, lupta vs mit in teoria politica si mitul sec. XX.
Ce este mitul
Mitul, ca forma simbolica, se poate aplica oricarui obiect. Ceea ce conteaza pt analiza
este functia mitului in viata culturala si sociala a omului rolul mitului politic modern si
ideologia (pt orientarea actiunilor social-politice).
Mitul este produsul unui proces intelectual si expresia simbolica a celor mai profunde
emetii umane referitoare la viata si experienta comunitatii; o emotie transformata in imagini,
obiectivare a vietii sociale a omului , nu a experientei individuale, nu o simpla exteriorizare,ci o
condensare ..de unde rezulta PUTEREA SA DE INFLUENTARE.
Politica sestraduieste sa-I faca pe oameni sa creada, pt. A-I supune si a-I conduce;
ideologiile politice sunt penetrate de mituri. Din perspectiva procesului de mitizare si demitizare
isi incepe Cassirer analiza si apreciaza rolul filosofului.
Lupta vs mit in istoria TP
a.

gandirea greaca Apare tensiunea dintre mythos si logos, dintre gandirea mitica si cea
teoretica. La Platon, statul e bazat pe legi, justitie, nu exista mitologie. Daca exista mituri,
acestea nu sunt creatii colective, ci individuale (mitul pesterii e o alegorie ce justifica rolul
filosofului in cetate).
Platon e primul care a realizat o teorie rationala a statului, afirma Cassirer, adica un
sistemcoerent de interpretare(Statul Legii). Acesta nu e statul cel mai bun , perfect, ci e statul
ideal (conform ideii).
Republica e vazuta in cheia unei revolutii intelectuale , nicidecum politice , e un tratat de
educatie , nu un sistem politic. Platon face o detasare si o critica la adresa gandirii mitice.
Omul politic trebuie sa inceapa demersul reformator cu inlocuirea zeilor prin cunoasterea
ideii de bine(e scopul suprem al cunoasterii).

b.

evul mediu Religia are trasaturi inrudite cu cele specifice mitului. Dogama pacatului
originar intuneca posibilitatile de emancipare rationala a omului (credinta--------ratiune, intre
ele un conflict).
Opera lui Machiavelli e momentul cel mai important in lupta pt eliberarea politicii de mit.
Principele e expresia tendintei decisive de ruptura cu gandirea medievala(dreptul divin al
regilor= acestat teorie e fantezista pt Machiavelli) si, prin noua conceptie de stat, a efortului .
de depasire prin suprimarea bazelor sistemului politic medieval. Religia nu mai e un scop in
sine , e un instrument in mana oamenilor politici, e buna doar cand contribuie la instituirea
unei ordini bune.
Machiavelli..1) emanciparea politicii de religie si de morala

2) consacra autonomia statului


3) o noua conceptie despre rolul si sensul TP.
Principele e o opera tehnica in care se consacra o noua arta a politicii, unde factorii
hotaratori sunt utilitatea si succesul.
Discursurile asupra primei decade. tentative de generalizare teoretica privind originile
si evolutia statului. Lucrurile umane nu sunt guvernate in intregime de ratiune si ca sunt
partial stapanite de forte irationale. Capitolul XXV, Principele: exista un principiu pe
jumatate mitic (fortuna).Cu toate acestea, omul poate sa-si aleaga calea si sa se dirijeze, pt ca
fortuna e imprevizibila, dar nu implacabila.
Prin rationaliatatea metodei, realismul perspectivei si efortul consecvent pt o descriere
fara accente valorizatoare si preferinte personale, Machiavelli se indeparteaza de mythical
thought.
c.

dreptul natural increderea nezdruncinata in puterea ratiuni umane , prin lupta vs


prejudecati. In teoria contractual;ismului exista si tendinte ce ar putea conduce la solutii
asemanatoare mitului.
Filosofia politica in sec.XVIII era nucleul tuturor activitatilor intelectuale.Dar nu aparuse nici
o teorie cu adevarat noua. Spiritul sec. 18 e intelectualist.
IluministiRomantism
Aici se au in vedere, in ceea ce priveste deosebirile:
1. interesul pt istorie
2. noua conceptie despre mit si valorizarea acestuia.
Filosofii sec.18 trecutul era util pt construirea unui viitor mai bun< studiul
istoriei nu e un scop in sine; viitorul omenirii , instituirea unei noi ordini politice si
sociale; mitul e un lucru barbar, nu exista legatura intre mit si filosofie.
Romantismul consta in reabilitarea si glorificarea mitului care se poate gasi
in politica moderna. Favorizeza o trasatura specifica reprezentarilor mitice
idealizarea si spiritualizarea trecutului. Interesul pt mit si locul pe care-l ocupa in
explicarea istoriei si culturii se explica mai Ales prin interesul aratat originilor culturii
umane. Astfel, mitul nu se mai opune filosofiei, ci devine aliatul ei. Din punctul de
vedere al lui Cassirer, rolul romanticilor a fost mai mult unul cultural, nu politic.

Mitul in secolul XX
Reprezinta un ansamblu de mituripolitice specifice totalitarismului extremei drepte din
prima jumatate a secolului xx. Analizeza mai mult sursele principalelor reprezentari mitice pe
care doctrinele de tip fascist se sprijina si tehnica prin care aceste reprezentari au fost elaborate si
impuse.
Pentru Cassirer, mitul in plan poltic e o problema de gandire si de imaginare, de
desfasuare si de impunere a discursului. Prezinta imporatanta in acest context: mitul eroilor

Carlyle, cultul rasei Gobineau, conceptia hegeliana despre stat in ideologia si politica
Germaniei hitleriste.
Se manifesta tendinte de denaturare prin inglobarea acestor conceptii ca elemente
constitutive
Ale unei noi structuri/configuratii (totalitarismul nazist). Le confera functii si tinte noi acestor
componente (cele 3 contributii pregatitoare pt mitul totalitar).
Carlyle

versiunea cultului eroilor e indepartata de spiritul cercetarii adecvate si e formulata in


termeni prin excelenta mitologici.

Eroii sunt obiectul unei adimiratii aproape mistice, propusi fiind ca modele de adevarati
suverani cu a caror viata si initiativa se confunda istoria

Avantul poetic mitizant tine locul cercetarii istoricului; mult mai capabil sa influenteze
istoria si procesul politic.

Istoria nu e o simpla succesiune de evenimente, e nevoie de fapate si de actiuni, exista un


fapatas, e necesar un puternic impuls personal, diirect. Eroul e un sfant metarmofozat. Dc,
dominatia eroului ar disparea, ar trebui sa fim disperati. Dar cum puttem, identifica eroul?
Exista
un
criteriu?
Trebuie sa produci, sa realizezi ceva!!!!!! (conceptia activa si energica despre viata umana,
accent pus pe viata omului, pe activitatea omului, pe indatoririrle lui practice).
Cultul eroilor e un instinct fundamental al naturii umane fara de care omenirea ar ajunge la
disperare.A pregatit calea catre idealurile moderne de autoritate politica.
Criterri de identificare a eroului: 1. Claritatea gandirii (puterea taumaturgica a gandirii)
2. sinceritatea , adica forta morala, victoria capacitatii de
afirmare vs. capacitatea de negare
Carlylel e increzator, optimism in capacitatea omului de a nu se supune niciodata in totaliate
fortei brute, ci intotdeauna fortei morale
Cassirer: filosofia subiacenta, explicita a textului lui Carlyle a contribuit la deschiderea caii
idealurilor moderne ale dirijismului politic.
Gobineau
Trebuie relationat cu Carlyle
Istoria se supune unei legi inexorabile. Nu putem decat sa intelegem si sa acceptam cursul
evenimentelor, nu-l putee schimba. Destinul rasei umane e predeterminat de la inceput.
Omul nu-si poate controla destinul, dar vrea sa stie de unde vine si incotro se indreapta.
Istoria nu e o stiinta , e un conglomerat de ganduri subiective nostalgice.

Rasa alba e singura care a avurt dorinta si puterea de a construi o vita culturala. Celelalte
rase nu au o viata, o vointa si o enerigea a lor proprie. Nu sunt decat o materie moarta in
mainile stapanilor lor. Istoria se naste numai din contactul raselor albe teoria referitoare
la rasa ca forta fundamentala si dominanta a istoriei omeniriii.
Rasa e singurul stapan, diriguitor al istoriei, celelalte forte ii sunt subordonate si
dependente.
Totalitarismul rasei a pregatit drumul catre conceptiile referitoare la statul totalitar.
Rsa e totul; toate celellate forte nu conteaza, nu au o semnificatie sau o valoare per se . Daca
au vreo putere, aceasta le e atribuita de forta superioara si suverana: rasa omnipotenta.
E absurd sa cauti valori si standarde etice universale. Universalitatea e vulgaritate. Cei de stirpe
ariana stiau ca omul nu e onorabil pt calitatile pe care le are, ci datorita rasei in care se naste.
CarlyleGobineau
Dusmani declarati ai idealurilor politice ale sec.18 (libertate, egalitate, fraternitate)

Carlyle singurul mod de a evita influenta nefasta a acestora e intoarcerea la cultul


eroilor- acesta incearca sa lege si sa uneasca
Gobineau faramiteaza si separa.
Hegel
IN centrul ei se regasesc ISTORIA si RELIGIA. Raul nu e un fapt accidental,
decurge din definitia realitatii. Polul negativ si pozitiv al realitaii nu pot fi separate.
Hgele accepta ordinea data a lucrurilor, el vede in ele adevarata substanta etica. Nu
incearca sa scape de relele, mizeriile si crimele ISTORIEI, ci le accepta asa cum sunt,
dar vrea sa justifice aceasta realiatet. Ratiunea la Hegel nu e doar un principiu
abstractsi formal, e un principiu organizator al istoriei.
Ffilosofia lui Hegel se caracterizeaza prin corelatia si intrepatrunderea dintre
elelmentele istoric si cel religios.
Filosofia statului> Statul e Alfa si Omega vietii istorice, realitatea suprema cea
mai perfecta, adevarul sta in putere.sursa directa a mitologiei naziste.
Ajuta la elaborarea mitului nazist/ NATIONALISMUL e intregit: in fiecare epoca
istorica o singura natiune reprezentanta veritabila a spiritului lumii , numai ea are
dreptul sa guverneze in numele acestuia.
Mecanismele practice ale instituirii si actiunii mitului in conditiile totalitarismului
alcatuiesc tehnica mitului politic modern.