Sunteți pe pagina 1din 8

Procesul de ingrijiri a pacientilor

consumatori de droguri

Drogurile sunt acele substante chimice sau naturale in stare solida,


lichida sau gazoasa care dupa ce sunt introduse in organism, modifica
imaginea asupra propriei persoane si asupra realitatii inconjuratoare.
Folosirea drogurilor poate crea dependenta fizica si psihica sau tulburari
grave ale activitatii mentale si ale comportamentului.
Dependenta fizica este reactia organismului uman la drog.
Substantele chimice din drog se integraza in organism, chiar daca sunt
toxice, iar atunci cand organismul nu le mai primeste, intra in alerta violenta,
exprimata prin stare generala alterata, greturi, voma, diaree, transpiratie,
tahicardie (puls accelerat), dureri, spasme, tremur. Dependenta fizica se mai
face simtita o vreme chiar si dupa abstinenta si incetarea simtomelor de
sevraj, ceea ce poate favoriza revenirea la consum. Totusi dependenta fizica
nu se intalneste la toate tipurile de droguri. Astfel in cazul consumului de
marihuana nu apare dependenta fizica, in schimb in cazul consumului de
heroina aceasta se instaleaza de la prima doza.
Dependenta psihica, care este si cea mai importanta, se manifesta
printr-o nevoie irezistibila de a folosi drogul, pentru a influenta, a schimba
sau a controla dispozitia sufleteasca, sentimentele sau constiinta de sine.
Este intalnita la toate tipurile de droguri.
Starea de dependenta este greu de depasit in unele cazuri. Dependentul
poate alege intre a incepe un tratament (detoxificare) sau a lua o alta doza.
Din nefericire, cea mai usoara cale este sa continue consumul de droguri.
Aceasta este o alegere fatala.
Toleranta la drog, apare atunci cand organismul se obisnuieste cu
prezenta unei anumite substante si se adapteaza la aceasta. Ca atare pentru
obtinerea unei anumite stari, toxicomanul trebuie sa mareasca dozele. Astfel,
un toxicoman ajunge sa suporte doze care pentru personae normale ar fi
fatale.

Sevrajul desemneaza simtomele fizice si psihice care apar atunci cand


un individ este privat de drogul de care devenise dependent sau la scaderea
accentuata a dozelor.
Supradoza inseamna introducerea in organism a unei cantitati de
substanta mai mare decat poate suporta acesta si ca urmare pot
aparea reactii ale organismului deosebit de periculoase: incostienta, oprirea
inimii, insuficienta cardiovasculara, fiecare din aceste efecte putand conduce
la coma sau deces.
Supradoza intervine:

cand consumatorul utilizeaza o doza prea puternica in raport cu cea


obisnuita;

cand se foloseste un produs insuficient diluat sau amestecat cu alte


substante;

atunci cand se continua consumul dozei uzuale in paralel cu


medicatia din cura de detoxificare.

Flash este senzatia de placere intensa care apare in momentul


injectarii drogului.
[]
Cauze care determina consumul de droguri
Cauzele care determina cosumul de droguri sunt multiple. Unii oameni
traiesc un sentiment de plictiseala, de vid, de singuratate, sunt deprimati si
nelinistiti, sufera de anumite tulburari de comportament. Altii nu reusesc sa
faca fata problemelor la scoala, facultate, serviciu, familie. Relatiile cu ceilalti
sunt prea complicate, le este teama de viitor si nu stiu ce vor face in viata.
Sintetizand cele mai sus prezentate, putem spune ca factorii care determina
consumul de droguri sunt:

problemele personale, necazurile, disperarea;

singuratatea, lipsa de prieteni;

curiozitatea, tentatia fructului oprit;

dorinta de senzatii tari;

plictiseala, lipsa unor preocupari interesante;

teribilismul (nevoia de a iesi in evidenta);


tulburarile comportamentale sau de personalitate, drogul fiind privit
ca un medicament pentru tratarea acestor tulburari;

esecul profesional sau familial;

anturajul;

climatul familial defavorabil;

nivelul educational si cultural redus;

lipsa informatiilor sau informatiile false cu privire la droguri;

imitarea modelelor din filme.

In multe din aceste situatii drogul apare ca o solutie salvatoare care le


rezolva toate greutatile pana in ziua in care realizeaza ca problemele lor,
departe de a fi rezolvate, sau agravat, relatiile cu familia si ceilalti
deteriorandu-se, in final, dandu-si seama ca au fost prinsi intr-o capcana.
Tipuri de consumatori
In functie de gradul de dependenta fata de drog, consumatorii se impart in
urmatoarele categorii:
1. Ocazionali consuma doze moderate, in ocazii exceptionale,
motivate ca scop recreativ sau experimental. Exista riscul de a trece de la
folosirea intermitenta la cea constanta. Intereseaza mai ales starile
emotionale determinate de drog.
2. De week-end consuma doze mari, luate intermitent, la sfarsit de
saptamana, cu scopul de a uita dificultatile existentei sau esecurile vietii
cotidiene. Apare sentimentul de vinovatie si chiar de auto-ura. Creste riscul
de a trece la folosirea regulata a unor doze mai mari. Se instaleaza un ciclu
de trairi emotionale: consum culpabilizare remuscare nevoie de consum
crescut.
3. Toxifilici consum regulat, de doze moderate, avand convingerea ca
se pot lasa oricand. Consumul aproape zilnic indica existenta unei probleme
de natura chimica, care duce la dependenta sau la nevoia de droguri mai
puternice. Abstinenta, chiar daca are loc, nu duraza.
4. Toxicomanii consuma doze mari, regulate si droguri diferite. Acestia
sufera de toxicomanie, prin aceasta inteleganduse acea intoxicatie cronica

voluntara care duce la pierderea libertatii de a se abtine de la folosirea


drogului; dependenta este clara, afectand progresiv viata sociala, starea
materiala, existenta in general[2].
Toxicomania poate fi majora in cazul consumului de heroina, cocaina, alcool
si minora in cazul tabagismului, cofeismului. Iar dupa numarul drogurilor
administrate putem vorbi de monotoxicomanie (administrarea unui singur
drog) si politoxicomanie (folosirea mai multor droguri).
Cei mai multi dintre clientii nostri fac parte, probabil, din ultimele doua
categorii, deoarece acestia isi pierd libertatea de a alege si de a fi ei insisi.
Viata lor nu se mai desfasoara in mod normal, isi pierd locul de munca,
familia, prietenii, au probleme cu somnul si de adaptare. De fapt viata lor se
reduce la o cautare nesfarsita a dozei de fiecare zi, iar ca sa gaseasca banii
necesari pentru cumpararea dozei sunt dispusi sa faca orice : sa minta, sa
insele, sa fure, sa se prostitueze, sa faca trafic de droguri sau chiar crima.
Argumentele morale sau rationale, dovedirea efectelor distructive (fizice sau
psihice) nu mai pot inlatura nevoia de drog.
Toxicomanii sunt urmariti de o senzatie permanenta de lipsa de incredere si
de dragoste, atat in sine, cat si in jur. Propria lor imagine este
devalorizata, iar raportarea la celalalt, perceputa in mod negativ: Nu fac doi
bani, se aude adesea, si nici societatea.
Efectul substantelor si a comportamentelor asociate (fuga, manipulare,
minciuna) duce foarte frecvent la o destructurare a personalitatii si la o
regresie a facultatilor de adaptare, cu atat mai mult cu cat sistemul de valori
elaborat in timpul copilariei iese afara din joc, iar notiunile de respect si
demnitate sunt eclipsate
Simptomele fizice ale consumatorilor de droguri:
schimbarea ritmului de mers, ncetinit sau legnat, o slab coordonare a
micrilor;
ochii roii i nlcrimai, pupilele dilatate sau micorate;
palmele umede i reci, minile tremurnde;
faa roie sau palid;
miros de substane la expiraie, din corp sau de pe haine;
secreii nazale abundente, extremiti reci;

urme de nepturi pe antebrae sau picioare;


stri de grea i vom frecvente, transpiraii excesive;
tremur al minilor, picioarelor sau capului;
puls neregulat.
Simptomele comportamentale ale consumatorilor de droguri:
schimbarea n atitudine, comportament sau personalitate fr o cauz
aparent;
schimbarea activitilor, intereselor sau hobby-urilor;
scderea performanelor colare (n munc), ntrzieri (absene)
nemotivate, abandon colar;
schimbarea comportamentului n familie;
dificulti de concentrare;
o lips de motivaie n general, pierderea energiei, a stimei de sine, o
atitudine de nepsare;
frecvent hipersensibili, i pierd repede cumptul sau au resentimente
puternice;
stri de iritabilitate sau mnie;
stri de dezorientare;
comportament excesiv de secretos;
nevoie permanent de bani, fiind predispui la svrirea de infraciuni n
scopul obinerii resurselor necesare;
comportament paranoic, stri depresive;

neglijarea igienei personale.

Cheia este schimbarea; este important s urmrii orice schimbare


semnificativ a semnelor fizice, de personalitate, de atitudine sau de
comportament.
Semne fizice :
- pierderea /creterea poftei de mncare, o inexplicabil scderea sau
creterea n greutate, orice schimbare a obiceiurile alimentare.
- schimbarea ritmului mersului, o ncetinire sau o nepenire a mersului, o
slab coordonare a micrilor
- insomnie, trezirea la ore neobinuite, o lene neobinuit
- ochii roii i nlcrimai, pupile mai mari sau mai mici decat de obicei, blank
stare
- palme umede i reci, maini tremurtoare
- fa roie sau palid
- miros de substane la expiraie, din corp sau de pe haine
- foarte activ, excesiv de vorbre
- secreii nazale ca la rceal, extremiti reci
- urme de nepturi pe antebrae sau picioare
- mereu mucos, greuri i vome frecvente, sau transpiraii excesive
- tremurturi ale minilor, picioarelor sau capului
- puls neregulat
Semne comportamentale:
- schimbare n atitudine, comportament sau personalitate fr o cauz
aparent
- schimbarea prietenilor sau evitarea celor vechi, nu vrea s vorbeasc
despre prietenii cei noi sau acetia sunt cunoscui ca i consumatori de
droguri.
- schimbare n activiti, hobby-uri sau interese
- scderea performanelor colare, sau la munc, ntatzieri la coal,
absentri nemotivate sau abandon colar
-schimbarea comportamentului acas, pierderea interesului pentru familie i
activitile de familie
- dificulti de concentrare, distrat, uituc
- o lips de motivaie n general, pierderea energiei, a stimei de sine, o
atitudine de nepsare
- frecvent hipersensibil, i pierde repede cumptul, sau are resentimente
puternice
- stri de iritabilitate sau mnie
- stare de prostraie sau dezorientare
- comportament excesiv de secretos

accidente de main
necinste cronic
o nevoie inexplicabil de bani, fur bani sau obiecte pentru a fi vndute
paranoia
schimbri ale obiceiurilor de toalet

Clasificarea drogurilor:
Droguri care inhiba centrii nervosi: - cannabis
opiacee : - opiu
- morfina
- derivatii de morfina
- heroina
- metadona
- petidina
- codeina
- barbiturice
- tranchilizante
Droguri care stimuleaza centrii nervosi: - cocaina
- amfetamine
- crack-ul
Droguri halucinogene: - LSD
- ecstasy
- phenciclidina
- peyote
- psilocybina si psilocyna
Inhalanti: - solventi organici
- lacuri, vopsele(Aurolac)
- gaz
- adezivi
- benzine usoare
Problema drogurilor:
Manifestrile

schimbri brute de la starea de fericire la tristee;

irascibilitate sau agresiune;

lipsa poftei de mncare;

pierderea interesului pentru hobby-uri,sport,nvtur,prieteni;

accese de moleeal i insomnie;

acte de furt,minciuni;

lipsa inexplicabil de bani sau de bunuri din cas;

deinerea de prafuri,tablete,capsule,fiole de aluminiu,seringi i ace.

Principalele riscuri sunt:

producerea unui accident sub influena drogurilor;

cteva categorii de droguri pot ngreuna sau bloca respiraia;

supradoza accidental poate duce la incontien sau chiar la moarte;

dependen,dup utilizarea regulat.

Tratamentul farmacologic

n general, tratamentul farmacologic const n detoxifiere (detox sau


dezintoxicare) i n substituie. Farmacoterapia dependenei de droguri
cuprinde ns i alte tipuri de tratamente, administrate, ca i
tratamentul de substituie, dup cura de dezintoxicare, i menite s
susin meninerea strii de abstinen (cum ar fi antidepresivele sau
antagonitii).