Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 11+12.reproducator Feminin - Suport

    Încărcat de

    Mihaela Ţolea
    34 vizualizări30 pagini
    -

    Titlu original

    11+12.reproducator feminin_suport

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    -

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    34 vizualizări30 pagini

    11+12.reproducator Feminin - Suport

    Încărcat de

    Mihaela Ţolea
    -

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 30
    xe APARAT GENITAL FEMININ OVARUL Consideratit generate Ovarul este un organ pereche,avand forma ovatar-aptaiizata, stunt pe pertile laterale ale cavititii petvine,inapoia ligamentelor ergi. Ovarele au dout funetii mejore: 1. sunt sursi de ovule mature 2. sunt organé ~ ‘endocrine , producitoare de hormoni steroizi, hormoni care’ pregitese endometul pentru contraceptie, $i mongin sarcina, dae’ s-a prosius fertilizarea. imensiunile si greutatea ovaralui varisza in raport cu starea, fidictoyica a feelin riod normal, in periada fertilé a femeiel ace lungimea de 3 com, lajimea de 2 om, grosimea de 1 om si greutatce de 6-8 grarie. Comiponentele de baz ale overalui sunt: .epiteliul de acoperite 2.albuginesa a ovarului si 4. medulara ovarului 5 Hilul Epitelial de acoperire Epiteal de accperire se continu cu peritoneu! pelvin la nivelalhifului ovarian( prin elute care dferi structural de celulele mezoteliale peritoncale Este denumit impropriv gi epiteliu germinativ Waldeyer ,deoarece in trecut: se considera, ci celuicle germinative primordiale fou nastere la nivelul Iw.Jn realitate ccelulele germinative primodiale au criginca extragonadals Je nivelul epiteliutal celomic,ce unde migreaza la nivelul gonade,o parte din cle diferertiindu-se in ovoronil Acest epiteliu este aleitut dint-un singur rind de celule epiteliale cu uncle pirticularita.Pna la pubertate celulele sunt cilindricemmici ex nucle intens heteroeromatic si citoplasma redusi cantitativ.Dupd instalarea pubertatii eelulele au form evbivs iar la femeia le menopauze sunt tunite -ypletivate-epieliu simpl pavimentos fn perfoada feria fem, epiteul de saprafas este simplu cubic, cxtulele a nuclei man identali, chiar eu aspect’ polimocfonucteat, ceca ce a cut ex unit cercetitori se le asemuiasea cu granuiocitele polimorfonucteare din punct de vedere functional ‘Au existal teori conform clrora aceste celule din epiteliul germinativ ar apara foliculii ovarieni de agent petogeni peritoneal. Citoplasma lor este pufin canta. La microscopul electronic se evidentia7iprezenta unor vevicule de mucin’ gupate in special la polul bazal, ca i prezenia mor granule dense.La polul apical s-a pus in evident o refea desi de microvili ee protejeazi acest pol.Ocazional sunt evidentiati sii. ‘ © serie inteaga de-studli au artiat ca epltelial de avopetire este surst de enzime hidrolitice ce cauzear’ ovulajia. S-a discutat cresterea numarului de granule sferice in perioada ce precede avulajiaS-2 concluzionat ca accste granule sunt lizozomi ce-si elibereazi enzimele lizezomale cu 3~4 ore inainte de ovulatie, sub albnginee. Alte teorii din contri infirmi participares epitelivlui de suprafati la ovulate, infrmand ei granulele dense din citoplasma eahilelor epitelisle’ nut sunt licozomi, devereee acest> granule nu resefioneazi ea lizozomil cfd yesutul foliealar este tratat ca pentru punerea in evidenta 2 fosfatazei aci¢o(metoda Gomor))- reactia pentni granule este negativieste foane important de mecnjfonat ct la zon de vontact cu foliculul matur inainte de ovulafe celulele epitetiutut de acoperire tacep st se necrozeze . . Celulele epiteliului de acoperire suferd modificari minime in raport eu fazele ciclului menstrual. Supnifaja ovatiana este de obivei_neregulatd , fisurata, Asurile sunt tsi acoperite de epiteliuPrin aceste fisuri, epiteliul de suprafata poate prolifera in corticala ovarian’. Fluidul secretat de cre celulele din insulele menfionate poate converti insula inu-o forinatiune chisticd -chist germinativ, care este cova destul do freovent la nivelul ovaruluifn strvciura epiteliulul se disting si plaje celulare, care pot da nastere la chisturi epiteliale ce se separi ue epiteliul de suprafata.Aceste chisturi apar mai frecvent in a doua jumatate a viefii sexuale,active ,fiind considerate formatiuni anormaledar mu paiologice Ele pot riméne in stadiul de microchiste sau degenereazi sub forma de concrefiuni caleare. Albugineea ovarului Este reprezentati de un fesut conjunctiv dens care separa epiteliul de suprafata de restul fesutului ovarian pi este responsabild de culoarea alba 2 ovarului.Ea creste io grosime odata cu vérsta. Uucori prezinia ingrosai pasagere care au fost interpretate ca fenomene de scleroz pasageri.La ovulatie albugineea se subjiazd pentru a forma stigma.Tesutul conjunctiv din structura albugineei este putin responsiv ta stimulii hormonali Zona corticala a ovarului Are © grosime mai mare le inceputul perioadei de reproducsre,pentru ca apoi aceasta sa diminue progresiv datorita procesului de atrezie foliculara.in structure zonei corticale se alla: 1. Stroma coujunetivapredominant celulara2. Strueturi producitoare de gameti yi derivatele lor Zona medulara 2 ovarului Zona medulaca a ovarului contine tesut vonjuacliv lax cu fibse elastice,vase sanguine mari si spiralate(artere helicine,vase limfatice,fibre nervoase,celule ganglionare, fascicule de fibre musculare netede dispersste,rete ovarii(vestigii din viata embrionara ale ducielclor wolffienc)care sc prézinia ca fonnatiuni wubulare captusite de un epiteliu simplu cubic dau turit care pot degenera chistic.in siructura zonei medulare se mai pot observa celule hilare care din punct de vedere histologic sunt identificate cu celulele intersiifiale ( Leydig)ale testiculului, Aceate celule sunt rotunde sau ovale, ce prezinti 0 citoplasma incdreata cu granule eozinofile , sau prezinta o citoplasma spumoasi. Ce confine un pigment galben de lipofuscina, Se_ impacheteaza sirins.Qcazinoal celulele bilare pot conjine cristaloizi Reinke , say .cdieodata pot contine corpusculi rotunzi hialini eozinofilici. Grimezile mici de celule hilare se organizeazi de regula in apropierea nervilor gi a vaselor de singe. Medulara poate sontine dcascmenca gi eclule ascmiustoarc celor din cortical Nuexisia o limita evidenta inire corticala si medulara ovariana, Zona cortical 1, Stromia conjunctiva Stroma cegiunil corticale este alcatuita dinti-un tesut conjunctiv tax cu funojii . speciale numit fesut conjunctiv lax spinocelularalcatuit din fibroblaste fuziforme ce rspund inir-un anumit mod la stimuli hormonali, diferit de fibroblastele din alte ongane.(in special sub acfiunea hormonilor gonadotropi hipofizari) Celule conjuctive se dispun in varicjuri in jurul formafiunilor parcachimaioase.Citoplasma acestor celule este bogata in tibozomi si microfilamente., mitocondrii cu tendinfa de a se grupa in jurul nucleului. Veziculele de micropinocitoz’ se esociazi. membranei «cclulare, Sunt deasemenca $i numeroese picituri lipidice in eitoplasma. Aceste cehule sunt resporsabile de producerea fibrelor de colagen si reticulina, care se dispun predominant spre partea extema a corticalei ovariene.Colagenizarea progresiva a acestei arii incepe devreme in vinta reproduetiva, devine mareanti cu timpul gi este aproape universia Ia menopauziiCelularitatea stromei ovariene si cantitatea de Itpide continuti de aceste celule sunt dependente de stimularce hornonala. O crestere a ccantitatii de lipide in celulete stromate este denumita Iuteinizarea celulelor stromale gi este particulara perioadei de sarcing. Stroma ovarian’ are vemittoarele Funct 1. Reprezinta suport pentru formatiunile parenchimatoase produedtoare de gameti 2. Prin fibroblastele sale formeaz% teaca intemi si extern’ a foliculilor ovarieni 3. Secret hormoni steroizi . Oricum este probabil ca toate cclulete stromale s& aibit potential de a produce hormoni steroizi in anumite circumstanfe, Sunt identificate irei tipuri de celule stromale seeretoare de hormoni steroiziza. celulele care ineonjura foliculul ovarian( teaca intema). 2. eatutele tuteinice incircate cu lipide c, celttete stromale enzimatic active (EASC) care au activitate enzimatic’ oxidativa, dar exprim’ si alte enzime Cclulele EASC sunt in mod particular numeroase la femeia intratii Ia menopauzz Sunt diseminaie sud forma ce insule stat In cortex ct gi in medulara si s-a ardtet ca seeretiitestasteron , precum si alti hormoni steroizi Tesutul eonjunctiv stromal este bogat vascularizat cu capitaretipice, © parte din fibroblastele stromale se pot diferentia in miofibroblaste formand teaca externa e foliculilor ovarient Corticela cuprinde deasemenea mumeroase formatituni parenchimaroase de tp si agpect morfotogic foarte variabil in raport cu virsta si starea [umctionaia a ovarnlui.Ele sunt: A.Aparatul folicular al ovarului= toatalitatea foliculilor ovarieni evolutivi. si involutivi(atretici) B.Corpii luteali ciclici(menstruali,catameniali) si gestationali(sarcina) C.Corpii albicans. FOILICULI OVARIENT Foliculii sunt incorporati fn stroma corticalé.Ei pot fi clesificai: primordial wolutivi-atretic Un folicul este alcatuit dintr-m ovocit inconjurat de ural sau mai multe straturi de celule foliculere-granuloasa foliculars. Numaru! total de foliculi ia cele doua ovare la o ferneie tinara este estimat la 400.000,dar cci mai mulfi din ei dispar prin procesul de atrezie foliculari in timpul perioadet fertile.Acest proces de regresie incepe inca din viaja intrauterind si continu’, pe tcati perioada reproductiva a’femeii Dupi menopauzi un numér foarte mic ée foliculi ramén in ovarele femeii.Lunar este eliberat in mod normal un singur ovul din ovarcle femeiifaltemativ dinte-n ovar sau din celalalt),viata reproduictiva find 30-40 ani , numai 450 ovule pot fi cliberate,rcstul celorlalfi foliculi impreuni eu ovocitele lor Vor involua devenind atretici sf cegenerat. In raport cu virsta si fazele ciclului ovarian aspcctul zonei corticale variaza.Astfel inainte de puberiate existé numai foliculi primordialisla maturitate apar foliculi in toate statiile evolutive, corpi gatbeni, foliculi atretici si corpi albicans,in timp ce dupa menopauza zona corticala devine o Zona de jesut conjuunetiv fibros. Foliculii ovarieni au componente de origine epiteliald si conjunctiva, Elementele de origine epiteliala sunt: ovocitul, eelulcle foliculare, lichidul foliculat zone pellucida yi coxpii Call Exner. Elementete de origine conjunctiva: sunt tecile foliculare si vasele Desi aceste elemente sunt separate intre ele printr-0 membrand numiti membrana Skivianskd , ‘evolufia lor este concomitenta,intze ele existand un fenomen de morfogencza prin inductie Cresterea foliculart este un proces continuuCind numirul de folieuli primordiali este mare dezvoltarea lor incepe in orice ciccumstanje fiziologice.Ea nu este intrerupti de sarcini ,ovulatie, sau perioade anovulatorii-Este prezenia la toate Varstele, inclusiv in copilivie si in preajma meuopauzei. Initierea cresterii foliculare este independenta de stimulul goradotcopic.in timp ce cresterea, este contolati de gonadotropine Maturarea foliculari implica schimbairi la nivelul ovocitului, celulelor foliculare si stromei care il inconjur’. Pe parcursul maturdrii foliculare int-un ciclu ovarian ,numai un ovar este bine dezvoltat si vascularizat, avaad aspect hiperemic, cclalalt find mic i alb Dimensiunile ovarului activ variaza ce la o Saptamand la alta in timpul ciclului ovarian $i sarcinii ORIGINEA SI MATURATIA OVOCITELOR ‘ Ovocitele se formeaza tn vigja intrauterina si de aceea numarul lor au mai reste dupa nastere.Celulele precursoare sunt celulele germinative primocdiale ce isi au originea {a nivelul sucului embrionar,migreaza in crestele genitale $i apoi in ovar. Dupa prima Iuné de viati embrionardcelulele germinative primordiele (ovogoniile) pot fi identificate la nivelul sacului embrionar(endodenmului)Ele se divid mitotic de citeva ori péa cind vor migra in etesteie’ genitale-Ovogoniile vor popula corticala viitorului ovar,iar diviziunile mitotice continu pana in luna a V a de viafi intrauterina In acest moment fiecare ovat confine cam 3 milioane de ovogonii. Ince- pind din luna a HI a de viafi intrauterind edteva ovogenii iutri in profaza prim iviziuni meiotice, si devin ovocite primare.La om acest proces este completat pe la sfirsitul lunit a Vila de viata intrauterina.ini timpul acesta multe ovocite primare sunt pietdate prin proves de degenerescen(s mumit atrezie. 3 Foliculii primordiali la fel ca eei pe cale de erestere confin ovocite primare. sAceste ovocite se yasese In profaza primei diviziuni meiotice.Aceasta diviziune eiolicd este detinitivaté chiar inainte de ovulatie.Cromozomii sunt egal distcibuiti inte celulele fice , dar numai ovocitul secundar preia aproape intreaga citoplasma secalalti celuld, primul global polar ,o celul foarte mica contine nucleul gi o eantitate mic de citoplasma.Imediat dupa expulzia primului globul polar gi tn timp ce se ala ined in regiunea corticalei ovariene ,nucteul incepe a doua diviziune meioticd ce se opresie in metafaza si se continu complet numai daci are loc fertlizarea, fertilizarea constind in penctrarea ovulului de catre spermatozoid. Ovulul este viabil cea 24 ore. Penctrarca de citre spermatozoid: reface gamitura diploid’ de cromozomi a speciei umane $i reprezinti un stimul pentru ovul si-si termine a doua diviziune meiotic’ si si formeze al doilea globul polar. Cand nu este fertilizat ovulul se autolizeazi tn oviduct fii si-i fi completat a doua diviziune de maturare. : A.FOLICULUL PRIMORDIAL Foliculit primordiali sunt foarte numerosi inainte de nastereSunt grupati imediat sub albuginee.Fiecare este aicatuit dindr-un ovocit primar invelit de un singur rind de celule epiteliale turtite-celule foliculare. Ovocitel in foliculul primordial are dismetral 25 microni Este situat usor excenttic cu nucleo! mare si cu un nucleo mare vizbil, nucteul fiind eneromatic deoarece cromozomii sunt in general nespiralizafi. Organitele citoplasmatice sunt. agregate tn special in apropierea nucleului(aumeroase mitocondri, cétea zone Golgiene si cisteme de reticul endoplasmatic ). Celulele foliculare sunt legate inire ele prin jonctiuni de tip desmozomi,O membrana bazala delimiteaza foliculul avascular Ge stroma incon} \eonjuratoare. B.FOLICULII PE CALE DE CRESTERE Crosleren foliculard este datorata fin mare misurt celulelor foliculare , dar $i ‘ovocitului primar gi a stromei ce inconjuri foliculul.Ovocitul creste mai rapid ia prima parte a cresterii foliculare, ajungéind la diametrul de 125-150 mieroni. Nucleul ‘reste §i el si este denumit vericuld germinativé. Mitocondrile erese gi ele ea numéer si devin uniform distibuite in intreaga citoplasma ,reticulul endoplasmatic se hipéitrofiaza iar complexul Golgi migreazi chiar in ectoplasmn periferiea.Celulele foliculace formenzi un singur strat de celule cuboidste, iar foliculul este mumit acum Folicul primar unilamelar. Celulele foliculare prolitereazi prin diviziuni mitotice si formeaza un epiteliu pluristratificat sau strate! numit granulosse foticulas.Poticulul este numit acum Folicul primar multilametar, (preaatral). intre celulele foliculare se stabilesc numeroase jonctiuni Gap, mica zona , zona pellucida aleataita din slicoproteine incanjuri ovocitul si se interpune intre acesta si celulele foliculare. Este cungseut e& atét ovecitul eft si celulele foliculare contribuie la producerea zonei pellucida, Prelungirile celulelor foliculare ,precum si microvil ‘ovocitului penetreaz zona pellucida si se prind intre ele prin joctiuni de tip Gap-in timp ce aceste modificiri au loc , stroma adiacent foliculului se diferentiaz’ si formeaz’ tecile foliculare- tenca externa si teaca interna. Celule tecii interne oind 32 diferentiaz complet au aceeasi structuri ca a celulelor producatoare de hormoni steroiziAceasta include: abundent reticul endoplasmatic, mitocondrii cu criste tubulare si numeroase picaturi ipidice.S-x aratat ca aceste celule sintetizeazi andrestendion ce este apoi convertit in estradiol de catre celuiele ‘granuloasei foliclare. Ca orice elt organ endocrin teaca intern’ foliculara este bogat vaseularizat Teaca extemi este aleatuitt in principal din tesut conjunetiv.Vase mici 0 penetreazé si formeazi plexuri capilare in jurul celulelor tecale interne. Nu existi vase de singe in granuloasa foliculard in foliculii pe cale de erestere Limita dintre cole doua tect nu este’clar’s deaemenea limita dintre teaca externé si stroma overiand, Limita dintre granufoasa foliculard gi, teaca internd este ins foarte bine definita , deoarece celulele lor sunt diferite morfologic si exist o membranz bazali groast intre ele. Pe miisura ce foliculul ovarian creste , celulele granuloase crese atat ea numar eit si ca dimonsiuni, se ageazi pe mai multe straturi forménd stratul granzlos avascular sau granuloasa foliculului.Ele sunt sferice sau poliedrice si stabilese intre ‘le jonctiuni Gap Cand grosimes stratului atinge 6-12 rénduri ,cclulele folicutare noep s& secrete hormoni steroizi(estrogeni,androgeni, progesteron),cei mai importangi cantitativ fiind hormonii estrogeni obtinuti sub actiunea unui sistem de aromatizare care acfioneaza asupra androgenilor. Aromatizarea este inifiata gi activati de FSH , care acfioneazt yi ca fuetor limitant al produetiel ovariene de estrogeni.Celule granulcase ale foliculului preanural conjin receptor pentru FSH. Productia de estrogeai este fimitata si de confinutul in receptor pentru FSH. FSH-ul impreuna cu esirozenii au actiuie sinergicd mitogena asupra celulelor granuloase si determin’ acumularea rapica de receptori pentru FSH la nivelul celulelor granuloase. in unma ectiunii sccretorii a celulelor granuloase , prin acumularea produsului de seoretie,inuee cle apar mici cavitaji al caror aumér si marine eresc treptat nuunite compii Call-Exner.Prima cavitate apare in zona cea mai groast a masei foliculare. Corpii Call-Exner au aspectal unor mici mase sferoidale eu confinut folicular dens diseminate printre celulcte granuloase care se dispun sub forma de rozeti in jurul locSubstangete secretate de celulele granuloase intra in alcatuirea a doi constituenti , lichidul folicular si zona pellucida. Cresierea foliculara este dependenti de gonadotropi si corelata cu cresterea producfiei de estrogeni.Prezentind receptori pentru FSH, sub _actiunea gonadotropulul, celulele granuloase pot aromatiza cantiti limitate de androgen $i pot genera estrogeni.Receptorii pentra FSH aper ta .nivelul, celutelor granuioase imediat dupa ce cresterca foliculard a fost initiatd, si cresc rapid pana la 0 concentratie, de 1500 receptori/celul granuloasi ‘Apatitia precoce a estiogenilor in interiorul foliculului permite acestuia si raspunda la conceniratii relatiy joase ale FSH-lui,aceasta fiind © funetie autocrin’ petitru estrogenii din interiorul foliculului.Nu toate celulele granuloase au receptori pentru FSH.Celulete cu receptor’ transmit semnale,probabit prin joctiuni Gap care determina activarea proteinkinazei in celulele lipsite de receptori.Prin urmare uetiunea FSH-ului poate fi tansmisi la toate celulele granuloase desi numai'o subpopulatie celulara congine recepiori pentru FSH. Dezvoltarea foliculari este influenfati si de hormonii androgeni,celulele granuloase avand receptori si peatna aceasta categorie de hormoni. Androgenii reprezint& pe de o parte substratul procesului de aromatizere indus de FSH, iar pe de alt pante,la conceutratii mici jcrese activitatea aromatzzei.in prezeaja unor canttifi mari ¢e androgeni, celulele granuloase din foliculul preantral favorizeazi conversia androstendionului mai mult in 3 alfa androgeni redusi decdt in estrogeni, eompusi care nu se pot transforma in estrogeni si in felul acesta activitaten de aromatizare este inhibutd.tuhiband FSH-ul, androgenii 5 alfa —redusi inhibi si formarea receptorilor pentru FE. Deci in foliculul preantral,la concentratii mici androgenii isi cresc’ propria aromatizare si contribuie la formarea de estrogeni,pentru ca la niveluri mai mari capacitatea limitatt de aromatizare si fie depasitd,folicalu devenind androgenic gi in final atretic.Succesul unui folicul de a ajunge la maturitate depinde de capacitatca Iui de @ converti un mediu androgenic in medi estrogenicAndrogenii inhibind FSt-ul inhibé si formarea receptorilor pentra LiLetapa esentiald dezvoltarii foliculare Aparitia de cavitiji pline cu lichid folicular inte celulele granuloasei foliculare determina formarca foliculilor secundari sau veciculari. Cavitatile ce contin acest lichid vor conflua si vor forma antrul, formandu-se Snacest mod foliculul antral. Lichidu! folicatar contine: —, L.Glicozaminoglicani . 2.Proteine de legare ale hormonitor stexoizi 3.Concentratii mari de progesteron $i androgeni, 4 Estrogeni . Tn foliewlul antral sub acfiunea combinatd si sinergici a FSH-ului_ si estrogenilor orvste producjia de lichid folieular care se acumuleara in spotilie intereelulare dinue celulele granuloase. Acumularea lichidului folicaler constitvie 0. cale prin care ovocitul si celulele granuloase inconjuratoare poi fi hranite,intr-un ‘mediu endocrin specific pentru fiecare folical.In prezenta FSH-ului estrogenti devin substante dominante ale lichidului foticular-In abseata FSH-ului devin predominanti In condi normatle LII-ul este prezent fn lichidul folieular la ovarian.Dacd Llt-ul este prezent in plasma si in lichidut folicularjactivitates mitotica a celulelor granuloase scade,apar feaomene de degenerescenta si ereste nivelul intrafolicular al androgenilor. Pregenfa TSH-ului gi estrogenilor in lichidul folicular este esenfialA pentru a susiine crestered foliculami pe seama celulclor granuloeseFoliculul antral se caracterizeazi prin cea mai mare rata de proliferare a celulelor granuloase,cea mai mare cantitate de estrogeni si cel mai mic raport androgeni/estrogeni.Andogenii antayonizenza activitetea de proliferare a celulelor granuloase desfesuratd. sub ‘ectiunca estrogenilor gi daca persisti produe degenerari ale ovocitului primar. Sinteza de hormoai stcroizi este eompastimentatii functional. Receptorii pent LH sunt prezenfi numai in celulele tecale ale foliculului antral,iar receptorii pentnt FSH numai in celulele gramuloase ale foliculului antral.La stimularea cu LH fesutal produce androgent care pot fi apoi convertii in estrogeni prin FSH care stimuleaza aromatizarea la nivelul celulelor granulozse. Desi fiecarc, compartiment celular are capacitatea de a produce progesteron,androgent si estrogeni.activitates aromatezci este superioani in celulele ‘granuloase comparativ cu celulele tecale. Celulele granulozse sunt mai numeroase fntr-un anumit punet al peretelui foliculangi formeaza’ un mic pinten celtiar ce confine si ovocitul numit cumuius cophorus.Acesta protrizioneazé in antril folicular.Din acest moment oveeitul nui ‘reste in dimensiuni. Exist un stediu intermediar de foiieui preantral.Esie un folicul multitamelar dar patie pline cu lichid numite lacunele Call Exner incep si conflueze. Foliculul matur(De Graaf) are ca diametru 2,5 om $1 poate fi vizut ca 0 Yeziculd transparent ce deformeazt suprafata ovariantica rezultat al acumulirit de lichid, cavitatea foliculard creste in dimensiuni gi ovocital ader& Ja peretele folicular ptintr-un pedicul format din celulele granuloasei foliculare.Cum celulele granuloasci “foliculare nu se mai multiplic&iar lichi¢ul folicular continua sa se acummuleze in interiorul foliculului,eranuloasa foliculaca devine din ce in ce mai subtire(5-6 straturi ée celule foliculare). Celulele pranuloasci foliculare formeazii un strat ce tneonjurd ovocitulce vin in contact eu "zona pellucida ,devind alugite si formeaza corona radiata,ce acompaniazi ovocitul cind acesta piriseste ovanulCorona radiata poate inci prezenti si in momentul fertilizirii ovulului de cdtre spermatezoid,riméne chiar pentru un timp ia pasajul ovulului prin oviduct. fnafara granuloasei se delimitewzi 9 membran& groasa-Membrana Stawiansky. Infrastructural _ovocitul wucleul - eucromatie,nucleolet (pata germinativa)Citoplasma bogata in organite-ovoplasma. Membrana celular spre zona pellucida prezinti numerosi microvili,Celulcle epiteliale foliculare sunt bogate in organite: REN,RER aparat Golgi,mitocondri cu crise septate ji tubulacsrare picstur lipidice, corpi multivecicular-Celutele jeeil conjunctive interne,au struciura de cetule endocrine cu rol in sinteza Lormonilor stevolic,poseda REN,picaturi lipidice in cantitate micd,mitocondrii ou criste tubular. Miofibroblastele prezente fn teaca exierniau ultrastructura de fibroblast la care s¢ adaugd miofilamento(mai ales actind) filamente de vimenting gi desmin8, ATREZIA FOLICULARA Cea mai mare parte @ foliculilor ovarieai involucaza ,prin degenerescenfa celulclor granuloasci si a ovocitului, ce urmeara si fie fagocitate. Acedsta presupune incetarea diviziunilor’ mitotice din granuloasa foliculara ,detasarea celuteloc sranuloasei de pe membrana bazala si moartea ovocitului. Atrezia foliculard se produce inca tnainte de nastere si continus dupii menopauziEste foarte accontuat’ dup nastere cfind se resimte sciderea conventratiei hormonale mateme, presum si in timpul pubertati si al graviditafii ednd au loc modificasi mari cailtative si cantitative hormonale. Atrezia foliculara poate avea loc in orice ntoment al dezvolidi foliculare.E’ste un proces dinamicye maximum cénd matureazi un folicul.cand se dezvolté corpul luteal,si in gestajie Intereseaz absolut toti foliculii. Pentry foliculii primordiali ovarieni ci ¢ispar complet, mai iutéi ovocitul ji apoi celulele foliculare.Acelasi lueru se Intdmpla cu foliculii primari ,veziculari $i preantrali mici.La foliculii preantrali mari atrezia se asociaz’ eu modificari in granuloasa foliculard, unde apar spafii lami printre celulele granuloasei,iar zone pellucida se ingroase si se pliaza.Celulele suferé modificari degenerative, granuloasa devine subjire jscade numiirul de celuleadesee apar descuamiri in cavitatea foliculara. Membrana Slawianski devine mai groasa yi se numeste membrana vitroasa- sticloasa. Teaca conjunctiva intema se dezvolid foarte mult, celulele ei sintetizeaza direct androgeni.Parte din celulele tevii inteme se dezintegreaz $i formeaz cuiburi de celute intersttiaie cu rol in sintera de androgen la nivelut stramei, ‘Teaca externa apare ca o teacd de sine stititoare doar la foliculul matur.In ‘ovarul senil se gisesc doar folivuli atretic in stroma colagenizata, GLANDA INTERSTITIALA A OVARULUI In timp ce eclulele granuloass ji ovocitul involueazt tn timpul degenerdtii folicalare,celulele tesii interne in mod frecvent persisté si devin secretoare de hormoni steroizi .Aceste celule tevale active sunt denumite glanda intersttiala ovarului.Prezente ined din copilirie pina la menopauzi aceste celule secreta cantititi mici de hormoni androgeni 3 OVULATIA Procesul de ovilatie consti in ruperea foliculukii matur i eliberarea ovocitului ce este eaptat de portiunea dilatati a oviduetului.In mod uzual la femeie un singur ovul, este eliberat de ovar, rareori dows sau mai multe.Acest Iueru find responsebil de sarcinile gemelare, dact toate ovulele eliberate sunt ferilizate,Ovulatia are loc aproximativ fa jumatatee ciclului jin jure zitei @ 14 a,tatr-un ciclu de 28 alle, Stimulul il reprezinti cresterea LH-ului secretat ce hipotiza anterioard La céteva minute de la cresterea in singe a concentratiei de LH proteinele sanguine extravazeazi din capilare si venulele posteapilare si se produce edean.Existt local fa nivetul ovarulti o eliberare de prostaglandine, histamin’ , vasopresini si colagenaza. Celulele granuloase produc mult acid hialuronic si devin palide-in lichidul folicular se giseste 0 cantitate mere de estrogeni si progesteroa.Progesteronul activeaz plasminogenul care este transformat in plasmingaceasta la réndul ei permeabilizeaza meinbrana lizozomalé pentru enzime.se elibereaza colagenaza din * ‘celutete folicutare,Plasmina este deasemenea factor de inhibitie a meiozei ‘Se acumuleazi deasemenca prostaglandine. Degradcrea colagenutui , ischiemia si moartea unor celule, determina stabirea perecelui _folicular extern.Aceastea combinate cu 0 cresiere a presitiii lichidulut antral si, posibila ‘contractie a celulelor musculare,deiermini ruperea pereielui folicular, si ovulatia. Ovocitul impreuna cu zona pellucida ,corona radiata gi lichid antral foliculae priseste overut si patrunde la nivelul oviductului. ‘Tnainte de ovulatie ovocitul impreuna cu celulele coronei radiata se detaseazi de peretele folicular si foteazi liber in lichidul folicular.O indicatie a independentei foliculare in lichidul folicular este aparifia pe suprafata foliculului a stigmei in care fiuxul sanguin scade ducind la o modificare locali de culoare gi transluciditate a ‘suprafejei peretetul folicular Extremitatea oviductului dispusti citre ovar are aspect pavilionar ca numeroase prelungiri numite fimbrii.In momentul ovulatiei aceasti extremitate este in contact eu suprafaja ovarului pentes a primi ovulul cu auton migedsilor cililor si contractia celulctor musculare determina ca ovulul si intrein-infundibutul tubar unde poste fi fertlizat.Odata fertilizat ovulul poarts denumirea de zigotisi incepe segmentarea ,gi timp de cea $ zie strabate trompa werina pentu a intra in caviteton Uuterira.Dacit ovulul nu este fertlizat in 24 ore dupa ovulatie el degenereaza gi este fagocitat. i CORPUL GALBE! ups ovulate celulele granuloasei si cele ale tecii interme ce raméin in ovat vor da nagtere, unci glande endocrine temporare numita corp calben (corp luteal). Compal galben este localiza cot tn corticala ovariand gi secreti progosteron si estrogeni. Progesteronul previne dezvolterea unvi nou folioul si deci o noua ovulate. Fliberarea de lichid folicular determina un colaos al peretelui folicular si de accea el devine falduratFiuxul sanguin creste in cavitatea foliculari unde se coaguleaz’ si ulterior chiagul este invadat de fesut conjunctiv. + ‘Jn evolutia corpului galben sunt trei etape succesive: Letapa de luteinizare Teetapa de vaseulnrizatie Ul-Btapa de regresie Prima etapa se caracterizeazt prin diferentierea din celulele granulease foliculare, a celuletor luteale prin dezvolarea mecanismelor de sinter’ si seeretie de ormoni sterolici.Apare,dezvoltarea REN znitocondtri,si incluziuni lipi- dice.Celulele tele din tenca conjunctiva intern sufera accleasi modifica A doua ctapa.Se carecterizcaza prin migrarea din teaca interna si formarea de eapilare de novo printre celulete granuloasei luteale Celulele granulvase nu se mai divid dupa ovulajieele crese tn dimensiuni atingind 25-30 microni diametru.Fle formeaz 80% din parenchimul compului galben si sunt denumite celule granuloase luteinice eu caractere de eclule seerctoare de steroizi.Celulele tecii iiterne coauibuie si ete ta formarea corpului galben formand teaca luteinicd (celule tecale luteinice).Aceste celule sunt similare ca structurd cu celuiele gramuloase luteinice, dar sunt mai mici ca dimensiuni 15 microni diametra si sunt mai intens eolorate in HE. ‘A doua etapa Se caracterizeaza prin migrarea din teaca interna yi formarea de capilaze de novo printre celuicle granulcasei tuteale Capitare sanguine si limfatice din teaca intemmd patrund tn interiorul compului galben si formeaz’i o refea vascular bogat’ . Corpul galben se formeaz ca urmare « secrefici de LH.Pe mésurd ce corpul galben incepe sa secrete progesteron , acesta va avea un eftet inhibitor pe secrejia de LH, corpul galben degenerdind rapid dupi aceea.Acest efect de inhibare al, LH de catre progesteron este indirect , se face prin intermediul h i ‘Cand sarcina nu apare corpul galben evolueaza 10-14 zile gi este mumit corp galben catainenial Scdidorva Li-ului duce la involutia gi disparia lui, Cand apare sarvina ,gonadotrofinele corionice seoretete de placenta vor stimula corpul galben , ce se mentine in interiou! ovarului pana in lina a Via de sarcin El nu involucazii complet, se menjine apronpe toat’ sareina secretind progesteron-eorpul galben de sarcini.Acest corp sccreti relaxina un hormon polipeptidic ce tealizeaza o imbibitic apoast a tesuturilor conjunctive ale simfizei pubiene, facilitand parturitia, Corpul galben de sarcind este mai mare decit compul gelben menstrual, efivodatd poate sjunge la 5 em diametru. ‘A tieia etapa se ctacterizeaz’ prin picaoza la nivelul celulelor granuloasei luteale,citoplasma lor se incarea cu un pigment lipocrom ce da culoarea galbena a corpului galben.Apare un tesut conjunctiv din centrul corpului luteal ce progreseazai si substituie trepiat celulele granuloasei.Tétul se transforma apoi in corp albicans,care este 0 formatiune policiclica initiel alcatuité din benzi de colagen, apoi degenerea- ‘a biatin.Este 0 formatiune astructurata, foarte palida tn secfiune , nu are afinitate aici pentru colorantii bazici nici pentru colorantii aciziSe vede cu ochiul liber ca 0 cicattice pe suprafaja ovarului.Aceste cicatrici transforma suprafafa neteda a ovanului de la pubertate intr-o suprafata denivelati, ASPECTE FUNCTIONALE CARE STAULA BAZA ASPECTULUI HETEROGEN AL CORTICALEL OVARIENE, Funciional,aspecicle heicrogene de lz nivelul corticalei se datoreaz_unor modificiri importante: . -procesului de crstere foliculard asociat cu: . -procesul de selestie foliculaci finalizat eu: -procesul de matucare folicular’. Procesul de crestere foliculard Se derulezzi in mod continuu in toata perioada copilariei, de la nou niiscut la pubertate(in perioada adulta)pind in climacterium(perioada ce so instalewzi dup’ ultimul cielu). ul Procesul de crestere foliculard se face diferentiat ca interval de timp in functie de tipal de folieul: Pentru: -foliculprimor -foliculii primari © parte din foliculii secundari de talie mica cresterea se face in 120-150 zile. Pentru: Hiculit secundari + -foliculi preantreli -o bund parte din foliculii tertari in 65 zile. Nomirul folicalilor angajati in procesul de crestere scade cu fiecare cictu ovarian(ce se deruleazA intr-o peroada limitati de 28 zilesele debutea7 cu puberiatea si dureaza toata périoada reproductiva a femeii $i stopeaza la menopauz2). : Selectia foliculilor preovaletorii se face din poputatia de foliculi primordiali ‘ex aproximatiy un an in urmi.Decizia imediati de selectare a foliculului dominant cote luata la sférgitul fazei lutenle a ciclului precedent. Foliculul ales si evolueze este selectat dintr-un grup de foliculi mici eu éiametral de 2-5 mm.Initial foliculul ales ereste in dimensiuni ,pentra ea atunci find sjunge la diametrul de 6-8 mm,in faza foliculara precoce si se semarce printr-o setivitate intensi de mitoza la nivelul celulelor granulozse gi tecale. {in timpul unui ciclu ovarian mai mult de 20 foliculi primordiali taeep procesul de maturaredar de‘obicei un singur folicul ajunge la deplins maturitate,in timp ce la nivelul celorialti, maturarea este oprita si urmatt rapid de atrezi. ‘Numinit de foliculi care incep maturarea la fiecare ciclu pare si fie dependent de mirimea fool-ului sau rezervorului de foliculi inactiviReducarea ui, oa de exemplu dupa ovariectomie unilateral determin’ redistribuirea disponibilitatii de maturare @ foliculilor existenti. Mecenismul prin care este ales foliculul care se va matura sau stabilires numarului de foliculi care incep maturarea la fievare cicha mu sant cunoscure Ceca ce se ctnoasie Insa este ci foliculul destinat ovulatiei este recrutat in primele zile ale ciclului,restul foliculilor involuind ulterior Primul semn vizibil la nivelul folicalului recrutat este modificarea de forma.a celulelor granuloase care devin cuboidale. Nu se poate explica nici risipa aparenti de foliculi din timpul maturicii.In perioada care precede atrezia ,folicuili ovarieni au functie endocrini,eu siguranta superioara celei realizate de un singur folicul Se considera astfel eZ funetia esenfiald a foliculilor care nu ajung la maturare completa, este accea de glanda endoerini. Mecanismul care dirijeaza procesal de selectie foliculari rmine inci 0 enigmader deoarece S-2 constat c& numai foliculii cu un micromediu estrogenic au potential de crestere ulterioara ,s-a sugerat ci dezvoltarea unei enzime ,aromataza in foliculi in timpul eresterii foliculare timpurli este de important crucial pentru continuarea cresteri. Selectia foliculului care se matureazi gi suferd procestil de ovulatie este tn ‘mare masuri rezuttatul a doua ectiuni ale estrogenilor: -a.interactiumnii lor locale ca FSH-ul la nivelul foliculutai ovarian, in timp ce estrogenii zitivé asupra actiunii PSH-ului in timpul maturdrii foliculare,relafile de feed back negativ cu FSiI-al de la nivclut axului hipotalamohipofizar asiguri indeplrtarea gonadotopului ca suport pentru dezvoltarea altor foliculi ovarieni. 2 Nivelul crescut al estradiolului din faza foliculari mijlocie produce pe ling’ o supresic de FSH gi 0 séeretic de LH.Sciderea FS]L-ului hipofizar sub actiunea feed back-ului negaliv exercitat de estrogeni. determina un dectin al aciivivail aromatazei dependente de FSH si limilesza productia de estrogeni in foliculii mai putin matucati.Chiar dacdi ua folicul mai pujin maturat are 0 concentrafie, mare de estrogenisciderea FSH-ului detemmin& intreruperea proliferisii gi funcfiei celulelor granvloasc,antrendnd conversia spre androgen si modificarile atretice reversibile.Primul ‘eveniment care se produce in atrezia foliculara este sciderea recepiorilor pentru FSH in siratul granulos. Selectia antreneaz numai foliculli antrali.Dureazi 10 zileUn folicul este selectat pentra ficcare ciel ovarian,altemativ dint-un ovar 9i din celalalt.Diametrul foliculului antral este divect proportional cu cantitatea de lichid folicalar. CICLUL OVARIAN rioada reproductivi, se desfasoar’ modificiri ciclice Ja nivelul ovarului ce formeaza ciclul ovarian cu durata de 28 zile.Acesta se subdivide in 2 faze in raport cu ovulatia : FI faza preovulatorie(faza foliculara) si faza postovulatorie(Faza luteala).Ciclul ovarian este controlat direct de axul hipotalamo- hipofizo-ovarian.Hipofiza anterioara -lobul anterior-pars cistalis_controleazzi evenimentele din ciclul ovarian prin sinteza xi secrefia de hormoni gonadotrop #SU numit si filotropina.Este secretat de celule bazofile din hipofiza anterioaraAre drept celule finti, celulele Zoliculare ce au receptori de membrand.Ca urmare a cresterii aivelulului plasmatie de FSH se exprimi pe supralala celulelor liale foticulare o cantitate erescuta de receptori,.ceca ce va determina un proces de activare a unei enzime aromataza, ce intervine in etapa finala a sintezei de hormoni ovarieni.Hipotiza controleaz cresterea foliculara,selectiagi determina cregierea ¢e homoni estrogeni in lichidul folicubar gi in felul acesta este demarata maturarea. Lii-lutropina,descareati de celulele bazofiledin hipofiza anterioariiNivelul plasmatic maxim este cu citeva ore Inaintea ovulajiei,apoi scade treptat tn faz luteali(ciferit de FSH care se mentine iif platou dupa eate creste iar).Via receptori de suprafali exprimati pe celulele tecaleconjunctive ale tecii foliculare inteme,controleaza aici biosinteza de hormoni androgeni pina la stadiul de androsteadione,ce traverseaza membrana Skwiaaski,si apoi esie aromatizat la cesirogeni de care celuicle foliculare FSL1 dependente. in celulele foliculare preovulatorii se secretd- 0 cantitate mica de progesteron.Prin receptorii exprimaji pe suprafata celulelor tecale luteinice si granuloase Iuteinice,in corpul luteal ,Na coatrola in faza luteal’ activitatea sa si apei Dbiosinicza de progesteron direct de celulele granuloase La sfarsitul fazei luteale LH-ul este scazut si FSH crescut,atingind valoarea maxima in cielul urmator.Acei foliculi ce ating maximum de conceatratie de FSH in lichidul folicular vor ff sclectaji pentru a deveni maturi.Pe baza androstendionului se sintetizeaz direct androgeni ce reprezinti un stimul pentru nesclectarea foliculilor respectivi si involutia, FSH este maxim in faza proliferativa si este controlet direct de hipotalamus prin ceninul tonic i central ciclio(care exista mumai la fee). Contrul tonic descarcd hormoni reglatori numiti liberine (gonadoliberine): folilibering si luliberian Contrul ciclie care existi numai la femei este responsebil de nivelul maxim al FSH-ului si LH-uluiEste localizat in hipotalamusul anterior in nucleul De la pubertete si tn toata a suprachiasmatic si preoptic.Este influentat in special de sistemul limbic.Controleazai gi mentine varfal de FSH in faza proliferativa si de LH in pericada preovulatoric. Regiarea se fice prin feed beck negativ ,in functie de nivelul plasmatic al estrogenilor gi progesteronului ce actioneazi pe hipofizi satt_pe hipotalamus Mai existi un feed back scurt in hipotalamus' inte cei doi contri-Tot prin feed back negativ este controlat nivelul plasmatie at progesteromultt Prolactina este inhibati de nivelul crescut al estrogenilor si progesteronului prin conexiune inversi.Hipotalamusnl controleaza descarcarea de prolactind din hipofiza nterioara prin prolactostatina(hormon inhibiter). ‘Cresterea foliculara este controlata in special de FSH ~ prin receptorii de pe suprafata celulelor foliculare. FSH-ul stimuleazi arometaza ce duce la sinteza de estrogen. LiLul -prin receptorii de pe celulele tecale stimuleazi secrefia de androgeni.Dac& androgenii se secreti tn cantiviti mici ,se stimuleazit cresterea folicalaraDaca ci se secreta in cantititi mari cresterea siopeaza si se induce atvezia folicularkFstrogenii actioneaza local sinergic cu FSH-ul si antagonie cu progosteronal. : Pentru realizarca ovulatici celulele granuloase. trebuie si posede receptori penta LH. Mecanismul inifial utilizeazai FSUL-u si nivelal erescut de estrogeni FSH- ul induce aparitia de receptori pentru LH.in celulele granuloase ale foliculilor antrali mari Li-ul care apare ca rispuns la feed back-ul exercitat de estrogent poate induce formarea propriilor reeeptori la nivelul celulelor granuloase "Actionind la nivelul lor LH-ul stimuleaza luteinizarea celulelor gramuloase care vor produce in foliculul dominent gi cantitiyi mici de progesteron. Cresterea progesteronului poate fi detectati din ziua a 10 aa ciclului ovarian si desi ea este mich preovulator,are rol fonrte important facilitind feed , back-ul pozitiy al estrogenilor. Cand restul foliculilor incep si involueze,celulele tecale se reintowe fa origine,redevenind 0 componentd a tesutului stromal,pastednd totvgi capacitatea de a raspunde la stimulul LH prin productia de estrogeni.Cresterea ‘esutului stromal in faze, foliculard tardiva se insoteste de un nivel erescut al androgenilor piasmaticiin special pentru androstendion gitestesteron. TROMPA UTERINA Sau oviduetul este un conduct muscular cu o mare mobilitate misurénd cca 12 em lungime.Una dintre extremititi se deschide in cavitatea peritoneal, in apropierea ovarului.Cealelt# treee prin peretele utorul gi se deschide in cavitatea uterina. Din punct de vedere anatomic tuba vterini prezinti 4 zone: zona pavilioari(infindinbul), zona ampular3,zona istmica si zona intramure! Extremitatea liters a oviduetului are un capit franjucat, frarjurile purtind denumirea de fimbri. - Peretele oviductului este formet cin trei straturizmucoasa,musculara si seroasa, Mucossa are falduri longitudianle ce sunt mai numeroase ia_ zona pavilionard si ampulard, se redue in zona istmicd si sunt absente fn zona intramural unde mucoasa este netediin secfiunc tansversali Iumenul ampulei are aspect “ abirintic Faldurile sunt ramificate , dar mi se anastomozeaza , intre ele,delimiteaz’ + miei fonestre care comunied inte ele Bpitetial ve delimiteaza mucoasa spre lumen esie simplu columnar si contine oud tiputi de celule: celule ciliate ji celule seeretorii : Epiteliul mucoasei tubare sufera modicari in raport cu etapele eiclului ovarian, astfelin faza preovulatorie ( sub influenja hormonilor estrogeni) epiteliul simplu cilindsic din siructura mucoasei are aspect de pseudostratificare,’ Celulele ciliate se ingramadesc in special spre capitul ovarian al tubei uterine, unde reprezinta aproximativ 60-80 % din populatia cclulari. Ia schimb spre zona istmicd si intramural, ele reprezinti doar 25% din populatia celular’ dar predomina cetule seeretoriiSub influenia estrogenilor, dup& mensteuatic, sau dupa delivrenja, celulele epiteliale din siructura mucoasei crese th tnaliime si devin mai ciliate, aceste cetule at ‘cea mai mare inaltime in preajma ovulatiei, dupa ovulatie ele se scurteaza, si isi pierd din cili. Acest fenomen se petrece ca umare a actitnii progesteronului. Celulele secretorii sunt mai scurte, au polul apical rotunjit cu microvili, cle secret un fluid apos care esic bogat In potasiu si ioni de clot, confine deasemenea proteine setice, inclusiv imunoglobuline Cilli bat spre wer, detemninind miscarea peticulei de lichit viscos de la suprafata .Acest lichid este in cea mai mare parte produsul de secretie at celulelor seeretorii dintre celulele eu cili.Aceasta seeretie are funcjie nuttitiva gi protectoare pentru ovul $i promoveaza capacitatia spermatozvizitor. Mipcarea petivule’ seoretorii de Ia suprafaja mucoasei in colaborarea cu contractiile muscularei ajuta la deplasarea ovuluiui sau a produsului de conceptie citre uter.in acelasi timp impiedica deplasarea germenilor din cavitatea utering eitre cavitatea peritoneati. S-au mai descris deascmence alte doud tipuri de celule epitetiale: celule Peg si celulele bazale de rezetva. Celule Peg sunt considerate celule secretorii precursoare, iar celulele de rederva bavale s-a ardiata fi celule iniraepiteliale ale seriei licafoide Corionul( Lamina propria) este format din fesut conjunetiv lax, lipsit de glande, cu vase de calibra mare, care impreunii cu gele din tunica musculara se dilata, devin turgenscente, ceca ce-l conferd 0 oarccare rigiditate i distensie , fecilitind ‘contactul cu suprafaja ovarului pentru 2 Capia ovulul. Oviduetul capteaza ovulul expulzat de lier Lumenul ei este un mediu adeevat pentru ferlilizare, iar secre la nutrirea embrionului in timpul primetor faze de dezvoltare. conduce citre le sale coatribuie In cazurile anormale de sarciné extrauterind cAnd saccina se implantewz in trompa uterina, lamina propria reacfioneaza ca si endometrul, predominand numervase celule deciduale. Dia cauza diamierului mic, oviductul nu poate permite dcevoliaca unci sarcini pina la termes, si se mupe.cu hemoragic, care necesita interventie chirurgicala de_urgenta, alicori poate evolua catre un avort tubar, embzionul putind fi expulzat in cavitatea peritoneala, ‘Tunica muscular este formd din muschi neted dispus in dow stratus: cireular inter 3i longitudinal exicm. {a zona intramurala se gaseytc gi al treilea strat muscular. Tunica musculara este deci mai groasa in zona intramurald si istmica, si mai subtire in zona ampulara si pavilionard ‘Seroasa , este reprezentat de mezoteliul peritoneal UTERUL Este un orgen cavitar-cale genitala feminind.Jocatizat tn pelvis ge linis mec ingpoia vezicii urinare, $i inaintes rectului-Are formé de per’, lovalizat 2a pari: mai dilatatd tn sus. Din puct de vedere anatomic i ve deseriv uel perjisni ccorput erin > isumal uterin + colul uterin Partea corpului ulerin cuprinsé intre cele doua ostium tubare se mmesia utern.Din cosiderente de ordin practic corp si istmul uiarn se sti Peretele uierin ta nivelul corpului este relativ gros si este format endometrul- mucoasa uterins, miometrul- musculara uterina gi seronsa sais adveotices, in funetie de componenta Iuaté in diseufie-Mocoasa isunulki uterin este mai subxre, sete mai pujia sensibila ta actiunca hormonilor ovatieni si este practic din punct de vedere structural un hibrid endocervical-endometril. Perimetrulreprezentat de mezoteliul peritoneal, alcdtuit din epitelin pavimcentos agezat pe o membrana bazal. Miometrul ( Mis+ muschi metra= uter) este tratu! cel mai grossa uteri ‘este alcituit din benzi de muschi neted separate de tesut conjunciiv. Aceste bandefste formazi 3.4 straturi sau pituri foarte slab definite . Straterile intem si extern sunt sleatuite din fibre museulare eu orientare in principal longitudinalt parslele cu ax Jung al organului dar si cu dispovitic cizculard.Stratul mijiceii esie ce} mai yros si ate fibrele musculare dispuse circular gi hellcoidal(oblic-spiralat}.contine vase d= sénge de calibru mere(vasele arteriale arcuate) de calibri: mare.O caracterstiea demna de luat in considerate este of media arterelor se continu Rir8 o limite neta eu fibrele musculare ale miometrului, avestora deci te lipseste adventives, in timpul sarcinii ‘lane uss print fra mare de cetera rer al higerizebipetofe cresterea numinilui si mirimii fberelor musslare). [n timpal sarcinii reulte fibre rmusculare au activitate de secrete gi sintezai de proteine ex :volagen, promovand cresterea conjinutului in colagen.Cresterea miomeirul ealizaid yi prin fenomene Ye metaplazie a celulelor conjunctive. Dupa sarcind existé o distrucke siare de fibre musculare netede, reducetea in marime 2 allore uematd de o degradare ‘enzimatica a colegenului, Endometrul Din punct de vedere functional este impsiit in: ‘Stratul bazal sau prafund: Este zona profind’ , In contact ea miometrul ce contine partes profunda a glandelor uterine ce 30 pot ramifica la acest nivelsi o siroma conjunctiva densi, axiala(dispusd tn virtejuri) imediat adiacenta miometrului, Cracteristic este faptul ca Jonctiunea cu miometrul este neregulaté,fascicule din muschial neted si endometnul bazal se intepatund sf se imbina la acest nivel Glandele uterine cu partea lor bezala pot patrunde Ia nivelul miometrulu, dnd uneorfalsa impresfe c& tesutul enxiometrial este infiltrat patologic tn interioral miometraai. Stratul bazal al endometrului desi nu suferé-isihuenja hormonilor ovarienicl are in rol fundamanial .in steuctura si functia endometralui, consttuind rezerva ‘eelulari,care va refuce endometrul in faza proliferative, dup indepirtarea siratului funcjional,in timpul menstruajci sau dup curota. implu Se eee L: — ae ~cloments de natura epitclalaepiel de acoperire si epiteliy ‘landular) ~lernente conjunctive(stromale si vasculare), a gigmens componente,in perioadareproductva le-alungul ui cata seeometiel nial, proliferercd sineronapoi se diferemiaes si im final se dezintegreaza la intervaie lunare (28 zie) Elementete epiteliale aun mbrezeniate de epitelnl do acoperze si cptelia glandular pital de intelon noo itcin simpla ciindsic seca pe 0 membrand basal Geese Uieciorul eorionulbi invapinir, fonmind glandele sau ctiptele uterine, care sunt Bande tubule simpl.cauramificarrmifearea facandicsede eum fendometrut bazal. Abitepiteliul do scoperrs ts epiteliul glandular prezinti mai multe ‘ipuri de eclule: ‘celute de tp prolieratv sau bazal-tipul de celile provente exdometrul functional sau bazai sunt aproape similare morfologie Sant sett itoplasma usor Decofila, Pufind cantitativ, cu nuclei alungitt, activiscucromatici, cu Gmelin fatale supraunitar Aceste ceale a tendingd In poewloctauioa, ePitetiul de acoperire.cit si in glandele uteri a Btandle sun depts eu lamers ings incepind an pontees ee proliferative si proliferative tardiva, precum gi Prezint un inalt grad de rasucire,dar nu se ramificd. Tabloul morfologic culmincazi cu aspectul in “dinji de flerdstrau”al glandelor in timpul fizet ‘Secietorii tardive gi meusraale, n Eleroentele conjunctive Stmeuiile mezenchimale ale eadometrului sunt reprezentate de: -elementele stromale -elementele vasculare Stoma conjunctivi este un jesat conjunctiv lax ex fest speciale-esut conjunctiv lax spinocelular-in care predomin’ componenta celulari dispusi in fasciewle "vartejuri” in jurul glandelor si vaselor de singe, subsianga fundamental ste pufind cantitay, iar fibrele conjunctive sunt reprezcatate de fibrcle de reticulind. Components selulara -Celula stromata endometriatd, principala este celula de tip fibroblastic a carei morfologie variaza mult tn funfie de stadiul cicllui tienstmual.in timpul fazei proliferative precoce,aceste celule ax citoplesma putin, slab diferentiatd, nucleu dens alungit.Cum ciclul avanseaz& .celulele stromale devin mai alingite si se imbogitese in citoplasma care la ME apare inciceata cu organite de sintez’ a colagenulu.(reticul endoplasmic ragos, ribozomi, mitocondrfi, complex Golgi). Catre sfirgtul fazci secretori, fibroblastele din jural formafiunilor vasculare se hipcrvoftazt, devin miei rotunjite, sav poligonals, limitele citoplasmatice sunt neteitoplasma este mai abundenti jeozinofili cu nuclei veziculosi , euctomatici .Aceasta transformare stromal este denumita decicualizare cind este dezxoltataintegral(cum este in timpul sarcinii) si denumita predecidualizare cénd se dezvoltd parfiaKcum este in tirapul fazei sexretori tirzii a ciclului menstrual) Din punct de vedere ultrastructural citoplasina aburdenta a celulelor deciduale este popalst de RER dilatat ,aparat Golgi si mitocondrié miei distinct. -un al doilea constituent eslular stromal jin mod particular in faza secretorie tardivi ecto celula granulecitaré stromalidiferits de glanulocitele cu origine medulari. Prin studii imunohistochimice , sa dovedit ci aceste celule sunt fie rmacrofage, fic © subpopuiatic de limfocite T. Neuirofilul obisnut tipic este prezent normal imediat premestrual si menstrual. -Un al treilea clement celular stromal este celula spumoasi sau xanlomatoasa. Acesie celule au nucleul reniform si citoplasma abundent vcuolizati .avnd un confinut mare de lipide. Originea acestor celule a fost mult disputati @alienbach-Hellweg,1965,Dallenbach-1974), considers cé originea lor este mai

    S-ar putea să vă placă și