Sunteți pe pagina 1din 7

6. Algoritmi cu structur ciclic. Ciclu precondiionat i ciclu postcondiionat.

Instruciuni de ciclu while, do-while.


Ciclu este o parte a algoritmului care poate fi repetat mai multe ori. Pentru a
construi un ciclu trebuie de stabilit conditia, si corpul ciclului.
1) Ciclu preconditionat (WHILE)
2) Ciclu postcondiie (DO-WHILE)

Instructiunea ciclic WHILE


Ciclul while este folosit in cazul cnd nu este cunoscut numarul de repetri
ale ciclului i nu exist necesitatea ca ciclul s fie executat mcar o singur dat.
Instructiunea de ciclu while este urmtorul format:
While (conditia) { Instructiunea;}
Instructiunea de ciclu while lucreaz n felul urmtor: dac expresia este adevrat,
atunci instruciunea se ndeplinete o dat i apoi expresia din nou se testeaz.

Instruciunea Do While
Ciclul do while este folosit in cazul cnd nu este cunoscut numarul de
repetri ale ciclului, dar n acelai timp este nevoie ca ciclul sa fie executat mcar o
singur dat.
Instructiunea de ciclu do while este urmtorul format:
do
{
Instructiunea;
}
while (conditia)

instructiunea do while lucreaz n felul urmtor: la nceput se ndeplinete


instruciunea, apoi se verifica conditia. Dac condiia este adevrat, atuci
instuciunea se ndeplinete din nou, dac expresia este fals, atunci indeplinirea
ciclului se termin.

7. Algoritmi cu structur ciclic. Ciclu cu eveniment i cu contor.


Instruciunea de ciclu for
Ciclurile cu contor sun ciclurile in care se duce evidenta numarului de repetri ale
ciclului, iar ciclu cu eveniment este numarul de repetri a unei pri de cod
implicit. n exemplul dat:
n=5;
x=0;
for (i=0;i<n;i++) {if (1<n<=3){x++};}
Ciclul se va repetat de N ori. N este si contorul ciclului.
Iar x va fi evenimentul ciclului, deoarece acesta se va incrementa doar atunci
cind conditia din if va fi adevrat.

Ciclul for posed urmtoarele caracteristici:


Numarul exact de repetari este cunoscut de la nceputul executarii lui;
Conducerea ciclului este executata cu ajutorul unei variabile de tip int, numita
parametrul ciclului, care in acest proces ciclic primeste valori consecutive de la
valoarea initiala dat pn la valoarea final dat.
Sintaxa instructiunii este urmtoarea:
For(expresia 1;expresia 2; expresia 3)
{
Instructiune;

}
Unde:
Expresia 1-este expresia de initializare a parametrului ciclului;
Expresia 2-este conditia ciclului;
Expresia 3-expresia de incrementare/decrementare
Instruciunea ciclica for lucreaza n felul urmtor: la nceput se calculeaz expresia
de initializare. Apoi dac conditia este adevrat, atunci ndeplineste instructiunea.
Dup care se incrementeaz/decrementez expresia dupa care iarasi se verifica
conditia, dac conditia este fals atunci indeplinirea ciclului se termin, controlul
se transmite instructiunii ce urmeaz dupa instructiunea for.

8. Algoritmi cu structura ciclu in ciclu. Instruciunea continue, break, goto.

Instructiunea de continuare continue


Instruciunea continue este folosita in corpul ciclului
cu scopul de a preda controlul la inceputul ciclului. Exista
cazuri, cnd la ndeplinirea a careva conditii trebuie de
interupt executarea iteratiei curente si de trecut la
ndeplinirea iteratiei urmatoare a ciclului. n asa cazuri
este folosita instructiunea continue. Instruciunea de
continuare are urmatoarea form: continue;
Instruciunea continue poate fi toate cele trei tipuri de
cicluri, dar nu i n instruciunea switch.

Instructiunea de intrerupere break

n practica programrii cteodat apare necesitatea


ndeplinirii numai a unei variante case fr ndeplinirea
celor ce urmeaz dup ea, adic trebuie ntrerupt logica
stabilit de lucrul a instruciunii switch.evident ca pentru
asa ceva e necesar introducerea unei instructiuni ntre
instruciunile variantei, care ar servi ca sfirit al
ndeplinirii lui switch. n acest caz instruciunea va avea
urmtorul format:
switch(expresia)
{
case expr_const 1:{instructiunea 1; break;}
case expr_const 2:{instructiunea 2; break;}

case expr_const_n:{instructiunea_n; break;}


default: instructiunea; break;
}
, : , 12 13
.

.
-
. :
goto eticheta;

Dup instructiunea goto, evident, se ndeplineste instructiunea, eticheta creia


coincide cu eticheta din goto. E de dorit folosirea ct mai redus, a acestei
instructiuni, deoarece limbajul c face parte din clasa limbajelor structurate.

9. Clasificarea variabilelor in C. Declararea variabilelor

Variabila este o e
.: -
,

ntitate folosita pentru memorarea unei valori de tipul asociat variabilei. O variabila
se caracterizeaza printr-un nume, un tip, o valoare. Oricarei variabile i se aloca
( rezerva ) un spatiu de memorie care corespunzator tipului variabilei.
Variabilele pot fi caracterizate:
1. Dupa numarul de valori stocate
Simple
Compuse
tablouri .
structure (nregistrari).
2. Dupa alocarea memoriei:
Statice

(de compilator).

Dina

,

,

,

mice (de program).


3. Dupa sensul valorii stocate:
Regulate.
Pointeri (adrese).
4. Dupa tipul valorii:
ntreg

int

Real

float (f)

Character

chear (c)

Void

void

(i)

10. Clasificarea tipurilor de date n C. Tipuri de date predefinite

Tipurile de date predefinite inclut in sine TD de baza, TD de baza


modificate si TD derivate. (
) .
:

, ,
.
,
.
.