Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

PROIECT
INSPECTIA CALITATII
IMBINARILOR SUDATE
DEGAZOR TERMIC

Student: Dobrin Nunut Nicusor


Grupa:631 CA
Facultatea : IMST

Anul universitar 2014-2015


1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Cap.1 Formularea temei


Sa se intocmeasca tehnologia de inspectie a produsuluiDegazor termic n
condiiile implementrii n organizaie a unui sistem de management al calitii conform
cu standardul SR EN ISO 9001 : 2000".

Cap.2 Analiza produsului


2.1 Rolul functional
Degazorul termic al carui scop este acela de a asigura temperatura
favorabila a apei de alimentare, pentru cazan si de a diminua coroziunea
sistemului tehnologic. Fenomenele de coroziune ale partii aflate sub presiune se
datoreaza, in principal, gazelor dizolvate in apa de alimentare a cazanelor,
respectiv bioxidul de carbon si oxigenul. Stratul protector de magnetita este
distrus cu rapiditate de catre oxigen. Acest strat, aderent si continuu, este
transformat in oxid feric hidratat, cunoscut drept rugina.
O data ce stratul protector a fost intrerupt, fenomenul ia amploare,
deoarece este formata o zona activa, unde metalul are rolul de anod, iar in
solutie trec ionii de fier. Fierul este scos din pasivitatea electrochimica, prin
prezenta bioxidului de carbon, care face ca pH-ul din zona sa fie redus. Viteza de
reactie creste, ca rezultat al presiunii si a temperaturilor ridicate din circuit. Totul
duce la o coroziune a suprafetei metalice, fenomen care se extinde o data cu
distrugerea treptata a stratului protector. Metale precum nichelul sau cuprul
conduc la o coroziune mult mai rapida, care se manifesta in profunzimea
metalului, sub forma de ciupituri. Astfel, rezistenta mecanica a metalului scade
foarte mult.
Functionarea unui degazor termic duce la cateva probleme de exploatare.
Daca nu exista abur de joasa presiune pentru degazarea termica, reprezinta o
problema prepararea aburului. Temperatura din degazor este bine sa fie putin
mai mare decat cea de fierbere a lichidului, pentru a realiza o degazare corecta.
2

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Intr-o coloana de tip clopot cu gura directionata in jos are loc degazarea propriuzisa.

2.2 Componentele produsului:

-Rezervor de degazare;
-Tub de coloan de siguran sau supap de
siguran;
-Regulator de nivel;

-Regulator de presiune;
-Manometru i termometru;
-Panou de comand.

a-rezervor de apa de alimentare; b-degazor; c-instalatie de fierbere


suplimentara; d-conducta de barbotare; e-conducta de condensate secundar;fconducta de egalizare a presiunii.

2.3 Materiale folosite


Materialul de baza din care este fabricat produsul este un otel nealiat
P355GH.
Compozitia chimica a materialului de baza se regaseste in tabelul 1:
3

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Tabelul 1
C
0.10.2
2

Si
ma
x
0.6

Mn
1.1
1.7

Ni
ma
x
0.3

P
max
0.02
5

S
max
0.01
5

Cr
ma
x
0.3

Mo
ma
x
0.0
8

V
ma
x
0.0
2

N
max
0.01
2

Nb
ma
x
0.0
2

Ti
ma
x
0.0
3

Al
ma
x
0.0
2

Cu
ma
x
0.3

Cr+Mo+Ni<0.
7

Proprietati mecanice ale materialului de baza se prezinta in tabelul 2:


Tabelul 2
Grosimea
16-40 mm

Rezistenta la
curgere
>=345 MPa

Rezistenta la
rupere
510-650 MPa

Alungirea(A5)

Rezilienta

>=20%

>=27J

Are o utilizate pe scar larg n ntreaga industria petrochimic , P355GH este


o marc de oel pentru vase de presiune a a cum se specific n (EN10028 ), care a
nlocuit British Standard i echivalenii standardului DIN .
Acest oel normalizat este folosit la nivel mondial de ctre fabrican i de vase
sub presiune sudate , cazane industriale i schimbtoare de cldur i este proiectat s
funcioneze bine n serviciu temperatur ridicat.
2.4 Tehnologia de fabricatie
Procedeul de obtinere a semifabricatului tabla,este laminarea.Schema de princiupiu a
procedeului se prezinta in fig.1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Fig.1 Schema de principiu la laminare


1 - semifabricat; 2,3 cilindrii; 4 - produs laminat.

In procesul laminarii materialul este prins si antrenat intre cilindrii laminorului


datorita fortelor de frecare care iau nastere intre suprafata metalului si suprafata
cilindrului. In zona de material cuprinsa intre cei doi cilindri, numita focar de deformare,
are loc o reducere a sectiunii materialului initial si cresterea lungimii si latimii. Inaltimea
finala a semifabricatului este egala cu spatiul dintre cei doi cilindri.
Procedeul de obtinere a semifabricatului teava ,este extrudarea.Schema de
princiupiu a procedeului se prezinta in fig.2

Fig.2 Schema de principiu extrudare


a-extrudare direct; b-extrudare invers; c-extrudare combinat.
1-semifabricatul iniial; 2-camera de presare; 3-poanson; 4-matri; 5-suport matri;
6-produs extrudat.
Extrudarea const n trecerea forat a materialului, datorit unei fore de
compresiune, printr-o matri a crei deschidere este profilata i de seciune mai mic
dect a materialului semifabricat.
Procesul de extrudare are loc n 4 (patru) faze:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

1. Presarea pn la umplerea complet a orificiului matriei. n aceast fazfora de


extrudare crete de la zero la valoarea maxima.
2. nceputul curgerii prin orificiul matriei
3. Curgerea metalului prin orificiul matriei.
4. La sfritul cursei pistonului semifabricatul este complet deformat, iar fora
se reduce la zero.
2.5 Cerintele beneficiarului.
Respectarea datelor de intrare si iesire.
2.6 Caseta de identificare a produsului
Nume produs
Cod produs
Material
Starea suprafetei
TT/fara TT
Dimensiuni
Beneficiar
Cerinte special ale beneficiarului

Degazor termic
FTG 50/15
P355GH
Cea indicata pe desenul de executie
TT(Detensionare)
Griro
Respectarea cotelor de intrare si iesire

Cap.3 Defecte posibile


3.1 Defecte specific materialelor folosite
Aceste defecte au la origine o anumita comportare a materialului in raport cu
tehnologia de fabricatie.

Principalele defecte de material sunt cele datorate laminarii si anume:


-

Defecte de suprafata;
Abateri geometrice si de masa;
6

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Defecte de structura;

3.2 Defecte introduse de tehnologia de fabricatie


Aceste defecte apar datorita aplicarii tehnologiei de fabricatie
-

Fisuri;
Goluri(sulfuri sau pori);
Incluziuni solide;
Lipsa de patrundere si de topire;
Defecte de forma(crestaturi);

3.3 Defecte induse de exploatare


Defectele induse de exploatare sunt acele defecte are ulterior pot afecta partial sau
total buna functionare a produsului:
-

Lispa de etanseitate;
Abateri de la pozitia reciproca corecta a suprafetelor;

Tabel 1
Grosime
Denumirea

Nr. Referin ISO 6520-1


pies

imperfeciunii

Reprezentarea imperfeciunii
t(mm)

Dimensiunile maxim admise (mm) n funcie de tipul


de mbinare,grosimea materialului de baz i nivelul
de acceptare prescris

Observaii

Imperfeciuni de suprafa
Fisur

100

0,5

Nu se admite

Nivelurile B,C,D

0,5

Nu se admite

Nivelurile B,C,D

104

Fisur n crater

2017

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
t(mm)

0,53

mbinri cap la
0,5 0,8 1,0 1,4 1,8 2,0 2,4 2,8 3,0 cap(BW) i n col
(FW).

d niv.B

Nu se admite

d niv.C

Nu se admite

d niv.D 0,15 0,24 0,3 0,42 0,54 0,6 0,72 0,84 0,9 d 0,3s(a)
mbinri cap la cap
t(mm)

Por de suprafa

10

12

15

18

20

(BW) i n col(FW)
>3

d niv.B

Nu se admite

d niv.C

0,8 1,0 1,2 1,6 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 d 0,2s(a),max.2

d niv.D

1,2 1,5 1,8 2,4 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 d 0,3s(a),max.3

t(mm)

0,5 0,8 1,0 1,4 1,8 2,0 2,4 2,8 3,0

h niv.B

Nu se admite

h niv.C

Nu se admite

0,53

h niv.D

2025

t(mm)

0,1 0,16 0,2 0,28 0,36 0,4 0,48 0,56 0,6 h 0,2t
4

10

12

15

18

20

Retasur deschis
n crater

h niv.B

Nu se admite

>3

Lips de topire

401

h niv.C

0,4 0,5 0,6 0,8 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 h 0,1t,dar max.1

h niv.D

0,8 1,0 1,2 1,6 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 h 0,2t,dar max.2

0,5

Lips de ptrundere 402


la rdcin

Nu se admite

t(mm)

10

12

Numai pentru
15 sudurile cap la cap
dintr-o parte

h niv.B

Nu se admite

h niv.C

Nu se admite

h niv.D

0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,6 2,0 2,0 2,0

0,5

Nivelurile B,C,D

Imperfeciuni scurte
h 0,2t,dar max.2
Cresttur continu 5011-se cere trecere cu racordare

0,53

mbinri cap la cap


t(mm)

(BW) i n col(FW)

5012-nu se consider imperfeciune


h niv.B

sistematic

Nu se admite

h niv.C 0,05 0.08 0,1 0,14 0,18 0,2 0,24 0,28 0,3 h 0,1t
t

Cresttur
intermitent

0,5 0,8 1,0 1,4 1,8 2,0 2,4 2,8 3,0

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
h niv.D

0,1 0,16 0,2 0,28 0,36 0,4 0,48 0,56 0,6 h 0,2t
mbinri cap la cap

t(mm)

10

12

15

18

20
(BW) i n col(FW)

>3

h niv.B

0,2 0,25 0,3 0,4 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

h 0,05t,dar
max.0,5

h niv.C

0,4 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

h 0,1t,dar
max.0,5

h niv.D

0,8 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 h 0,2t,dar max.1

t(mm)

0,5 0,8 1,0 1,4 1,8 2,0 2,4 2,8 3,0

h niv.B

Nu se admite

0,53
h niv.C 0,05 0,08 0,1 0,14 0,18 0,2 0,24 0,28 0,3

h 0,1t.Imperf.
scurte.

h niv.D 0,25 0,28 0,3 0,34 0,38 0,4 0,44 0,48 0,5 h 0,2mm+0,1t
Cresttur la
rdcin

5013-se cere trecere cu racordare

t(mm)

10

12

15

18

20 Imperfeciuni scurte

0,2 0,25 0,3 0,4 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

h niv.C

0,4 0,5 0,6 0,8 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 h 0,1t , dar max.1

h niv.D

0,8 1,0 1,2 1,6 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 h 0,2t , dar max.2

>3

Supranlare
excesiv

b(mm)

502-se cere trecere cu racordare!

Convexitate
excesiv

10

12

15

18

20

0,5

h 1mm+0,1b,
h niv.B

(sudur cap la cap)

h 0,05t, dar
max.0,5

h niv.B

1,4 1,5 1,6 1,8 2,0 2,2 2,5 2,8 3,0


dar maxim 5mm

b(mm)

503-se cere trecere cu racordare!

10

12

15

18

20
h 1mm+0,1b,

h niv.B

(sudur n col)

1,4 1,5 1,6 1,8 2,0 2,2 2,5 2,8 3,0


dar maxim 3mm

0,5

h 1mm+0,15b,
h niv.C

1,6 1,75 1,9 2,2 2,5 2,8 3,25 3,7 4,0


dar maxim 4mm
h 1mm+0,25b,

h niv.D

2,0 2,25 2,5 3,0 3,5 4,0 4,75 5,0 5,0


dar maxim 5mm

Limitele imperfeciunilor sunt incluse n tabelul precedent..Aceste limite se aplic unei suduri
terminate i pot fi n egal msur aplicate i straturilor intermediare de execuie.
9

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Dac pentru detectarea imperfeciunilor

se utilizeaz o alt metod dect examinarea

macroscopic,trebuie luate n considerare numai imperfeciunile detectate la o mrire egal


sau inferioar de zece ori(10x).
Imperfeciunile sistematice sunt admise numai n nivelul de calitate D , sub rezerva c alte
cerine din tabelul de mai sus sunt satisfcute.
Oricare dou imperfeciuni alturate , separate printr-o distan inferioar celei mai mari
dimensiuni ale imperfeciunii mai mici , trebuie s se considere ca o singur imperfeciune.
mbinrile sudate , n mod normal , trebuie evaluate separat pentru fiecare tip de
imperfeciune.A se reine c nu exist mbinare sudat fr imperfeciuni!.

Cap.4 Metode de examinare posibile


Metodele de control pot fii :
- Distructive ;
- Nedistructive ;
4.1 Metode de control distructiv sunt :
Analiza metalografica consta in examinarea macro si microscopica a metalului depus,a
ZIT-ului si a materialului de baza,in scopul punerii in evidenta a structurilor si constituientilor
metalografici ai imbinarii sudate.
Analiza macroscopica si microscopica,unde se pun in evidenta fisuri,incluziuni solide
goluri,lipsa de topire si de patrundere se realizeaza pe probe pregatite.
Controlul distructiv se face pe epruvete prelevate din imbinare, din piese
apendice sau executate special pentru incercari. In cazul probelor executate special,
conditiile de executie trebuie sa fie identice cu cele aplicate constructiilor
caracterizate.

10

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Prelucrarea epruvetelor se face numai prin aschiere, totdeauna perpendicular


pe directia de depunere a metalului de adaos. Epruvetele se trateaza termic, inainte de
prelucrare, numai daca constructia sudata este tratata termic.
Epruvetele trebuie sa fie plane, indreptarea nu este admisa.
Pentru fiecare incercare se iau cate 3 epruvete sau numarul de epruvete indicat
in documentatie.
Incercarile mecanice distructive la care pot fi supuse imbinarile sudate sunt:
- incercarea la tractiune - se determina rezistenta la rupere a sudurilor;
- incercarea la indoire - se determina capacitatea de deformare plastica a
imbinarilor sudate, prin gasirea unghiului de indoire pana la aparitia primei fisuri
si alungirea medie la indoire;
- incercarea de rezilienta - se obtin rezultate care servesc la aprecierea
tenacitatii diferitelor zone ale imbinarii sudate, in cazul solicitarilor dinamice ale
acesteia;
- incercarea de duritate - se determina duritatea metalului depus din metalul
de adaos, in zona influentata termic si in metalul de baza, dupa anumite metode
(Vickers, Brinell, Rockwell);
- incercarea de aplatisare - se determina capacitatea de deformare a
imbinarilor sudate din tevi longitudinale;
- incercarea la forfecare.

4.2 Metode de control nedistructiv

11

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Se cunoaste faptul ca nu exista o metoda de control care sa depisteze toate


defectele,din acest motiv se lucreaza cu un complex de metode de control din care nu
trebuie sa lipseasca examinarea optico-vizuala asociata cu un control al formei si
dimensiunii produsului.
Alegerea metodelor de control se face in urma unei optimizari.
Dintre criteriile de optimizare amintim:
-

aplicabilitatea metodei;
sensibilitatea metodei;
echipamente necesare;
productivitate;
calificarea personalului operator;
material consumabile;

Se intocmeste tabelul 4.2.1 tabel in care fiecarei metode i se acorda o nota in functie de
aplicabilitatea in raport cu defectele pe care trebuie sa le depisteze.
Tabel 4.2.1
Defecte

Fisuri

Pori

Incluziuni

Metoda de
control
12

Topire

Defecte de

excesiva

forma

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

OV
RP
US
LP
ET

3
3
2
3
2

2
3
3
2
0

0
3
3
0
0

3
3
2
0
0

3
2
0
1
0

Legenda
Metode:
OV-examinarea optico-vizuala;
RP-examinarea cu radiatii penetrante
US-examinarea cu ultrasunete;
LP-examinarea cu lichide penetrante;
ET-examinarea etanseitatii;
Note:
0-nesatisfacatoare;
1-satisfacatoare;
2-buna;
3-foarte buna.

Controlul optico-vizual (OV)


Controlul vizual este inspectarea atenta a suprafetei cusaturilor sudate si reprezinta cel
mai important procedeu de control.Controlul vizual permite obtinerea unei prime impresii
despre calitatea cusaturii sudate.Desii nu se pot constata imperfectiuni interioare,cele
constatate la controlul vizual pot duce deja la respingerea unei cusaturi.
Acest tip de examinare se poate realiza i cu ochiul liber i se numete control
vizual, sau cu ajutorul unor aparate optice, n acest caz numindu-se examinare optic.

13

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Modalitati de examinare vizuala:


A-cu ochiul liber:
- ochiul este mai sensibil la lumina galben-verde;
- intensitate luminoasa adecvata: 800-1000 lux;
- tehnicianul poate lucra maxim 2 ore;
- se pot detecta: coroziuni, fisuri (forma si orientare), porozitati, defecte in
cordoane de sudura; - rezultatele pot fi de real ajutor pentru alte controale de tip
NDT.
B- cu instrumente optice:
- instrumentele optice permit marirea imaginii defectului si inspectarea unor zone mai
putin accesibile;
- este necesara cunoasterea tipurilor de defecte ce pot sa apara si zonele in care ar
putea fi intalnite; - suprafetele de inspectat trebuie curatate;
- microscop; - boroscop: pentru inspectia cilindrilor de diametre mici, a incintelor din
structuri complexe; aria examinata este de aproximativ 25 mm in diametru si se afla la o
distanta de 25 mm de sursa de lumina; exista diverse modele cu diametrul de 2.5-19
mm si lungimea de cativa metri.
- endoscop: sistem optic superior boroscopului, sursa de lumina de intensitate mai
mare; suprafata de examinat poate fi la distanta de 4 mm sau mai mult; lungimea = 100
1500 mm, diametrul = incepand cu 1.7 mm.
Controlul cu lichide penetrante (LP)
14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Controlul defectoscopic nedistructiv cu lichide penetrante se bazeaza pe


proprietatea unor lichide de a umecta suprafetele corpurilor solide si de a patrunde in
cavitatile defectelor acestor suprafete.Intrucat patrunderea lichidelor in interiorul
defectelor are loc prin capilaritate,metodele de control cu lichide penetrante sunt
cunoscute si sub denumirea de metode capilare.
Etapele principale:

Curatarea si uscarea suprafetei pentru un control fara interpretari eronate;


Lichidul trebuie sa aiba timp suficient sa penetreze in fisuri, uzual minim 20-30

min;
Lichidul in exces se curata de pe suprafata;
Aplicarea developantului pe suprafata permite identificarea fisurii (aici ramane

lichid penetrant);
Inspectia se face la lumina obisnuita, UV sau laser.
Metoda permite determinarea discontinuitatilor deschise de pe suprafata pieselor

(vase sub presiune, conducte, suduri, etc). Informatia obtinuta se refera la forma,
marimea si orientarea defectului.

Controlul cu radiatii X
Acest control consta in iradierea cordoanelor de sudura cu radiatii penetrante X.
Avantaje: - cantitatea si calitatea radiatiei reglabile;
- calitatea imaginii ridicata;
- la deconectare aparatului dispare radiatia;
Dezavantaje: - marimea instalatiei;
- mai putin adecvat pentru expuneri centrale;
15

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

- piesa trebuie sa fie accesibila din ambele parti.


La acest procedeu exista posibilitatea de a dovedi pe produs calitatea controlului.Pentru
aceasta se aseaza pe partea opusa a filmului a piesei de controlat,un indicator de
calitate a imaginii.

Cap.5 Metode optime de examinare


5.1 Criteriul A/R (Acceptare/Respingere)
5.2 Echipamente
5.2.1 Echipamente folosite la controlul optico-vizual
- lupe;
- endoscop;
- microscop;
5.2.2 Echipamente folosite la controlul dimensional
-sabloane:
-sublere:
5.2.3 Echipamente folosite la controlul cu lichide penetrante

16

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

- penetrant fluorescent;
- developant;
- lampa cu ultraviolete;
5.2.4 Echipamente folosite la controlul cu radiatii X
- instalatie radiatii X;
- film radiografic;
- indicator de calitate;
- linie de developare;
- spatiu de uscare filme;
- negatoscop.
5.3 Personal operator
Personalul operator trebuie sa corespunda unuia din cele trei nivele de competenta
stabilite prin standardul SR EN 473.
In cadrul unitatii exista personal calificat pentru nivelul 3,calificat pentru conducerea
oricarei operatii de examinare nedistructiva pentru care este certificata
O persoana certificata pentru nivelul 3 trebuie sa fie competenta pentru:
- asumarea intregii responsabilitati a unui laborator de de examinare si a personalului;
- stabilirea si validarea tehnicilor si procedurilor;
- interpretarea standardelor,codurilor,specificatiilor si procedurilor;
-desemnarea metodelor, tehnicilor si procedurilor de examinare de utilizat n situaii
specifice.
Ea trebuie s aib:
a) competen pentru evaluarea i interpretarea rezultatelor n funcie de standardele,
codurile i specificaiile existente;

17

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

b) o cunoatere suficient, bazat pe experien practic, a materialelor, a fabricaiei


produselor implicate, pentru a putea alege metodele i a stabili tehnicile i pentru a
ajuta la definirea criteriilor de acceptabilitate, atunci cnd nu exist nici unul;
c) o cunoatere general a altor metode de examinare nedistructiv;
d) aptitudini pentru ndrumarea personalului de nivel inferior nivelului 3.
Controlul se va efectua in cadrul unitatii cu personal si aparatura proprii,ceea ce va
reduce semnificativ costurile de realizare a controlului.

Cap.6 Integrarea controlului in fluxul de fabricatie


In scopul realizarii unor imbinari de calitate corespunzatoare DEGAZOR va fi controlat
inaintea executiei,pe parcursul executiei,si in faza finala cu privire la:
-

calitatea materialelor de baza si de adaos in ceea ce priveste corespondenta


acestora cu proiectul,conditiile tehnice din proiect,norma de produs si

caracteristicile de caliatate;
dimensiunile pieselor si incadrarea acestora in abaterile admise prin proiect si

norma de produs;
starea suprafetelor pieselor si incadrarea in prevederile proiectuluisi norma de

produs;
respectarea tehnologiei de sudare pentru imbinarile sudate.

Reglementarile referitoare la executia structurii sudate privesc in special:


-

pregatirea suprafetelor de sudat;


respectarea parametrilor de sudare;
efectuarea controlului pe parcursul

examinari nedistructive;
asigurarea lipsei unor defecte si a reducerii de grosime a materialului in zonele in

realizarii

sudurilor,aspect,dimensiuni

care au fost executate suduri de prindere,a unor piese dupa indepartarea


-

acestora;
existenta si instruirea personalului specialiazt pentru executarea examinarilor
nedistructive si a operatiilor de control uzuale;

Dupa fiecare operatie tehnologica urmeaza o operatie de control.


18

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Controlul va decurge in urmatoarele etape:


-

Controlul inaintea sudarii;


Controlul in timpul sudarii;
Controlul dupa sudare;
Controlul inaintea sudarii
In cadrul acestei etape se efectueaza controlul nedistructiv al tuturor elementelor

care

intra

in

component

ansamblului

sudat.Aceasta

presupune

controlarea

dimensiunilor,a geometriei si a caracteristicilor mecanice ale materialului de baza si de


adaos.Se controleaza starea suprafetelor, se verifica existenta unor defecte interioare
datorate procesului de elaborare.
Controlul in timpul sudarii
Aceasta etapa demareaza in momentul in care semifabricatele sunt montate in
dispozitivele de pozitionare.Se executa de catre personalul operator si continua cu
inginerul tehnolog,personalul de control.
Se realizeaza:
-

controlul parametrilor regimului de sudare;


parametrii geometrici ai sudurii (latime,patrundere suprainaltare).
Controlul dupa sudare
In cadrul acestei etape se urmareste verificarea formei si dimensiunile

constructiei,pozitia reciproca a elementelor,deformatii sau rupturile aparute.


Se executa prin tehnici specific controlului optico-vizual si prin masuratori.
Se trece la efectuarea controlului defectelor

imbinarilor sudate in cadrul caruia se

urmaresc: defecte exterioare si defecte interioare.

19

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Cap.7 Intocmirea planului de examinari nedistructive


Cap.8 ntocmirea documentaiei de control i inspecie

20

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

21