Sunteți pe pagina 1din 34

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei


Facultatea: Inginerie i management n IA

Lucrare de an
La disciplina:Managementul Financiar II

Analiza economico-financiar a ntreprinderii


.M. Clrai Divin SA

A efectuat :

Dimitriu Tatiana
studenta grupei IMIA-111

A verificat:

Crucerescu Cornelia
confereniar universitar
Chisinu 2015

Cuprins
Mod. Coala
Efectuat
Verificat
Consultant
Contr.norm.
Aprobat

N.Document

Semnat

Data
Litera

Coala

1
UTM FTMIA
gr. IMIA-111

Coli

1. Caracteristica general a ntreprinderii.........................................................3


2. Analiza activitii economico-financiare a ntreprinderii............................8
2.1. Analiza componenei i structurii veniturilor..............................................8
2.2 Structura consumurilor i cheltuelilor..........................................................9
2.3. Analiza profitului ntreprinderii................................................................14
2.3.1 Evoluia profitului din activitatea operaional ................................15
2.3.2 Evoluia profitului brut......................................................................16
2.4. Analiza rentabilitii..................................................................................17
2.4.1 Aprecierea riscului operaional cu ajutorul pragului de rentabilitate.18
2.5. Analiza parimoniului ntreprinderii...........................................................20
2.6. Eficiena utilizrii activelor curente..........................................................22
2.7. Analiza surselor de finanare a patrimoniului............................................23
2.8. Stabilitatea financiar................................................................................26
2.9. Analiza lichiditii i capacitii de plat..................................................28
2.10. Analiza riscului de falinent......................................................................30
2.11. Indicatorii economici generali.................................................................32
2.12. Utilizarea modelului du Pont...................................................................33

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

1. Caracteristica general a M Clrai Divin S.A.


Fabrica de Vinuri si Cogniacuri a Societaii pe aciuni Clrai Divin"este una
din primele fabrici de pe teritoriul fostei Rusii ariste,care a luat natere n baza unei
distilari,construite l-a Clrai nca n 1896.
n cadrul ntreprinderii se disting producerea vinului i a divinului. Producerea
vinurilor prevede prelucrarea lor, ns producerea cogniacului prevede prelucrarea i
mbutelierea lor. Din punct de vedere tehnic ntreprinderea este dotat cu cel mai
performant utilaj de o mare productivitate. Sortimentul vinurilor este cel mai divers
i include toate tipurile: seci, demiseci, demidulci, tari, aromatizate, etc. De
asemenea la ntreprindere se produce un sortiment larg de divinuri. Procesul
tehnologic de producere a divinurilor ncepe cu distilarea vinurilor brute obinute n
zona Codrilor, din soiuri de struguri tradiionale pentru prepararea buturilor de
acest tip: Aligote,Chardone,Sauvignon,Cabernet,Merlot. Distilatele obinute snt
supuse maturrii ndelungate n butoaie de stejar cu o capacitate de 300-500l n
subsolurile ntreprinderii, la o temperatur i umeditate a aerului constante. Durata
maturrii depinde de marca divinului i variaz de la 3 ani pn la 40 i mai muli
ani. Colecia distilatelor include i exemplare ce depesc vrsta de 50 ani. Obinerea
unui produs finit cu caracteristici tipice pentru fiecare marc este o adevrat art,
ce const n selectarea i cupajarea iscusit a distilatelor din diferite partide.
ndeletnicirile i tradiiile vinicole se transmit din generaie n generaie pe parcurs a
mai mult de 100 de ani.
n ntregime, sortimentul produs la Clrai Divin" include circa 21 denumiri
de divin, brandy, vinuri.Ramura de cale ferat ce leag nreprinderea cu gara
Clrai, permite primirea axpedierea raional a ncrcturii.
Divinul Clrai" cu vrst de 7 ani este Veteranul divinurilor de marc i
Ambasadorul ntreprinderii att n ar, ct i peste hotarele ei, fiind urmat dup
vrst de divinul de 10 ani Luceafr"; 15 ani Victor"; 20 ani- Noroc".Un sfert
de veac este vrsta divinului de categoria foarte vechi" tefan Vod".
Cu greu vei gsi prin magassine divinurile noastre ordinare,care sunt
suprasolicitate de cumprtor datorit calitii nalte i preurilor accesibile.Acestea
sunt 3 stelue Tussara" 4 ani, Beli Aist" 4,5-5 ani, Orfeu" 5 ani.
A sporit interesul i fa de buturile tari de tip barandy i v propunem 4
denumiri: "Clrai", "Dumbrava", "Tudor", Beli Aist". Circa 40% din volumul
produs este exportat n rile CSI, Republicile Baltice,Romnia.

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

Calitatea nalt a produselor cu marca Clrai Divin" este confirmat i de cele


25 de medalii de aur, argint i bronz obinute la cele mai prestigioase expoziii i
degustri internaionale.
Capitalul social constituie 62758988 lei, numrul de aciuni ordinare este de
627589, preul nominal unei aciuni ordinare este de 100 lei. Numrul de aciuni ce
aparin statului este 627589, adic capitalul social este 100% de stat.
Sfera principal de activitate a S.A. "Clrai Divin"este: - Organizarea
produciei i comercializrii vinului, divinului, buturilor naionale tari; - Distilarea
vinului materie prim pentru divin n vederea 2obinerii distilatului de divin,
cupajrii i maturrii lor; mbutelierea i realizarea vinurilor, divinurilor, buturilor
tari prin intermediul magazinelor de firm i altor uniti comerciale, inclusiv pentru
export.
SA"Clrai Divin" are o structur organizatoric funcional cu nivelul nalt
de specializare i centralizare. Snt prezente zece nivele ierarhice, ns nu exist o
repartizare strict dup departamente. Orientarea structurii organizatorice este spre
produse. Serviciul de marketing este slab dezvoltat. Directorul comercial este
responsabil pentru prea multe subdiviziuni: depozitul de materiale auxiliare,cantina
.a. Lipsete departamentul resurselor umane, funciile managementului resurselor
umane le ndeplinesc persoane care rspund de alte subdiviziuni.
Pentru a imbunti structura organizatoric a ntreprinderii se propune de introdus
urmtoarele msuri:
de creat departamentul resurse umane
de creat depertamentul financiar-contabil
de dezvoltat serviciul de marketing.
ntreprinderea este alctuit din 2 diviziuni de producere cu numrul
angajailor de 554 persoane. Structura general a ntreprinderii este alctuit din
subdiviziunile productive i neproductive. Subdiviziunile productive sunt legate
nemijlocit de producerea produciei. Uniti de producie includ seciile i sectoarele
unde se fabric producia de baz, de asemenea atelierele, depozitele, laboratoarele,
gospodria energetic, seciile pentru fabricarea ambalajului.
Subdiviziunile neproductive efectueaz deservirea lucrrilor ntreprinderii. La
acestea se refer organizaiile pentru copii, gospodriile de exploatare a localelor
sociale, gospodriile auxiliare (anexe), cluburile, pansionatele, casele de odihn,
bazele turistice, construciile sportive, instituiile de nvmnt i alte organizaii
care aparin ntreprinderii.

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

Activitatea de pia a ntreprinderii este marcat de prezena, n spaiul


micromediului su a unui numr variabil de ntreprinderi concurente. Acionnd n
cadrul acelorai piee, ele intr n competiie, i disput oportunitile pe care le
ofer piaa. Ansamblul raporturilor de interaciune n care intr agenii economici
n lupta pentru asigurarea surselor de aprovizionare i a pieelor de desfacere
formeaz sistemul relaiilor de concuren. Actualmente fiecare ntreprindere este
antrenat ntr-o continu lupt de concuren, lupt pentru a nu rmne n urma
competitorilor, a nu stagna, pentru a supravieui. n acest scop companiile sunt
nevoite s se adapteze permanent, s se modifice i s-i mbunteasc continuu
performanele, totodat innd cont desuccesele i perioadele de stagnare ale firmelor
concurente.
n ceea ce privete producerea vinurilor produse de SA"Clrai Divin",
constatm c ponderea lor este destul de mic i constituie doar 1% din totalul
vinurilor produse n Republica Moldova, ceea ce se lmurete prin faptul c pe piaa
intern exist o mulime de firme i ntreprinderi care produc acest tip de produs,
deci exist o concuren foarte mare. SA"Clrai Divin"dispune de utilaje
performante pentru prelucrarea vinului, prelucrarea i mbutelierea coniacului, ine
cont de toate exigenele consumatorilor, iar volumul de producere a vinurilor i
divinurilor crete n fiecare an. Ponderea buturilor tari ale SA"Clrai Divin"
constituie 80% dintre care o parte mare se produce pentru export, mai ales n Rusia,
unde cererea la acest produs este mai mare. n republica noastr se realizeaz o
cantitate relativ redus din aceste buturi de aceea i cantitatea produs este
respectiv comenzilor i contractelor ncheiate de ntreprindere.
n general nreprinderea are o poziie destul de ferm att pe piaa intern ct i
pe piaa extern, mrindu-i n fiecare an volumele de producie, lrgindu-i gama
sortimental i cucerind tot mai mult de consumatori.
Pentru determinarea mediului competitiv al SA Clrai Divin" folosim
modelul lui Porter, dup care se determin influena concurenilor, clienilor,
furnizorilor i substituitorilor asupra activitii ntreprinderii.
Concurenii:
" Kvint",
"Bardar",
"Aroma",

"Miletii Mici"

Furnizorii:
Glass Container Company" i Fabrica de sticl din Chiinu" furnizeaz 9%
de sticl, restul snt furnizate de SA"Stirom" (sticl pentru divin). De
asemenea ntreprinderea import sticle suvenire din Italia.

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

Combinatul Poligrafic" este furnizorul principal de hrtie i cutie de carton


pentru vin. Cutia pentru divin i buturi tari se procur de -a SRL Oximoron"
i SRL "Sico-euro".
Dopurile de plut pentru vinuri i divinuri snt procurate de l-a SRL "Pomul",
SRL "Bolgravo", SRL "Kork-industri", SRL "Vespero-gata".
Etichetele snt furnizate de SRL "Financial papers", SRL "Hallmark".
Vinurile pentru prelucrare i mbuteliere snt procurate de l-a SRL "Pomul",
SRL "Vinis NLG", SRL "Moldnord', .a.
Spirtul rectificat se procur de l-a Vinia (Ucraina) i de l-a Fabrica de cereale
de l-a Bli.
SA"Euro-Alco" furnizeaz spirt rectificat
SA Viscon - plci filtrante,
SRL Consrus" - sod caustic,
SRL Tezonia"- dopuri de plut,
SRL Firstline"- cpcele termorezistente,
SA"Salcua"- alcool pentru divin,
Petrom"- motorin,
SA Union Fenosa"- energie electric;
enegie termic proprie.
Clienii: Piaa local, rile CSI, Israel, rile Baltice, Romnia .a.
1. SA"Clrai Divin" dispune de un numr mare de furnizori, ceea ce
reprezint un aspect pozitiv pentru ntreprindere,n caz dac unul dintre
furnizori nu poate asigura ntreprinderea cu materie prim la un moment dat,
aceasta la rndul su o poate procura de la ali furnizori. Aceasta face riscul
mai mic, deoarece producerea nu depinde de un singur furnizor.
2. SA"Clrai Divin" n cea mai mare parte lucreaz la comand, oferindu-le
clienilor un sortiment mare de divinuri i vinuri de diverse feluri. Comandnd

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

marfa clientul este convins de calitatea nalt a produsului, i poate fi sigur c


livrarea va fi efectuat la timp. ntreprinderea acord o mare atenie gusturilor
i preferinelor consumatorilor, ns ei nu au puterea de a influena preurile.
3. Principalii substituieni a divinului pot fi considerate votca, rachiul i berea
care se produc n cantiti mari de ctre alte ntreprinderi la preuri comparativ
mici.
4. SA"Clrai Divin" atrage o mare atenie micrilor competitive ale celorlalte
firme, meninnd un nivel nalt de calitate i lrgind pe msura posibilitilor
gama sortimental a produselor.
5. Firmele ce doresc s intre n aceast ramur trebuie s dispun de o strategie
bine determinat, de o baz tehnic performant, iar produsele trebuie s fie
de o calitate nalt la un pre accesibil, dealtfel produsul dat nu va fi
competitiv i nu va putea cuceri piaa care deja are n componena sa
productori cu un renume i cu marca preferat i recunoscut de ctre
consumatori.
Din prezentarea celor 5 fore ale competiiei se poate observa c n fiecare din ele au
implicaie preul, calitatea i arena comercial pe care se lucreaz. n cazul SA
Clrai Divin putem spune c ntreprinderea cu succes opune rezisten
concurenilor, producnd o gam larg de buturi alcoolice de o calitate nalt la pre
accesibil.

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

2. Analiza activitii economico-financiare a ntreprinderii


2.1. Analiza componenei i structurii veniturilor
Veniturile sunt ncasri bnesti ale ntreprinderii n urma desfurrii activitii
antreprenoriale. Indicatorul de venituri de cea mai mare amploare este cifra de
afaceri (CA). Cifra de afaceri este compus din: venitul activitii opreraionale,
venitul activitii financiare, venitul activitii inverstiionale i venituri
axcepionale. Informaia iniial o gsim n Formularul 2 Raport despre profit i
pierderi i din Anexa 5 a Formularului 2.
Tabelul 1. Componena i structura cifrei de afaceri a ntreprinderii
Indicatori

2007
lei

2008
%

lei

Abaterea

Abaterea

1. Venitul activitii

22605155

76

36066962

52.74

absolut
+13461807

relativ
159,55

operaionale
1.1 Venitul din vnzri

22374174

75,2

35419772

51,78

+13045598

158,30

1.2. Alte venituri

230981

2
0,77

647190

0,94

+416209

280,19

operaionale
2. Venituri din activitatea

124148

0,41

135635

0,19

+11487

109,25

investiional
3. Venituri din activitatea

7013997

23,5

32177528

47,05

+25163531

458,76

financiar
Total cifra de afaceri

29743300

8
100

68380125

100

+38636825

229,9

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

Concluzii: Dup efectuarea calcului i obinerea rezultatelor putem afirma c cifra


de afaceri n anul 2008 a nregistrat o crestere de 129,9% sau 38636825 lei fa
de anul precedent, cretrea se datoreaz majorrii de aproximativ 3,5 ori a venitului
activitii financiare (358,76% sau +25163531lei fa de anul precedent),cretrea
altor venituri operaionale cu 180,19%.

2.2 Structura consumurilor i cheltuelilor ntreprinderii


Tabelul 2. Consumurile i cheltuelie ntreprinderii
Denumirea indicatorilor, lei
Venituri din vnzri (cifra de afaceri) fr TVA i
accize-total
Consumuri i cheltuieli - total
Consumuri i cheltuieli materiale-total
inclusiv:
materii prime, materiale, semifabricate cumprate,
piese de schimb
materiale de construcie pentru reparaie
combustibil - total
din care:
produse petroliere
crbune
gaze
alte
energie electric
energie termic
ap
alte consumuri i cheltuieli materiale
Consumuri i cheltuieli aferente serviciilor
prestate de teri - total
inclusiv:
de transport
de comunicaii
reparaia curent a mijloacelor fixe
de prelucrare a materiei prime proprii
bancare
de audit, notariale i juridice, de pompieri, paz, de
reclam

2007

2008

010
020
030

22374174
32 702 666
11 869 636

35419772
72 130 056
29 913 431

031
032
033

5 011 778

21 065 738

924 885

2 235 294

0331
0332
0333
0334
034
035
036
037

397 956

452 377

1 535 860
1 805
665 046
32 583
604 523

5 480 596

3 772 582

050

2 315 326

3 032 507

051
052
053
054
055

136 835
212 544
172 428

351 408
253 562
340 034

77 796

155 293

056

1 030 218

840 765

526 929

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

medicale
pentru pregtirea i perfecionarea cadrelor
canalizarea, evacuarea gunoiului
alte servicii
Uzura (amortizarea) activelor pe termen lung
Remunerarea muncii
Contribuii privind asigurrile sociale de stat i
medicale obligatorii-total
inclusiv:
contribuii privind asigurrile sociale de stat
obligatorii

057
058
059
060
070
080

15 266
91 502
578 737
2 929 866
6 158 175

20 359
120 876
950 210
3 476 279
12 937 288

090

1 700 553

12 081 900

091

1 542 976

3 093 006

092

157 577

392 281

Alte consumuri i cheltuieli operaionale - total


inclusiv:
plata de arend operaional (curent)
cheltuieli de deplasare
cheltuieli de reprezentare
cheltuieli privind asigurarea personalului i
patrimoniului
din care: asigurarea obligatorie
cheltuieli privind dobnzile pentru credite i
mprumuturi

100

7 729 110

10 688 651

101
102
103

65 399

194 735
97 037
127 736

104
1041

59 181

111 697
111 697

105

78 007

7 349 282

din care - dobnda privind creditele bancare


impozite i taxe incluse n cheltuieli
alte cheltuieli

1051
106
107

6 417 774
1 053 240

907 491
1 189 970
599 006

contribuii privind asigurrile medicale obligatorii

55 509

Ponderea ce mai mare in totalul cinsumuri si cheltueli o detin consumurile si


cheltuelile materiale cu 70,38% fata de anul de gestiune. In totalul consumuri si
cheltueli mteriale ponderea o detin cheltuelile pentru marerie prima si materilale.
O pondere semnificativa in totalul de consumurilor si cheltuelilor o detin
consumurile si cheltuelile aferente serviciilor prestate de terti-20,34%.
Ponderea intotalul consumuri si cheltueli aferente serviciilor prestate de terti
sunt formate din cheltueli pentru treansport, comunicatii si de prelucrarea materiei
prime proprii.
Remunerarea muncii detine o pondere de 17,94% si contributii prvind asigurarile
sociale si medicale de stat obligatorii-2,80%, alte alte consumuri si cheltueli
operationale de 2,48%.Ponderea semnificativa i alte consumuri si cheltueli
operationale o detin cheltueli privind dobinzile bancare si imprumuturile cu 44,81%.

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

10

Analizind structura cinsumurilor si cheltuelilor in dinamica se majoreaza


semnificativ doar consumurile si cheltuelile materiale, celelalte nu prezinta
schimbari semnificative.

Tabelul 3. Structura consumurilor i cheltuelilor


Ponderea consumurilor i a cheltuielilor, %
Consumuri i cheltuieli - total
Consumuri i cheltuieli materiale-total
inclusiv:
materii prime, materiale, semifabricate cumprate,
piese de schimb
materiale de construcie pentru reparaie
combustibil - total
din care:
produse petroliere
crbune
gaze
alte
energie electric
energie termic
ap
alte consumuri i cheltuieli materiale
Consumuri i cheltuieli aferente serviciilor
prestate de teri - total
inclusiv:
de transport
de comunicaii
reparaia curent a mijloacelor fixe
de prelucrare a materiei prime proprii
bancare
de audit, notariale i juridice, de pompieri, paz, de
reclam
medicale
pentru pregtirea i perfecionarea cadrelor
canalizarea, evacuarea gunoiului
alte servicii

Cod
020
030

2007
100,00%
36,30%

2008
100,00%
41,47%

031
032
033

42,22%
0,00%
7,79%

70,42%
0,00%
7,47%

0331
0332
0333
0334
034
035
036
037

3,35%
0,00%
4,44%
0,00%
3,81%
0,00%
0,00%
46,17%

5,13%
0,01%
2,22%
0,11%
2,02%
0,00%
0,00%
12,61%

050

7,08%

4,20%

051
052
053
054
055

5,91%
9,18%
7,45%
0,00%
3,36%

11,59%
8,36%
11,21%
0,00%
5,12%

056
057
058
059
060

44,50%
0,00%
0,66%
3,95%
25,00%

27,73%
0,00%
0,67%
3,99%
31,33%

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

11

Uzura (amortizarea) activelor pe termen lung


Remunerarea muncii
Contribuii privind asigurrile sociale de stat i
medicale obligatorii-total
inclusiv:
contribuii privind asigurrile sociale de stat
obligatorii
contribuii privind asigurrile medicale obligatorii

070
080

8,96%
18,83%

4,82%
17,94%

090

5,20%

16,75%

091
092

90,73%
9,27%

25,60%
3,25%

Alte consumuri i cheltuieli operaionale - total


inclusiv:
plata de arend operaional (curent)
cheltuieli de deplasare
cheltuieli de reprezentare
cheltuieli privind asigurarea personalului i
patrimoniului
din care: asigurarea obligatorie
cheltuieli privind dobnzile pentru credite i
mprumuturi
din care - dobnda privind creditele bancare
impozite i taxe incluse n cheltuieli
alte cheltuieli

100

23,63%

14,82%

101
102
103

0,85%
0,00%
0,72%

1,82%
0,91%
1,20%

104
1041

0,77%
0,00%

1,05%
1,05%

105
1051
106
107

1,01%
0,00%
83,03%
13,63%

68,76%
8,49%
11,13%
5,60%

Ponderea activelor pe termen lung in anul 2007 este de 24,0% iar in urmatorul an
sunt in cresterea si au o pondere de 26,8% ce presinta o situatie destul de stabila.
Din totalul activelor pe termen lung ponderea ce mai mare o detine valoarea de
bilant a activelor materiale pe termen lung cu 87,8%in 2007 si 88,8% 2008.
Activele curente detin o pondere de 76,0%in 2007 si 73,2%in 2008. Ele sunt
formate in cea mai mare parte din stocuri de marfuri si materiale , avind o pndere de
85,4% in 2007 si putin se majoreaza in 2008 avind o pondere de 88,1% .Acesta
este un moment nu chiar favorabil, dar in cazul intreprinderii Calarasi-Divin se
inregistreaza asa pondere mare pentru stocuri de materiale din cauza alcoolului la
maturare si a divinurilor a carui tehnologie dureaza in ani.
Pasivul ne arata sursele de formare a potrimoniului si avem doua surse: surse proprii
i surse imprumutate. In anul 2007 ponderea capitalului propriu in total este formata
din din 11,7% ceea ce nu este favorabil pentru intreprindere, insa in anul 2008 se
intregistreaza o majorarea capitalului propriu avind o pondere de 18,4% ceea ce se
caracterizeaza pozitiv.Din sursele imprumutate in anul 2007 cea mai mare parte o
au datoriile pe termen lung cu-77,7% din acestea fiind cele mai multe datoriile

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

12

financiare avind 76,7%, si in anul 2008 se inregistreaza micsorari ponderea


capitalului propriu fiind de 76,6%. Datoriile pe termen scurt inregistreaza o pondere
in anul 2007 de 10,5% din ele avind ce mai mare pondere datoriile pe ternen scurt
calculate de 47,7%. Insa in anul 2008 dublu se scad datoriile pe termen scurt avind o
pondere de 5,0%, insa din ele datoriile pe termen scurt calculate se majoreaza avind
o pondere de 82,5% , ele sau majorat datorita datoriile financiare pe termen scurt
aceste avind o pondere de 0,0%.
n continuare vom reprezenta grafic sctructura consumurilor i cheltuelilor pe ani.

Structura consumurilor
si cheltuelilor pentru anul 2007
Consumuri i cheltuieli materiale-total
Consumuri i cheltuieli aferente serviciilor prestate de teri - total
24%
Uzura (amortizarea) activelor pe termen lung
36%
Remunerarea muncii
5%
Contribuii privind asigurrile sociale de stat i medicale obligatorii-total
19%
7%
9%
Alte consumuri i cheltuieli operaionale - total

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

13

Structura consumurilor si cheltuelilor pentru anul 2008


Consumuri i cheltuieli materiale-total

Consumuri i cheltuieli aferente serviciilor prestate de teri - total


2% 2%
16%
Uzura (amortizarea) activelor pe termen lung
1%
Remunerarea muncii
18%

61%

Contribuii privind asigurrile sociale de stat i medicale obligatorii-total

Alte consumuri i cheltuieli operaionale - total

2.3. Analiza profitului ntreprinderii


Profitul al ntreprinderii reprezint diferena dintre veniturile obinute de
ntreprindere i consumurile i cheltuelile suportate pe parcursul activitii sale.
Profit=Venituri-Consumuri i cheltueli
Profitul prezint interes pentru: proprietari, investitori, creditori, angajai, furnizori.
Analiza profitului ne rspunde la unele ntrebri despre mrimea, structura i
evoluia profitului, despre cauzele principale care au condiionat schimbrile, n
special cele negative sau despre care sunt principalele surse carea au dus la
mjorarea profitului.
Pentru a vedea situaia venuturilor ntreprinderii i a structurii acesteia, vom analiza
informaiile din Raportul de Profit i Pierderi (formularul 2, Anexa nr.2 la SNC 5),
Anexa la Raportul de Profit i Pierderi (Anexa 5 la formularul 2), Bilanul Contabil
(formularul 1, Anexa nr. 1 la SNC 5).

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

14

Tabelul 3. Componena i structura profitului pn la inpozitare


Indicatori
1. Rezultatul din activitatea operaional
2. Rezultat din activitatea de investiii
3. Rezultat din activitatea financiar
4.Rezult excepional
5.Profit pn la impozitare

2007
lei

2008
lei

Abaterea

Abaterea

absolut

relativ

(6887612)
124148
7013997
0
250533

(9665347)
135635
32177528
0
22647816

+16552959
+11487
+25163531
0
+22397283

140,32
109,25
458,76
0
9039,8

Concluzii: Profitul pn la impozitare sa majorat cu +22397283lei fa de anul


precedent, la aceast majorare contribuit n cea mai mare parte profitul din
activitatea financiar care sa majorat cu 358,76% sau +25163531 lei .

2.3.1 Evoluia profitului din activitatea operaional


Analiza factorial permite de a gsi legtura cauz-efect dintre indicatorul analizat i
factorii ce l condiioneaz, i de a calcula gradul i puterea influenei fiecrui factor
asupra modificrii rezultatului.
Tabelul 4. Analiza factorial a Profitului din activitatea operaional.
Indicatori

2007
lei

2008
lei

Abaterea

Abaterea

absolut

relativ

1. Profitul Brut

11797420

13806648

+2009228

117,03

2. Alte venituri operationale


3. Cheltuali comerciale
4. Cheltueli general-

230981
2168959
6892320

647190
3629241
9335555

+416209
+1460282
+2443235

280,19
167,32
135,44

administrative
5. Alte cheltueli operaionale
6. Rezultat din activitatea

9854734
(6887612)

11154389
(9665347)

+1299655 113,18
-16552959 0,0

operaional

Deci dupa cum am observat n tabelul precedent, rezultatul activitii


operaionale sa majorat fa de anul precedent cu 16,55 mil. lei. Aceast majorare se

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

15

datoreaz creterii profitului brut cu 17,03% i a altor venituri operaionale cu


180,19% acesta fiind factorul care a influenat cel mai mult.
n continuare se va calcula influena factorilor asupra modificrii profitului
operaional utiliznd relaii de descompunere a acesruia i metoda abaterii absolute.

Tabelul 5. Date iniiale pentru analiza factorial a profitului operaional


Indicatori

2007
lei

2008
lei

Abaterea

Abaterea relativ

1.Profit

(9665350)

absoluta
-16552959

(6887612)

0,0

operaional
2.Venit din

22374174

35419772

+13045598

158,30

vinzari
3.Alte venituri

230981

647190

+416209

280,16

operaionale
4.Venituri

22605155

36066962

+13461807

159,55

operaionale total
5.Rentabilitatea

-0,30

-0,26

+0,04

86,66

activitii
operaionale

Concluzionnd vom spune ca profitul operaional este crestere datorit rentabilitii


operaionale, i creste datorit creterii venitului operaional total.
2.3.2Evoluia profitului brut
Tabelul 6. Aprecierea n dinamic i analiza factorial a profitului brut

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

16

Indicatori

2007
lei

2008
lei

Abaterea

Abaterea relativ

1. Venit din

22374174

35419772

+13045598

158,30

vnzri
2.Costul

10567754

21613127

+11045373

204,51

vnzrilor
3. Profit brut

11797420

13806645

+2009225

117,03

absolut

Profitul brut crete cu 17,03% ceea ce prezint o valoare absolut de 2,0milioane lei.
i venitul din vnzri, i costul vnzrilor cresc insa dinamica lor e diferit, de aceea
n final avem un rezultat pozitiv de cretere a profitului brut.
2.4 Analiza rentabilitii ntreprinderii
Rentabilitatea caracterizeaz eficiena inei afaceri sau a surselor investite n ea. Ea e
o valoare relativ aprofitului. n funcie de care vor fi indicatorii de msurare a
efectului i efortului , vor exista o multitudine de indicatori a rentabilitii.
Rezultatele primite vor fi afiate n tabelul urmtor.
Tabelul 7. Analiza comparativ a indicatorilor rentabilitii
Indicatori

2007

2008

Abaterea

Abaterea

lei

lei

absolut

relativ

1. Venit din
vnzri
2.Venituri
operaionale total
3.Costul
vnzrilor

22374174

35419772

+13045598

158,30

22605155

36066962

+13461807

159,55

10567754

21613127

+11045373

204,51

4. Profit brut
5.Profit
operaional
6.Profit pna la
impozitare
7.Profit Net
Capital propriu
Total active
Rntabilitatea
vinzarilor,%
PB/VV*100
Rentabilitatea

11797420
(6887612)

13806645
(9665350)

+2009225
-16552959

117,03
0,0

250533

22647816

+22397283

9039,85

6765
37377970
318926194
52,72

24028498
61010569
332010681
38,98

+24021733
+23632599
+13084487
-13,74

355188
163,22
104,10
73,93

-30,46

-26,79

+3,67

87,95

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

17

activitatii
operationale,%
Pop/VAO*100
Rentabilitatea
activelor,%
PPI/TA*100
Rentabilitatea
economica,%
PPI/CP*100
Rentabilitatea
financiara,%
PN/CP*100

0,078

6,82

+6,742

8743,53

0,67

37,12

+36,45

5540,29

0,018

39,38

+39,36

218777

Analiznd rezultatele obinute n tabelul anterior, puten spune c cea mai mare
rentabilitate o are cea financiar , de 39,38% n 2008 fiind n crestere cu 39,36%
fa de anul 2007.Urmtoarea este rentabilitatea econimic fiint in cretere fa de
2007 cu 36,45% , avnd un indice procentual n 2008 de 37,12%. n concluzie
putem spune ca activitatea intreprinderii n anul 2008 are rezultate destul de bune.
2.4.1 Aprecierea riscului operaional cu ajutorul pragului de rentabilitate
La faza de planificare a afacerii e important de a cunoate care va fi venitul
minimal necesar pentru aprecierea costurilor totale n perioadaa de gestiune. Pentru
venitul minim necesar se atribuie noiunea de prag de rentabilitate, valoarea creia
arat cnd ntreprinderea nu va avea nici pierderi i nici profit.
Pragul de rentabilitate- valoarea minim a vnzrilor necesare de a fi efectuate
de ntreprindere pentru a acoperi toate costurile att variabile ct i fixe.
Pragul de rentabilitate se mai numete punctul critic unde veniturile totale =csturile
totale.n acest punct ntreprinderea nu are profit. Cu ct vnzrile reale sunt mai mari
de pragul de rentabilitate cu att riscul operaional se reduce, i invers.
Pentru aprecierea riscului operaional aven nevoie de a calcula urmtorii indicatori.
1. Marja de contribuie

MC=VV-CV

2. Rentabilitatea MC

RMC=MC/VV

3.Pragul de rentabilitate

PR=CF/ RMC

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

18

4. Gradul de acuperire a pragului de rentabilitate


5. Sigurana financiar

Gacop.PR=VV/PR

SF=VV-PR

6.Coeficientul siguranei financiare coef.SF=SF/VV*100


7.Costuri fixe CF=Ch.C+CGA+ACh.O
2007 CF=2 168 959+6 892 320+9 854 734=18 916 013
2008 CF=3 629 241+9 335 555+11 154 389= 24 119 185
8.Costuri totale

CT=CV+CF

Tabelul 8. Analiza riscului operional


Indicatori
1. Venit din
vnzri
2.Costul
vnzrilor
MC
RMC
CF
CT
PR
Gacop.PR
SF
coef.SF

2007
lei

2008
lei

Abaterea

Abaterea relativ

35 419 772

absolut
+13 045 598

22 374 174

158,30

10 567 754

21 613 127

+11 045 373

204,51

11 806 420
0,52
18 916 013
29 483 767
36 376 948,08
0,61
-14 002 774,08
-62,58

13 806 645
0,38
24 119 185
45 732 312
63 471 539,47
0,55
-28 051 767,47
-79,19

+2 000 225
-0,14
5203172
+16 248 545
+27 094 591,39
-0,06
-14 048 993,39
-16,61

116,94
73,07
127,50
155,11
174,48
90,16
0,0
126,54

Din rezultatele obinite putem afirma ca sigurana financiar n anul 2008 fa de


anul 2007 sa redus dublu, acest lucru sa ntmplat din caura pagului de rentabilitate
foarte nalt iar venitul din vnzari nu a atins acest prag.

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

19

2.5. Analiza parimoniului ntreprinderii


Patrimoniul ntreprinderii e alctuit din active pe termen lung i curente.Exist mai
multe tipuri de patrimoniu n dependen de indicatorii utilizai. Vom ncepe cu o
scut analiz a componenei i structurii patrimoniului de bilan n comparaie cu
diferite baze, care nu este alt ceva dect valoarea activelor totale la tata ntocmirii
bilanului contabil, valori reflectate n partea activ a bilanului.
Tabelul 9. Dinamica activelor totale
Indicatori
1. Active pe termen lung

2007

2008

lei

lei

Abaterea

Abarerea

absolut
+12 546 017

relativ
116,39

76 502 024

89 048 041

334 784

242 905

-91 879

67,17

1.2 Active mareriale

67 157 513

79 041 730

+11 882 217

117,69

1.3Active financiare

8 962 650

9 716 329

+753 679

108,40

47 077

47 077

100

2Active curente

242 424 170

242 962 640

+538 470

100,22

2.1Stocuri de mrfuri i
materiale
2.2Creane

206 949 899

214 149 998

+7 200 099

103,47

34 912 835

28 132 700

-6 780 135

80,57

2.3 Investiii pe termen


scurt
2.4Mijloace bneti

441 835

469 374

+27 539

106,23

2.5Altele

119 601

210 568

+90 967

176,05

318 926 194

332 010 681

+13 084 487

104,10

1.1 Active nemareriale

1.4Active pe termen lung

3.Total activ

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

20

Deci valoare activelor totale cresc cu peste 13 milioane lei. Acest fapt se datoreaz
activelor pe termen lung cu peste 12 milioane i celor curente cu peste 538 mii lei.
n general toate sunt in cretere cu excepiaactivelor nemateriale care crad cu peste
91 mii lei i creanele cu 6 miliane, iar activele pe termen lung sunt la aceeai etap.
Aadar, patrimoniul de bilan a crescut fa de anul precedent cu 4,10%.
n baza structurii ptatrimoniului de bilan, pot fi calculate un ir de rate:
ATL 76502024
1. Rimobilizri 2007= TA = 318926194 =0,23

2.Rimobilizri 2008

89048041
=0,26
332010681
AC

3. Ract.mobile2007 = TA
AC

242424170

= 318926194 =0,76
242926640

4.Ract. mobile2008 = TA = 332010681 =0,73


Aceste valori ne spun c activele pe termen lung i micoreaz capacitatea de a fi
mobilizate, prin majorarea ratei de imobilizare de la 23% la 26%. Pe de alt parte,
i activele curente ii micoreaz mobilitatea fa de anul precedent cu -0,03%.

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

21

2.6 Eficiena utilizrii activelor curente


Sensul activitii financiare e ca fiecare leu investit sa aduc venituri.Investiiile
ntreprinderii trebuie sa parcurg mai multe cicluri operaionale pe parcursul unui
an. Pentru a putea analiza situaia n compania dat, vom precuta urmtorul tabel:
Tabelul 10. Eficienta utilizrii activelor curente
Indicatori

2007
lei

2008
lei

Abaterea

Abaterea
absolut
158,30
100,22

1. Venit din vnzri


2Active curente

22 374 174
242 424 170

35 419 772
242 962 640

relativ
+13 045 598
+538 470

2.1Stocuri de mrfuri i
materiale
2.2Creane

206 949 899

214 149 998

+7 200 099

103,47

34 912 835

28 132 700

-6 780 135

80,57

2.4Mijloace bneti

441 835

469 374

+27 539

106,23

2.5Altele

119 601

210 568

+90 967

176,05

10,83

6,85

-3,97

63,25

0,09
3900

0,14
2469,42

+0,05
-1430,58

155,55
63,31

3329,81
561,74

2176,58
285,93

-1153,23
-275,81

65,36
50,90

7,10

4,77

-2,33

67,18

1,92

2,14

+0,22

111,45

3.Dotarea veniturilor cu active


curente
4.Viteza de rot. a activ. curente
5.Durata de rot. a activ.
curente
5.1Durata de rot. stocurilor
5.2Durata de rotaie a
creanelor
5.3Durata de rotaie a
Mijloacelor bneti
5.4Durata de rotaie a altor
active curente

din cele expuse mai sus putem conclude c dotarea veniturilor u active curente e n
scdere cu 36,75%, acest lucru fiind un fenomen privit negativ. Altceva vom spune
despre viteza de rotaie a activelor curente , care e in crestere cu 55,55%.Cea mai

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

22

mare durat de rotaie o au stocurile de mrfuri, nsa in dinamic scade ceea ce se


caracterizeaz pozitiv, acesta de datoreaz faptului c divinul are nevoie de mai
muli ani pentru procesul de producere, i influeneaz i la durata de rotai a
activelor curente care la fel au o durat mare, i n dinamic la fel scade. Cea mai
mic durat de rotaie o au alte active curente de doar 2,14 zile.
2.7. Analiza surselor de finanare a patrimoniului
Sursele de finanare (proprii/mprumutate), nu reprezint altceva dect modaliti de
procurare a activelor.Informaia despre sursele de finaare o putem gsi n parttea
pasic a bilanului contabil.
Tabelul 11. Analiza surselor de finanare a patrimoniului
Indicatori

2007
lei

2008
lei

Abaterea

Abaterea
relativ
163,22

CAPITAL PROPRIU

37 377 970

61 010 569

absolut
+23632599

Capital statutar i
suplimentar

44 087 030

44 087 030

100

Rezerve

2 626 080

2 626 080

100

(10 834 182)

13 228 362

+24062544

122,09

1 499 042

1 069 097

-429945

71,31

+6436370

102,59

247 907 979

254 344 349

244 747 901

252 071 851

+3723950

102,99

Datorii pe termen lung


calculate

3 160 078

2 272 498

-887580

71,91

DATORII PE TERMEN
SCURT

33 640 245

16 655 763

-16984482

49,51

Datorii financiare pe termen


scurt

11 319 200

-11319200

Datorii comerciale pe
termen scurt

6 271 305

2 913 196

-3358109

46,45

Profit nerepartizat (pierdere


neacoperit)
Capital secundar
DATORII PE TERMEN
LUNG
Datorii financiare petermen
lung

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

23

Datorii pe termen scurt


calculate

16 049 740

13 742 567

-2307173

85,51

TOTAL PASIV

318 926 194

332 010 681

+13084487

104,10

Tabelul 12. Indicatorii patrimoniului .


Indicatorul
Coeficientul de imobilizare
Rata mijloacelor fixe
Rata patrimoniului cu destinaie
productiv
Rata activelor curente
Rata compoziiei tehnice a
activelor
Coeficientul de uzur a mijloacelor
fixe
Rata activelor perfect lichide
Rata activelor ce au adus venituri
Rata corelatiei intre activele
curente si imobilizari

Valoarea
optim
0,6
ct mai mare

Formula de
calcul
ATL/TA
MF/TA

2007
0,240
0,211

2008
0,268
0,238

>0,5
0,4

(MF+S)/TA
AC/TA

0,859
0,760

0,883
0,732

ct mai mare

MF/AC

0,263

0,268

ct mai mic
ct mai mare
ct mai mare

U/MF
MB/TA
(MF+S+C)/TA ?

0,310
0,001
0,969

0,297
0,001
0,968

cit mai mare

AC/ATL

3,169

2,728

Coeficientul de imobilizare reflecta cota activelor pe termen lung in suma totala


a patrimoniului intrprinderii.Valoarea lui optima este de 0,8. In catrul intreprinderii
Calarasi Divin acest indicator primeste valori de la 0,24 in 2007 si 0,268 in 2008 .
Rata activelor curente =AC-TA, valoarea 0,4. Pentru Calarasi divin rata activelor
curente este mai mare decit valoerea oprima.
Rata corelarii intre ective curente si imobilizari=AC/ATL. Nivelul inalt al
acestui coeficient determina tendinta spre accelerarea rotatiei patrimoniului
inteprinderii. Cu cit este mai mare valoarea cu atit este mai mare rotatia mijloacelor
circulante. Putem caracteriza pozitin faptul ca acest indicator in 2007 are valoare
mai mare , insa negativ este faptul ca in 2008 el scate ceea ce vorbeste ca
intreprinderea a avut accelerari la rotatia patrimoniului.
Coeficientul de uzura a mijloacelor fixe =Uzura MF/Valoarea MF de intrare.
Valoarea lui trebu sa fie cit mai mica. Pentru intreprinderea data acest coeficient de

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

24

uzura MF=0,310 in 2007 si 0,297 in 2008, putem afirma ca MF sunt in stare buna si
periodic se inoiesc.

Analiza structurii patrimoniului dupa capacitatea de aduce venituri


0.969
0.969
0.969
0.969
0.968
valoarea coeficientului 0.968
0.968

0.968

0.968
0.968
0.967
0.967
2007

2008
anii

Analiza structurii patrimoniului dupa durata de urilizare a patrimoniului


3.500
3.000
Coeficientul de imobilizare

Rata activelor curente

2.500
valoarea coeficientilor

2.000
1.500

1.000
Rata corelatiei intre activele curente si imobilizari
0.500
0.000
2007

2008
anii

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

25

2.8. Stabilitatea financiar


n baza analizei structurii surselor de finanare, se vor calcula n continuare
indicatorii de caracterizeaz raportul dintre sponsorizare la surse mprumutate, i
ofer informaie despre stabiliatea financiar a ntreprinderii.
Tabelul 13. Indicatorii stabilitii financiare a ntreprinderii
Indicatorul
Coeficientul de
autonomie financiar
Coeficientul de
atragere a mijloacelor
mprumutate
Coeficientul de
corelaie a mijloacelor
mprumutate i proprii
Coeficientul de risc
financiar
Coeficientul de
manevrare a
capitalului propriu
Coeficientul de
acoperire a capitalului
propriu
Rata solvabilitii
generale

Valoarea
optim

Formula de
calcul

>0,5

CP/TP

0,117 0,184 +0,067

157,26

<0,5

(DTL+DTS)/TA

0,883 0,816 -0,067

92,24

<1,0

(DTL+DTS)/CP

7,532 4,442 -3,09

58,97

<0,3

DTL/CP

6,632 4,169 -2,463

62,86

<0,5

ACN/CP

5,586 3,709 -1,877

66,39

ct mai mare

TA/CP

8,532 5,442 -3,09

63,78

>2

TA/(DTL+DTS)

1,133 1,225 +0,092

108,12

2007

2008

Abaterea Abaterea
absolut relativ

Unul din cei mai fregventi folosit coeficient ai structurii surselor de finantare este
coeficientul de autonomie financiara (autofinantarea).Acest coeficient ne arata
ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii in sumat totala a
activelor intreprinderii.Valoarea de siguranta a acestui coeficient trebuie sa fie mai
mare ca 0,5, daca voaloarea lui va fi mai mica ca 0,5 atunci conducerii ii va fi greu
sa obtina credite bancare.In dinamica acest coeficient trebuie sa creasca.Daca scade

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

26

si este mai mic ca 0,5 situatia e critica. La intreprinderea Calarasi divin valoarea
acestui coeficient este mai mica ca valoarea optima si trendinta de crestere pote fi
apreciata pozitiv.
Coeficientul de atragere a surselor imprumutate caracterizeaza structura surselor
de finantare a activelor pe seama surselor imprumutate. Acest coeficient arata gradul
de indatorare a intreprinderii si in mod normal trebuie sa primesca valori 0-0,5.
Situatia la Calarasi Divin este putin mai instabila deoarece gradul de indatorare
depaseste valoarea optima si are o valoare de 80%. Insa pozitiv se inregistreaza
faptul ca in dinamca scade.
Rata solvabilitatii generale -gradl de acoperire a surselor de imprumutate ce
active totale de care dispune intreprinderea.In mod normal marimea acestui
coeficient trebuie sa fie mai mare ca 2Pentru intreprinderea Calarasi Divin rata
solvabilitatii generale pentru perioada 2007-2008 se incadreaza in valoarea optima
si apreciem pozitiv ca in dinamica acest indicator creste.

Inducatorii surselor de finantare


1.000
0.900 0.883
0.800
0.700
0.600
0.500
Valoarea
coeficientilor
Coeficientul
de autonomie financiar
0.400
0.300
0.200
0.100 0.117

0.816

Coeficientul de atragere a mijloacelor mprumutate


0.184

0.000
2007

2008
anii

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

27

2.9. Analiza lichiditii i capacitii de plat


Tabelul 14. Indicatorii lichiditii
Indicatorul
Coeficientul de
lichiditate general
(curent)
Coeficientul de
lichiditate intermediar
Coeficientul de
lichiditate absolut

Valoarea
optim

Formula de
calcul

2007 2008

Abaterea Abaterea
absolut relativ

>2,00

AC/DTS

7,206 14,587

+7,381

202,42

0,7-0,75

(AC-S)/DTS

1,055 1,730

+0,675

163,98

0,2-0,25

MB/DTS

0,013 0,028

+0,015

215,38

Coeficientul lichiditatii curente arata daca intreprinderea dispune de active


curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt in suma deplina. In
cazul intreprinderii Calarasi Divin acest coeficient este foarte majorat fata de
valoarea optima(>2) in anul 2007 diind de 7,206 iar in anul 2008 acesta se
majoreaza de doua ori 14,587 ceea ce ne spune ca intreprinderea nu dispune de
sctive curente pentru achitarea datoriilor si este nevoita sa apeleze la surse
imprumutate.
Lichiditate integrala reflecta cota datoriilor pe termen scurt care intreprinderea
este capabila sa achite prin mobilizarea mijloacelor banescti, investitii pe termen
scurt si creante pe termen scurt. Valoarea acestei lichiditati la fel fiind dupa hotarele
valorii optime (07-075) avind un coeficient in 2007 de 1,055 si in anul urmator la fel
majorinduse si fiind de 1,730, aceste valori ne vorbesc ca intreprinderea Calarasi
Divin nu prea este capabila sa achite nici datoriile pe termen scurt.
Lichiditatea absoluta caracterizeaza cota datoriilor pe termen scurt care
intreprinderea este capabila sa o achite imediat utilizind mijloacele banesti
disponibile la moment.

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

28

Aceasta lichiditate prezinta un caracter pozitiv avind valori optime(0,2-0,25) in


anul 2007 la intreprinderea data valoarea lichiditatii fiind mai mica decit valorile
optime avind un coeficient de 0,013 ceea ce arata un caracter pozitiv, adica
intreprinderea este in stare sa achite satoriile pe termen scurt. Insa situatia in anul
2008 putin se agraveaza avid o valoare a lichiditatii absolute putin peste valovile
optime fiind de 0,028.

Indicatorii lichiditatii
16.000
14.587

14.000
coeficientul de lichiditate curenta

12.000

coeficientul de lichiditate intermediara

10.000
Valoarea coeficientilor

8.000

7.206

6.000
4.000

coeficientul de lichiditate absoluta

2.000

1.730

1.055
0.000 0.013
2007

0.028
2008
Anii

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

29

2.10 Analiza riscului de faliment


Tabelul 15. Calculul riscului de faliment
Indicatorul
Rentabilitatea activelor
Eficiena utilizrii activelor
Coeficientul de autonomie
Rentabilitatea net a activelor
Ponderea activelor curente nete
Total indicele de creditare

Coeficient
3,3
1
0,6
1,4
1,2
-

Formula de calcul
PPI/TA
VV/TA
ATLB/DTL
PN/TA
ACN/TA
-

2007
0,003
0,070
0,163
0,000
0,786
1,021
2

2008
0,225
0,107
0,186
0,101
0,818
1,438
2

Not: Indicele de creditare acceptabil >2,0

Indecelui de creditare
2.500
2.000
1.500
otal indicele de creditare
valoarea Tindicatorului
1.000

Indicele de creditare acceptalil

0.500
0.000
2007

2008
anii

Tabelul 16. Modelul Altman


Indicatorul
X1 Ponderea activelor curente nete
X2 Capacitatea de finanare

Coeficient
1,2
1,4

Formula de calcul
ACN/TA
R/TA

2007
0,786
0,012

2008
0,818
0,011

X3 Rentabilitatea activelor
X4 Gradul de ndatorare

3,3
0,6

PB/TA
CS/DTL

0,122
0,107

0,137
0,104

X5 Eficiena utilizrii activelor


Indicele riscului de faliment

0,1
-

VV/TA
-

0,007
1,033

0,011
1,081

2,675

2,675

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

30

Not: Indicele riscului de faliment acceptabil >2,675

Indicele riscului de faliment


3.000
2.500
2.000
1.500
Indicele riscului de faliment
valoarea coeficientilor

indicele riscului de faliment acceptabil

1.000
0.500
0.000
2007

2008
anii

In perioada analizata indecele riscului de faliment este mai mic decit valoarea
optima (2,675) rezulta ca intreprinderea este expusa falimentului fatorita situatiei
financiare nefavorabile
Deoarece indecele de creditare este mai mic ca 2 in ambii ani rezulta ca
intreprinderea nu poate apela si nu va beneficia de credite bancare daca le va
solicita.

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

31

2.11. Analiza indicatorilor economici generali


Tabelul 17. Indicatorii economici generali
Valoarea
optim

Indicatorul
Numrul mediu scriptic al
angajailor, persoane (N)
Vnzri la 1 angajat, lei
Producia marf n preuri
curente, lei (PM)
Productivitatea muncii, lei
(W)
Cheltuieli materiale, lei (CM)
Valoarea adugat, lei (VA)
Valoarea adugat la 1
angajat, lei
Creane la 1 leu vnzri,
lei/leu
Creane comerciale la 1 leu
vnzri, lei/leu
Datorii creditoare la 1 leu
vnzri, lei/leu
Datorii creditoare bancare la
1 leu vnzri, lei/leu
Cheltuieli fixe la 1 leu
vnzri, lei/leu
Cheltuieli la 1 leu produciemarf, lei
Profit net la 1 angajat, lei
Salariul mediu lunar, lei

ct mai
mare
ct mai
mare
ct mai
mare
ct mai
mici
ct mai
mici
ct mai
mici
ct mai
mici
ct mai
mici
ct mai
mici
ct mai
mare
cit mai
mare

Formula de calcul

2007

2008

417

516

VV/N

53655,1

68643,0

forma nr.1-P

29628000

31410000

PM/N
forma nr.5-C
VV-CM

71050,4
11869636,0
10504538,0

60872,1
29913431,0
5506341,0

VA/N

25190,73861

10671,20349

C/VV

1,560

0,794

CC/VV

0,391

0,218

(DTL+DTS)/VV

12,584

7,651

(DTLB+DTSB)/VV
(CC+CGA+ACO)/V
V

11,445

7,117

0,845

0,681

TC/PM

1,104

2,296

PN/N

16,2

46566,9

rem.muncii/(N*'16)

1230,65

2089,36

In urma caculrii indicatorilor economici ajungem la concluzia c n anul 2008 la


intreprinderea Calarasi Divin venitul din vinzari samajorat fata de anul precedent
cu 58% fata de anul 2007 ceea ce sa caracterizat ca fiind un moment foarte
favorabil. Productivitatea muncii insa sa micsorat fiind influentata de numarul
majorat de personal.Iar productia marfa in preturi curenta sa majorat considerabil. In
anul 2008 profitul net la 1 angajat sa majorat considerabil fata de anul 2007.

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

32

2.12. Utilizarea modelului du Pont


Modelul du Pont se urilizeaz pentru a analiza cauz- efect a aficienei afacerii,
reprezentnd prinsine o repartizare schematic a dependenei indicatorului de
rentabilitate de diferii factori de influen i relaiile dintre ei. n rezultatul prelurii
informaiei pentru dou perioade, au fost calculai toi indicatorii necesari pentru
elaborarea modelului du Pont, care sunt prezentai n tabelul 18.
Tabelul 18. Datele de intrare pentru modelul du Pont.
Indicatori

2007

2008

Abaterea

Abaterea

1.Rentabilitatea financiara,%
PN/CP*100
2. Marja pe profit net = PN/CA
3.Profit net
4.Cifra de afaceri
5.Profit pina la impozitare
6.Ch. privind impozit pe venit

0,018

39,38

absolut

relativ

+39,36

218777

0,0002
6765
29743300
250533
243 768

0,351
24028498
68380125
22647816
(1 380 682)

+0,350
+24021733
+38636825
+22397283
-1624450

175500
355188
229,9
9039,85
56,63

7.Cosumuri i cheltueli

32 702 666

72 130 056

+39427390

220,56

7.1.Costul vnzrilor
7.2. Cheltuali comerciale
7.3. Cheltueli generaladministrative
7.4. Alte cheltueli operaionale
7.5.Ch. din activitatea de
investiii
7.6. Ch. financiare
8.Total activ

10567754
2168959
6892320

21613127
3629241
9335555

+11045373
+1460282
+2443235

204,51
167,32
135,44

9854734
0,00

11154389
0,00

+1299655
0,00

113,18
0,00

0,00
318 926 194

0,00
332 010 681

0,00
+13 084 487

0,00
104,10

8.1. Active pe termen lung

76 502 024

89 048 041

+12 546 017

116,39

8.2Stocuri de mrfuri i
materiale
8.3Creane

206 949 899

214 149 998

+7 200 099

103,47

34 912 835

28 132 700

-6 780 135

80,57

441 835

469 374

+27 539

106,23

8.4 Investiii pe termen scurt


8.5Mijloace bneti

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

33

8.6 Altele

119 601

210 568

+90 967

176,05

9.Levier =TA/CP
10.1.CAPITAL PROPRIU

8,532
37 377 970

5,44
61 010 569

-3,09
+23632599

63,75
163,22

10.1Capital statutar i
suplimentar

44 087 030

44 087 030

100

10.2Rezerve

2 626 080

2 626 080

100

(10 834 182)

13 228 362

+24062544

122,09

10.3 Profit nerepartizat (pierdere


neacoperit)

Concluzii
Analiznd ntreprinderea IM Clrai Divin SA, am reuit s observm prin prisma
indicatorilor economico-financiari specificul ntreprinderii a crei activiti de baz
e producerea i comercializarea bauturilor alcoolice.
Aadar , din anul 2007 pna la finele 2008, venitul din vnzri a crescut cu 58,30%,
aceasr cretere se datoreaz majorrii venitului din activitatea operaional cu
peste 13 milioane de lei sai 59,55 %.
Rentabilitatea financiar a crescut semnificativ fa de anul precedent, la fel i marja
profitului net a nregistrat o majorare .

Pag.
Mod

Coala

Nr. Document

Semnt.

Data

34