Sunteți pe pagina 1din 24

PROIECT STAGIU ANUL 1

SEMESTRUL 1

OLARU C. ANA-MARIA
23.04.2016

AUDIT FINANCIAR
Subiectul 12. Documentarea lucrarilor de audit ( dosarul exerciiului, dosarul permanent)
Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depaseste
exerciiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la
sintez i formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
-

mai buna organizare si control ale misiunii;


documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat
fara omisiuni;

nlesnirea muncii n echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;

justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

Continut: In mod uzual, acest dosar cuprinde:


- planificarea misiunii:
- programul general de lucru;
- note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de catre altii (auditori interni,
diversi specialisti);
- datele si duratele vizitelor, locurile de interventie;
- compunerea echipei;
- data pentru emiterea raportului;
- buget de timp si realizarea lui;
- supervizarea lucrarilor:
- note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate;
- aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea, programul lucrarilor,
executarea lucrarilor, concluziile lucrarilor, continutul raportului;
- aprecierea controlului intern:
- evaluarea punctelor tari, punctelor slabe si a zonelor de risc;
- foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor asupra functionarii sistemelor, detalii
asupra sondajelor efectuate;
-comentarii asupra anomaliilor descoperite;
.- obtinerea de elemente probante:
- program de control;
- foi de lucru cuprinznd: obiectivul, detalii asupra lucrarilor efectuate, eventuale
comentarii, concluzii;

- documente sau copii de documente de la ntreprindere sau terti, justificnd cifrele


examinate;
- detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale
variatiilor, concluzii;
- sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a punctelor
care ar putea avea o influenta asupra deciziei de certificare;
- foi de lucru cu privire la faptele delictuale.
Dosarul exercitiului este bine sa fie mpartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utilizarea sa. In
general se foloseste o mpartire n 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel:
- EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata "Acceptarea misiunii"
- EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B)
- EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata "Orientare si planificare"
- ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata "Evaluarea riscului legat de control"
- EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulata "Controale substantive"
- EF (dosarul exercitiului Sectiunea F) intitulata "Utilizarea lucrarilor altor profesionisti"
- EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulata "Verificari si informatii specifice
- EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata "Lucrarile de sfrsit de misiune"
- EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulata "Interventii cerute prin reglementari diverse"
- EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulata "Controlul conturilor consolidate
Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi
folosite pe toat durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. Clasarea
lor ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la
zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de
la un exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii.
Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt:
-

fisa de prezentare

scurt istoric al ntreprinderii

organigrame

persoanele care angajeaza ntreprinderea

situatiile financiare ale ultimelor exercitii

note asupra organizarii sectorului de activitate, productie etc.

note asupra statutului

procese verbale ale CA si AG

lista actionarilor sau asociatilor

structura grupului

contracte, asigurari

Dosarul permanent se organizeaza n sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si


consultarea lor. Fiecare sectiunepoate fi materializata printr-un despartitor comportnd un
sumar al continutului. inerea la zi se efectueaza pe sumar, indicnd data introducerii
documentului.
Dosarul permanent se subdivide n 7 sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea
organismului profesional, dupa cum urmeaza:
-

PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulata "Generalitati"

PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulata "Documente privind controlul intern"

PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulata "Situatii financiare si rapoarte privind


exercitiile precedente"

PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulata "Analize permanente"

PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulat "Fiscal si social"

PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulat "Juridice"

Subiectul 4. Exhaustivitatea ca termen n normele de audit reprezint:


a) toate faptele importante au fost menionate;
b) toate activele au fost nregistrate;
c) toate activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate
faptele importante au fost menionate.
Raspuns: c)
Subiectul 94. Opinia fr rezerve dar cu un paragraf de observaii se formuleaz:
a) cnd apar elemente care nu afecteaz opinia auditorului;
b) cnd deficienele nu sunt semnificative;
c) cnd auditorul face constatri pe care ine neaprat s le introduc n raport.
Raspuns: a)

Subiectul 4. Independenta in audit


Principiul independentei se aplica tuturor p.c. in practica indiferent de natura serviciului
prestat. In cazul executarii unor misiuni de audit prin care p.c. furnizeaza o certificare in ceea ce
priveste credibilitatea situatiilor financiare in fata publicului , independenta devine cea mai
sigura garantie ca p.c. si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si obiectivitate.
Independenta are 2 componente de baza : independenta de spirit (rationament profesional) si
independenta in aparenta (sau comportamentala).
Subiectul 13. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Aceasta forma a opiniei este exprimata atunci cand : auditorul are indoieli sau nu este de
acord cu unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare care sunt materiale (au importanta
semnificativa) dar nu sunt fundamentale pentru buna intelegere a situatiilor financiare, acestea
exprima o opinie calificata sau o opinie cu rezerve. Opinia se exprima in termeni care indica un
rezultat nesatisfacator asupra unor aspecte ale auditului, specificand clar si prcis elementele cu
care auditorul nu este de acord sau pe care le considera indoielnice si care l-au determinat sa
exprime o opinie cu rezerve.
Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se
formuleaz astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai
auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi
am putut controla cantitile prin alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi
putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i
situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru
exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile
financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a
capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear
i al unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru
exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se
ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n
paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a
societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la
aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.

Subiectul 23. Tehnica observrii fizice.


Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns
ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului
respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc.
trebuie verificate prin alte tehnici.

STUDII DE FEZABILITATE
Subiectul 8. Care sunt cele trei elemente ale unui plan de afaceri?
Raspuns:
Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei
intreprinderi intr-o anumita perioada de timp. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si
planurile de actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare
determinate.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele trei elemente:
- un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite riscuri i care vrea
s obin un anumit profit;
- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de afacere)
- un mediu n care se desfoar aceste activitati (mediul de afaceri)
Subiectul 14. Ce se nelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?
Raspuns:
FEZABILITATEA reprezint analiza complex, premergtoare deciziei de investiii,
avnd drept scop stabilirea oportunitii i eficienei dezvoltrii unei subramuri sau realizrii
unor obiective de investiii.
STUDIILE DE FEZABILITATE sunt, de obicei, asociate cercetrilor de marketing i
conjunctur economic, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale,
prognozelor la nivelul ramurilor de producie materiale i al economiei nationale.
Elaborarea i folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la ntocmirea ofertelor
pentru realizarea de obiective de investiii n strinatate, precum i la elaborarea propunerilor de
colaborare cu alte ri n cadrul unor societi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de
fezabilitate l constituie obinerea de informaii asupra mrimii efortului de investiii, a
rezultatelor economice probabile, precum i asupra principalelor probleme n legatur cu
realizarea obiectivelor de investiii:
achiziionarea de licene;
credite externe i condiii de rambursare;
obinerea de materii prime din import;
posibiliti de export a produciei i eficiena acestuia;
eficiena fondurilor investite
Studiul de prefezabilitate, este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate in
studiul de oportunitate sunt detaliate inclusive prin calcule economice. Existena acestei trepte
intre studiul de fezabilitate i cel de oportunitate se impune atunci cand informaiile oferite de
ultimul sunt insuficiente ca volum i nivel de fundamentare. Principalele informaii pe care
trebuie s le ofere un studiu de prefezabilitate sunt:
- dac oferta de investiii este in mod cert eficient, astfel ca decizia de investiii s se poat lua
imediat fr a mai fi necesare alte studii;
- dac concluziile rezultate pe baza informaiilor culese justific o analiz detailat printr un
studiu de fezabilitate;

- dac anumite aspecte ale proiectului de investiii, care sunt eseniale pentru fezabilitatea sa, ar
trebui aprofundate prin studii funcionale sau studii suport,
- dac se poate hotri in aceast faz c ideea de proiect nu este atrgtoare, deci se
impune renunarea la aceasta i intreruperea cercetrii. Reinem c structura studiului de
prefezabilitate este obligatoriu aceeai cu cea a studiului de fezabilitate
Studiul de fezabilitate este documentul care asigur informaii fundamentate
pentru luarea deciziei de investiii. In cadrul studiului sunt definite i analizate elementele
eseniale ale fabricrii produsului avut invedere i diversele procedee de producie utilizate.
Pentru declanarea elaborrii studiul de fezabilitate trebuie ca in prealabil s fie stabilite
dimensionarea i amplasarea optim a obiectivului, mai multe variante tehnologice, de materii
prime, de costuri de investiii i de producie. Calculele economice i analiza eficienei trebuie s
evidenieze clar dac proiectul este viabil, eficient ori, dimpotriv, neeficient, astfel incat s se
poat lua decizia de admitere sau respingere a proiectului. Studiul de fezabilitate este, aadar,
documentul care permite s se ajung la o decizie de investiie.

ANALIZA DIAGNOSTIC
Subiectul 1 . Calculai si interpretai situaia neta a unei intreprinderi care prezinta

urmatoarea situaie financiara:


Indicator

31.12.n

Imobilizari

2000

Stocuri

500

Creante

150

Disponibilitai

50

Datorii mai mari de un an

1150

Datorii mai mici de un an

350

Raspuns:
Situatia neta = Active totale-Datorii totale
= (2000+500+150+50)-(1150+350)=2700-1500=1200
Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta o situatie economica sanatoasa deoarece activele
companiei cresc mai repede decat datoriile acumulate de aceasta.
Subiectul 5. Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al
trezoreriei pentru o ntreprindere din domeniul consultanei financiar-contabile care
prezint urmtoarea situaie financiar:
Indicator 31.12.n
Imobilizri 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibiliti 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1300
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0
Raspuns:
1. FR = FONDUL DE RULMENT
- reflecta echilibrul pe termen lung al intreprinderii

FR (Fondul de Rulment) = Capitaluri permanente Active imobilizate =


(Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung) Active imobilizate
FR = 20.000+2.000-2.000= 20.000
2. NFR = NECESARUL DE FOND DE RULMENT
= (Active circulante Disponibilitati) ( Datorii pe termen scurt credite de
trezorerie)
= (20.0000+1.000-300) 1.300 = 19.400
3. Trezoreria neta = FR NFR = 20.000 19.400 = 600

Subiectul 6. Calculai i interpretai ratele de lichiditate pentru o ntreprindere din


domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele informaii bilaniere:
Indicator 31.12.n
Imobilizri 100000
Stocuri 20000
Creante 40000
Disponibiliti 5000
Capitaluri proprii 65000
Datorii mai mari de un an 50000
Datorii de exploatare 47000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 3000
Raspuns:
Active imobilizate =100.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
=20.000 + 40.000 + 5.000 = 65.000
TOTAL ACTIVE = 165.000
Capital si rezerve = 65.000
Datorii pe ternem lung = 50.000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt
=47.000 + 3.000 = 50.000
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 165.000
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente=Active curente (Indicatorul capitalului circulant)/ Datorii
curente = 65.000/50.000 = 1
* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;
* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
b) Indicatorul lichiditatii immediate= Active curente - Stocuri =(Indicatorul test acid) = 65.00020.000 = 0.9
AUDIT INTERN

Subiectul 4. Care sunt particularitile inventarierii activelor imobilizate?


Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor de natura
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale fiecarei entitati, precum si a bunurilor si valorilor
detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii
situatiilor financiare anuale care trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si a
performantei entitatii pentru respectivul exercitiu financiar.
Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere intr-un proces-verbal, in
conformitate cu noile modificari in legislatia pe aceasta cazuistica.
Inventarierea imobilizrilor necorporale se efectueaz prin constatarea existenei i
apartenenei acestora la entitile deintoare, iar n cazul brevetelor, licenelor, mrcilor de
fabric i al altor imobilizri necorporale este necesar dovedirea existenei acestora pe baza
titlurilor de proprietate sau a altor documente juridice de atestare a unor drepturi legale.
Inventarierea terenurilor se efectueaz pe baza documentelor care atest dreptul de
proprietate al acestora i a altor documente, potrivit legii. Cldirile se inventariaz prin
identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate i a dosarului tehnic al acestora. Construciile i
echipamentele speciale cum sunt: reelele de energie electric, termic, gaze, ap, canal,
telecomunicaii, cile ferate i altele similare se inventariaz potrivit regulilor stabilite de
deintorii acestora.
Imobilizrile corporale care n perioada inventarierii se afl n afara entitii (vapoare,
locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate n curs de lung durat, mainile de
for i utilajele energetice, mainile, utilajele i instalaiile de lucru, aparatele i instalaiile de
msurare, control i reglare i mijloacele de transport date pentru reparaii n afara entitii se
inventariaz naintea ieirii lor temporare din gestiunea entitii sau prin confirmare scris
primit de la entitatea unde acestea se gsesc, potrivit procedurilor proprii aprobate.
n listele de inventariere a imobilizrilor necorporale i corporale, aflate n curs de
execuie, se menioneaz pentru fiecare obiect n parte, pe baza constatrii la faa locului:
denumirea obiectului i valoarea determinat potrivit stadiului de execuie, pe baza valorii din
documentaia existent (devize), precum i n funcie de volumul lucrrilor realizate la data
inventarierii. Materialele i utilajele primite de la beneficiari pentru montaj i nencorporate n
lucrri se inventariaz separat.
Investiiile puse n funciune total sau parial, crora nu li s-au ntocmit formele de
nregistrare ca imobilizri corporale, se nscriu n liste de inventariere distincte. De asemenea,
lucrrile de investiii care nu se mai execut, fiind sistate sau abandonate, se nscriu n liste de

inventariere distincte, menionndu-se cauzele sistrii sau abandonrii, aprobarea de sistare ori
abandonare i msurile ce se propun n legtur cu aceste lucrri.

Subiectul 13. Definii i comentai activitatea de audit intern versus control intern.
Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in
examinarea profesionalaefecutata de un profesionist contabil competent si independent in
vederea
exprimarii
unei
opinii
motivate
inlegatura cu validitatea si corecta
aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii(entitatii).
Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care
efectueaza verificari pentrua c e a s t a ; f a c e p a r t e d i n c o n t r o l u l i n t e r n a l e n t i t a t i i
si are ca obiective de baza verificarea Eficacitatii sistemelor contabile si
d e c o n t r o l i n t e r n . Au d i t u l i n t e r n l a o e n t i t a t e s e p o a t e r e a l i z a p r i n
c o m p a r t i m e n t e d i s t i n c t e a l e a c e s t e i a s i , i n a c e s t c a z , auditorul intern face
parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern
se p o a t e r e a l i z a s i p e b a z e c o n t r a c t u a l e c u o f i r m a d e a u d i t a l t a d e c a t c e a
c a r e e f e c t u e a z a a u d i t u l a s u p r a situatiilor financiare ale acestei entitati.
Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse
in aplicared e c o n d u c e r e a u n e i e n t i t a t i i n v e d e r e a a s i g u r a r i i , i n m a s u r a
p o s i b i l u l u i , a u n e i g e s t i o n a r i r i g u r o a s e s i eficiente a activitatilor acesteia; implica
respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea sidetectarea fraudelor si
erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp ainformatiilor
financiare.Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat
constituie o serioasa prezumtieasupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele
contabilitatii si realitate.

FISCALITATE
7.Cheltuielile cu delegarea, detasarea si deplasarea personalului sunt considerate:
a.~ cheltuiala nedeductibile fiscal integral
b.= cheltuieli deductibile fiscal in limita legala
c.~cheltuieli deductibile fiscal in limita a 200 euro
13 Pentru bunurile achizitionate prin leasing financiar, amortizarea acestora se deduce la:
a.~locator
b.= locatar
c.~50% la locator si 50% la locatar
20. Deconturile de TVA se depun de catre persoanele impozabile, inregistrate ca platitori de taxa
pe valoarea adaugata, care au realizat , in anul anterior, o cifra de afaceri mai mare de 100.000
euro, la organul fiscal unde contribuabilul isi are domiciliul fiscal, prin posta sau direct la
compartimentul cu atributii in gestionarea declaratiilor fiscale, pe suport electronic, insotite de
doua exemplare listate, precum si prin sistemul electronic national, astfel:
a.~trimestrial, pana la 25 a lunii urmatoare incheierii trimestrului
b.=lunar, pana la 25 a lunii urmatoare lunii de raportare, inclusiv
c.~semestrial, pana la 25 a lunii urmatoare incheierii semestrului

FUZIUNI SI DIVIZARI
Subiectul 6. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor
dou societi se prezint astfel:
Soc A: valoarea net de aport 96.000 lei, numr de aciuni 12.000, valoarea nominal 12.000
lei/aciune.
Soc B: valoarea net de aport 80.000 lei, numr de aciuni 10.000, valoarea nominal 10.000
lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dac ea absoarbe societatea B.
Rezolvare:
Activul net contabil al societatii A/ Nr. Actiuni = 8 lei/actiune
Nr. de actiuni ce trebuie emise = 80.000 lei / 8 lei/actiune = 10.000 actiuni
Subiectul 26. Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care
fuzioneaz: Societatea A: active diverse 114.000 lei, datorii 60.000 lei, numr de aciuni 300
titluri. Societatea B: active diverse 63.000 lei, datorii 36.000 lei, numr de aciuni 180 titluri.
Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 60 de aciuni n cazul n
care societatea A absoarbe societatea B.
Rezolvare:
Activ net contabil societatea A = 54.000 lei
Valoarea unei actiuni = 54.000 lei/300 titluri= 180 lei
Activ net contabil societatea B = 27.000 lei
Valoarea unei actiuni = 27.000 lei/180 titluri= 150 lei
Nr. de actiuni emise de societatea A = 27.000 lei/180 lei/titlu = 150 lei
Raport paritate = 180 lei/150 lei = 6/5
Nr. de actiuni primite de actionar = 60*6/5= 72 actiuni

EXPERTIZA CONTABILA

Subiectul 2. Grigore este expert contabil judiciar debutant. Este presat de termenul de depunere
a raportului de expertiz ntr-o cauz aflat pe rolul Instanei judectoreti, la birou mai are
mult de lucru, aa c ncepe n mare grab s creioneze raportul pentru a doua zi. n redactarea
raportului, trece sumar peste materialul documentar i nu mai consider necesar s fac
meniuni cu privire la problemele ridicate de pri ntruct oricum acestea nu aveau legtur
cu obiectivele stabilite de organul jurisdicional care a dispus expertiza. Reporteaz pentru o
alt zi, cnd va avea mai mult timp, prezentarea raportului pentru efectuarea auditului de
calitate. Dilema lui este legat de eventuale consecine ale deciziilor sale. Argumentai
rspunsul.
Raspuns:
Expertul contabil trebuie sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat i
pe care le-a acceptat cu contiinciozitate, devotament, corectitudine i imparialitate; pentru
asigurarea in interes public ca aceste cerine sunt indeplinite, expertizele contabile sunt supuse
auditului de calitate potrivit reglementarilor Corpului. Expertizele contabile trebuie sa fie utile
celor care le-au solicitat. Expertizele contabile constituie mijloace de proba tiinifica. In
elaborarea lor, expertul contabil trebuie sa foloseasca metode specifice tiinei contabilitaii.
Concluziile expertului contabil trebuie sa fie fundamentate numai pe documente care atesta
evenimente i tranzacii care fac sau trebuie sa faca obiectul recunoaterilor, evaluarilor,
clasificarilor i prezentarilor contabile. In expertizele contabile judiciare, expertul contabil este
un ter in proces, care prin calitatea lui procesuala contribuie la stabilirea adevarului de catre
organele de drept. Raportul de expertiza contabila judiciara are caracter de proba tiinifica care
trebuie sa prezinte un inalt grad al indicelui contributiv la soluionarea cauzei in care a fost
dispus. Nedocumentarea i nefundamentarea tiinifica a rapoartelor de expertiza contabila
judiciara pot fi i sunt, adesea, sancionate de organele de drept care le-au dispus cu inlocuirea
expertului contabil i dispunerea unei noi expertize contabile. Daca in aceeai cauza s-a dispus o
noua expertiza contabila care ajunge la concluzii diferite faa de prima, din cauza utilizarii altor
criterii i metode de investigaie, organul in drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la
aceea pe care o considera mai fundamentata sub aspect tiinific, respectiv de mai buna calitate.
Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie sa faca rabat din punct de vedere al calitaii.
Independena i competena profesionala a expertului contabil trebuie sa asigure o documentare
i o fundamentare tiinifica i expertizelor contabile extrajudiciare. Expertizele contabile sunt

supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de calitate al serviciilor


contabile prestate de membrii Corpului.

Subiectul 9. Cum se clasifica expertizele contabile?


Raspuns:
I. Dupa scopul principal in care au fost solicitate
- expertize contabile judiciare, reglementate de : Codul de procedura civila, Codul de procedura
penala, alte legi specializate
- expertize contabile extrajudiciare, efectuate in afara procedurilor reglementate privind
rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate in afara unui proces justitiar. Nu
au calitatea de mijloc de proba in justitie, ci cel mult de argumentare pentru solicitarea de catre
parti a administrarii probei cu expertiza contabila judiciara sau pentru rezolvarea unor litigii pe
cale amiabila.
II. Dupa natura principalelor obiective la care se refera
- Expertize contabile civile, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor civile
- Expertize contabile penale, dispuse/acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor
penale
- Expertize contabile comerciale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale
- Expertize contabile fiscale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale
- Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept, sau extrajudiciare
solicitate de catre clienti

Subiectul 14. Explicati care sunt situatiile de incompatibilitate n cazul expertizei


contabile?
Raspuns: Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:
- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea
unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri,
servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.
- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al
executivului acestuia sau calitate de angajat
- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile
liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor
incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a
profesionistului contabil;
- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;

- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de


ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil
isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective
- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii
- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile
judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la
gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.
- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate
- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din
parti
- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau
vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe
expert subiectiv
- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ
de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor
primare, a evidentelor contabile tehnico operative;
- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile

EVALUARE
Subiectul nr. 2
Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor,
prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri
20.000.000; creante15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare
14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie
10.000.000 ?
Raspuns:
1. Metoda aditiva
ANC = capitaluri proprii-/+diferente de reevaluare =
= 3.000.0000+500.000+1.000.000+14.000.000 = 18.500.000
2. Metoda substractiva
ANC = active reevaluate datorii =
=8.000.000+500.000+10.000.000= 18.500.000
Subiectul nr. 12
Se cunosc urmtoarele informaii despre trei ntreprinderi comparabile:
Indicatori
Active
Capitaluri proprii
Datorii
Profit nainet de impozit i dobnzi

A
750
600
150
30

B
7500
6000
1500
900

C
750
450
300
30

S se estimeze capitalurile proprii ale firmei A i s se verifice coerena intern a indicatorilor.


Raspuns:
Capitalul propriu estimat al firmei A este 600.
Coerenta interna a indicatorilor:

Rata solvabilitatii= Active totale/ Datorii totale =


SOC. A = 750/150 = 5
SOC. B = 7500/1500 = 5
SOC. C = 750/300 = 2.5
Rata de indatorare globala = Datorii totale/Active totale =
SOC. A = 150/750 = 0.2
SOC. B = 1500/7500 = 0.2
SOC. C = 300/750 = 0.4
Rentabilitatea capitalului angajat = Profit inaintea platii dobanzii si a impozitului pe profit/capital
angajat
SOC. A = 30/600 = 0.05
SOC. B = 900/6000 = 0.15
SOC. C = 30/450 = 0.067

CONTABILITATE

CRACIUN C. ANAMARIA

EC

41

27

55

33

25

14

39

36

56

17

51

41. Soldul contului 711 Variaia stocurilor se ia n calcul la ntocmirea contului de profit i
pierdere pe funcii?
27.Se dau urmtoarele elemente patrimoniale, preluate din Bilanul unei ntreprinderi
comerciale:
BILAN nceputul anului Sfritul anului
Construcii 100.000 RON 70.000 RON
Utilaje i instalaii 80.000 RON 120.000 RON
Amortizri cumulate 30.000 RON 40.000 RON
Materii prime 80.000 RON 100.000 RON
Materiale consumabile 40.000 RON 50.000 RON
Produse finite 180.000 RON 150.000 RON
Clieni 100.000 RON 150.000 RON
Casa 15.000 RON 25.000 RON
Conturi la bnci 85.000 RON 75.000 RON
Capital social 300.000 RON 200.000 RON
Rezerve 100.000 RON 150.000 RON
Rezultat reportat 50.000 RON 100.000 RON
Credite bancare pe termen lung 50.000 RON 25.000 RON
Furnizori 100.000 RON 125.000 RON
Creditori diveri 50.000 RON 100.000 RON
a) Calculai activele imobilizate nete i capitalurile permanente pentru nceputul i sfritul
anului.
b) Calculai FR0, FR1 i FR i interpretai rezultatele obinute.
c) Calculai activele circulante fr disponibil i datoriile ciclului de exploatare pentru nceputul
i
sfritul anului.
d) Calculai NFR0, NFR1 i NFR i interpretai rezultatele obinute.
e) Calculai TN0, TN1 i TN, verificai i interpretai rezultatele obinute.
f) tiind c rezultatul reportat de la sfritul anului include doar profitul net al exerciiului i c
ntreprinderea nu calculeaz i nu reia la venituri ajustri pentru deprecieri, determinai CAF.

40

21

46

g) tiind c s-au pltit dividende n sum de 10.000 RON, elaborai tabloul de finanare
utilizriresurse.
h) Calculai capitalul propriu, capitalul permanent, datoriile la termen, datoriile totale i pasivul
total pentru sfritul anului.
i) tiind c rezultatul reportat de la sfritul anului include doar profitul net al exerciiului,
determinai rentabilitatea economic a capitalului propriu la sfritul anului.
j) Stabilii capacitatea de ndatorare a ntreprinderii la sfritul anului.
k) n condiiile n care ntreprinderea are capacitate de ndatorare, ntreprinderea dorete s
contracteze un credit bancar pe 3 ani n sum de 20.000 RON, cu o dobnd de 30%. Stabilii i
demonstrai dac respectivul credit este rentabil sau nu.
l) tiind c n cursul exerciiului se achiziioneaz o construcie n valoare de 45.000 RON i o
durat normal de funcionare de 9 ani, elaborai tablourile de amortizare n regim Softy
cresctor i descresctor.
55. La o societate comercial, capitalul social este de 15.000.000 lei, rezervele 3.000.000 lei, nr.
de aciuni 6.000 buc. Se hotrte creterea capitalului social pe calea includerii de rezerve
proprii prin emiterea a 600 buc. aciuni noi la valoarea nominal, atribuite gratuit acionarilor.
Care este valoarea contabil veche i cea nou a unei aciuni, dreptul de atribuire i cum se
nregistreaz majorarea capitalului social

33. S.C. X S.A. primete o subvenie guvernamental pentru investiii n sum de 6.000 lei.
Din subvenia primit S.C. X S.A. finaneaz parial procurarea unui echipament tehnologic n
valoare de 9.000 lei + 24 % TVA. Echipamentul tehnologic se amortizeaz liniar n 6 ani. Dup 3
ani
de utilizare echipamentul tehnologic este vndut la preul de 2.000 lei + 24 % TVA. n aceast
situaie
se va restitui prin banc subvenia rmas. S se prezinte tratamentul contabil privind acordarea
subveniei guvernamentale.
25.Din analiza a dou Bilanuri succesive i a Contului de pierdere ale unei societi comerciale,
se identific urmtoarele fluxuri de alocri i resurse:
- Capacitatea de autofinanare 15.000 RON.
- Se distribuie dividende n sum de 15.000 RON.
- Se ramburseaz un credit bancar pe 4 ani n sum de 10.000 RON.
- Se reduce capitalul social cu suma de 5.000 RON, prin retragerea unui acionar.
- Se vinde o instalaie la valoare net de 15.000 RON.
- Produsele finite cresc cu 2.500 RON.
- Materiile prime scad cu 10.000 RON.
- Furnizorii scad cu 2.500 RON.
- Clienii cresc cu 5.000 RON.
- Conturile la bnci cresc cu 6.000 RON.
- Casa scade cu 6.000 RON.
a) ntocmii tabloul de finanare utilizri - resurse.
b) Interpretai rezultatele obinute.

14. O ntreprindere achiziioneaz n cursul anului N o cldire al crei cost este de 500.000 lei.
Cldirea este achiziionat cu scopul nchirierii. La 31.12.N activul este evaluat la valoarea just
estimat de 506.000 lei, la 31.12.N+1 valoarea just este de 502.000 lei, iar la 31.12.N+2
valoareajust este de 510.000 lei. Prezentai tratamentul contabil aferent cldirii n conformitate
cu IAS 40
39.SC ALPHA SRL a cumparat un robot pentru operatiunile sale de productie, cu un cost de
1.440.000 USD la inceputul anului 1. Robotul are o durata estimata de functionare de 4 ani si o
valoare
reziduala de 120.000 USD. De asemenea, se estimeaza ca robotul va functiona 20.000 ore . In
anul 1
robotul a lucrat 6.000 ore pe an, in anul 2 8.000 ore pe an, in anul 3 4.000 ore pe an si in anul
4
2.000 ore.
1. Calculati amortizarea anuala si valoarea ramasa de amortizat a robotului pentru fiecare an,
aplicand
urmatoarele metode de amortizare: a. metoda liniara, b. metoda productiei, c. metoda degresiva
fara
influenta uzurii morale.
2. Ce concluzii se pot extrage din evolutia (graficelelor) amortizarii anuale si a valorii ramase de
amortizat de la punctul 1?
Obs: AD1 cota de amortizare liniara * 1.5; aplicarea cotei AD1 la valoarea ramasa pana in
momentul in care amortizarea degresiva este egala sau mai mica cu/decat amortizarea anuala
calculata
prin raportul intre valoarea ramasa si numarul de ani de utilizare ramasi.
36. O organizaie nonprofit prezint urmtoarea situaie financiar la 31.12.N:
Situaia veniturilor:
- Venituri din cotizaii i taxele de inscriere ale membrilor organizaiei nonprofit: 18.000 lei
- Contribuiile bneti ale membrilor i simpatizanilor: 3.000 lei
- Venituri din fonduri europene nerambursabile: 40.000 lei
- Venituri din activiti comerciale: 20.000 lei
Situaia cheltuielilor:
- Cheltuieli aferente activitii nonprofit: 40.000 lei
- Cheltuieli aferente activitii comerciale: 7.000 lei
Cursul de schimb valutar la 31.12.N este de 4,5 lei/euro
S se determine impozitul pe profit.
56. O ntreprindere cumpr de pe piaa financiar 2.000 de aciuni proprii avnd valoarea
nominal de 8.000 lei/buc. i cea de rscumprare de 9.000 lei/buc.,i le distribuie salariailor la
10.000 lei/buc. Care sunt nregistrrile ce se impun?
17.Se dau urmtoarele elemente patrimoniale ale unei ntreprinderi: capital social 70.000 RON,
casa 20.000 RON, rezerve statutare 10.000 RON, amortizarea cumulat a imobilizrilor 30.000
RON,

mrfuri 130.000 RON, credite bancare pe termen lung 100.000 RON, credite bancare pe termen
scurt
15.000 RON, valoarea de intrare a imobilizrilor 150.000 RON, decontri cu asociaii privind
capitalul
(creane) 20.000 RON, clieni 30.000 RON, creditori diveri 85.000 RON (rambursabili n mai
puin
de 1 an), furnizori 40.000 RON.
a) Determinai indicatorii de echilibru financiar.
b) Comentai rezultatele obinute.
51. Situatia stocurilor unei societi comerciale este:
01.08. stoc iniial 5.000 buc. x 4.000 lei/buc.;
intrri: pe 05.08 2.000 buc. x 6.000 lei/buc.,
pe 09.08 3.000 buc. x 7.000 lei/buc.,
pe 25.08 6.000 buc. x3.000 lei/buc.,
pe 30.08 1.000 buc. x 1.500 lei/buc.;
ieiri: pe 18.08 8.000 buc. si pe 28.08 4.000 buc.
Care este valoarea ieirilor din data de 28.08 i a stocului final evaluat prin metoda costului
mediu ponderat calculat dup fiecare operaie de intrare?
8. La sfritul exerciiului N-1 se achiziioneaz un utilaj al crui cost este de 820.000 lei,
amortizat liniar n 10 ani. La finele exerciiului N+1 valoarea recuperabil este de 660.000 lei, iar
la
sfritul exerciiului N+4 de 466.000 lei. Explicai care este tratamentul contabil al deprecierii
utilajului n conformitate cu IAS 36.
40. SC ALPHA SRL si SC BETA SRL sunt doua companii foarte asemanatoare in ceea ce
priveste dimensiunea si operatiunile. SC ALPHA SRL aplica metoda FIFO si amortizarea lineara
iar SC BETA SRL aplica metoda LIFO si amortizarea degresiva In ultimii ani s-a inregistrat o
crestere generala a preturilor. Fiecare companie si-a achitat in totalitate impozitele pentru anul
curent si ambele utilizeaza aceleasi metode contabile atat in scopuri fiscale cat si in vederea
intocmirii rapoartelor financiare. Identificati care dintre companii va inregistra o valoare mai
mare a urmatorilor indicatori:
1. Lichiditate generala (active circulante / datorii pe termen scurt)
2. viteaza de rotatie a stocurilor (costul bunurilor vandute / soldul mediu al stocurilor)
3. marja profitului (venit net / vanzari nete)
4. rentabilitatea activelor (venit net / sold mediu al activelor totale)
21.Se dau urmtoarele elemente patrimoniale ale unei ntreprinderi: capital social 18.000 RON,
rezultatul reportat (profit) 5.000 RON, maini (valoare net) 4.000 RON, materii prime 1.000
RON, obiecte de inventar 3.000 RON, furnizori 3.000 RON, credite de trezorerie 2.000 RON,
rezultatul exerciiului (pierdere) 7.000 RON, construcii (valoare net) 10.000 RON, instalaii
(valoare net) 4.000 RON, materiale consumabile 1.000 RON, produse finite 4.000 RON, credite
de mobilizare 2.000 RON.
a) Determinai indicatorii de echilibru financiar.
b) Comentai rezultatele obinute.

46. La data de 30.06.2007 s-a casat un mijloc de transport complet amortizat a carui valoare
contabila era de 160.000 lei. Operatia de casare (dezmembrarea) este efectuata de o firma
specializata,
care, pentru serviciul prestat, emite o factura in valoare de 6.000 lei, TVA 19%. In urma
dezmembrarii
activului, se recupereaza materiale auxiliare si piese de schimb reprezentand 5% si respectiv 10%
din
valoarea de intrare a imobilizarii.