1.

Expuneti esenta filosofiei ca conceptie despre lume

Sistem coerent de cunostinte ce ofera o interpretare totalizatoare universului, implicind o anume intelegere a
conditiei umaneca si raspunsurila intrebari ce privesc destinul omului in lume si raporturile lui cu natura si
societatea
2. Care este obiectul de studiu al filosofiei? Tot ceea ce este intr-o forma oarecare.
3. Numiti formele principale ale culturii si ,odurile de concepere a lumii de catre om
Mitologie
Stiinta
Religie
Filosofie
4. Numiti si caracterizati pe scurt domeniile de reflectie filosofice:
Ontologia, Gnoseologia, Epistemologia, Axiologia, Praxiologia, Etica, Estetica
5. Caracterizati esenta conceptual a mitului
-este o poveste oral sau scris prin care un grup uman ilustreaz sensul care l d valorilor sale, legndu-le de un moment
fondator,

6. Caracterizati esenta conceptual a religiei

-la nivel de discurs, expresia simbolic a unei ncrederi n existena unei realiti absolute (Sacrul, Supremul, Dumnezeul) de care
omul ar depinde. Aceast ncredere este credina. Ea permite omului s se orienteze n chestiunea marilor ntrebri ale vieii
i d omului un sens existenei sale care depete viaa sa biologic

-I ndica o relatie, o legatura, o conexiune: D-zeu si omul

7. Caracterizati esenta conceptual a stiintei
Stiinta este un sistem ce ncearc s identifice fenomene i entiti, forele care le cauzeaz, mecanismele prin care ele
exercit aceste fore, i sursele acelor fore n sensul structuriilor interne ale acestor fenomene i entiti.
Scopul stiintei e de a dobindi unele cunostinte pentru a raspunde la intrebarile aparute in procesul evolutiei omenesti

8. Expuneti succint unitatea si deosebirea dintre filosofie si stiinta

Deosebiri: -- Limbajul stiintific presupune interpretari univoce, este precis, exact, riguros
neinterpretabil. Limbajul filosofic implica o justificare in raport cu o scara de valori, suscitind mai
multe interpretari filosofice, fiecare cu propria ei valoare teoretica
--Filosofia raporteaza intreaga sa problematica la conditia umana, Stiinta tinde sa excluda structurile
affective si volitionale ale individului uman
Unitate: ambele au obiect de studii, criterii de clasificare, criteria de abordare

9. In ce consta problema fundamental a filosofiei: filosofia cuprinde 2 mari problem: problema existentei, si
problema cunoasterii ,
10. In ce consta esenta monismului, dualismului, pluralismului ontologic?!
Monismul- filosofie ce edmite un singur gen de substanta
Dualism- filosofie bazata pe 2 concepte; caracterizata prin distinctia dintre materie si spirit, lume si D-zeu.
Pluralism-filosofie ca accepta existenta a unei pluralitati de substante.
11. Functiile filosofiei sunt:
Cognitiv-teoritizatoare
Didactica-eductiva
Axiologica-valorizatoare
Practic-transformatoare
12. Caracterizati pe scurt specificul gindirii filosofice orientale antice
Filosofia Mesopotamiei: prin unitatea lumii mesopotamienii inteleg:
Ceea ce exista constituie un tot congruent
Omul este o parte a acestui tot
Omul beneficiaza de functionare normal a intregului
Existent a omului depinde de existenta biologica a universului
Problema omului in prefilosofia mesopotamiana apare sub trei aspect: originea omului, semnificatia mortii,
natura organismului
In India antica filosofie bazata pe scrierile filosofice- religioase Vede. Vedele fundamentau experienta umana,
rezonau definitia principiilor ultime ale univcersului, a sufletelui, a lumii si a absolutului in general.
Veda- cunoasterea suprema, stiinta la gradul cel mai inalt.
In China antica filosofia se bazeaza pe valorile morale, insusi Confucius, care traia intr-o epoca plina de mizerie si
violent, cheama la intoarcerea spre origini la timpul cin pe Cer si pe Pamint era ordine

13. Caracterizati pe scurt esenta vedelor. Numiti cartile principale ale Vedelor
Vede- scrieri religioase (4/6 carti fara autor) care....
Veda:imnurilor (se referea la imnuri dedicate naturii, zeilor, iubirii)
cintecelor (concentrate asupra dorului, iubirii, urei)
blestemelor si bocetelor , incantatiilor, focului, descintecelor
14. Numiti directiile si scolile filosofice din India Antica. Descrieti succint esenta Buddismului
Ortodoxe:Hinduism , Yoga
Neortodoxe:Buddismul, Jaianism
Buddismul:Religie fara D-zeu , intemeiata pe baza conceptiilor filosofice, a aparut cind hinduismul era deja instarit.
Buddismul a aparut de la Buddha (printul Sinkhart Hagautama care a tradus vedele) ...
15. Numiti principalele scoli filosofice din China antica si fondatorii lor
Confucianism Kong Fu Zi
Daosism Loa Zi
Legismul Han Fei
Materialismul naturalist chinez- Sun Zii
Moismul fara autor
Sofismul chinez- Hun Zi, Gungsun Lung
16. Descrieti esenta Confucianismului si a Legismului
Confucianismul doctrina filosofica concentrata asupra conceptiei morale si cetatenesti a fiecarei om.
Sistem/ansamblu de conceptii filosofice religioase care sau afirmat in China plecind de la doctrina lui Confucius.
In sistemul ordonat si ierarhic legitimat al Chinei, baza este consituita de familie, statul fiind o amplificare si o
oglindire a sa la un nivel mai mai complex si mai guvernat.
Legismul- conceptie totalitara, ideologie de stat in care cea mai importanta era legea statului, incalcarea ei ducea
la moartea infractorului de obicei. Acest sistem filosofic absoluteaza rolul legii in functionarea societatii umane,.
17. Succint expuneti esenta teoriei daoismului
-fondator Lao Zi este un sistem filosofic bazat pe legea Dao (calea dreapta/a naturii`)Dao este conceptul de baz
al daoismului. nsui numele de daoism provine de la dao. n general, cuvntul dao poate fi tradus
prin cale, principiu, metoda. Existau 2 principii contradictorii care erau la baza lumii in- iani- simbolul
diversitatii universului, pricipiile sunt indispensabile, reprezinta contrarii/dihotomii : alb-binele; negru-rau;
18. Numiti perioadele dezvoltarii filosofice in Grecia Antica
1 perioada- perioada arhaica/cosmologica (sec 7-6 in.H)
2 perioada - perioada clasica/ antropologica (5-4 in.H)
3 perioada- peroada elenista (322 in.H 529 dupa H.) incepe cu moartea lui Aristotel (322)
19. Ce este temeiul ultim in filosofia greaca antica? Caracterizati temeiul ultim in Filosofia pitagoreana. Prin ce se
deosebeste de temeiul ultim in scoala din Milet si la Heraclit
Temeiul ultim in filosofia greaca antica era Okeanos- mama a tot ceea ce exista
Temeiul ultim la Pitagora era numarul (numarul ca principiu al tuturor lucrurilor). Filosofia lui Pitagora se baza
pe categoria de limita. Expresia suprema a principiului de limita este numarul Lucrurile sunt numerice. Pitagora
da dovada de o explicare irationala si mistica a fenomenelor.
Temeiul ultim in scoala din Milet il constituia (dupa opinia lui Thales ) temelia esistentei este in tot si in toate,
principiul prim al lumii este Arheul. Thales mai afirma ca elementul originar care intretine viata intregii naturi
este Apa. Ea determina devenirea si multiplicitatea lucrurilor. (Explicare rationala a fenomenelor naturii)
La Heraclit temeiul ultim il consitituia Focul, el considera ca baza unica si universala a feomenelor si proceselor
din natura o constituie focul , care transforma totul. Ea [lumea] a fost intotdeauna , este si va fi un foc
vesnic , care dupa masura se aprinde si dupa masura si stinge (Heraclit)
20. In ce consta dialectica lui Heraclit?
Heraclit sustinea ca toate lucrurile existente in lume au aparut dintr-un inceput primordial- focul. Din foc a
provenit lumea in ansamblu , diferite lucruri si chiar sufletul. Focul este simbolul miscarii continui caci in univers
totul se naste si totul moare, totul si descompune si se recompune. Focul reprezinta trensformarea. Anume anume
acest principiu este principiul lumii. El genereaza armonia, prin el se creaza un echilibru instabil.
21. Cum argumenteaza eleatii caracterului multiplu al Universului si Imposibilitatea miscarii?

Imposibilitatea miscarii: aceasta teorie se bazeaza pe asa-numitul argument al Dihotomiei care sustinea ca
miscarea este imposibila pentru ca un corp pentru a ajunge la tinta , trebuie sa traverseze un numar infinit de
intervale pentru care iar trebui un timp infinit . Exemplul cel mai celebru ete acela al lui Ahile si broasca testoasa
in care Ahile cel iute nu poate ajunge lenesul animal.
Caracterul multiplu al Universului aceasta teorie se bazeaza pe rationamentul ca: daca exista o multiplicitate
trebuie sa existe si multiple unitati dar intrucvit noi nu putem fixa o limita a divizarii unui obiect , aceste multiple
unitati sunt intr-un numar infinit . Fiecare din aceste unitati are o extensiun, oricit de mica si in consecinta
obiectul (multiplu) va fi suma unei extensiuni infinite.
22. Care este temeiul ultim in filosofia lui Empedocle
Empodocle sustinea ca lumea are la baza patru elemente, ce sunt vesnice sub aspect calitativ si schimbatoare
dupa locul ce-l ocupa in spatiu: pamintul, apa, aerul si focul. Toate lucrurile sunt create din aceste 4 particule si
lucrurile difera intre ele prin cantitatile celor 4 elemente amestecate.
23. Care este teeiul ultim la Anaxagora?Prin ce se caracterizeaza el?
Anaxagora incearca sa rezolve aporia eleata ce neaga posibilitatea devenirii ca trecere de la nefiinta la fiinta ,
lansind ipotez despre existenta unui numar infinit de principii (seminte) anume homeomeri. Aceasta conceptie
admite ca in fiecare lucru sunt incluse toate calitatile (totul se afla in tot)
24. Care este temeiul ultim la Democrit? Prin ce se caracterizeaza el?
Democrit (si Leucip ) sustinea ca atomii sunt cele mai mici particule , ce nu pot fi divizate, formeaza temeiul cel mai
potrivit al realitatii.
-

Atomii , fizic indivizibili si indistructibili sunt toti compusi din aceeasi materie , fiind diferiti prin forma si
marime. In numar infinit, ei se deplaseaza in vidul etern, si lovindu-se reciproc formeaza un virtej si prin unire
au creat lumea. Si sufletul omului este alcatuit din atomi si anume ai focului.

25. Cui ii apartine expresia : Omul este masura tuturor lucrurilor In ce consta subiectivismul si relativismul
filosofiei sofiste?
Afirmatia apartine Protagoras.
Subiectivismul sofismului consta in aceea ca nu exista nici un adevar si oricarei propozitii i se poate opune
propozitia contrara. Sofistii si-au cladit renumele prin utilizarea unor argumente nefondate doar pentru a
demonstra abilitatea de a transforma cel mai slab discurs in unul patrunzator.
Relativismul sofist era patruns de asa numitele 7 caracteristici dominante.Rezultatul promovarii acestor
caracteristici a rezultat un relativism dominant in spatiile etice, culturale, etc (binele, raul, adevarul si falsul nu
mai sunt absolute pt ca orice valoare dominatoare in societate par a fi cit se poate de disperate.
26. Numiti si caracterizati principiile de baza ale filosofiei socratice.
Socrate era ff mult preocupat de de om, in special de lumea interioara a acestuia. Socrate era convins ca omul
investigindu-se pe sine insusi si analizindu-se va putea cunoaste adevarata sa esenta. Pentru si cunoaste
potentialul sau omul are nevoie de ratiune . Din aceasta privinta Socrate indeamna omul spre
autoanaliza/autocunoastere/autodepasire.
27. Cui ii apartine expresia Cunoastet-te pe tine insuti Eus stiu , ca nustiu nimik In ce consta esenta lor?!
Cunoaste-te pe tine insuti Socrate indeamna mereu spre cunoasterea pe sine , el invata oamenii sa tinda spre
intelepciune , cu ajutorul filosofiei omul poate sa-si descifreze potentialul propriului suflet.
eu stiu ca nu stiu nimic Socrate afirma ca cunoastere va salva lumea/omul , daca omul va tinde spre
intelepciune el isi va gasi adevaratul rost in lume.
28. Prin ce se deosebeste Filosofia lu Socrate de filosofia sofista
Socrate recunoaste autonomia stiintei , el considera ca are valoare in sine, ca cunoasterea este temeiul activitatii
practice. Socrate a dispretuit mereu luxul, risipa, si necumpatarea, el ii chema pe oameni spre modestie (unika
cale de a fi mai aproape de divinitate). Sofistii insa chemau spre eliberarea de prejudecati , invatamintul lor se
rezuma la retotika si logica, ultima deseori inzestrata cu viclesuguri si capacane logice
29. Existenta la Platon se divizeza in
Lumea ideala (lumea ideilor perfecte)
lumea reala (lumea copiilor imperfecte)

30. Caracterizati Lumea ideilor la Platon

pentru Platon Ideea este o existenta reala , ceea ce ramine in eternitate identic cu sine.Lumea ideilor ilustreaz de
fapt dinamismul fiintei inteligibile si suprasensibile.. Filooful se ridica prin gindire la lumea ideilor, la temeiul
care singur poate fundamenta adevarata realitate, pt el ideile si reprezinta adevarata realitate, sau niste principii ce
fundamenteaza , creaza stiinta. Platon considera ca ideile exista intr-o alta lume care o precede si o determina pe
aceasta lume a lucrurilor.
31. Lumea lukrurilor senzoriale la Platon se caracterizeza prin:
- prin (devenire, schimbare, perceptie, imaginatii) , prin ceea ce poate fi receptat de simt, opunindu-se inteligibilului.
Simturile sau organele de simt prin care sufletul nostru percepe lumea vazuta , obtinid o cunoastere relativa.
32. Erosul platonic semnifica : iubirea agapie iubirea dintre oamenii ce se stimeaza reciproc, dintre frati, rude
(iubirea platonica)
- semnifica tendinta spre absolut si este legat de ipoteza sufletului ka modalitate de intoarcere la UNUL (esenta
primordiala) prin intermediul frumosului.
33. Sufletul la Platon este compus din, si acestora le corespund urmatoarele calitati morale :
Sensibilitate
- impatie
Intelect
-duritate
Ratiune
-virtute
34. Gnoseologia lui Platon include:
Amnesis (uitare)
Anamnesis (reamintire)
Gnosis (cunoastere)
35. La Aristotel existenta o constituie : Materia
Forma
36. Ce este forma la Aristotel?
Forma-expresie particulara a existentei, modul prin care Orice capata esenta
- principii ative ale lucrurilor, fara a fi lucrurile insele, prinsipiul ce produce lucrurile concrete din materia haotica.
37. Ce este materia la Aristotel
Materia-Continutul ce umple forma, substratul tuturor schimbarilor, Aristotel definea materia ca ceea ce nu are prin
sine nici o existenta determinata, nici o oarecare cantitate, nici una din categoriile ce determina fiinta
38. Cum determina Aristotel forma Formelor?
Forma Formelor- Toate formele existente si preexistente sintetizate printr-o forma esentiala (o totalitrate a formelor, o
forma unika)
39. Filosofi a medievala se imparte in urmatoarele perioade:Apologistica PatristicaS colastica
40. Filosofia medievala are urmatoarele caracterisitci:
La inceput se ilustra ca un conglomerat eclectic din idei relativiste. Ea se constituia intr-o coceptie riguroasa sub
influenta filosofiei antice si a revelatiei crestine. Filosofia medievala are un caracter teocentric , reiese din faptul
ca naturA, realitatea sunt subordonate vointei creatorului.
41. Ce este scolastica? De ce filosofia medievala este numita astfel?
Scolastica- filosofie medievala, scolara, este numita astfel deoarece se preda in scoli, este o filosofie religioasa ce se
caracterizeaza prin supunerea principala a primatului teologiei
42. Numiti principalii reprezentanti ai filosofiei medievale.: Clemens, Origene, Aurelius, Boethius, Toma dAquino
43. Filosofia medievala poate fi considerata antropocentrista? De ce?
NU, deoarece filosofia medievala era bazata pe o teorie teocentrista (D-zeu in centrul universului)
44. Numiti trasaturile caracteristice filosofiei renascentiste:
Renascentismul se caracterizeaza ca o reinoire a culturii , ca o cotitura progresiva in dezvoltarea artei , a
stiintelor naturii ca trimuf al unei noi conceptii despre lume. Cultura renascentista elibereaza individul
personalitatea . In aceasta epoca se intensifica interesul fata de etica, natura, istorie
45. In ce consta Umanismul epocii Renasterii?

Umanismul- directie filosofica ce cauta sa demonstreze valoarea omului ca fiinta biologica si spirituala ,
cauta sa releveze frumusetea spirituala si puterea intelectuala a omului, naturalitatea sentimentelor .
46. In ce consta esenta filosofiei naturii epocii renasterii? Numiti reprezentantii ei de baza si succint ideile lor:
In filosofia stiintelor naturii se promova ideea ca orikare n-ar fi religia universului el totusi se supune unor
legitati obiective care nu tin de influenta lu D-zeu.
-desemneaza momentul redescoperirii naturii pentru om. La baza acestui nou raport al omului cu natura, a formarii
unii atitudini sociale fata de natura si bogatiile ei stau necesitatile crescinde ale producerii materiale .
47. Expuneti pe scurt esenta ideilor social politice ale Renasterii
Este promovata ideea necesitatii construirii unui stat laic bazat pe valori civile si laice si nu religioase. Este
promovata ideea necesitatii integrarii statale si depasirii dezmembrarii, promovata in epoca medievala . De
altfel sunt si promovate primiele idei comunist-utopiste .
48. Principalele curente gnoseologice din epoca moderna sunt:
Rationalism, empirism
49. In aspect ontologic in filosofia moderna deosebim urmatoarele curente:Monism Dualism Pluralism
50. Expuneti esenta empirismului lui F.Bacon
in elaborarea conceptiilor sale Bacon porneste de la experienta. Bacon deosebeste 2 feluri de experienta :
rodnice scopul carora consta in ameliorarea conditiei umane si de luminarea care urmareste
cunoasterea legilor , fenomenelor si propietatilor lucrurilor . Bcon mentioneaza ca sarcina suprema a
cunoasterii consta in cucerirea naturii i perfectionarea vietii umane.
51. Numiti si caracterizati idolii in filosofia lui Bacon
ai tribului- care tin de natura umana;
ai pesterii- determinati de educatia fiecarui om;
ai forului- prin care sunt desemnate neconcordantele limbajului cu viata reala;
ai teatrului- generate de autoritatea tiranica a vechilor sisteme filosofice .
52. Succint caracterizati principiul de baza al filosofiei lui Descartes Cogito, ergo, sum? In ce consta esenta?
Descartes subliniaza conceptiile sale filosofice prin concluzia ca : a gindi e unicul lucru ce-i apartine cu adevarat
omului . Despre om se poate soune ca este o fiinta ce gindeste . Forma corpului este doar intinsa dar ea nu
poate cugeta, pe cind spiritul ce nu este intins- gindeste, imaginatia si simturile apartin spiritului spiritul e ceea
ce ne determina ca persoana, ca fiinta rationala .
53. Cui ii apartine expresia S-tabula rasa? In ce consta esenta ei?
expresia apartine Locke , semnificatia expresiei tabula rasa (expresia existentei) este ceva curat , pur
neatins, ca o foaie alba. Locke socotea ca in mintea omului nu exista idei innascute , ci aceasta este curaa de
la nastere si reprezinta la origini tabula rasa
54. Sensualismul lui Locke se deosebeste de rationalismul lui Descartes prin:
Locke- creierul e curat
Descartes- creierul are ceva informatie ascunsa in subconstient
Locke socotea ca omul include in esenta sa o aspiratie continua spre fericire, dar aceasta trebuie sa fie dirijata
rational. Locke formuleaza problema scopului cunoasterii, pune aspectul gnoseologic . El subliniaza ca omul nu
-poate crea idei simple- ele nu sunt date , spiritul le primeste pasiv pe cind Descartes afirma ca in centrul totului
se afla subiectul cugetator , si concluzioneaza intreaga sa filosofie prin faptul ca izvorul cunosintelor nu
trebuie cautat in experiment , dar in domeniul ratiunii, a creierului, a spiritului uman.
Concluzie: se deosebesc prin aplicarea metodelor de cunoastere
55. Ce este substanta in filosofia lui Spinoza?
[Spinoza] prin substanta inteleg ceea ce exista in sine si se incepe prin sine, al carui concept n-aare nevoie
de conceptul unui alt luru , din care ar trebui sa fie format afara de D-zeu nu poate fi conceputa nici o
alta sustanta
56. Expresia Libertatea este necesitatea cunoscuta apartine lui spinoza si poate fi inteleasa astfel:
Apartine lui Spinoza, este capacitatea de a decide in esenta, dar in necesitatea de cauza treb sa intelegem la
ce risc mergem pentru a decide, Spinoza si Hegel afirmau ca :libertatea este necesitatea inteleasa.

Libertatea poate fi definita ca miscarea prin care trecem de la abandonul fata de determinatiile constrangatoare asupra
alegerilor,deciziilor si actiunilor noastre la alegeri,decizii si actiuni creatoare fondate pe dominarea umana a acestor
determinari, pe promovarea constienta a valorilor.

57. Statul in viziunea lui Hobbes este rezultatul:

este conctractul social- un contract dintre stat si om. Statul acorda securitate in schimbul libertatii omului.
Oamenii ce se afla in stadiul prestatal intocmesc un pact cu statul, renunta la drepturile naturale pe care i le
transmit unui suveran (monarhia, unei adunari ai reprezentatilor tuturor paturilor sociale) ori numai a unei
paturi sociale (aristocratii)
58. In ce consta invatatura lui Leibniz despre monade?
monadele unt ceea ce sta la baza realului , o substanta imateriala din care se construeste realitatea lumii.
Aceste unitati ultime poseda ceva vital , sunt inzestrate cu un fel de perceptie in virtutea carora exprima
fiecare din punctul sau de vedere universul intreg
59. Iluminismul are urmatorii reprezentanti:Voltaire, Russeau, Diderot,Montesquieu
60. Unde apare Iluminismul si prin ce se caracterizeaza?
Iluminismul se observa mai aales in Italia, Germania, Franta
luminismul este o micare tiinific, estetic, social-politic i filozofic a burgheziei n ascensiune. De aceea a
aprut mai devreme n rile n care burghezia a evoluat mai repede (Anglia, Frana) i s-a manifestat mai trziu
acolo unde forele feudale erau mai puternice.
Trasaturi: rationalismul, spiritul laic, toleranta religioasa, emanciparea prin cultura si educatie a poporului.
Iluminismul miscare avind in centrul programului ei obiectivul de a plasa sub lumina ratiunii intreaga viata
a omului si de a se opune tuturor fortelor acuzate ca ara dori sa tina mintea intr-o stare de inferioritate
inconjurata de tenebrele erorii, ale prejudacatiei si ale superstitiei
61. Rprezentantii filosofiei clasice germane sunt:
I.Kant, J.G.Fichte, G.W.F.Hegel, Schelling
62. In activitatea lui Kant deosebim urmatoarele perioade: Precritica (1750-1781) dogmatism rational, empiric,
sceptic Critica (1781-1884)
63. Apriorismul lui Kant consta in:
Kant sustine ca experienta nu poate oferi obiectivitate cunostintelor noastre stiintifice
(n filozofia lui Kant i a discipolilor lui) Concepie fals, idealist, care consider spaiul, timpul, cauzalitatea
etc. nu ca proprieti ale naturii obiective reflectate n contiin, ci ca noiuni apriorice.
64. Explicati ce inseamna la Kant notiunea de cunostinte apriorice ?
Dupa parerea lui cunostintele rationale pure, apriorice, sunt cunostintele fara continut dar capabile sa
contribuie la o mai profunde interpretare a realitatii.
Faptul ca omul are posibilitatea de a avea cunostinte apriorice, independente de orice experienta, cum se vede in
matematica, isi are originea in natura puterii de cunoastere umana, caci spiritul omenesc dispune de anumite
forme, tipare, in care lucrurile lumii externe si chiar evenimentele sufletesti trebuie sa intre spre a putea fi
"cunoscute". Precum ochelarii colorati fac ca totul sa ne apara in culoarea lor, astfel formele spatiului si timpului
(care nu sunt realitati independente de constiinta cunoscatoare, ci sunt tocmai formele ei) fac ca toate perceptiile
date in simturile externe si interne, deci in ceea ce Kant numeste intuitie, sa ne apara ca oranduindu-se in spatiu
si depanandu-se in timp. Dar pe langa aceste doua forme apriorice ale intuitiei externe (spatiul) si interne
(timpul), spiritul cunoscator mai poseda si alte forme apriorice, acelea ale intelectului, numite categorii, in
numar de douasprezece, dintre care cea mai importanta este aceea a cauzalitatii.
65. Explicati notiunile de fenomen si lukru in sine la Kant:
. Cu privire la natura fluxurilor si refluxurilor, care influenteaza viteza de rotatie a pamntului. Prin aceasta
el promoveaza idei dialectice n geografie. n lucrarea Critica ratiunii pure Kant elaboreaza sistemul sau al
idealismului transcedental formulnd trei notiuni principale.
- De lucru n sine
- Noument
- Fenomen
Prin lucru n sine el ntelege lucrurile cum ele exizsta de la sine(sau n sine) spre deosebire cum el se prezinta
pentru noi n cunoasterea noastra. Prin noument el ntelege realitatea obiectiva posibila dar neaccesibila
pentru experienta umana si prezinta sinonimul de notiunii de lucru n sine. Prin fenomen el ntelege aceea ce

este dat n senzatiile omului, ce poate fi cunoscut si atunci cnd Kant admite ca reprezentarilor le corespunde
ceva n afara noastra, anumite lucruri n sine. El este materialist, dar cnd afirma ca acest lucru n sine
incognoscibil transcendent de cealalta parte a cunoasterii el se pronunta ca agnostic. Kant a fost criticat din
doua parti; din stnga de materialisti pentru idealism si agnosticism, iar din dreapta de idealisti pentru
admiterea lucrurilor materiale. n lucrarea Critica ratiunii pure Kant elaboreaza teoria cunoasterii
deosebind 3 trepte ale ei:
1. Cunoasterea senzoriala numita si intuitie sensibila
2. Trecerea de la cunoasterea senzoriala la cea rationala (numita si intelect analitic)
3. Cunoasterea rationala
Caracteriznd prima treapta, Kant afirma ca toate cunostintele noastre provin de la perceptiile senzoriale din
experienta. El afirma ca pot fi cunoscute numai fenomenele, dar nu esenta lucrurilor. Timpul si spatiul Kant
le considera forma de contemplare subiectiva apriorice, adica date de pna la experienta si n experienta nu
se manifesta . ele sunt forme apriorice a sensibilitatii. Astfel perceptia de noi, a fenomenelor, spatiu si timp,
el opune n dependenta de activitatea constiintei noastre afirmnd ca noi nu putem sti nimic despre ceea ce
sunt lucrurile ce exista n afara lumii. Deci din aceasta treapta lucrurile nu pot fi cunoscute.
66. Ce este imperativul categoric la Kant?
El a elaborat teoria imperativului categoric moral conform caruia exista o lege morala neschimbata buna
pentru toti oamenii si pentru toate timpurile si care determina comportarea oamenilor. El scrie ca fapta va fi
morala daca se nfaptuie?te benevol din stima fata de legea morala si amorala cnd omul este impus sa o
repete. El vorbeste despre pacea civica, dar analizeaza pacea dintre oameni si state ca scop ndepartat
subliniind ca n viata oamenilor si a statelor lupta si razboiul sunt de nelimitat. n revolutie se vede primejdia
distrugerii statului. Pozitivismul este un curent filozofic al crui tez principal este c singura cunoatere
autentic este cea tiinific, iar aceasta nu poate veni dect de la afirmarea pozitiv a teoriilor prin aplicarea
strict a metodei tiinifice. A fost conceput de Auguste Comte.
67. Care sunt legile dialectice?
Legea negarii negatiei.
Legea schimbului calitativ in cantitativ / invers
Legea unitatii si luptei contrariilor
68. Hegel este un reprezentant de vaza al :
idealismului obiectiv , deoarece el nu credea in existenta lumii materiale, ceea ce este produs de ratiune/
ideal este existenta independent de vointa si cunostitele subiectului despre aceastea.
69. Numiti principalele directii fiosofice contemporane:
Existentialism, pozitivism, pragmatism, structuralism.
.Studierea filosofiei contemporane impune anumite dificulti, deoarece s-au adoptat anumite stiluri de
filosofare. Deosebim urmtoarele orientri filosifice: materialismul dialetic, soluntarismul, intuitionismul,
prendismul, fenomenologia, existenialismul, neotonismul, programismul, pozitivismul si neopozitivismul,
postpozitivismul, neorationalismul etc.n studiile monografice a filosofiei contemporane sunt evideniate
urmtoarele stiluri de gndire: dialectico-materialist, critiast-normativist, dialectic-speculativ, programaticspeculativ, programatic-acional, fenomenologic-intentional, hermeneutic-existential i hermeniuticstructural, analitic-structural i analitic-critic, psihoanalitic-freudian i psihoanalitic-critic .a
70. Numiti etapele principale ale dezvoltarii Vointei Mondiale la Shopenhauer:
Schopenhauer e filosoful Voinei. El susine c lucrul nsui, care pentru Kant era noumenul, poate fi
cunoscut ca activitate volitiv. Voina e Lucrul-n-sine. Aceast voin nu e una psihologic individual, ci un
principiu metafizic universal, aspaial,necauzat i atemporal. Voina, spune Schopenhauer, se manifest ca
impuls, instinct. Voina apare contient. Adevrata fiin uman se identific n voin.
Tot ceea ce exist n lume devine expresie a voinei. Lumea e Voin i Idee i nu are existen material
independent. Voina e mai presus de Idee, prima fiind adevrata i singura realitate. Voina e oarb,
incontient, iar Ideea, care e contient, e apariia Voinei n Intelect.
Dorina e cauza tuturor. Schopenhauer va spune c exist ochiul pentru c exist dorina de a vedea. Exist
urechea pentru c exist dorina de a auzi. Corpul e expresia voinei. Organele digestive sunt urmrile

foamei, picioarele-ale dorinei pentru micare, creierul-al dorinei pentru cunoatere.Nu poate exista corp
fr voin. Voina-de-a-tri e rdcina tuturor lucrurilor. Ea e cauza suferinei, a durerii. Voina e marele
demon datorit cruia exist nefericire.
Voina e Realitate, fiind un ndemn orb. Pentru Schopenhauer, inteligena e doar o producie a creierului
pentru scopurile acestuia din urm. Contiina e doar o aparen, Voina e o for nemuritoare care nu moare
odat cu oamenii. Ea se poate manifesta ntr-o form finit, precum omul, dar nu poate muri odat cu el.
Voina e o fiin nepieritoare.
71. Ce este vointa spre putere la Nietzsche?
.Conceptul de "voin de putere" joac un rol central n gndirea lui Nietzsche, n msura n care acesta este
pentru el - n sens metafizic - un instrument pentru nelegerea lumii: "esena cea mai intim a existenei este
voina de putere". Proiectul lui de reevaluare a conceptelor tradiionale ale metafizicii va antrena abolirea
valorilor idealiste, n special ale cretinismului. Voina de putere este analizat ca relaie intern a unui conflict,
ca structur intim a devenirii, ca pathos fundamental, i nu numai ca dezvoltare a unei fore. Aceast concepie
permite depirea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vechilor idoli i a speranei ntr-o lume de dincolo,
acceptarea vieii n ceea ce comport ea ca aspiraie spre putere. Astfel, contrar falselor interpretri ale filozofiei
sale, supraomul nietzschenian nu este un om atotputernic fizic i intelectual, ci reprezint o tendin n evoluie,
ateptat i dorit de om: "Am venit s v vestesc Supraomul. Omul este ceva ce trebuie depit" (Aa grit-a
Zarathustra). Omul este aadar o punte ntre maimua antropoid i supraom, un element tranzitoriu n evoluie
(cf. parabola acrobatului din Zarathustra).