Drept comercial internaional

Societile transnaionale

Suceava, 2016

Cuprins

1. Noiune. Trsturi definitorii;

2. Etapele evoluiei societilor transnaionale;
3. Trsturile societilor transnaionale;
4. Factorii principali care au favorizat apariia i dezvoltarea
societilor transnaionale;
5. Fora economic a societilor transnaionale;
6. Relaiile societilor transnaionale cu statele naiune;
7. Concluzii

1. Noiune. Trsturi definitorii

Societatea transnaional reprezint o realitate marcant a peisajului economic

contemporan, fiind unul dintre principali vectori ai procesului de globalizare a activitii economice.
Din punct de vedere juridic, societile transnaionale sunt acele societi comerciale, care
chiar de la constituirea lor se fundamenteaz pe elemente fr caracter naional (cum sunt: capitalul
ce provine de la asociai din ri diferite, stabilirea uneori a mai multor sedii principale n ri
diferite etc.) i care sunt lipsite de o legtur juridic cu anumit stat, astfel c n privina lor nu
primete vocaie nici una din legile naionale, iar litigiile izvorte din interpretarea i aplicarea
actelor lor constitutive sunt scoase total sau parial de sub competena instanelor naionale, spre a fi
date spre soluionare unor instane speciale.
n literatura economic, s-a apreciat c, societatea transnaional este o entitate economic
compus dintr-o firm-mam i filiale n mai multe ri care este caracterizat de internaionalizarea
produciei, se bazeaz pe un bazin internaional de resurse umane, materiale si financiare, i
promoveaz la scar global un anumit set de valori proprii.
Astfel,
societatea
se
caracterizeaz prin internaionalizarea produciei si prin existena de resurse umane, materiale si
financiare la nivel internaional.
Valorile unei societi transnaionale sunt:
sistemul de management;
grija fata de mediu;
implicarea n viata comunitii;
marca sau brand-ul;
sistemul de producie;
inovarea;
angajaii;
tradiia;
adaptarea la cultura locala;
sistemul de distribuie;
campaniile publicitare.
Sub aspect economic, dup cum s-a apreciat n doctrina juridic, societilor transnaionale
contemporane le este caracteristic faptul c i extind mereu activitatea de producie i
comercializare concomitent pe multiple piee n cadrul unei reele vaste de implantri proprii,
realizate pe calea investiiilor directe de capital n strintate.
Fora economic a societilor transnaionale, n prezent dimensiunile activitii economice a
societilor transnaionale au atins proporii impresionante. Statistici n domeniu aproximeaz
numrul acestor societi la peste 4.000 pe scar planetar; estimarea s-a fcut lundu-se n
considerare numai societile comerciale care i desfoar activitatea pe teritoriile a cel puin ase
ri, au vnzri anuale de minimum 100 milioane dolari SUA i realizeaz cel puin 20% din cifra de
afaceri n alte ri dect aceea unde i-au stabilit sediul principal.
Societile transnaionale reprezint una din principalele fore ale globalizrii vieii
economice. Strategia lor a fost, n ultimele decenii, foarte bun, n ceea ce le privete: valorificarea
superioar a oportunitilor oferite de spaiul economic global. Practic, acestea au trecut, nc din
anii 60-70 ai secolului trecut la strategia de raionalizare a produciei, viznd n principal
exploatarea diferenialului de costuri (manopera, resurse primare etc.) n zonele de implantare:
localizarea produciei n ri n curs de dezvoltare cu disponibiliti de materii prime si for de
munc ieftin sau n zone care ofer o pia sigur de desfacere a produselor. n plus, ncepnd cu
anii 80, strategiile lor s-au diversificat, au aprut strategii globale de afaceri (marile firme practic
societile transnaionale se pun de acord i fac aliane strategice si cooperri internaionale).
n ultima vreme asistm la supremaia societilor transnaionale. Este semnificativ, n acest
sens, faptul c mai puin de 50 de societi transnaionale controleaz peste 40% din comerul

mondial. Astfel de companii controleaz n fapt toate aspectele legate de finanare, cercetaredezvoltare, producie, marketing, management etc., toate acestea fiind coordonate global, peste
puterile si, uneori, peste interesele statului naional.

2. Etapele evoluiei societilor transnaionale

Din punct de vedere istoric, companiile transnaionale s-au dezvoltat n mai multe etape, i
anume:
1. pn la al doilea rzboi mondial aceast perioad se caracterizeaz prin proliferarea
companiilor moderne, integrate n trile puternic industrializate ale lumii precum SUA, Marea
Britanie sau Germania. Aceste firme presupun o organizare bazat pe divizii operaionale
multifuncionale autonome, ntre care o divizie internaional care se ocup cu managementul i
dezvoltarea activitilor externe.
2. perioada 1945-1959 se caracterizeaz prin ptrunderea masiv a firmelor americane n
Europa ca urmare a procesului de reconstrucie european. Majoritatea companiilor care nfiinau
filiale n strintate vizau domenii precum industria petrolier, chimic, alimentar, construciile de
maini i echipamentele electrice. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, o nou ordine economic
internaional a fost creat i penetrarea granielor statale de ctre fluxurile comerciale
internaionale a crescut, n timp ce tarifele i barierele vamale au nceput s fie considerate
obstacole la libertatea mondial a comerului, din perspectiva statelor dar i a activitilor
corporaiilor transnaionale. Reducnd barierele schimburilor comerciale prin nelegeri bilaterale
sau multilaterale, statele au creat implicit pentru companiile transnaionale piee largi de desfacere i
oportuniti pentru ca aceti actori non-statali s se dezvolte i s i adapteze scopurile lor
economice private la exigenele unei economii globale n care actorii decideni nu mai sunt statele.
3. perioada 1960-1974 este perioada dezvoltrii companiilor transnaionale europene.
Astfel, n anul 1974 n clasamentul celor mai importante 50 de companii transnaionale din lume se
aflau 20 de firme europene. Totodata in rndul primelor 50 de companii transnaionale din lume i
fac simit prezena i cteva firme japoneze (Hitachi, Toyota, Mitsubishi, Heavy Industry).
4. perioada 1975-1989 a constituit o etap n care companiile europene i-au diversificat
activitatea, transformndu-se n companii transnaionale organizate pe produs, n timp ce
companiile americane au trecut printr-un proces de restructurare a produciei i a marketingului
prin intermediul diviziilor internaionale, iar firmele japoneze i mai tarziu- cele sud-coreene, sau extins cu rapiditate pe plan internaional. Astfel, n 1989 structura primelor 50 de
companii transnaionale ale lumii cuprindea 21 de companii europene, 17 americane i 12 asiatice.
5. perioada 1990 prezent se caracterizeaz prin creterea numrului de fuziuni i achiziii.
Achiziiile i fuziunile internaionale, ca form particular a investiiilor internaionale, par a fi
simptomul cel mai evident al globalizrii. Majoritatea acestor operaiuni au avut loc n sectorul
bancar, cel de asigurri, n industria chimica, farmaceutic, de automobile i de telecomunicaii i au
avut ca obiect restructurarea global sau poziionarea strategic a firmelor implicate pe pia. In
ultimii zece ani, rata medie de cretere a achiziiilor i fuziunilor internaionale n domeniul
financiar a fost de 42%, depind orice alta rat de cretere din orice sector al pieei financiare sau al
economiei reale. Valoarea acestor tranzacii atinsese, n 1999, valoarea record de 2300 mld. USD,
ceea ce reprezinta ceva mai mult de 1/3 din valoarea comerului internaional cu mrfuri i servicii.
Multe din fuziunile realizate au dus nsa mai mult la o cretere a dimensiunii pieei i mai puin la
efecte de sinergie sau la eficientizarea activitii, fiind confruntate cu divergene organizatorice
interne sau cu dificulti financiare.

3. Trsturile societilor transnaionale

Principalele trsturi distinctive ale societilor transnaionale sunt de natur economic i

juridic. Astfel:
a) capitalul lor este naional sau multinaional;
b) au o structur internaional distinct, care le deosebete de vechile monopoluri;
c) i extind activitile de producie i comercializare pe mai multe piee, printr-o strategie
global, bazat pe studii aprofundate, aduse la zi n mod permanent;
d) nu se afl sub incidena unor anumite legi naionale, datorit structurrii i funcionrii
concomitente n mai multe ri;
e) litigiile ce pot s apar nu sunt n competena instanelor naionale, ci, a unor instane
speciale.
Performanele economice ocante ale societilor transnaionale se explic prin:
a) extinderea libertii comerului n ultimul deceniu;
b) derularea unor importante exporturi n rile care au redus taxele vamale;
c) reducerii interveniei statului n economie.

4. Factorii principali care au favorizat apariia i dezvoltarea societilor

transnaionale
Societile transnaionale au aprut i s-au dezvoltat pe fondul a trei factori principali:
- liberalizarea politicilor economice', deschiderea granielor naionale, liberalizarea fluxurilor
de investiii strine directe i de portofoliu sau de alte acorduri de cooperare i investiionale;
- accentuarea progresului tehnologic, care conduce la creterea costurilor i a riscurilor la
care sunt expuse companiile, impune abordarea diferitelor piee mondiale, prin delocalizarea
internaional a produciei, pentru a diversifica aceste riscuri. Pe de alt parte, reducerea costurilor
de transport i de comunicare au facilitat integrarea mai eficient a operaiunilor la nivel global,
precum i transportul componentelor sau al produselor finite n cutarea eficienei economice, a
avantajelor comparative date.
Acestea contribuie n mod esenial la creterea ponderii investiiilor strine directe (1SD)
motivate de creterea eficienei, cu importante implicaii asupra creterii competitivitii exporturilor
rilor recipiente i, implicit, asupra creterii economice. - creterea concurenei, care este de fapt
rezultatul celorlali doi factori amintii anterior, impune explorarea unor noi piee de ctre companii,
att pentru a reduce costurile de producie, ct i pentru valorificarea mai eficient a rezultatului
final, dar impune i abordarea unor noi forme de producie internaional, de proprietate i de
aranjamente contractuale, care s poteneze fora lor pe pia, cum ar fi de exemplu fuziunile,
achiziiile, participarea minoritar sau majoritar, oferta public de schimb etc.

4. Regimul juridic al societilor transnaionale

Normele juridice aplicabile societilor transnaionale se stabilesc n funcie de structura
acestor societi. Experiena arat c societile transnaionale au aprut iniial ca societi
comerciale naionale, adugnd, treptat, trsturi multinaionale, care le-a ndeprtat, tot mai mult,
de regimul juridic naional.
Prima societate de acest gen a fost compania franco-romn de navigaie aerian
constituit n anul 1920 pentru efectuarea transportului de cltori pe linia Paris-Bucureti. Dei prin
natura sa aceast societate era multinaional, ea a primit totui naionalitatea francez i ca urmare a
fost supus legii franceze Avnd sedii principale n mai multe ri i capitalul social format prin
aporturile unor asociai din ri diferite, n zilele noastre, societile transnaionale se constituie si
funcioneaz fr o legtur juridic cu un anumit stat.

Astfel, un exemplu elocvent n acest sens este acela al Societii Scandinavian Air System
constituit cu participarea a trei societi comerciale din Danemarca, Norvegia i Suedia, cu sedii
principale, la Copenhaga, Oslo, i Stockholm. Actele constitutive ale Scandinavian Air System nu
fac nici o referire la reglementrile naionale din cele trei ri. Aceste documente conin principii i
norme care reglementeaz funcionarea ei internaional.
Concluzia ce se desprinde din analiza documentelor privind constituirea i funcionarea
societilor transnaionale este c, ele se sustrag regimului juridic naional al statelor, instituindu-i
principii i norme acceptate de prile contractante, aplicabile n derularea tranzaciilor lor
comerciale. Societile transnaionale evit jurisdicia instanelor naionale pentru soluionarea
litigiilor ce ar putea s apar n legtur cu interpretarea i aplicarea actelor constitutive, convenind
s-i supun aceste litigii unor instane internaionale ad-hoc (Tribunalele internaionale de arbitraj,
Curte Internaional de Justiie) compuse pe criteriile paritii internaionale.
Pe plan juridic, existena societilor transnaionale nvedereaz dou aspecte contradictorii:
unul negativ constnd n sustragerea acestor societi de sub incidena legislaiilor naionale ale
statelor semnatare ale tratatelor sau conveniilor de constituire a lor, iar altul pozitiv, decurgnd
paradoxal chiar din consecinele determinate de aceast mprejurare, concretizat n instituirea unor
norme i principii acceptate de statele contractante care ar putea servi drept premise pentru
elaborarea unor legi uniforme cu aplicabilitate mai larg la anumite categorii de raporturi la care d
natere comerul internaional. Este posibil ca ntr-un viitor nu prea ndeprtat s se constituie
societi transnaionale al cror regim juridic s fie dat prin norme juridice uniforme cu aplicabilitate
mai larg statornicite prin convenii internaionale ncheiate ntre statele fcnd parte din unele
organizaii economice internaionale.
Exist deja, n cadrul Uniunii Europene tendine i preocupri pentru punerea n acord a
legilor naionale referitoare la societile comerciale, precum i pentru constituirea unor societi
anonime la nivel european care s fie dependente n principal de ordinea juridic comunitar.

5. Fora economic a societilor transnaionale

Rolul societilor transnaionale de determinare i de promovare a interdependenelor globale
este n continu cretere. Acestea au reuit s transgreseze att barierele naionale, ct i graniele
organismelor integraioniste interstatale. Estimrile recente' susin c numrul societilor
transanoionale crescut n prezent la 65,000, avnd aproximativ 850.000 de filiale la nivel global.
Numrul angajailor antrenai n filialele strine a crescut de la 24 milioane n 1990 la peste
54 milioane n 2001. Vnzrile totale ale acestora au depit dublul exporturilor mondiale n 2001,
comparativ cu anul 1990, cnd acestea erau aproximativ egale. Stocul de investiii strine directe a
crescut ntr-un ritm ameitor, de la l ,7 trilioane dolari n 1990 la 6,6 trilioane n 2001.
Pentru a cuantifica rolul major al societilor transnaionale nu trebuie s uitm c filialele
localizate n strintate produc o zecime din PIB-ul global i promoveaz o treime din exporturile
mondiale. Ponderea societilor transnaionale n aceti indicatori agregai ar fi i mai mare dac s-ar
lua n considerare i activitile societilor transnaionale pe piaa de capital (investiiile de
portofoliu). Rolul societilor transnaionale n creterea volumului exporturilor rilor gazde deriv
din capitalul i tehnologia adiional, din know-how-ul managerial implementat, dar i din accesul la
pieele regionale sau globale unde activeaz acestea.
Totodat, resursele autohtone vor fi completate cu alte resurse care vor permite extinderea
portofoliului de produse consumate pe piaa intern sau destinate exportului, ceea ce va conduce la
creterea competitivitii i a avantajelor economiei gazd, n cazul rilor confruntate cu investiii
interne reduse, datorit constrngerilor financiare, societile transnaionale pot conduce la creterea
exporturilor prin simplul aport de capital pentru exploatarea resurselor 105 naturale i a forei de
munc ieftine. Astfel, societile transnaionale preiau riscul lansrii unor produse noi la export.

Acesta a constituit de fapt rolul istoric al societilor transnaionale n dezvoltarea exporturilor

economiilor slab dezvoltate.
n prezent acest rol s-a transgresat. n special spre exporturile de produse care nglobeaz un
grad nalt de tehnologizare, spre produse a cror cerere este dinamic n comerul mondial:
produsele electronice, aparatele, mainile etc. Exporturile rilor n curs de dezvoltare de produse
intensive n tehnologie crete, n prezent, mai repede dect exportul rilor industrializate. Aceasta
ne sugereaz ns c n rile n curs de dezvoltare se deruleaz mai degrab operaiunile relativ
simple de asamblare, intensive n for de munc ieftin, dect operaiuni de producie complex sau
de cercetare i dezvoltare. Dar sunt cteva excepii notabile de la aceast regul: Singapore, Coreea,
Taiwan s-au angajat deja n procese complexe de producie i design, iar aceast orientare se extinde
ndeosebi spre economiile care au o pondere ridicat a exporturilor de produse high-tech, cum ar fi,
de exemplu, cazul Chinei sau al Ungariei i Poloniei.

6. Relaiile societilor transnaionale cu statele naiune

Relaia societilor transnaionale cu naiunile poate fi privit din trei puncte de vedere, i
anume: relaiile cu rile de origine, relaiile cu rile gazd i raportul stat corporaie in
condiiile in care fora economic i influena marilor corporaii depete puterea economic a
multor state, unele dintre ele chiar dezvoltate. Pentru a rmane i a aciona ca o entitate, o firm
transnaional trebuie s coordoneze i s controleze activitile sale in medii diverse i s adopte
decizii care pot fi benefice sau nu pentru rile respective.
a. Relaiile cu rile de origine
Cele mai mari i mai multe companii transnaionale provin din rile Triadei: SUA, Japonia
i Uniunea European. Performanele acestor economii, infrastructura modern, avansul tehnologic
i spiritul antreprenorial, susinut de o economie de pia i o democraie ce a permis dezvoltarea i
punerea in practic a ideilor novatoare au fcut din aceste ri mediul cel mai prielnic pentru apariia
i dezvoltarea fr precedent a fenomenului corporatist. In ierarhia celor mai mari companii, doar
dou ri din categoria celor in dezvoltare se regsesc ca i ri de origine a celor mai mari firme.
Relaiile cu rile de origine sunt, in cea mai mare parte relaii de parteneriat. Prin extinderea
dincolo de graniele propriei ri, marile firme duc cu ele valorile culturale, obiceiurile de consum
ale rii de origine. McDonalds, Coca Cola sau Levis reprezint in ultim instan America i visul
american intr-o alt manier. Universalizarea limbii engleze se datoreaz intr-o foarte mare msur
corporaiilor americane i britanice, care au forat consumatorii s invee limba produselor pe care
le consumau sau doreau s le consume. Coca Cola l-a inventat pe Mo Crciun in costum rou, iar
astzi nimeni nu-i poate imagina un altfel de Mo Crciun.
Beneficiile rilor de origine nu se rezum la exportul de imagine. Transnaionalele
repatriaz sume importante din rile gazd, investesc sume foarte mari in componenta de cercetare
dezvoltare, care rmane cel mai adesea cantonat in rile de origine Astfel, conform surselor
OCDE, in anul 1999, cheltuielile brute pentru cercetare dezvoltare, ca pondere in PIB, efectuate de
sectorul intreprinderilor, era de 3% in Suedia, 2% in Japonia, 2% in SUA, 1,7% in Germania, 1,4%
in Frana, 1,3% in Marea Britanie.
Dac avem in vedere c o firm se internaionalizeaz abia atunci cand atinge un anumit grad
de maturitate pe piaa intern, maturitate ce reprezint un anumit nivel al concentrrii capitalului, o
gam de produse de calitate ridicat, un management performant, capabil s-i asume riscuri in
mediul internaional, se poate trage concluzia c expansiunea corporaiilor este expresia
competitivitii economiilor rilor de origine, acel atribut esenial al competitivitii naiunilor de

care vorbea Michael Porter. Interesele corporaiilor corespund cel mai adesea cu cele ale rilor de
origine. Prin internaionalizarea firmelor, fiecare ar ii extinde, practic, influena in ara sau zona
respectiv. Prin intermediul corporaiilor, rile de origine controleaz, practic economiile multor
ri.
Se aprecia c la inceputul anilor 90 peste 60% din industria canadian era controlat de
companiile americane. i dac se face comparaia cu ri in dezvoltare, dependena economiilor
acestor ri de marile firme este i mai mare. Exist, ins, situaii cand relaiile nu mai sunt atat de
cordiale. Divergenele pornesc tocmai de la ceea ce inseamn, in fapt, o companie transnaional.
Interesele acesteia pot fi i sunt destul de des diferite de interesele rilor de origine.
Cele mai multe dintre neinelegeri pleac de la internaionalizarea firmei i ceea ce implic
aceast internaionalizare pentru statul de origine. Multe dintre firme renun in a-i concentra
atenia asupra deschiderii de noi uniti de producie in ara de origine in favoarea celor din rile
gazd, mai ales dac acestea din urm ofer avantaje importante din perspectiva costului forei de
munc, al impozitelor sau al preurilor la materiile prime. Acest lucru inseamn creare de locuri de
munc in afara rilor de origine i, implicit, o presiune sporit din partea guvernelor ca urmare a
omajului.
In perioadele de recesiune, multe dintre marile companii recurg chiar la reduceri de personal
in rile de origine, dat fiind faptul c aici sunt pltite i cele mai mari salarii. O astfel de situaie
este una potenial conflictual, multe state de origine adoptand msuri care s limiteze exportul de
capital, dac acesta se dovedete a avea consecine negative pe piaa muncii sau a incasrilor
bugetare.
Multe dintre societile transnaionale ii realizeaz marea parte a cifrei de afaceri dincolo
de graniele propriei ri. Acest lucru inseamn impozite mai mici pentru rile de origine, iar dac
statele gazd au politici de atrage a profiturilor realizate de firmele strine prin reinvestirea acestora,
i sumele repatriate ctre ara de origine pot fi mai reduse. Impozitele mai reduse inseamn venituri
ale statului mai mici, ceea ce poate avea efect asupra politicilor susinute de ctre stat: educaia,
asistena social, asistena sanitar etc.
Un alt aspect delicat in relaiile dintre rile de origine i corporaiile transnaionale il
reprezint diferena dintre interesul naional, aa cum este el perceput de ctre rile de origine i
interesul firmei. O companie urmrete obinerea de profit pentru a menine i a crete increderea
investitorilor in aciunile firmei. Anumite piee sau afaceri pot aprea, din aceast perspectiv,
extrem de atractive pentru managerii unei corporaii internaionale, dar atitudinea guvernului rii de
origine fa de guvernul rii gazd respective poate fi una negativ. Cele mai elocvente exemple in
acest sens sunt cazurile firmelor de armament, care pot catiga sume uriae din comerul cu rile
aflate in conflict. Nu puine sunt cazurile in care arme fabricate de o companie se afl in dotarea
ambelor tabere, chiar dac atitudine rii de origine sete favorabil doar uneia dintre pri. O alt
situaie este cea in care anumite ri impun embargou economic altei ri (SUA Cubei sau, pan de
curand, Libiei).
Pentru companiile americane, aceste poteniale piee sunt excluse nu din raiuni ce in de
profitabilitatea afacerilor, ci din raiuni politice, dictate de interese naionale. De altfel, SUA
interziceau afaceri cu produse de inalt tehnologie cu orice ar potenial inamic, ce ar putea
incorpora componente ale produselor respective in producia de armament.
b. Relaiile companiilor transnaionale cu rile gazd
Intre activitile companiilor transnaionale i concentrarea pieei exist, de regul, o relaie
pozitiv. Extinderea firmelor dincolo de graniele propriei ri implic internaionalizarea firmei intrun mediu ce aparine atat rilor dezvoltate, cat i rilor in dezvoltare. Indiferent dac rile gazd

sunt ri dezvoltate sau ri in dezvoltare, efectele pozitive pe care le au implantrile in strintate

asupra acestora sunt urmtoarele:
creterea numrului locurilor de munc,
creterea volumului exporturilor i a produciei interne, mai ales dac ara de implantare are
o poziie strategic i poate constitui o baz pentru exportul i in regiune,
transformarea i innoirea industrial in ara gazd, prin modernizarea produciei, transfer de
tehnologie, crearea de noi ramuri industriale etc.,
creterea veniturilor, ca urmare a salariilor pltite angajailor, dar i a creterii veniturilor
incasate de ctre stat, din impozite,
noi practici de management, instruirea personalului i ridicarea nivelului de calificare a forei
de munc,
creterea concurenei, cu efect asupra reducerii costurilor, introducerea produselor noi,
creterea calitii i perfecionarea tehnicilor de vanzare,
efectul de antrenare asupra intregii economii, ca urmare a antrenrii i celorlalte ramuri din
economie la producerea bunului respectiv.
Efectele pozitive ale implantrilor firmelor in strintate, din perspectiva rilor gazd, sunt
demonstrate, de altfel, de politicile de susinere i atragere a investiiilor strine directe promovate
de acestea, in special din partea rilor in dezvoltare. In cazul rilor in tranziie, de exemplu,
volumul investiiilor strine a constituit i inc mai constituie un criteriu de apreciere a eficienei
economiei respective.
Cu toate aceste efecte pozitive, in relaia dintre rile gazd i cele de origine apar deseori
tensiuni. Se impune, totui, o precizare.
Impactul implantrii societilor transnaionale pe anumite piee depinde in mod esenial de
nivelul de dezvoltare al mediului economic al acestora. Pe pieele dezvoltate, intrarea de noi firme
contribuie la creterea concurenei i la o scdere a concentrrii produciei. Acest lucru se datoreaz
faptului c firmele locale, fiind puternice, reuesc s fac fa concurenei, crescand productivitatea
i ridicandu-se eficiena de ansamblu a economiei. In rile mai puin avansate tendina de
concentrare crete, firmele locale fiind prea puin puternice pentru a opune o rezisten real marilor
companii.
Se instaureaz poziia de monopol a companiei transnaionale, care nu are efecte benefice
asupra dezvoltrii de ansamblu a societii. Intrarea unei noi companii pe o pia afecteaz numrul
competitorilor de pe aceast pia i partea acestora din piaa unui produs. Pentru a proteja agenii
economici interni, in multe state (cum ar fi Japonia) implantarea unei corporaii strine nu se poate
realiza decat prin asocierea cu un partener local. Pe alte piee, cum ar fi cea american, dei este
considerat una dintre cele mai libere piee din lume, accesul la capital sau alte faciliti in anumite
state sunt mult mai uor de obinut dac se realizeaz un parteneriat cu o firm local.
Impactul i implicaiile marilor firme asupra rilor gazd depinde de mai muli
factori, cum ar fi:
numrul i mrimea operaiunilor efectuate de companiile transnaionale fa de competitorii
din ara gazd. Mrimea filialelor strine ale companiilor transnaionale este adesea mai
mare decat a competitorilor naionali, atat in rile dezvoltate, cat mai ales in rile in
dezvoltare. Tendina marilor firme de a efectua investiii succesive pentru a lrgi capacitile
de producie ale filialelor lor, achiziionarea competitorilor locali pot influena concentrarea
pieei;
reacia firmelor din ara gazd la intrarea unei mari firme poate fi una defensiv, concretizat
fie in combinarea operaiunilor acestora cu nou venita, fie in formarea de societi mixte

mam
gazd,

pentru a valorifica i potena avantajele ambilor parteneri. Dar poate fi i o reacie de

adversitate, datorit faptului c firma transnaional, prin agresivitatea competiiei pe care o
impune, poate determina prsirea pieei de ctre cei care nu reuesc s se adapteze la noile
standarde impuse. In cazul in care este introdus un nou produs, se poate atepta ca firma
strin s dein monopolul asupra acestuia, dac firmele autohtone nu au capacitatea de a
asimila noua tehnologie impus de fabricare respectivului produs sau de a atrage alte firme
strine care s realizeze produsul respectiv,
performana concurenial a societilor transnaionale fa de cea a firmelor locale dat de
faptul c filialele strine, ca i componente ale sistemului societilor transnaionale, sunt cu
mult mai eficiente i productive decat concurenii lor. Acestea ar putea avea efecte diferite
asupra concentrrii i a puterii firmelor transnaionale pe pieele respective. Efectul pozitiv,
ca urmare a creterii concurenei, se poate materializa in imbuntirea performanelor
firmelor locale, a calitii produselor, a diversificrii produciei etc. Pe de alt parte, ins, de
cele mai multe ori, marile companii se implanteaz acolo unde concurena local este mai
slab, determinand, nu de puine ori, preluarea controlului ramurii respective,
crearea de locuri de munc de ctre societile transnaionale este, in destul de multe cazuri,
mai degrab un mit decat realitate. Aplicand principiul eficienei, multe companii recurg la
disponibilizri masive, atunci cand ptrunderea pe piaa respectiv sa realizat prin preluarea
unei companii locale. Exemplele sunt multiple; in cazul rilor din fostul lagr comunist,
supradimensionarea cu personal din perioada comunist a determinat reduceri masive de
personal cand diverse societi au fost preluate de companii multinaionale.
In multe ri in dezvoltare, societile transnaionale sunt acuzate de practici neloiale, ca
mecanismul preurilor de transfer.
Prin mecanismul preurilor de transfer, marile corporaii obin beneficii:
prin reducerea impozitelor pltite guvernelor rii gazd i transferarea catigurilor din rile
cu impozitare ridicat ctre ri cu impozitare redus,
prin transferul fondurilor din rile unde se ateapt o depreciere valutar, reducandu-i astfel
expunerea la risc,
prin manipularea acestui mecanism pentru a transfera fondurile de la o filial ctre compania
sau un paradis fiscal, atunci cand repatrierea profiturilor este restricionat de guvernele rii

prin utilizarea acestui mecanism pentru a reduce taxele vamale pltite, respectiv, prin
facturarea mrfurilor la export i la import in funcie de sistemul de impunere la frontier
practicat in rile filialelor.
i in ceea ce privete aportul investiiilor efectuate de societile transnaionale sub forma
tehnologiei, rile in dezvoltare apreciaz c spre ele nu este indreptat cea mai avansat tehnologie.
De asemenea, cercetarea - dezvoltarea este foarte rar cantonat in rile in dezvoltare, iar
societile transnaionale acioneaz mai degrab in sensul susinerii migraiei creierelor decat in
dezvoltarea unei piee care s absoarb atat produse din ce in ce mai performante , cat i cadre din ce
in ce mai calificate. i in ceea ce privete protecia mediului ambiant sunt opinii mai degrab critice
la adresa societilor transnaionale. Atitudinea marilor corporaii se rezum la declaraii, multe
dintre ele fiind acuzate de neglijen i chiar violarea reglementrilor de protecie a mediului, mai
ales in rile care nu au capacitatea de a monitoriza corespunztor inclcarea acestor legi. Acionand
dincolo de graniele geografice ale rilor de origine, societile transnaionale devin ceteni
corporatiti in rile in care deruleaz activitile productive, de marketing sau de alt tip. De altfel, in
ultimele decenii au crescut preocuprile atat din partea analitilor, cat i din partea societii civile
de a privi mai atent la practicile firmelor transnaionale i de a veghea la respectarea drepturilor
cetenilor, a valorilor morale ale societilor in care acioneaz.

Tot mai des se vorbete despre responsabilitatea social a corporaiilor, respectiv despre
capacitatea societilor transnaionale de a indeplini sau de a depi in mod constant ateptrile de
natur etic, legal i comercial pe care respectiva corporaie le are.
The World Business Council for Sustainable Development consider c marile corporaii
trebuie s-i asume un angajament ferm de a urma un comportament etic i de a contribui la
dezvoltarea economic a rii pe teritoriului creia acioneaz, prin ridicarea standardului de via al
angajailor, al comunitii locale i al societii in ansamblul su. Numeroase organizaii
guvernamentale i mai ales neguvernamentale urmresc indeaproape comportamentul marilor firme,
realizand clasamente cu cei mai puin responsabili ceteni corporatiti.
c. Raportul societi transnaionale-stat. Universul corporaiilor transnaionale
64.000 de societi transnaionale, 870.000 de filiale, 53.000.000 de angajai. Acesta este
universul corporaiilor transnaionale, acestea sunt cei activi i mai dinamici ageni economici de pe
glob! Repartiia pe glob a acestora este urmtoarea:
Societile transnaionale i repartiia pe regiuni a acestora

Europa Occidental continu s fie sursa de origine pentru cele mai multe dintre societile
transnaionale, in timp ce cea mai mare parte a filialelor societilor transnaionale sunt repartizate in
rile in dezvoltare. Aceast repartiie este in strans legtura cu dinamismul economic al zonei Asiei
de sud est, unde sunt implantate peste jumtate din filialele corporaiilor transnaionale.
Clasamentele realizate de diverse instituii au in vedere mai multe criterii de
clasificare. UNCTAD, in Raportul asupra investiiilor strine, una dintre cele mai ample monografii
anuale privind fluxurile de investiii strine i situaia corporaiilor transnaionale, ierarhizeaz
corporaiile dup volumul activelor deinute in strintate, dup indicele de transnaionalitate sau
dup volumul vanzrilor. In viziunea UNCTAD, principalele noiuni utilizate sunt:
Active in strintate , ce reprezint active din afara rii de origine, atat tangibile cat i
intangibile, aa cum apar in bilanul contabil al filialelor. Activele in strintate dau
dimensiunea cantitativ a forei investiionale a unei corporaii transnaionale, iar ponderea
mai ridicat a acestora in strintate poate fi expresia atat a unei concurene deosebite pe
piaa de origine a firmei, cat i o atractivitate mult mai ridicat a mediului strin comparativ
cu cel autohton (din perspectiva facilitilor oferite, a costurilor sau a pieei).
Vanzri in strintate , care reprezint suma vanzrilor nete (vanzri brute, din care se scad
taxa pe valoarea adugat i alte taxe) realizate de filiale. In anumite cazuri, pot include
exporturi efectuate de ctre societatea mam ctre filiale. Vanzrile in strintate exprim, de

asemenea, gradul de concentrare al firmei ctre piaa intern sau extern. In

general, societile transnaionale care au ca origine ri mari, au vanzri in strintate mai
reduse decat cele care provin din ri mici. Angajai in strintate, respectiv numrul de
angajai cu contract de munc sau cu contract parial de munc (full time sau part time) ce
funcioneaz la nivelul filialelor. Numrul de angajai in strintate este in strans legtur cu
volumul activelor din strintate al societii transnaionale, dar depinde i de natura
activitii firmei i de diferenele existente in ceea ce privete costul forei de munc in
diferite ri. Firmele care incorporeaz munc de calificare medie sau redus intr-o proporie
ridicat, vor fi mult mai atrase s investeasc in rile cu costuri ale forei de munc reduse,
ceea ce va ridica ponderea salariailor strini in totalul personalului respectivei companii.
Indicele de transnaionalitate (transnationality index), ce se calculeaz ca o medie a trei rate,
i anume: ponderea activelor in strintate in totalul activelor, ponderea vanzrilor din
strintate in totalul vanzrilor, ponderea angajailor din strintate in totalul angajailor.
Acest indicator exprim, in ultim instan, interesul companiei pentru ara de origine
comparativ cu cel pentru piaa internaional. O valoare ridicat a acestui indicator poate
reflecta o atractivitate redus a mediului de afaceri a rii de origine, mai ales dac este
acompaniat cu un volumul redus al investiiilor strine atrase, dar i o concuren foarte
ridicat pe piaa rii de origine. Indicele de transnaionalitate nu ia in calcul dimensiunea
pieei interne i nici nu permite s se fac distincia intre companiile ce investesc in cateva
ri sau in intreaga lume.
Indicele de extindere a reelei (network spread index) exprim dimensiunea
transnaionalitii i reprezint numrul de ri gazd in care s-a implantat societatea. Un
indice de extindere a reelei ridicat presupune costuri de implantare ridicate pentru companie,
dar i o bun cunoatere a pieei internaionale i o valorificare a avantajelor oferite de piaa
internaional. Indicele nu reflect, totui gradul de implicare al companiei in ara gazd,
dimensiunea cantitativ a investiiilor realizate in strintate. Pentru a putea fi comparat cu
indicele de transnaionalitate, care este un procent, indicele de extindere a reelei se
calculeaz ca pondere a rilor in care firma are filiale in totalul rilor in care ar putea avea
filiale. Numrul potenial de ri in care ar putea avea filiale este de fapt numrul total de ri
care recepioneaz sau sunt surs de investiii, minus 1 (mai puin ara de origine).
La nivelul anului 2002, erau 193 de ri angrenate in fluxurile de investiii. Covaritoarea
majoritate a societilor transnaionale au ca origine ri dezvoltate. In topul celor mai puternice 100
de corporaii, SUA este prezent cu 27 companii, Frana cu 14, Germania cu 13, Marea
Britanie cu 12, Japonia cu 7. Sunt prezente i ri dezvoltate mici, ca Finlanda, Elveia, Olanda,
ceea ce demonstreaz faptul c existena unei piee interne mari a rii de origine nu este o condiie
sine qua non pentru apariia societilor transnaionale.
Dintre rile in dezvoltare, doar Coreea de Sud, Mexic i China (Hong Kong) au reuit s
ptrund in top 100. In clasamentul celor mai mari 100 de societi transnaionale, dup volumul
activelor deinute in strintate, conform Raportului privind investiiile strine pe anul 2004,
conducea compania General Electric, urmat de compania britanic de telecomunicaii Vodafone
(care, de altfel, a condus timp de 2 ani in clasamente) i Ford Motor Company. Dup volumul
vanzrilor, cea mai mare companie a fost, la nivelul anul 2002, Wall - Mart, urmat de Exxon,
General Motors, British Petroleum i Royal Dutch Shell. In ceea ce privete indicele de
transnaionalitate, cel mai ridicat nivel al acestui indicator se regsete nu in cazul celor mai mari
firme, ci al celor de dimensiuni mai reduse (din punctul de vedere al volumului activelor strine sau
al vanzrilor).
La nivelul anului 2002, cel mai ridicat indice de transnaionalitate se inregistra in cazul
companiei NTL Inc., din SUA (99,1%), din domeniul telecomunicaiilor, doar a 82-a firm in ceea
ce privete activele strine, urmat de Thomson Corporation, din Canada, in domeniul media, cu un

indice de 97,9% i Holcim AG, din Elveia, in domeniul materialelor de construcii (companie
prezent i in Romania), cu un indice de 95,5%. Dintre companiile situate in top 10, cel mai ridicat
indice de transnaionalitate il are Vodafone, cu un indice de 84,5%, urmat de British Petroleum, cu
81, 3% i Total Fina Elf, cu 74,9%.

Clasamentul celor mai mari 10 societi transnaionale din rile dezvoltate (milioane dolari
SUA)

Fenomenul corporatist a ncetat s mai fie specific doar rilor dezvoltate. Tot mai multe
companii nu numai c sunt din ce in ce mai atrase s investeasc in ri in dezvoltare, dar
corporaiile din aceste ri devin ele insele firme transnaionale. Puine sunt, ins, companiile care
pot rivaliza cu top 100, dar afirmarea lor este din ce in ce mai impetuoas. Diferena dintre primele
societi ransnaionale din rile dezvoltate i cele in dezvoltare este cam de unu la cinci: cea mai
mare dintre companiile transnaionale din rile in dezvoltare are active in strintate de cinci ori
mai mici decat omoloaga sa, General Electric, iar Wall Mart realizeaz o cifr de afaceri tot de cinci
ori mai mare decat vanzrile companiei Samsung Electronics. In fruntea listei companiilor din rile
in dezvoltare conduc rile din Asia de Sud Est, intrind faptul c aceast zon este cea mai
dinamic regiune a globului. In primele 50 de companii ce au ca origine ri in dezvoltare, doar 5
sunt din Africa de Sud, 2 din Europa Central i de Est, restul aparin Asiei de Sud Est i Americii
Latine i Caraibelor.

Clasamentul celor mai mari 5 societi transnaionale din rile n curs de dezvoltare (milioane
dolari SUA)

Un fenomen recent il reprezint transnaionalitatea in cazul rilor din Centrul i Estul

Europei. Apariia societilor transnaionale in aceast regiune este indisolubil legat de cderea
comunismului.
Marile companii din aceste ri nu se ridic la nivelul atins de societile transnaionale din rile
dezvoltate, nici chiar la acela al rilor in dezvoltare. Cea mai mare companie din fostele ri
comuniste este Lukoil, o companie rus ce activeaz in domeniul extraciei, rafinrii i distribuiei
petrolului. Lukoil este de departe cea mai mare dintre companiile transnaionale din rile est
europene, cu active in strintate de 5 ori mai mari decat urmtoarea clasat, Novoship. In ceea ce
privete raportul de fore dintre societile transnaionale i statele naiune, un studiu realizat de
Corporate Watch in 2000 evidenia cateva aspecte ce sintetizeaz fora pe care companiile
transnaionale o au i o exercit in economia mondial. Iat cateva dintre concluziile studiului:
din cele 100 de entiti economice ale lumii, 51 sunt corporaii i doar 49 economii naionale
(comparaia are in vedere volumul vanzrilor, in cazul corporaiilor i PIB-ul, in cazul
rilor). Acest fapt inseamn c General Motors este mai puternic decat Danemarca, Daimler
Crysler decat Polonia, Royal Dutch Shell decat Venezuela, IBM decat Singapore i Sony
decat Pakistan,
creterea economic a naiunilor este similar celei a corporaiilor, in perioada 1983-1999,
vanzrile cumulate a primelor 200 de societi transnaionale au crescut cu 25%, iar
produsul global mondial cu 27,5%, vanzrile primelor 200 corporaii sunt mai mari decat produsul
tuturor economiilor naionale, mai puin primele 10 state ale lumii,
dei dein 27,5% din activitatea economic mondial, primele 200 de societi transnaionale
angajeaz doar 0,78% din fora de munc global, iar in timp ce profiturile lor au crescut
cu 362,4% in perioada 1983-1999, fora de munc angajat a crescut cu doar cu 14,4%. Cel mai
mare angajator privat, Wall-Mart (cu peste 1.300.000 de angajai) este cunoscut pentru practicile
sale antisindicale i pentru faptul c majoritatea angajailor are contracte pariale de munc (parttime
jobs) astfel incat obligaiile companiei ctre salariai s fie cat mai mici,

fora companiilor este determinat i de capacitatea acestora de a influena deciziile politice

nu doar in rile gazd, fa de care multe dintre cele mai mari corporaii sunt adevrai
gigani, dar i in rile de origine. 94 din primele 200 de firme ale lumii au birouri in capitala
mondial a lobby-ului, Washington DC, DCs K Street corridor. Recent, guvernul american a
permis ca reprezentani ai marilor corporaii, ca AT&T i IBM s se alture delegaiei
oficiale pentru negocieri in domeniul comerului electronic in cadrul FTAA, ce urmeaz a se
finaliza in anul 2005.
Este evident c poziia societilor internaionale in economia mondial este foarte puternic
i c aceast confruntare cu statele naiune in planul forei economice este una real. Globalizarea
economiei face ca interdependena dintre toi agenii economici s creasc i raporturile de fore s
devin din ce in ce mai complexe.

7. Concluzii
Concluziile ce se pot desprinde din considerentele de ordin economico-juridic prezentate
anterior sunt urmtoarele:
- societile transnaionale sunt produsul direct al liberalizrii economiei mondiale; societile transnaionale, sunt centre de for economic, n lumea contemporan, principalii
operatori ai comerului internaional;
- societile transnaionale regleaz cvasitotalitatea investiiilor internaionale i se afl la
originea principalelor fluxuri financiar-monetare internaionale;
- societile transnaionale au influenat decisiv diviziunea internaional a muncii prin:
a) delocalizare deplasarea unei activiti de producie dintr-o ar n alta n cutarea
avantajului comparativ ;
b) multinaionalizare extindere progresiv a activitii unei ntreprinderi, a unui grup
financiar prin implantarea de filiale n exterior, n baza unei strategii gndite la scar mondial;
- n prezent, societile transnationale constituie principalii subieci ai procesului de
globalizare a activitii economice.