Sunteți pe pagina 1din 105

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE

{I DE MEDICIN| VETERINAR| ION


IONESCU DE LA BRAD" -IA{I
FACULTATEA DE AGRICULTUR|
SPECIALIZAREA: AGRICULTUR| VI, I.E.A. III
NVMNT LA DISTAN

CONF. DR. Aglaia MOGRZAN

CONSERVAREA I PROCESAREA
PRODUSELOR AGRICOLE

IA{I - 2006
1

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
1.1.Importan]a conserv\rii, p\str\rii si proces\rii
produselor agricole vegetale
Produsele agricole vegetale ob]inute pe ogoare nu pot fi valorificate
integral, dect dup\ ce au fost bine conservate [i p\strate. Astfel, degradarile
suferite de produsele agricole recoltate, datorit\, pe de o parte, proceselor vitale
proprii ce se desf\[oar\ in semin]e, tuberculi, etc., iar pe de alt\ parte,
activit\]ii

numeroaselor

vie]uitoare

(microorganisme,

insecte,

acarieni,

roz\toare, p\sari, etc.), determin\ mari pierderi cantitative [i calitative, care nu


numai reduc, ci pot chiar anula beneficiile scontate de pe urma sporurilor de
produc]ie inregistrate in cmp. R\mne, a[adar, obliga]ia speciali[tilor [i
lucr\torilor din sectorul condi]ion\rii, p\str\rii si valorific\rii produselor
agricole de a inl\tura pierderile ce pot interveni dup\ recoltare, pierderi ce pot
ajunge uneori pn\ la 50 % din recolt\.
Lupta impotriva pierderilor amintite nu este deloc u[oar\, deoarece
implic\ att mijloace materiale insemnate ct [i suficiente cadre de specialitate.
Produc]ia agricol\ vegetal\ este reprezentat\ de semin]ele [i fructele unor
plante cultivate (cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, etc.); tulpinile
plantelor textile (in, cnep\); rad\cini [i tuberculi (sfecl\, cartof); partea
aerian\ a plantelor (plante medicinale si furajere); sau alte organe (frunze de
tutun, conuri de hamei).
Dintre aceste produse, ponderea valoric\ o de]in semin]ele [i fructele.
De[i fiecare din aceste grupe de produse are particularit\]ile sale specifice,
exist\ [i multe caracteristici comune care intereseaz\ procesarea [i p\strarea
acestora.

1.2. Obiectul disciplinei de conservarea, p\strarea [i


procesarea produselor agricole vegetale, leg\tura cu alte
discipline
Produsele agricole proasp\t recoltate pot suferi in scurt timp degrad\ri
care le mic[oreaz\ sau chiar le compromit in totalitate valoarea lor de
intrebuin]are, dac\ nu se iau din vreme m\surile adecvate. Astfel, unele produse
agricole, cum sunt semin]ele [i fructele, care con]in in momentul recolt\rii o
cantitate mare de ap\, necesit\ uscarea inainte de depozitare in vederea
p\str\rii. De asemenea, acestea pot con]ine o cantitate mare de corpuri str\ine,
2

care depreciaz\ calitatea, ingreuneaz\ p\strarea, ceea ce impune cur\]irea lor


inaintea depozit\rii. Unele produse agricole, la recoltare sunt atacate de
diferite microorganisme fitopatogene sau de d\un\tori, a c\ror prezen]\
afecteaz\ att valoarea de intrebuin]are, ct [i capacitatea de p\strare ale
acestora.
n vederea aplic\rii celor mai eficiente m\suri de depozitare,
condi]ionare [i conservare a produselor agricole este necesar ca, in momentul
recep]ion\rii, acestea s\ fie supuse unor analize pentru determinarea unor indici
calitativi. Cunoa[terea acestor indici calitativi se impune [i pentru calculul
valorii produselor, pentru justificarea gestiunii [i in mod special, pentru
stabilirea destina]iei acestor produse.
Avnd in vedere aceste considerente, cursul de "Conservarea, p\strarea
[i procesarea produselor agricole vegetale" are ca obiect de studiu complexul
de opera]iuni efectuate cu scopul imbun\t\]irii calit\]ii produselor agricole [i
pentru conservarea lor in bune condi]ii, incepnd de la recoltare [i pn\ la livrarea
lor pentru consumul alimentar, furajer, industrial, export sau pentru ins\mn]are.
In cadrul acestui curs se trateaz\ aspecte teoretice privind : caracteristicile
morfologice, anatomice [i biochimice ale produselor ce trebuie p\strate, insu[irile
fizice ale masei de semin]e [i procesele lor fiziologice, modul de recep]ionare al
produselor, precum [i aspectele cu un pronun]at caracter practic, cum ar fi :
depozite pentru p\strarea produselor, manipularea produselor in depozite,
procesarea produselor, cur\]irea [i sortarea lor, uscarea produselor in depozite,
combaterea d\un\torilor, metode de conservare, particularit\]ile p\str\rii [i
conserv\rii in func]ie de tipul de produs, utilaje, instala]ii, laboratoare de analiz\
din depozite [i baze de recep]ionare, captarea prafului din incintele de manipulare
a produselor.
Pentru realizarea obiectivelor sale, disciplina de Conservarea, p\strarea
[i procesarea produselor agricole vegetale se bazeaz\ pe cuno[tin]ele furnizate
de numeroase [tiin]e [i alte discipline agronomice, ca : botanic\, biochimia
vegetal\, agrochimia, fiziologia, microbiologia, entomologia, fitopatologia,
agrotehnica, fitotehnia, mecanizarea agriculturii, construc]ii agricole, economie
agrar\, management, contabilitate [i analiza legista]iei agrare, alimenta]ia
animalelor, etc.

CAPITOLUL 2
INSU{IRILE FIZICE ALE MASEI DE SEMIN}E
In toate opera]iunile tehnice care se efectueaz\ de la treierarea [i pn\ la
utilizarea produselor agricole vegetale (semin]e, fructe, etc.) in diferite scopuri i[i
pun amprenta insu[irile fizice ale semin]elor [i ale masei semin]elor, dintre care,
mai importante sunt:
-

curgerea semin]elor [i a masei (friabilitatea) semin]elor ;autosortarea;

porozitatea [i densitatea;

termoconductibilitatea.

2.1. Curgerea semin]elor [i a masei semin]elor


Capacitatea de curgere a semin]elor (friabilitatea), reprezint\ insu[irea
semin]elor [i a masei de semin]e (boabe) de a se deplasa pe un plan inclinat,
formnd o gr\mad\ in form\ de con, pant\ natural\ cu un anumit unghi fa]\ de
orizontal\ fiind numit taluz natural.
Unghiul format dintre orizontal\ [i panta format\ prin curgerea produselor
poart\ denumirea de unghiul taluzului natural.
Capacitatea de curgere a semin]elor este influen]at\ de urm\torii factori:
-

forma boabelor;

aspectul suprafe]ei semin]elor ;

con]inutul de umiditate al semin]elor ;


-

procentul [i natura corpurilor str\ine ;

forma [i felul materialului pe care se face curgerea.

Semin]ele sferice, cu suprafa]a neted\, lucioas\ au cea mai mare capacitate


de curgere (cel mai mic unghi al taluzului natural), iar cele alungite, muchiate, cu
suprafa]a rugoas\, cu ariste, peri[ori au o friabilitate mai sc\zut\ (la maz\re
valoarea unghiului taluzului natural = 22-28 grade, la ov\z = 31-54 grade iar la
floarea-soarelui = 31-45 grade). Semin]ele mai umede (cu excep]ia celor sferice),
au o capacitate de curgere mult mai redus\; un con]inut mare de impurit\]i, mai
ales cele u[oare (paie, pleav\, ariste, cioc\l\i) reduce foarte mult friabilitatea
boabelor. Pe suprafe]e inclinate, netede, lucioase, curgerea are loc mai u[or dect
pe cele rugoase, cu asperit\]i; in conductele cu sec]iune circular\, semin]ele curg
mai u[or dect in cele cu sec]iunea p\trat\.
La construirea depozitelor pentru semin]e, a ma[inilor, utilajelor de
cur\]ire, transport, etc. se ]ine seama de unghiul taluzului natural (in general
tuburile, pantele de curgere a semin]elor trebuie s\ aib\ o inclinare de cca 45
grade).
4

n celulele de siloz, curgerea boabelor mai este influen]at\ de : forma


celulei (circular\, p\trat\, hexagonal\) ; forma plniei de curgere (trunchi de con
sau piramid\); inclinarea pantei la plnia de curgere a produselor ; raportul dintre
l\]imea [i in\l]imea celulei; pozi]ia [i num\rul gurilor de evacuare a produselor.
2.2. Autosortarea - este insu[irea masei de semin]e in mi[care de a
se a[eza in straturi in func]ie de m\rimea, forma [i greutatea specific\
a componentelor. Astfel, se produce o stratificare diferit\ din punct de vedere
calitativ, la baz\ [i spre centrul lotului se grupeaz\ semin]e mari, grele, in timp ce
la suprafa]a [i in zonele laterale se separ\ corpurile str\ine u[oare, boabele [i[tave,
fructele seci, praful (cu greutatea specific\ mai mic\). Autosortarea se produce la:
umplerea sau golirea celulelor de siloz (mai ales la inc\rcarea mecanizat\ a
celulelor inalte), in timpul transportului produselor, la cur\]irea [i cernerea
produselor, la umplerea sacilor.

2.3. Porozitatea [i densitatea masei de semin]e


Totalitatea spa]iilor de aer dintre semin]ele unui lot de produse constituie
spa]iul intergranular sau porozitatea lotului.
Volumul ocupat de masa de semin]e f\r\ spa]iu intergranular, reprezint\
densitatea lotului. Porozitatea [i densitatea se exprim\ in procente [i se calculeaz\
cu ajutorul formulelor:
V-v
v
P(%) = x100; D(%) = x100 in care:
V
V
P - porozitatea ; V = volumul total al masei de semin]e ; v = volumul
componentelor solide ; D = densitate.
Porozitatea [i densitatea influen]eaz\ conservarea [i p\strarea produselor
agricole, impunndu-se in opera]iunile de : aerare activ\, uscare, gazare cu
substan]e chimice, conservare (oxigenul necesar respira]iei, bioxidul de carbon
sau alte gaze folosite la conservarea produselor p\trund in produs prin spa]iul
intergranular).
Densitatea [i porozitatea se diferen]iaz\ in func]ie de : m\rimea [i forma
componentelor solide ale masei de boabe ; aspectul suprafe]elor componentelor
(netede, lucioase, sau rugoase, cu asperit\]i); umiditatea semin]elor ; procentul [i
componen]a corpurilor str\ine ; tipul depozitului.
Un lot format din semin]e sferice, de aceea[i m\rime, sau din semin]e
aristate, rugoase, zbrcite, sau umede va avea o porozitate mare ; semin]ele ovale,
cele netede, lucioase, ct [i cele din celulele de siloz inalte vor realiza o valoare
mai redus\ a porozit\]ii. Dac\ umezirea are loc dup\ depozitare, porozitatea se
mic[oreaz\ fiindc\ semin]ele i[i m\resc volumul. Cnd lotul este format din
5

componente mari [i mici, cele mici vor umple spa]iile libere dintre componentele
mari (semin]e sau impurit\]i) [i vor mic[ora porozitatea.
Impurit\]ile mari, u[oare m\resc porozitatea.
Exemple : porozitatea ( P %) : gru - secar\ = 35-45 % ; orz = 45-55 % ;
ov\z = 50-70 % ; floarea-soarelui = 56-75 % ; orez = 50-65 % ; porumb pentru
boabe = 30-50 % ; in = 30-50 %.
2.4. SORB}IUNEA - reprezint\ proprietatea semin]elor de a
absorbi sau ceda ap\ sau diferite gaze din mediul inconjur\tor, datorit\
structurii coloidale capilar poroase.
Sorb]iunea sau sorb]ia cuprinde : adsorb]ia, absorb]ia, condensarea
capilar\, chemosorb]ia [i desorb]ia.
-

Adsorb]ia - este procesul prin care vaporii de ap\ sau gaze sunt fixa]i

la suprafa]a vaselor capilare ale semin]elor, f\r\ s\ intre in reac]ii


chimice cu substan]ele din semin]e.
-

Absorb]ia - este insu[irea de p\trundere a vaporilor de ap\ in interiorul

celulelor datorit\ diferen]ei de presiune osmotic\ intre interiorul [i


exteriorul celulelor.
Condensarea capilar\ - reprezint\ procesul prin care vaporii
nesatura]i din mediul inconjur\tor devin satura]i [i se condenseaz\ ca urmare a
atrac]iei exercitate de pere]ii capilarelor semin]elor. Chemosorb]ia este
absorb]ia de c\tre semin]e a vaporilor de ap\ [i a gazelor inso]it\ de reac]ii
chimice ce determin\ modific\ri chimice ale componentelor semin]elor.
- Desorb]ia - reprezint\ procesul prin care o parte din vaporii de ap\ sau
gazele sorbite de semin]e sunt cedate mediului inconjur\tor, proces ce este posibil
cnd presiunea [i concentra]ia gazelor [i vaporilor de ap\ din mediul
inconjur\tor cre[te.
Procesul de sorb]iune prezint\ mare importan]\ in tehnica usc\rii, aer\rii,
gaz\rii [i conserv\rii produselor agricole vegetale [i poate determina m\rirea
umidit\]ii semin]elor, imprimarea unor mirosuri nepl\cute in produse,
chemosorb]ia unor substan]e toxice, deprecierea calitativ\ prin volatilizarea
substan]elor volatile, valoroase in cazul p\str\rii necorespunz\toare a produselor.
In procesele de conservare, p\strare [i procesare a produselor de o insemn\tate
major\ este higroscopicitatea semin]elor (sorb]ia [i desorb]ia apei in bob) care
reprezint\ proprietatea acestora de a absorbi umiditatea din aerul umed [i de a o
ceda mediului inconjur\tor uscat.
Aceast\ insu[ire a semin]elor este influen]at\ de : compozi]ia chimic\
a semin]elor, m\rimea [i integritatea boabelor, umiditatea [i temperatura aerului.
6

Sorb]iunea vaporilor de ap\ din mediul inconjur\tor are loc in dou\ faze :
a. difuziunea

exterioar\

(p\trunderea vaporilor de ap\ in spa]iul

intergranular al masei semin]elor);


b. difuziunea

intern\

(migrarea

vaporilor

de

ap\

din

spa]iul

intergranular in interiorul boabelor).


Sorb]ia [i desorb]ia apei in bob [i in masa de boabe au loc pn\ cnd se
stabile[te un echilibru dinamic intre presiunea vaporilor de ap\ din interiorul
semin]elor [i umiditatea din mediul inconjur\tor, stare numit\ echilibru
higroscopic sau hidric, iar umiditatea semin]elor la care inceteaz\ schimbul de
ap\ intre boabe [i mediu se nume[te umiditatea stabil\ sau imiditatea de
echilibru.
Valoarea umidit\]ii de echilibru difer\ in func]ie de specie (in special, de
compozi]ia chimic\) iar in cadrul aceleia[i specii, variaz\ in func]ie de umiditatea
relativ\ [i temperatura aerului. Astfel, boabele cerealelor care au in compozi]ia lor
substan]e hidrofile (amidon, proteine) ce absorb apa au o umiditate de echilibru
mai mare comparativ cu semin]ele plantelor oleaginoase care con]in gr\simi
(substan]e hidrofobe) care resping apa. In cadrul grupei oleaginoaselor umiditatea
de echilibru este cu att mai sc\zut\ cu ct con]inutul de ulei este mai ridicat.
Pe m\sura cre[terii temperaturii aerului, umiditatea de echilibru a
semin]elor scade, iar odat\ cu m\rirea umidit\]ii relative a aerului cre[te [i
valoarea umidit\]ii de echilibru. Procesul de redistribuire a apei intre semin]ele cu
con]inut diferit de umiditate se realizeaz\ cu att mai repede cu ct umiditatea [i
temperatura semin]elor sunt mai ridicate [i omogenizarea lotului este mai bun\.
Migrarea apei dinspre semin]ele umede spre cele uscate incepe dup\ cteva ore de
la amestecarea semin]elor [i se face mai repede la semin]ele mici, [i[tave, sparte,
care, in general, au o suprafa]\ activ\ de sorb]iune mai mare dect la cele mari,
compacte [i normal dezvoltate.
Aceasta impune eliminarea din masa de boabe a semin]elor de buruieni,
concomitent cu recoltarea [i depozitarea produselor. Intrzierea opera]iunii
determin\ migrarea umidit\]ii foarte mari din semin]ele de buruieni spre produsul
de baz\ [i cre[terea umidit\]ii acestuia.
De asemenea, produsele recoltate in zorii zilei, cnd umiditatea
atmosferic\ este mai mare, au un con]inut de umiditate mai ridicat dect cele
recoltate la amiaz\, cnd umiditatea relativ\ a aerului este mai sc\zut\,
diferen]a de umiditate a semin]elor din acela[i lan ajungnd uneori pn\ la 10 %.

2.5. Termoconductibilitatea semin]elor [i a masei de


semin]e
7

Termoconductibilitatea este trecerea c\ldurii de la un corp la altul ca


rezultat al diferen]ei de temperatur\ dintre ele. Migrarea c\ldurii in masa de boabe
se realizeaz\ prin :
-

conductibilitate caloric\ (conduc]ie);

convec]ie [i iradiere caloric\.

a).Conductibilitatea caloric\ (conduc]ia) este trecerea c\ldurii printr-un


corp solid [i se exprim\ prin coeficientul de conductibilitate (cantitatea de
c\ldur\ necesar\ inc\lzirii cu 1C a unui strat de 1 m3 boabe in timp de o or\),
deplasarea c\ldurii efectundu-se prin contactul direct intre boabe. Componentele
masei de boabe au conductibilitatea termic\ foarte redus\, datorit\ compozi]iei
organice a semin]elor [i prezen]ei aerului in spa]iul intergranular, care sunt rele
conduc\toare de c\ldur\;
b).Convec]ia reprezint\ transmiterea c\ldurii printr-un corp gazos sau
lichid. Straturile de gaz sau lichid aflate in contact cu sursa de c\ldur\ devin mai
calde, mai pu]in dense, se dilat\ [i se deplaseaz\ in sens ascendent, locul lor fiind
luat de straturile mai reci. In masa de boabe deplasarea c\ldurii prin conven]ie se
realizeaz\ prin spa]iile intergranulare [i este lent\, viteza acesteia fiind
dependent\ de diferen]a de temperatur\ dintre straturile situate la diferite niveluri
[i volumul spa]iului intergranular. Datorit\ convec]iei, c\ldura acumulat\, in
straturile interioare ale lotului de semin]e se deplaseaz\ la suprafa]\ f\r\ ins\, ca
focarele care se dezvolt\ in straturile superioare s\ migreze in adncimea lotului.
c).Iradierea caloric\ este procesul prin care un corp expus unei surse de
c\ldur\ se inc\lze[te, proces folosit in uscarea produselor prin contactul
boabelor cu o surs\ de c\ldur\ (conducte de calorifer) sau prin expunerea la
soare. Propagarea c\ldurii in interiorul masei de boabe (prin iradiere) are loc
foarte lent, greu datorit\ conductibilit\]ii, termice reduse a masei de semin]e. De
aceea la solarizarea produselor se recomand\ lop\tarea repetat\ pentru
expunerea la soare [i a straturilor inferioare.
In cadrul usc\rii prin iradiere (uscarea prin contact cu suprafe]e inc\lzite),
radiatoarele sunt amplasate astfel, inct la trecerea produselor printre conductele
inc\lzite, fiecare bob [i fiecare parte al acestuia s\ fie in contact cu aceste
suprafe]e.
Pentru procesul de conservare a produselor, slaba conductibilitate caloric\
are att o insemn\tate pozitiv\ ct [i una negativ\.
Astfel, datorit\ slabei conductibilit\]i calorice, printr-o organizare
ra]ional\ a conserv\rii [i p\str\rii, se men]ine in masa de boabe o temperatur\
sc\zut\ [i in anotimpul cald (temperatura sc\zut\ incetine[te sau chiar opre[te
8

temporar toate procesele fiziologice din masa de boabe, prevenind in mare m\sur\
focarele de incingere).
Dezavantajul slabei conductibilit\]i calorice a masei de boabe const\ in
faptul c\, in condi]ii de cre[tere a temperaturii acesteia, c\ldura poate fi re]inut\
in masa de boabe provocnd incingerea semin]elor.
Intreb\ri:
1. Care este importan]a practic\ a urm\toarelor insu[iri fizice :
curgerea [i autosortarea; porozitatea [i densitatea ?
2.

Care sunt implica]iile practice ale sorb]iunii [i termoconductibilit\]ii

semin]elor ?

CAPITOLUL 3
PROCESELE FIZIOLOGICE DIN MASA DE SEMIN}E
N TIMPUL P|STR|RII
Semin]ele i[i continu\ activitatea vital\ [i dup\ recoltare, procesele
fiziologice avnd intensitate diferit\ ca urmare a influen]ei unor factori [i mai ales
a mediului inconjur\tor. Cnd ace[ti factori favorizeaz\ intensificarea proceselor
fiziologice din masa de semin]e, exist\ pericolul unor pierderi insemnate [i a unor
deprecieri sau degrad\ri calitative. La procesele biologice ale semin]elor se
adaug\ [i acelea ale microorganismelor [i insectelor sau altor d\un\tori ce
inso]esc masa de semin]e.
P\strarea produselor se bazeaz\ pe cunoa[terea tuturor proceselor
fiziologice [i fizico-chimice ce au loc in masa de boabe in timpul
depozit\rii,dup\ care se intreprind m\suri tehnice diferite in func]ie de zon\,
de produs, de destina]ia produsului) etc. Necunoa[terea acestor procese, a
cauzelor ce produc intensificarea lor, neaplicarea la timp a m\surilor necesare
determin\ modific\ri calitative ale produselor [i deprecieri foarte grave.
Procesele fiziologice cu importan]\ pentru p\strarea semin]elor sunt :
respira]ia, maturizarea fiziologic\, incingerea, incol]irea [i germina]ia semin]elor
in timpul p\str\rii.

3.1.

Respira]ia

semin]elor - in timpul p\str\rii cuprinde

procesele biochimice de oxidare a hidra]ilor de carbon [i a altor substan]e


organice din semin]e, determinnd o pierdere de substan]\ uscat\, o modificare a
compozi]iei chimice [i a insu[irilor calitative ale semin]elor.
Respira]ia este influen]at\ de urm\torii factori : umiditatea semin]elor,
prezen]a [i felul impurit\]ilor, prezen]a microorganismelor [i d\un\torilor in
9

masa de boabe, temperatura mediului inconjur\tor [i concentra]ia de oxigen.


In func]ie de condi]iile de mediu, se deosebesc dou\ tipuri de respira]ie a
semin]elor : aerob\ [i anaerob\.
a).Respira]ia aerob\ - se desf\[oar\ in condi]ii normale de respira]ie, cnd
sub influen]a oxigenului din mediul inconjur\tor se produce oxidarea compu[ilor
organici, mai ales a hidra]ilor de carbon [i gr\similor, rezultnd bioxid de carbon,
ap\ [i o cantitate diferit\ de energie. De exemplu, prin oxidarea complet\ a
unei molecule de glucoz\ rezult\ :
C6H12O6 + 6 O2 ____________________ 6 CO 2 + 6H 2 O + 674 Kcal.

b).Respira]ia anaerob\ - are loc in lipsa oxigenului din mediul extern [i


este caracteristic\ fermenta]iei alcoolice, acetice, rezultnd in final : acid acetic,
acid formic, oxalic, etc. precum [i o cantitate de bioxid de carbon [i de c\ldur\
mult mai redus\ (numai o treime CO2 [i de 30 ori mai pu]in\ energie caloric\).
Reac]ia de oxidare anaerob\ poate fi sintetizat\ in urm\toarea ecua]ie :
C6H12O6----------------------------- + 2 C 2 H 5 OH+6 H2 O +2 CO 2 + 22 Kcal.

(alcool etilic)
Oxigenul necesar oxid\rii anaerobe este preluat din moleculele
monoglucidelor.
Activitatea enzimelor de catalizare a substan]elor implicate in procesul
respira]iei este influen]at\ de existen]a apei libere care asigur\ dizolvarea [i
circula]ia substan]elor. La un con]inut redus de ap\ in semin]e, respira]ia este
foarte redus\.
Respira]ia este inso]it\ de urm\toarele fenomene :
-

pierderea in greutate, datorit\ consumului de substan]e organice ;

reducerea procentului de oxigen, in favoarea bioxidului de carbon


eliminat;
-

cre[terea umidit\]ii [i a c\ldurii care rezult\ in procesul de respira]ie.

C\ldura eliberat\ este acumulat\ in masa semin]elor [i datorit\ slabei


conductibilit\]i termice a acestora determin\ cre[terea temperaturii ce
poate ajunge uneori pn\ la 60-90 C. La aceasta se adaug\ c\ldura provenit\
din respira]ia microorganismelor [i eventual a unor d\un\tori, determinnd
deprecierea considerabil\ a calit\]ii produselor, mai ales a germina]iei semin]elor.
Pierderile de substan]\ organic\, ca urmare a respira]iei semin]elor se pot stabili
prin :
- determinarea bioxidului de carbon, ]innd seama de faptul c\, pentru a
ob]ine 1 g CO 2 , se oxideaz\ 0,6825 g glucoz\ in respira]ia aerob\ [i 2,04 g
glucoz\ in respira]ia anaerob\ ;
- prin cnt\rirea greut\]ii ini]iale [i dup\ un interval de timp
10

(metoda direct\) a probelor de semin]e p\strate in acelea[i condi]ii cu intreg


lotul [i cu umiditate cunoscut\.
Intensitatea respira]iei se stabile[te [i prin determinarea cantit\]ii de
oxigen consumat\ sau prin cantitatea de energie degajat\.
O imagine mai complet\ a procesului respira]iei se ob]ine prin
determinarea oxigenului consumat [i a bioxidului de carbon eliminat, raportul
dintre volumul CO2 degajat [i O2 consumat reprezentnd coeficientul de respira]ie
CO2
sau ctul respirator (Kr =-----------). In respira]ia aerob\, Kr = 1.
O2
Coeficientul de respira]ie este influen]at de compozi]ia chimic\ a
semin]elor [i de con]inutul lor de umiditate. La semin]ele de oleaginoase valoarea
Kr este sub 1, deaorece oxigenul este folosit [i pentru oxidarea gr\similor. La un
con]inut ridicat de umiditate in boabe, coeficientul de respira]ie scade, fenomen ce
se poate explica prin activitatea microorganismelor care se dezvolt\ mai intens [i
astfel, consum\ o cantitate mare de oxigen.
Tipul de respira]ie prezint\ interes in practica p\str\rii semin]elor destinate
diferitelor scopuri. Pentru men]inerea insu[irilor germinative la loturile destinate
ins\mn]\rilor [i la orzul pentru bere este indicat\ respira]ia aerob\, iar pentru
majoritatea semin]elor destinate consumului este recomandat\ respira]ia anaerob\,
bioxidul de carbon contribuind la prevenirea dezvolt\rii d\un\torilor [i a unui
num\r insemnat de microorgansime ce inso]esc semin]ele.
Factorii care influen]eaz\ intensitatea respira]iei sunt:
a) Insu[irile botanice [i compozi]ia chimic\ a semin]elor care alc\tuiesc
lotul respectiv.
In acelea[i condi]ii, intensitatea respira]iei este mai sc\zut\ la
leguminoase, apoi cre[te la gru, secar\, ov\z, porumb, floarea-soarelui (cu cea
mai intens\ respira]ie). Grul respir\ mai intens dect maz\rea de 8-10 ori.
Soiurile de gru cu bob alb respir\ de 1,6 ori mai intens dect cele cu bob ro[u ;
hibrizii de floarea-soarelui cu un con]inut mai ridicat de ulei respir\ mai intens
dect cele care con]in mai pu]ine gr\simi. In cadrul aceluia[i soi, intensitatea
respira]iei difer\ in func]ie de srtructura straturilor protectoare ale semin]elor, de
permeabilitatea lor, de raportul dintre embrion [i restul substan]elor de rezerv\ din
bob. Embrionul respir\ mai intens dect endospermul (la cereale embrionul
respir\ de 12 ori mai intens dect restul bobului). Semin]ele cu embrion mai mare
respir\ mai intens dect cele cu embrion mic.
Semin]ele mai mici (cele [i[tave) respir\ mai intens dect semin]ele mari [i
normal dezvoltate.
11

b) Integritatea semin]elor.
Degradarea inveli[ului semin]elor prin manipulare, uscare artificial\
for]at\ determin\ cre[terea intensit\]ii respira]iei ca urmare a accesului direct al
oxigenului . De exemplu, respira]ia boabelor de porumb traumatizate este de 5-7
ori mai intens\ dect a celor normale.
c) Con]inutul de umiditate al semin]elor.
La semin]ele neinfestate [i uscate intensitatea respira]iei este foarte redus\,
datorit\ lipsei apei libere pe seama c\reia se intensific\ activitatea biochimic\.
Raportul dintre apa liber\ [i cea legat\ chimic este influen]at de umiditatea
semin]elor. Cre[terea con]inutului de umiditate determin\ intensificarea respira]iei
in ritm relativ sc\zut pn\ la o anumit\ valoare a umidit\]ii, dup\ care
intensitatea respira]iei cre[te brusc, provocnd procesul de incingere.
Procentul de umiditate la care intensitatea respira]iei devine energic\ este
denumit\ umiditatea critic\, la care respira]ia nu este prea intens\. Pentru cereale,
umiditatea critic\ este de 14-15 %, pentru semin]ele de leguminoase, 13,5-14,0 %,
pentru soia, 12,5 %, iar pentru semin]ele de oleaginoase, 8-9 % [i chiar sub 8 %,
in func]ie de con]inutul lor in gr\simi (la un con]inut mai ridicat de ulei in
semin]e, umiditatea critic\ este mai sc\zut\).
Pe m\sura cre[terii umidit\]ii, semin]ele respir\ din ce in ce mai intens.
Astfel, semin]ele aflate la limita umidit\]ii critice respir\ de 2-4 ori mai intens
dect cele uscate (dar pot fi p\strate cu aceast\ umiditate), in schimb semin]ele
umede respir\ de 4-8 ori mai intens sau chiar de peste 30 ori (iar cele foarte
umede respir\ de mii de ori mai intens dect cele uscate), in anumite condi]ii.
Umiditatea semin]elor este mult influen]at\ de umiditatea relativ\ a
aerului. Se consider\ c\ semin]ele uscate pot fi p\strate normal pn\ la maximum
70-75 %, valori ale umezelii relative a aerului.
Semin]ele udate de ploi, chiar dac\, apoi, au fost uscate, respir\ mai intens
de 1,6 ori-2 ori sau chiar mai mult fa]\ de cele neplouate, datorit\ intensific\rii
prin umect\ri repetate a proceselor fiziologice [i fermentative.
d) Temperatura masei de semin]e.
O mare influen]\ asupra intensit\]ii respira]iei, chiar mai mare dect
umiditatea o prezint\ temperatura.
La temperatur\ sc\zut\ (sub 10 C) intensitatea respira]iei semin]elor este
destul de redus\, chiar dac\ acestea au un con]inut de umiditate ridicat.
Temperaturile foarte sc\zute (negative) ins\, coroborate cu umiditatea
foarte mare a semin]elor pot determina inghe]area apei libere, provocnd
distrugerea celulelor, implicit, a germina]iei semin]elor.
12

Pe m\sura cre[terii temperaturii, intensitatea respira]iei se m\re[te.


La o cre[tere a temperaturii cu 10C, reac]iile de oxidare se intensific\ de
2-3 ori, la 18C, intensitatea respira]iei este mai mare de 11 ori. Boabele de
cereale, cu 17 % umiditate, respir\ cel mai intens la 55C, iar cele de soia, la 40C,
dup\ aceste valori ale temperaturii, intensitatea respira]iei scade brusc chiar dac\
temperatura se men]ine ridicat\ (fermen]ii [i proteinele sunt sensibile la
temperaturi ridicate). Cre[terea umidit\]ii peste 17 % deplaseaz\ punctul de
respira]ie intens\ la tenmperaturi mai sc\zute.
Rezult\ c\ semin]ele cu umiditate ridicat\ pot fi p\strate prin r\cire, o
anumit\ perioad\ de timp, f\r\ pierderi insemnate (datorit\ intensit\]ii reduse a
respira]iei).
e) Gradul de maturizare al semin]elor.
Semin]ele nematurizate respir\ foarte intens. Pe m\sura maturiz\rii
semin]elor se reduce umiditatea [i scade intensitatea respira]iei. Exist\ diferen]e
intre intensitatea respira]iei embrionului [i a endospermului (in timpul
postmaturiz\rii semin]elor). Respira]ia endospermului scade in intensitate treptat,
pe m\sura maturiz\rii semin]elor iar a embrionului scade relativ pu]in, sc\derea
mai accentuat\ eviden]iindu-se abia in faza de maturitate deplin\.
f) Propor]ia de bioxid de carbon [i oxigen in masa de semin]e,
influen]eaz\ direct intensitatea respira]iei. Cu ct cantitatea de oxigen este mai
mare cu att respira]ia (de tip aerob) este mai intens\.
Bioxidul de carbon favorizeaz\ respira]ia de tip anaerob (lipsa oxigenului
determin\ reducerea intensit\]ii respira]iei, chiar dac\ temperatura este mai
ridicat\). In schimb, bioxidul de carbon are ac]iune toxic\ asupra viabilit\]ii
embrionului, semin]ele pierzndu-[i treptat germina]ia.
P\strarea semin]elor in prezen]a bioxidului de carbon este recomandat\
pentru loturile de consum dar numai atunci cnd umiditatea boabelor este sc\zut\.
Indep\rtarea bioxidului de carbon din loturile de semin]e cu umiditate
ridicat\ (peste valorile umidit\]ii critice), prin aerare activ\ sau prin lop\tare
repetat\ este obligatorie pentru p\strarea insu[irilor germinative, ale semin]elor
destinate ins\mn]\rilor [i a orzului pentru bere, a propriet\]ilor organoleptice
normale ale loturilor pentru consum [i a insu[irilor calitative cerute de tehnologia
de industrializare.
g) Influen]a microorganismelor din masa de semin]e asupra respira]iei.
Semin]ele sunt populate de numeroase microorganisme (uneori de ordinul
milioanelor la un gram de semin]e) care respir\ intens [i influen]eaz\ intensitatea
respira]iei masei semin]elor. Pentru dezvoltarea lor, microorganismele au nevoie
13

de umiditate, in cazul semin]elor uscate, activitatea acestora este foarte sc\zut\.


Activitatea microorganismelor se declan[eaz\ la umiditatea relativ\ a aerului de
peste 70 % la cele mai multe specii.
Dintre microorganisme, mai intlnite sunt: mucegaiurile (Aspergillus
glaucus, A. candidus, A. flavus, A. niger, Penicillium glaucum, P. italicum,
Rhizopus nigricans, Altenaria tenuis, Cladosporium herbarum) care se dezvolt\
dac\ umiditatea relativ\ a aerului este de minimum 70 % (ceea ce corespunde cu
14,5 % umiditatea boabelor la cereale ); drojdiile (Saccharomyces cervisiae,
Torula utilis), pentru dezvoltarea c\rora este necesar\ umiditatea aerului, de
minimum 88 %, ceea ce corespunde cu 19,5 % umiditatea semin]elor ; bacteriile
(Bacterium prodigiosum, Bacillus mesentericus, B. muycoides) care se dezvolt\ la
minimum 90-91 % (chiar 99 %) umiditatea relativ\ a aerului [i respectiv 21-22
%, umiditatea semin]elor.
Aspergillus flavus produce toxine de origine cancerigen\ (aflatoxine) ce
pot determina imboln\viri la unele animale [i p\s\ri.
Bacillius mesentericus se dezvolt\ uneori [i in pinea p\strat\
necorespunz\tor (in pungi de polietilen\ ) care devine lipicioas\ (in special
miezul) [i cu un miros caracteristic.
Majoritatea microorganismelor sunt saprofite [i se dezvolt\ pe ]esuturile
moarte, astfel c\ semin]ele cu zone necrozate sunt intens atacate de acestea.
Activitatea microorganismelor m\resc intensitatea respira]iei (semin]ele
nesterilizate respir\ de 5-10 ori mai intens dect cele sterilizate).
h). Influen]a insectelor din masa de semin]e asupra respira]iei.
Insectele se g\sesc in masa semin]elor numai in cazuri izolate, dar cu toate
c\ sunt in num\r mult mai mic dect microorgansimele, respira]ia lor este mult
mai intens\ comparativ cu cea a boabelor, chiar dac\ acestea sunt uscate.
Cantitatea de ap\ [i c\ldur\ eliminate prin respira]ia insectelor influen]eaz\
umiditatea [i temperatura boabelor, intensificnd schimbul de substan]e. De aceea
loturile cu d\un\tori pot ajunge repede la incingere [i alterare.
Intensitatea respira]iei insectelor este influen]at\ direct de umiditate [i
temperatur\, valorile maxime inregistrndu-se intre anumite limite. De exemplu
g\rg\ri]ele (Calandra oryzae [i Calandra granaria) respir\ cel mai intens la
35C cnd boabele au 15,2 % umiditate.
La umiditatea redus\ a boabelor (8,7 %) g\rg\ri]a orezului a fost
distrus\ la 35C in procent de 100 %, iar g\rg\ri]a grului, numai in propor]ie
de 48,8 %, in acelea[i condi]ii.

14

3.2. Maturizarea semin]elor dup\ recoltare


(postmatura]ia)
Odat\ cu sistarea accesului diferitelor substan]e de rezerv\ [i a apei spre
s\mn]\ [i desprinderea acesteia de planta mam\ incepe faza de maturizare dup\
recoltare (postmaturizarea), perioad\ in care boabele se usuc\ (ajungnd la 1614 % umiditate), iar procesele de polenizare continu\.
Astfel se imbun\t\]esc calit\]ile tehnologice ale semin]elor, la gru,
calitatea glutenului [i insu[irile de panifica]ie, la oleaginoase, continu\ sinteza
gr\similor, energia [i capacitatea germinativ\ cresc, activitatea fermen]ilor scade.
Loturile destinate ins\mn]\rilor ajung la maturitate tehnic\ deplin\ cnd
germina]ia atinge valori maxime, iar cele pentru consum [i industrializare, cnd
parametrii calitativi necesari prelucr\rii industriale sau consumului in alimenta]ia
omului [i in furajare au valoarea maxim\.
Lipsa germina]iei dup\ recoltare se datoreaz\ impermeabilit\]ii
tegumentului seminal pentru ap\ [i gaze [i unor anumite substan]e inhibitoare care
se descompun in timpul postmatura]iei.
Postmatura]ia este influen]at\ de umiditate [i temperatur\. Astfel,
umiditatea ridicat\ a semin]elor prelungesc postmaturizarea [i intrzie germinarea,
iar temperatura optim\ pentru des\vr[irea acestui proces este de 20-22C
(limitele : 15-35 C) ; p\strarea la temperaturi sc\zute prelunge[te perioada de
postmaturizare).
Prezen]a oxigenului [i respira]ia aerob\ sunt esen]iale pentru maturizarea
dup\ recoltare, de aici, necesitatea solariz\rii [i aer\rii active a masei de
semin]e.
Durata postmatura]iei difer\ de la o specie la alta, iar in cadrul aceleia[i
specii, de la un soi la altul. Astfel, la cereale, durata postmaturiz\rii este de 1-2
luni, cu excep]ia porumbului, care poate germina imediat, cnd umiditatea
boabelor ajunge sub limita umidit\]ii critice (ov\zul are perioada de
postmaturizare mai lung\ dect grul [i orzul, secara mai scurt\) ; la floareasoarelui postmatura]ia dureaz\ 20-50 zile, la cnep\, 20-40 zile, etc. Soiurile de
gru alb au postmatura]ia mai scurt\ dect cele cu boabe ro[ii.
Condi]iile climatice din faza maturiz\rii in cmp [i de la recoltare
influen]eaz\ durata postmatura]iei (vremea uscat\ [i secetoas\ scurteaz\
postmatura]ia, de aceea exist\ diferen]e privind aceast\ perioad\ intre diferite
zone din ]ar\ cu condi]ii climatice deosebite).

15

3.3. Incingerea masei de semin]e in timpul p\str\rii


Activitatea fiziologic\ a semin]elor, a microorganismelor, insectelor are ca
efect final degajarea c\ldurii care, datorit\ termoconductibilit\]ii reduse a masei
de semin]e, este re]inut\ in aceea[i zon\, dac\ loturile sunt p\strate in spa]ii
inchise, neaerate, nefiind lop\tate sau mi[cate. Cre[terea temperaturii ca efect al
respira]iei este legat\ de intensitatea respira]iei, care la rndul ei este influen]at\
de umiditatea semin]elor. Apa rezultat\ prin respira]ia semin]elor [i energia
caloric\ eliberat\ determin\ intensificarea continu\ a respira]iei [i cre[terea
temperaturii masei semin]elor, provocnd incingerea semin]elor. La loturile de
semin]e uscate, incingerea poate fi provocat\ doar de prezen]a insectelor.
Cea mai important\ cauz\ a incingerii o consituie activitatea
microorganismelor, mai ales a mucegaiurilor. In timpul incingerii au loc procese
de oxidare chimic\, cu ridicarea continu\, treptat\ a temperaturii pn\ la 5065C. Peste o anumit\ temperatur\, unele microorganisme dispar [i apar altele
termofile care determin\ putrezirea semin]elor inc\lzite [i muceg\ite
anterior. La temperaturi foarte mari, activitatea microorganismelor se intrerupe
dar incingerea continu\.
De exemplu, semin]ele de in cu 11,4 % umiditate [i cele de floareasoarelui cu 10,5 % umiditate incep s\ se incing\ dup\ 1-2 luni de p\strare. Soia
cu 22,8 % umiditate se incinge in 8-9 zile.
Incingerea semin]elor determin\ sc\derea sau distrugerea total\ a
viabilit\]ii [i germina]iei semin]elor ct [i deprecierea calit\]ii produselor [i a
insu[irilor tehnologice. Se [tie c\ proteinele [i enzimele sunt sensibile la
temperaturi ridicate, de aceea grul, in procesul de incingere ajunge la temperaturi
de 50-55C, temperaturi ce determin\ denaturarea proteinelor, sc\derea
elasticit\]ii glutenului, realizndu-se un aluat de slab\ calitate [i in final, o pine
cu miez cleios.
In faz\ avansat\ incingerea duce la deprecierea general\, exceptnd zonele
expuse direct aerului atmosferic a lotului, modificndu-se culoarea semin]elor
(brun-inchis) iar in cazul prelungirii acestui proces se poate ajunge la faza de
carbonizare.
Se pierd mari cantit\]i de substan]\ organic\ [i chiar dac\ se revine la
starea normal\, p\strarea semin]elor este ingreuiat\.
Incingerea semin]elor apare sub forma unor puncte de incingere (focare)
unde respira]ia se intensific\ din cauze diferite : prezen]a microorganismelor [i
insectelor, umiditatea ridicat\ a semin]elor, infiltra]ii de ap\, deplasarea
umidit\]ii in anumite zone datorit\ modific\rii temperaturii aerului mediului
16

exterior, in apropierea zidurilor sau pere]ilor celulelor de siloz unde


temperatura este variabil\.
In procesul de incingere se pot delimita trei faze :
a).faza I - a - cnd temperatura cre[te pn\ la 24-30C, boabele de la
suprafa]a lotului se umezesc u[or, datorit\ condens\rii vaporilor de ap\ proveni]i
din interiorul gr\mezii, in semin]e are loc descompunerea hidra]ilor de carbon,
incepe activitatea microorganismelor saprofite ;
b).faza a II - a - in care temperatura ajunge pn\ la 34-38 C, umezirea
boabelor devine [i mai vizibil\, friabilitatea semin]elor scade pronun]at: apare o
u[oar\ brunificare a semin]elor, incepe s\ se simt\ miros de mucegai sau de
fermenta]ie, putrefac]ie (miros de alcool, amoniac). Boabele sparte sunt
muceg\ite, apoi [i celelalte s\n\toase ;
c).Faza a III-a - cnd temperatura cre[te pn\ la 50-55C, apar bacterii de
putrefac]ie, friabilitatea masei de semin]e, se reduce [i mai mult.
Germina]ia unor semin]e se pierde chiar din prima faz\ de incingere, iar in
final, capacitatea de germina]ie se pierde in totalitate.
In anumite cazuri, cnd in masa semin]elor exist\ semin]e de buruieni,
incingerea poate incepe la cteva ore dup\ inmagazinare.
Pentru prevenirea incingerii masei de semin]e, in practica p\str\rii
produselor, de o insemn\tate major\ este inl\turarea cauzelor incingerii [i oprirea
evolu]iei acesteia, lucru posibil prin controlul periodic al modului de p\strare al
produselor (determinarea umidit\]ii [i temperaturii) ; cur\]irea acestora de
impurit\]i inainte de inmagazinare ; reducerea procentului de ap\ din masa de
semin]e prin aerisire repetat\ ; depozitarea, la inceput, a produselor in straturi
sub]iri.
In cazul loturilor p\strate timp indelungat (mai mul]i ani) se constat\
uneori focare de incingere chiar atunci cnd semin]ele au un con]inut sc\zut de
umiditate, deoarece are loc tasarea puternic\ ce face ca sonda de control s\
p\trund\ foarte greu in masa de semin]e. Varia]iile de temperatur\ de la iarn\
la var\ pot determina activarea proceselor fiziologice [i a microflorei, de aceea
se impune urm\rirea evolu]iei loturilor de cereale p\strate perioade mari de timp.

3.4. Germina]ia semin]elor in timpul p\str\rii


Germina]ia este unul din procesele fiziologice de cea mai mare importan]\
pentru calitatea produselor, deoarece in timpul desf\[ur\rii acestui proces,
respira]ia este foarte intens\, semin]ele pierd cantit\]i insemnate de substan]\
organic\. Intr-o singur\ zi pierderile pot atinge 0,7 %, iar in 4-5 zile, acestea pot
ajunge pn\ la 3,2-4,4 %.
17

Semin]ele sufer\ modific\ri biochimice : amidonul se transform\ in


glucide mai simple, activitatea fermen]ilor cre[te, se scindeaz\ gr\simile, iar
proteinele hidrolizeaz\.
Germina]ia (incol]irea) boabelor poate avea loc dac\ s-au creat condi]iile
necesare (umiditate [i temperaturi ridicate). Practic, germinarea semin]elor in
depozite nu poate avea loc numai pe seama umidit\]ii relative a aerului, deoarece
pentru germinare, semin]ele au nevoie de o cantitate mult mai mare de ap\, ce
poate surveni numai prin infiltra]ii.
De aceea se impune eliminarea posibilit\]ilor de infiltrare a apei in masa
de semin]e.
Loturile destinate ins\mn]\rilor, dac\ au incol]it in depozit sunt
compromise, iar unele produse (gru pentru pine, orz-orzoaic\ pentru bere) i[i
pierd insu[irile calitative [i tehnologice, fiind declasate [i dirijate c\tre alte
destina]ii (furajere).
Intreb\ri:
1. Tipuri de respira]ie [i factorii ce o influen]eaz\ ?
2. Care sunt factorii ce declan[eaz\ incingerea semin]elor ?
3. Fazele incingerii semin]elor [i a masei de semin]e ?

CAPITOLUL 4
INSU{IRILE DE CALITATE ALE MASEI DE
SEMIN}E
Indiferent dac\ semin]ele sunt destinate ins\mn]\rilor, consumului sau
industrializ\rii, inainte de utilizare, ele sunt supuse unor analize pentru stabilirea
calit\]ii fizice [i biologice ale acestora.
Ne vom referi, in special, la calitatea produselor pentru consum [i
industrializare, cu detalii asupra unor analize de importan]\ major\ in p\strarea [i
prelucrarea produselor.
Probele prelevate din loturile de produse (conform instruc]iunilor in
vigoare) servesc pentru determinarea analizelor de calitate privind :
4.1. insu[irile organoleptice : aspectul, culoarea, mirosul, gustul;
4.2. insu[irile ponderale : masa hectolitric\, masa relativ\ [i absolut\
a 1000 boabe, masa specific\ ; (determinarea acestor analize s-a efectuat
la disciplina de "Tehnologia cultiv\rii plantelor").
4.3. Puritatea produselor agricole are imporna]a major\ pentru toate
semin]ele, indiferent de destina]ie.
18

In practica analiz\rii produselor agricole destinate consumului alimentar,


furajer, [i industrializ\rii, corpurile str\ine se clasific\ dup\ dou\ criterii:
1.- dup\ influen]a pe care o excercit\ asupra calit\]ii produsului de
baz\ in care se afl\ sau asupra derivatelor acestuia impurit\]ile se impart in:
a) negre, ce sunt in majoritatea cazurilor nedigestibile, sau chiar
v\t\m\toare, acesta ingreuind procesul tehnologic [i depreciind produsele finite,
cum ar fi : resturi organice, minerale (p\mnt, pietricele), boabele putrezite,
muceg\ite, complet atacate de insecte, semin]ele de buruieni, corpurile str\ine
v\t\m\toare, metale.
b) albe : boabele u[or v\t\mate ale culturii de baz\ (sp\rturile mai mici
dect jum\tatea bobului), strivite, p\tate, seci, neajunse la maturitate sau decojite.
2 - dup\ u[urin]a de separare in cadrul procesului de cur\]ire mecanic\.
a) impurit\]i greu separabile, ce au forma [i dimensiunile
asem\n\toare cu semin]ele din cultura de baz\, din care cauz\ se separ\ greu
prin mijloacele curente de cur\]ire. Pot intra impurit\]i albe sau negre : semin]ele
de buruieni greu separabile (la cereale : semin]e de odos, obsig\, grul
prepeli]ei, ridichea s\lbatic\, etc., lintoiul in linte, maz\rea furajer\ in
mazare), plus impurit\]ile minerale (pietricele, bulg\ri de p\mnt), resturi
vegetale ce au dimensiunea, forma [i greutatea specific\ asem\n\toare
produsului de baz\, ct [i semin]ele apar]innd unor plante cultivate cu
insu[iri asem\n\toare produsului de baz\ : secara, orzul, ov\zul in gru, orz,
ov\z in secar\, gru, ov\z [i secar\ in orzul pentru bere.
b) impurit\]i u[or separabile, ce au forma [i dimensiunile diferite de
cele ale semin]elor din cultura de baz\ (pot fi corpuri str\ine albe sau negre) [i
pot fi u[or indep\rtate prin mijloacele de condi]ionare.
Unele buruieni sunt foarte d\un\toare, periculoase pentru culturi [i de
aceea ele sunt incluse in lista buruienilor de carantin\, a c\ror r\spndire dintro ]ar\ in alta este interzis\.
Dintre acestea, amintim : Cuscuta sp.L., Orobanche sp.L. (lupoaie),
Sorghum halepense (L) Pers. (costrei, etc.).
Unele corpuri str\ine din produsele destinate consumului alimentar, furajer
sau pentru industrializare pot fi v\t\m\toare [i otr\vitoare care dauneaz\
san\t\]ii, care pot fi semin]e de buruieni sau semin]e ale culturii de baz\ atacate
de unele boli criptogamice care uneori fac produsul respectiv necomestibil [i
inutilizabil.
Exemple de semin]e de buruieni toxice mai frecvent intlnite :
- neghina (Agrostemma githago L.) con]ine alcaloidul "agrostemin\" [i
19

sapotoxina "githagin\" care produc tulbur\ri nervoase [i intoxica]ii (f\ina


este negricioas\, miezul pinii este verde alb\strui);
- grul prepeli]iei (Melampyrum arvense L.) ingreuiaz\ m\cini[ul,
coloreaz\ f\ina in violet murdar, pinea are uneori pete ca de creion chimic,
produsele in general, au gust nepl\cut;
- zizania (Lolium temulentum L.), semin]ele con]in alcaloidul "temulin\"
ce produce intoxica]ii, afecteaz\ creierul [i m\duva spin\rii ; provoac\ dureri
de cap [i abdominale, ame]eli, tulbur\ri de vedere, oboseal\ (este foarte toxic\
pentru cai - doza mortal\ = 7 g semin]e/kg greutate vie/zi);
- obsiga (Bromus secalinus L.), d\ culoarea cenu[ie f\inii, pinea
ob]inut\ se diger\ greu, provoac\ tulbur\ri gastrice [i abdominale ;
- mu[tarul s\lbatic (Sinapis arvensis L.) irit\ mucoasa tubului digestiv
producnd deranjamente gastrice [i intoxica]ii (mai ales la porci), d\ gust amar
produsului.
- men]i[orul de cmp (Delphinium consolida L.) provoac\ tulbur\ri
digestive grave;
- ov\zul s\lbatic (Avena fatua L.) provoac\ iritarea mucoasei
tubului digestiv, datorit\ prezen]ei peri[orilor, aristelor ;
- mohorul (Lolium sp.L.) irit\ mucoasa tubului digestiv (peri[ori, sete
spinoase);
- punguli]a (Tlaspi arvense L.) imprim\ gust amar, f\ina
devenind necomestibil\;
- cornul secarei (Claviceps purpurea), datorit\ con]inutului in ergotoxine,
provoac\ dureri de cap, gre]uri, edeme, convulsii, paralizia extremit\]ilor, uneori
cazuri mortale ;
-

boabe m\lurate sau boabe fulguite atacate, strivite au miros

puternic de pe[te stricat;


Alte corpuri str\ine intlnite in produsele agricole destinate consumului
- gru : boabe m\lurate, fulguite [i pr\fuite de m\lur\, [i[tave;
- orz: boabe atacate de t\ciunele imbr\cat;
- porumb : boabe nedezvoltate, p\tate ;
- maz\re; boabe de maz\re furajer\, cele incomplet dezvoltate,
sp\rturile, pulberea f\inoas\;
-fasole : boabe p\tate ; sp\rturile ;
- soia : sp\rturile, boabele p\tate ;
- floarea-soarelui: fructele rncede, cojile ;
- ricin : boabe brunificate.
20

4.4. Umiditatea semin]elor - constituie una dintre cele mai


importante insu[iri calitative ale masei de semin]e. La un con]inut ridicat de
umiditate scade rezisten]a la p\strare a semin]elor, se intensific\ procesul de
respira]ie [i transpira]ie, cu degajare de mari cantit\]i de bioxid de carbon [i
c\ldur\. Neluarea la timp a m\surilor de reducere a umidit\]ii prin uscare duce
la deprecierea produselor prin autoincingere, muceg\ire [i alterare.
Umiditatea are mare insemn\tate [i in procesul de prelucrare al produselor,
acestea putnd fi prelucrate pn\ la o anumit\ limt\ maxim\ a umidit\]ii,
peste care procesul devine greoi sau chiar imposibil.
Sub un anumit con]inut de umiditate se produc pierderi la prelucrarea
produselor (in industria de mor\rit), ceea ce poate impune reumectarea semin]elor
(pentru m\cinat, boabele de gru trebuie s\ aib\ intre 15-17 % umiditate).
Umiditatea semin]elor se diferen]iaz\ foarte mult in func]ie de : zona de
cultur\ (umiditatea atmosferei, metoda [i timpul de recoltare, condi]iile de
dpozitare [i conservare). Chiar [i semin]ele aceluia[i lot, mai ales la produsele
proasp\t recoltate chiar de pe aceea[i parcel\, dar in diferite momente ale zilei au
umiditatea diferen]iat\. Chiar [i in acela[i bob umiditatea este repartizat\
neuniform, cea mai mare cantitate fiind in zona embrionar\.
Metode pentru determinarea umidit\]ii: usc\rii, electrometric\, distil\rii.
Tabelul 4.4.1.
Categorii de umiditate ale produselor agricole
Produsul

uscate
uscate
UMIDITATEA %

Semin]e :
umede

f.umede

gru, secar\,
sub 14
14,1-15,5
15,6-17
peste 17
orz
ov\z
sub 14
14,1-16,0
16,1-18
peste 18
porumb
sub 14
14,1-17,0
17,1-20
peste 20
fl. soarelui
sub 8,5
8,5-12
12,1-15
peste 15
in, ricin
sub 7
7,1-9
9,1-11
peste 11
soia
sub 12
12,1-14
14,1-16
peste 16
maz\re
sub 13
13,1-16
16,1-18
peste 18
fasole
sub 14
14,1-18
18,1-20
peste 20
linte
sub 14
14,1-17
17,1-19
peste 19
In func]ie de modul in care apa este legat\ de substan]a uscat\ a bobului,
se deosebesc trei st\ri de umiditate :
- umiditatea liber\ (apa legat\ fizic) care se afl\ in vasele
macrocapilare ale bobului [i se elimin\ u[or prin inc\lzirea semin]elor
(aceast\ form\ de umiditate inghea]\ la temperatura de 0C);
- apa legat\ chimic , intr\ in compozi]ia moleculei [i se poate
inl\tura numai prin calcinare (nu inghea]\ la 0C);
21

- apa legat\ fizico-chimic , se afl\ in microcapilarele bobului, in


spa]iile intercelulare. Activitatea celulelor [i a fermen]ilor din bob se intensific\
pe baza acestei ape, care p\trunde in solu]iile coloidale ale bobului.

4.5. Uniformitatea boabelor - prezint\ importan]\ pentru anumite


produse, ca: orz [i orzoaic\ pentru bere, fasole [i maz\re.
Pentru orz [i orzoaic\, uniformitatea boabelor se coreleaz\ cu o germina]ie
uniform\ a acestora [i cu o calitate superioar\ a mal]ului. Determinarea
uniformit\]ii se face cu 100 g orz sau orzoaic\ (samn]\ pur\) care se cerne
prin trei site suprapuse, cu ochiuri dreptunghiulare, avnd l\]imea de : 2,8 mm,
2,5 mm [i 2,2 mm. Proba se cerne pn\ cnd, prin ultima sit\ nu mai trece
nimic. Procentul boabelor r\mase pe sita superioar\ [i mijlocii (2,8-2,5 mm)
reprezint\ uniformitatea.
Pentru fabricarea berii, orzul trebuie s\ aib\ uniformitatea minim\ de
70 %, iar orzoaica de 80 %.
La fasole [i maz\re prezint\ insemn\tate att uniformitatea dup\ culoare,
form\ [i m\rime ct [i uniformitatea la fierbere.

4.6. Sticlozitatea - este o caracteristic\ important\ pentru:


gru, orz, orez [i porumb.
In general, sticlozitatea se coreleaz\ cu un con]inut diferit de protein\ [i
serve[te la stabilirea destina]iei unor produse.
La gru exist\ o dependen]\ intre sticlozitate [i propriet\]ile de m\cini[ a
boabelor. Grul pentru fabricarea pastelor f\inoase trebuie s\ aib\ sticlozitatea
minim\ de 65 %, iar pentru pine, intre 35-65 %.
La orz, sticlozitatea este important\ datorit\ corela]iei intre sticlozitate [i
cantitatea de protein\ (pentru bere sunt destinate loturile de orz [i orzoaic\ cu un
procent redus de sticlozitate).
La orez, sticlozitatea d\ indicii asupra calit\]ii [i destina]iei; astfel
boabele de orez cu aspect sticlos nu se sf\rm\ la fierbere (se poate utiliza in
consum) iar cele f\inoase, prin fierbere se transform\ intr-o mas\ gelatinoas\
(se utilizeaz\ pentru ob]inerea amidonului).
La porumb, boabele sticloase (cornoase) se comport\ mai bine la
m\cini[ [i dau un m\lai "gri[at", mai bogat in substan]e proteice comparativ cu
cel ob]inut din boabele f\inoase.
Sticlozitatea este mult influen]at\ att de specie [i soi ct [i de condi]iile
pedoclimatice din timpul vegeta]iei [i in special din timpul matur\rii boabelor.

4.7. Insu[irile biochimice ale produselor agricole vegetale


destinate p\str\rii.
22

Cunoa[terea biochimiei compu[ilor chimici din componen]a organelor


vegetale destinate p\str\rii este esen]ial\ pentru asigurarea condi]iilor adecvate
fiec\rui produs in vederea evit\rii degrad\rii [i pentru conservarea indelungat\.
Compozi]ia chimic\ a fructelor de cereale (limite) : substan]e extractive;
neazotate : 58-76 % ; substan]e proteice : 8-24 % ; gr\simi : 1,5-2,5 % (4-5 % la
ov\z [i porumb ; 3,6-3,9 la sorg [i mei; 0,4 % la orezul decorticat); celuloz\ : 14,9 % (pn\ la 8,1 % la mei); substan]e minerale : 1,4-4,3 % ; ap\ : 13-15 %.
Semin]ele plantelor leguminoase (maz\re, fasole) con]in: 41-59 %
amidon; 21-35 % proteine; 0,4-5,5 % gr\simi; 2-10 % celuloz\; 2-3 %
substan]e minerale; 13-14 % ap\.
Semin]ele de soia con]in: 17-25 % amidon; 27-44 % proteine; 18-27 %
gr\simi; 3-6 % celuloz\; 4,2-6,9 % substan]e minerale; 11-12 % ap\.
Fructele sau semin]ele plantelor oleaginoase con]in: 13-24 % amidon; 1525 % protein\ ; 33-58,5 % gr\simi ; 4-19 % celuloz\ ; 3-4 % substan]e
minerale ; 7-10 % ap\.
Fibrele textile (in, cnep\) au in componen]a lor urm\toarele : 75-90 %
celuloz\; 2-4 % lignin\ (pn\ la 6 % la cnep\); 1,5-3,1 % (10-21 % la cnep\)
substan]e pectice, proteice [i colorante; 1,5-2,5 % substan]e ceroase [i gr\simi,
ap\.
Tuberculii de cartof con]in 76 % ap\ [i 24 % substan]\ uscat\, care este
alc\tuit\ din: 73-79 % amidon; 6-14 % protein\; 0,3 - 2,9 % gr\simi; 1,6-2,3
% celuloz\; 3,2-5,6 % cenu[\.
R\d\cinile de sfecl\ con]in: 75 % ap\ [i 25 % substan]\ uscat\, din care
: 17,5 % zaharoz\; 3,5 % celuloz\ [i hemiceluloz\; 2,4 % substan]e pectice; 1,25
% substan]e azotoase; 0,4-1,0 % cenu[\.
Conurile de hamei con]in: 75-80 % ap\ [i 20-25 % substan]\ uscat\, din
care: 10-20 % compu[i azota]i (substan]e albuminoide, polipeptide, aminoacizi);
20-25 % substan]e extractive neazotate (hidra]i de carbon, dextrine, lignin\,
pectine), 8-12 % celuloz\ ; 5-10 % cenu[\ ; 2-8 % tanin ; 8-25 % substan]e amare
[i r\[ini; 0,2-2,5 % ulei volatil.
Plantele medicinale [i aromatice
In organele plantelor medicinale folosite in scop farmaceutic ("droguri")
se g\sesc urm\toarele grupe de principii active : glucide, pectine, mucilagii [i
gume, substan]e grase, uleiuri volatile, rezine, acizi organici, glicozide, vitamine,
alcaloizi, coloran]i vegetali, antibiotice [i fitoncide, substan]e minerale, etc.
Prezen]a [i con]inutul lor in diferite organe ale diferitelor specii este foarte
divers\ de la o specie de plante medicinale la alta.
23

Intreb\ri:
1. Particularit\]ile

determin\rii

purit\]ii

semin]elor

destinate consumului [i industrializ\rii ?


2. Importan]a

determin\rii

umidit\]ii

[i

sticlozit\]ii

pentru

produsele agricole destinate consumului [i prelucr\rii industriale ?

CAPITOLUL 5
CONSTRUC}II PENTRU DEPOZITAREA PRODUSELOR
AGRICOLE VEGETALE
Produsele agricole ob]inute dup\ recoltare, trebuie depozitate in condi]ii
care s\ le asigure men]inerea integrit\]ii [i insu[irile calitative. Aceasta impune
necesitatea unor construc]ii adecvate care s\ indeplineasc\ condi]ii
corespunz\toare pentru preluarea, recep]ionarea [i conservarea produselor numite
baze de recep]ionare.
O baz\ de recep]ionare trebuie s\ indeplineasc\ urm\toarele condi]ii:
- s\ fie u[or accesibile, astfel inct primirea [i livrarea produselor s\
aib\ loc intr-un timp scurt [i cu minimum de cheltuieli;
- s\ ofere un spa]iu de depozitare care s\ permit\ controlul,
condi]ionarea [i conservarea f\r\ pierderi;
- spa]iile de depozitare s\ fie ct mai bine izolate de sol [i atmosfer\ ;
- s\ fie ct mai bine sistematizate.
Amplasarea bazelor de recep]ionare se face in centrul de greutate al
zonelor produc\toare, pentru ca distan]a de transport s\ fie ct mai scurt\.
Amplasarea construc]iilor trebuie s\ urm\reasc\ asigurarea unui flux
continuu al activit\]ilor din incinta bazei de recep]ionare [i s\ ]in\ seama de
fluctua]ia perioadelor in care predomin\ preluarea [i condi]ionarea sau
conservarea produselor.
In general, bazele de recep]ionare sunt dotate cu urm\toarele construc]ii:
- laborator pentru analiza calit\]ii produselor recep]ionate ;
- pod bascul rutier ;
- construc]ii pentru depozitarea produselor agricole (platforme de beton
descoperite, arioaie, p\tule, [oproane, magazii, silozuri, etc.);
- sta]ii de uscare fixe sau mobile ;
- drumuri si platforme ;
- linii de cale ferat\ ;
- rezervoare [i instala]ii pentru stingerea incendiilor ;
24

- ateliere mecanice pentru intre]inerea utilajelor ;


- pavilion administrativ.
Bazele de recep]ionare mai pot avea dormitoare pentru muncitorii
sezonieri, locuin]e pentru personalul bazei.
Amplasarea construc]iilor in incinta bazei de recep]ionare se realizeaz\
dup\ o prealabil\ sistematizare. Aceastea pot fi cu siloz de diferite capacit\]i sau
f\r\ siloz.
Dup\ felul depozit\rii cerealelor, construc]iile pot fi grupate in :
5.1. Construc]ii de depozitare pe orizontal\ : platformele de beton
descoperite, arioaiele, p\tulele, [oproanele sau platformele acoperite [i
magaziile ;
5.2. Construc]ii de depozitare pe vertical\ : silozurile, care pot fi cu
depozitare numai in celule sau in celule [i hambare.
5.1.1. Platformele descoperite - sunt realizate din p\mnt stabilizat sau
beton simplu asfalt, cu dou\ pante transversale pentru a favoriza scurgerea apei
in [an]urile longitudinale. Partea central\ a platformei este carosabil\, astfel
inct vehiculele s\ poat\ ajunge la locul de desc\rcare.
Se folosesc pentru depozitarea temporar\ a porumbului [tiule]i [i pentru
expunerea la soare a produselor aduse din lan cu umiditate excesiv\. Se pot
efectua [i unele opera]ii de condi]ionare. Dezavantajul acestora este lipsa
protec]iei impotriva intemperiilor.
5.1.2. Platformele acoperite sau [oproanele permit p\strarea indelungat\
a produselor. Partea central\ este tot carosabil\, autovehiculele avnd acces
prin u[ile frontale ale platformei acoperite.
Platforma este construit\ din beton, scheletul este alc\tuit din lemn, iar
acoperi[ul, din lemn acoperit cu carton asfaltat. Se folosesc pentru p\strarea
temporar\ a produselor.
5.1.3.

Arioaiele demontabile sunt destinate mai ales depozit\rii

porumbului [tiule]i. Sunt construite din panouri prefabricate din lemn, cu


dimensiunile de 2 x 1 m, alc\tuite dintr- ram\ de rigle pe care se bat
[ipci echidistante de-a lungul laturii mari.
Panourile se a[eaz\ pe 2-3 rnduri sprijinite de stlpi de lemn, ce
alc\tuiesc pere]ii laterali. Arioiul este prev\zut cu podin\ din margini de
scndur\ (l\turoaie) care se reazem\ pe traverse din lemn. Acoperi[ul este
construit din c\priori din lemn de diferite esen]e, prinse in cle[te pe care se
fixeaz\ astereala tot din margini de scndur\ din margini de scndur\ [i
acoperi[ul propriu-zis alc\tuit din carton astfaltat.
25

Montarea arioiului este relativ simpl\, putndu-se efectua de personal


necalificat. Un arioi cu l\]imea de 2 m, in\l]imea de 3 m [i lungimea de 44 m, are
capacitatea de 125 t porumb [tiule]i. Este u[or de realizat dar este neeconomic
datorit\ consumului mare de material lemnos.
5.1.4. P\tulele sunt construc]ii destinate depozit\rii porumbului sub
form\ de [tiule]i [i pot fi confec]iona]i din : lemn, din prefabricate din beton armat
[i din metal.
L\]imea p\tulelor din lemn sau din prefabricate este de 3-7 m,
in\l]imea, 5-6 m, iar lungimea poate dep\[i uneori 50 m.
Capacitatea de depozitare variaz\ intre 150 [i 340 tone porumb [tiule]i.
Pere]ii sunt forma]i din [ipci de lemn sau prefabricate din beton, cu interspa]ii de
2-2,5 cm, permi]nd o bun\ circula]ie a aerului printre [tiule]i [i asigurnd condi]ii
optime pentru p\strarea porumbului sub form\ de [tiule]i. Construc]iile se
sprijin\ pe funda]ii izolate din beton simplu, ridicate de la sol cu 50-70 cm (pentru
izolare hidric\ [i evitarea atacului d\un\torilor animali).
P\tulul

are

dou\

compartimente

longitudinale

cu

sec]iunea

trapezoidal\, cu baza mic\ la podin\ (1,70 m) [i cu baza mare spre acoperi[ (2


m), iar intre cele dou\ compartimente se formeaz\ un canal longitudinal de
ventila]ie natural\ cu sec]iunea tot trapezoidal\, cu latura mare in jos (0,80 m)
cu latura mic\ in sus (0,20 m) [i cu in\l]imea de 3,90 m.
Acoperi[ul se realizeaz\ din ]igl\ profilat\ b\tut\ pe [ipci. Dezavantajul
acestor p\tule, mai ales a celor din lemn este consumul ridicat de material lemnos
care este costisitor.
P\tulele metalice au o durat\ de exploata]ie medie de 30 ani, un cost mult
mai redus [i elimin\ consumul de material lemnos. Aceste p\tule au o form\
cilindric\ cu diametrul de 5 m, in\l]imea total\ de 8,20 m din care, 6 m
cilindrul de depozitare, capacitatea, de 60 tone. Acoperi[ul, la partea superioar\
are o form\ conic\, unde se afl\ [i gura de inc\rcare sub care se afl\ un
deflector de impr\[tiere uniform\ a [tiule]ilor. In centrul corpului cilindric se
afl\ un tub cu sec]iune p\trat\, rigidizat cu corniere, fixat de funda]ia p\tulului
[i liber la partea superioar\. La partea inferioar\ este racordat cu un tub cilindric
(de 60 cm in diametru) confec]ionat din tabl\ galvanizat\, prin care se
realizeaz\ aerarea [tiule]ilor de porumb.
P\tulele sunt prev\zute cu o funda]ie inelar\ [i ridicat\ cu 10-20 cm
deasupra platformei. Aceste p\tule devin mai economice dac\ sunt grupate cte
40 buc\]i distribuite pe o platform\ din beton.

26

5.1.5. Magaziile sunt spa]ii pentru depozitare semin]elor de cereale,


leguminoase, oleaginoase, etc. destinate consumului sau ins\mn]\rii, au
capacitate diferit\ (1500-5000 tone) [i asigur\ condi]ii corespunz\toare de
p\strare. Magaziile se diferen]iaz\ [i in func]ie de materialul de construc]ie
folosit. Astfel, exist\ magazii cu pere]ii din lemn, cu capacitatea de 3000 tone (tip
CEREMAG), cu pere]ii din c\r\mid\, care pot fi cu funda]ii izolate [i
pardoseala din scndur\ de lemn sau cu funda]ii continue [i pardoseala din
beton, cu capacitatea de 1500-2500 tone [i cu capacitatea de 3000 tone
(mecanizabil\) [i magazii cu pere]ii din beton sau din beton [i c\r\mid\,
mecanizabile cu capacitatea de 5000 tone. Toate tipurile de magazii sunt ridicate
de la sol cu 20-60 cm.
La magaziile de capacitate mai mic\ (1500 - 2500 tone) care au instala]ii
de aerare activ\ s-au prev\zut ferestre att in pere]ii longitudinali ct [i in cei
frontali, iar la cele de mare capacitate, ferestrele de pe pere]ii frontali se g\sesc
numai deasupra u[ilor. Ferestrele se deschid din afar\, iar spre interior sunt
prev\zute cu plase de srm\ pentru a evita p\trunderea p\s\rilor cnd
geamurile sunt deschise pentru ventilare.
Depozitele celulare sunt construc]ii cu caracteristici intermediare intre
magazii [i silozurile de mare capacitate (fig.10). Ele au un spa]iu de depozitare de
circa 17000 tone. Depozitul este alc\tuit din dou\ grupuri celulare, formate fiecare
dintr-o magazie central\ [i un [ir de celule perimetrale.
In turn amplasat central, intre cele dou\ grupuri de celule se g\sesc
instala]iile de uscare, cur\]ire-sortare [i de transport pe vertical\.
Unul din grupurile celulare este prev\zut cu bunc\re de primire auto [i
bunc\re la calea ferat\ (CF), ambele avnd rampe protejate de cte o copert\.
Intre turu [i celule s-au prev\zut leg\turi prin cte un culoar subteran [i
cte o pasarel\ aerian\.
Turnul ma[inilor are dimensiunile in plan de 7,80 x 14,30 m [i in\l]imea
de 34,00 m, ,2 subsoluri, parter [i 7 niveluri.
Grupurile celulare sunt alc\tuite din 2 baterii cu cte 26 celule p\trate cu
latura de 4,32 m [i in\l]imea de cca 10 m, in\l]imea total\ a construc]iei fiind
este de cca 18,00 m. O baterie are dimensiunile in plan de 45,18 x 22,68 m,
inchiznd un spa]iu numit magazia de depozitare in vrac de 35,82 x 13,32 m.
Leg\tura dintre celule [i turnul ma[inilor la subsol, se face prin tunel de
beton armat. Spa]iul de depozitare al produselor in celule este de la cota + 1,65 m
pn\ la cota + 12,00 m.

27

Pentru inc\rcarea vagoanelor sau a autovehiculelor, folosind principiul


gravit\]ional, 6 celule (cte 3 la fiecare grup) au fost prev\zute cu bunc\re
buzunar care au plan[eul de fund realizat din beton armat monolit.
Tot din beton armat monolit sunt executate : plan[eul peste celule, cadrele
[i plan[eul acoperi[ului.
Accesul intre turnul ma[inilor [i grupurile celulare la cota + 12,00 m se
realizeaz\ printr-o pasarel\ de leg\tur\ tot din beton armat monolit.
Pentru verificarea conserv\rii produselor depozitate in spa]iul inchis de
celulele perimetrale, la cota + 12,00 m s-a prev\zut, pentru fiecare baterie de
celule cte o pasarel\ metalic\ mobil\, cu l\]imea de 2,40 m, care se poate deplasa
de-a lungul depozitului [i de pe care se pot recolta probe din masa produsului.
5.2. Spa]ii de depozitare pe vertical\ : silozurile
Silozurile sunt ansambluri constructive destinate depozit\rii materialelor
granulate [i pulverulente, cum ar fi : semin]ele, f\ina sau cimentul, c\rbunele, etc.
Silozul este alc\tuit din elemente verticale numite celule, care pot fi
unitare sau grupate in baterii, in care depozitarea se face pe un timp relativ
indelungat, oferind totodat\ posibilitatea optim\ de manipulare, conservare [i
p\strare.
Comparativ cu alte spa]ii de depozitare, silozurile prezint\ urm\toarele
avantaje :
- o utilizare complet\ a spa]iului;
- insilozarea se realizeaz\ cu u[urin]\, datorit\ instala]iilor mecanice ;
- desc\rcarea se face in mod natural, prin gravita]ie ;
- conservarea [i p\strarea produselor se poate realiza pentru o perioad\
indelungat\, deoarece in fluxul tehnologic produsele pot fi condi]ionate [i uscate .
Construc]ia este economic\ atunci cnd in\l]imea celulelor este de 5-10 ori
mai mare dect diametrul sau latura celulelor.
La construirea silozurilor s-au folosit ca materiale de construc]ie : lemnul,
c\r\mida, metalul [i betonul armat.
5.2.1. La silozurile din lemn celulele sunt alc\tuite din scnduri puse pe
lat, care se incruci[eaz\, formnd celulele de siloz. Aceste silozuri prezint\ multe
dezavantaje :
- realizarea unor construc]ii de dimensiuni reduse datorit\ solu]iilor
constructive pe care le ofer\ lemnul;
- pericol de incediu ;
- efectul d\un\tor al factorilor atmosferici;

28

- se creaz\ condi]ii optime insectelor [i d\un\torilor ;


- consumul nejustificat de mare de material lemnos.
5.2.2. Silozurile din c\r\mid\ prezint\ avantaje, ca: siguran]a
impotriva incendiilor [i o mai bun\ izolare termic\.
Silozurile din c\r\mid\ nearmat\ au pere]ii mai gro[i datorit\ rezisten]ei
reduse a zid\riei. S-au realizat [i pere]i de silozuri din zid\rie destul de sub]iri, in
cazul folosirii arm\turilor pentru preluarea tensiunilor.
5.2.3. Silozurile metalice prezint\ numeroase avantaje :
- au pere]ii sub]iri (in medie, 5 mm), diametrul foarte mare a celulelor de
siloz, datorit\ metalului care preia eforturile de tensiune ce se nasc in pere]ii
celulelor;
- construc]ia este u[oar\ [i la aceea[i suprafa]\, iar comparativ cu silozurile
din beton, au o capacitate de depozitare cu 12 % mai mare ;
- etan[area periferic\ este bun\ ;
solu]iile constructive sunt simple. Silozurile metalice au, ins\, [i destule
dezavantaje :
- lipsa izol\rii termice [i intre]inerea complicat\ ;
- comportarea defectuoas\ in cazul incendiilor ;
- consumul mare de metal, dezavantaje ce au f\cut ca silozurile din metal
s\ nu prea fie folosite in ]ara noastr\.
5.2.4. Silozurile din beton armat sunt mai rigide [i consum\ o cantitate
mai redus\ de materiale dect cele din c\r\mid\ armat\, de[i sunt mai dificil
de realizat.
Lipsa izol\rii termice a betonului, necesar\ pentru conservarea produselor
se realizeaz\ prin aplicarea la exterior a unui strat de cca 5 mm din mortar de
ciment, var [i nisip (tencuial\) cu suprafa]a finisat\ peste care se aplic\ o
pelicul\ de r\[ini acrilice (sau alte materiale similare), ce realizeaz\ [i izolarea
hidric\.
Principalele p\r]i componente ale unui siloz :
- funda]iile, pe care se sprijin\ intreaga construc]ie ;
- subsolul silozului, unde sunt montate instala]iile de golire [i de transport
a produselor ce se livreaz\ ;
- bateriile de celule, prev\zute la partea inferioar\ cu plnii de golire, iar
la partea superioar\ cu plan[eul pe care sunt instalate utilajele de umplere ;
- galeria superioar\, construc]ie ce inchide instala]iile de umplere cu
produse, unde se g\sesc instala]iile mecanice [i electronice pentru recoltarea
probelor [i detectarea temperaturii, transportoare [i care serve[te la circula]ia
29

personalului;
- turnul silozului sau casa ma[inilor unde se g\sesc instala]ii mecanice
pentru primirea, condi]ionarea, uscarea, cnt\rirea, depozitarea [i livrarea
produselor;
- sta]ia de primire [i predare la vagoanele de cale ferat\ ;
- sta]ia de primire [i predare la autovehicule ;
- instala]ii de uscare care pot fi montate in turnul silozului sau lng\
bateriile de celule, la exterior;
- instala]ii de despr\fuire a utilajelor [i a spa]iilor de lucru ;
- instala]ii de gazarea produselor infestate ;
- laborator pentru analiza calit\]ii produselor.
Vom detalia doar unele componente ale silozului.
Celulele silozurilor - constituie spa]iul de depozitare al produselor, acestea
fiind grupate in baterie de celule ce reprezint\ solu]ia cea mai avantajoas\ din
punct de vedere economic [i de exploatare. Pe parcursul execut\rii silozurilor
sec]iunea in plan a celulelor a c\p\tat diferite forme de la p\trat la cerc.
In general, in\l]imea celulelor trebuie s\ fie ct mai mare (in jur de 30 m).
Diametrul celulelor cu sec]iunea circular\ este variabil de la 6,30 m
pn\ la 16 m, iar dimensiunea laturii celulelor poligonale este de 2,50 m.
Sta]ia de primire predare la vagoanele de cale ferat\ - reprezint\ o
ramp\ (la fa]ada dinspre calea ferat\) de desc\rcare sub care se g\sesc
bunc\rele de primire a c\ror obloane se deschid lateral, astfel inct produsele sunt
desc\rcate direct din vagoane in bunc\re. De aici, instala]iile de transport pe
orizontal\ [i pe vertical\ duc produsele in celulele de depozitare.
In cazul pred\rii produselor din siloz la vagoanele de cale ferat\ sunt
prev\zute tuburi telescopice prin care produsele curg direct in vagoane, dup\
ce, in prealabil, au fost cnt\rite. La silozurile mai noi s-au prev\zut 2-4 celule
cu plan inclinat (celule buzunar) de unde semin]ele pot curge prin tubulatur\ in
vagoane. In acest caz cnt\rirea se face la poduri bascule pentru vagoane de cale
ferat\.
Sta]ia de primire-predare la autovehicule - este o construc]ie special
amenajat\ pentru desc\rcare prev\zut\ cu bunc\re [i instala]ie de basculare a
autovehiculelor (sta]ie de primire auto). Predarea de la siloz la autovehicule are
loc prin tuburi telescopice ce vin din turnul silozului la sta]ia auto.Tipurile de
silozuri se deosebesc prin capacitatea lor (5-44.000 tone), forma sec]iunii
celulelor, structura pere]ilor, pozi]ia turnului ma[inilor (la un cap\t sau la mijloc),
etc.
30

Exemple de silozuri:
- Silozul tip SUKA SILO-BAU-

cu pere]ii construi]i din c\r\mid\

presat\ de 14 cm grosime, cu turnul ma[inilor situat la unul din capetele bateriei


alc\tuite din 64 celule poligonale, dispuse pe patru rnduri.
Celulele din rndurile centrale (curente) au capacitatea de 121 tone
(sec]iunea de 2,86 x 2,86 m), iar cele laterale, 52 tone (2,86 x 1,36 m), capacitatea
total\ a silozului fiind de 6000 tone.
In\l]imea total\ a silozului este de 29,60 m. In aceast\ construc]ie mai
sunt prev\zute cinci hambare situate pe pla[eele dintre cotele : +5,06 [i 19,54
m, insumnd o capacitate de depozitare de 500 tone.
- Silozul tip FROMENT CLAVIER, cu pere]ii celulelor din beton armat,
realizat in straturi de beton monolit [i prefabricat, cu izolare termic\ bun\ (pere]ii
celulelor care vin in contact cu aerul atmosferic au goluri de aer care sporesc
izolarea termic\).
Silozul are 35 celule poligonale (diametrul cercului inscris fiind de cca :
3,7 m, in\l]imea celulelor, 16,70 m), capacitatea silozului, 5000 tone.
- Silozul regional tip P.C.A. (p\strare [i conservare pentru agricultur\),
de concep]ie romneasc\, la care cele 64 celule sunt executate din beton
armat monolit, de capacit\]i diferite (1800-2000 t; 45000-5000 t, 900-1000 t), cu
turnul ma[inilor la unul din capete.
- Silozuri tip C.S.V.PA., de 15000 [i 30.000 tone capacitate, realizate din
beton armat monolit, cu turnul ma[inilor in mijloc, iar grupurile de celule sunt
grupate simetric de o parte [i de alta a turnului, pe dou\ rnduri [i respectiv
trei rnduri.
- Silozuri de tip I.S.P.A. - de foarte mare capacitate (44000 [i 52000 tone)
cu turnul ma[inilor amplasat in centrul de simetrie. Silozul cu capacitatea de
44000 tone are celulele de siloz dispuse in 4 grupuri de 12 celule cilindrice (cte
dou\ la fiecare parte a turnului).
Intr-un grup de 12 celule cilindrice mai exist\ 10 celule perimetrale (de
margine) [i 6 celule stelate (formate intre celulele cilindrice). O celul\
cilindric\ de 26 m in\l]ime are capacitatea de 688 tone (diametrul de 6,5 m), una
stelat\ are cca 290 tone, iar o celul\ perimetral\ are capacitatea de 99 tone.
Silozurile cu capacitatea de depozitare pn\ la 52000 tone prezint\ dou\
grupe de 9 celule plus dou\ grupe a 12 celule cilindrice. Cnd funda]ia se
realizeaz\ pe stnc\ de orice natur\, in\l]imea celulelor poate ajunge pn\ la
40-45 m, considerat\ ca fiind limit\ maxim\ admis\.

31

Intreb\ri:
1. Avantajele [i dezavantajele unor tipuri de silozuri ?
2. Alc\tuirea silozului din beton armat ?

CAPITOLUL 6
UTILAJE {I INSTALA}II UTILIZATE IN CADRUL
SPA}IILOR DE DEPOZITARE A PRODUSELOR
AGRICOLE VEGETALE
6.1. Utilaje [i instala]ii pentru manipularea produselor agricole
vegetale
Alegerea [i montarea celui mai potrivit sistem de transport trebuie s\ fie
corelate cu urm\torii factori : felul produsului care se transport\, lungimea
traseului, capacitatea sau debitul necesar de transportat, spa]iul disponibil, pozi]ia
[i num\rul punctelor de primire [i de predare, viteza necesar\ pentru transportul
produsului, consumul de energie, intre]inerea [i uzura, necesitatea posibilit\]ii
unor modific\ri ulterioare cu minimum de transform\ri, posibilitatea
func]ion\rii in orice condi]ii de lucru.
Clasificarea utilajelor de transport:
-

instala]ii pentru transportul produselor pe orizontal\ ;

instala]ii pentru transportul produselor pe vertical\ ;

instala]ii fixe (folosite cu prec\dere in silozuri);

instala]ii mobile (utilizate pentru manipularea produselor in vrac din

interiorul magaziilor [i depozitelor);


-

instala]ii de transport pneumatic.

6.1.1. Instala]ii [i utilaje fixe de transport pe orizontal\.


Cele mai utilizate transportoare pe orizontal\ sunt : transportoarele cu
band\ sau benzile de transport, transportoarele cu racle]i sau cu lan] (redlere) [i
transportoarele elicoidale sau transportoarele cu melc.
6.1.1.1. Transportoarele cu band\ (benzile de transport) sunt
constituite dintr-o band\ de cauciuc f\r\ sfr[it, cu inser]ii de pnz\, care se
mi[c\ pe un schelet metalic, fiind sus]inut\ din loc in loc prin role din rulmen]i.
Ac]ionarea se face la unul din capete printr-un tambur de ac]ionare care este pus
in mi[care de un electromotor, prin intermediul unui reductor (reduce tura]ia
electromotorului la tura]ia necesar\ ro]ii de lan]).
Benzile de transport sunt indicate pentru transportul a tot felul de materiale
in buc\]i sau in vrac [i prezint\ numeroase avantaje :
- in timpul transportului produsele agricole nu sufer\ spargeri;
32

- intre produs [i band\ nu apar frec\ri deoarece produsul nu r\mne in


urma benzii, nici la viteze mari de transport (uzura benzii este redus\);
- asigur\ cele mai lungi trasee de transport;
- folosind benzi de l\]ime [i forme corespunz\toare [i viteze mari (pn\
la 4 m/secund\) de deplasare se pot ob]ine debite foarte mari (pn\ la 7001000 t/or\).
Dezavantajul folosirii benzilor de transport este faptul c\, in cazul
instal\rii lor in aer liber, trebuie protejate impotriva intemperiilor vremii (se vor
construi pasarele).
6.1.1.2. Transportoarele cu racle]i - sau cu lan] sau redlerele (dup\
englezul

Alfons

REDLER

care

descoperit

principiul

func]ion\rii

transportorului) sunt alc\tuite dintr-un jgheab cu sec]iune dreptunghiular\ in


care produsul este deplasat cu ajutorul unui lan] f\r\ sfr[it cu racle]i (pl\ci sau
bare fixate pe lan] sau zale indoite). La un cap\t prezint\ o roat\ de lan] ac]ionat\
de un electromotor (cap de ac]ionare) prin intermediul unui reductor, iar la
cel\lalt cap\t este o alt\ roat\ de lan] (capul de intindere) pentru tensionarea
lan]ului.
Pentru prevenirea r\spndirii prafului ct [i pentru evitarea accidentelor
jgheabul cu boabe se acoper\ cu capace de tabl\.
Redlerele se folosesc pentru transportul produselor care curg liber [i care
nu au lungimi prea mari, aceasta fiind limitat\ de debitul de transport [i de
rezisten]a de intindere a lan]ului (lungimea transportorului, sub 100 m).
- Debitele sunt destul de mari, dar nu ajung la m\rimea celor cu
band\ (redlerele folosite la noi au debite de 20-80 t/or\ [i o vitez\ de 0,32 m/s in
general sub 1 m/s).
Boabele mai friabile pot suferi spargeri din cauza frec\rii lor de p\r]ile
metalice ale transportorului.
Reguli pentru func]ionarea normal\ a transportoarelor cu band\ sau cu
lan] :
- alimentarea transportoarelor trebuie s\ se fac\ in raport cu debitul lor ;
- o subalimentare a transportului inseamn\ un consum mare de energie,
uzur\ anormal\ [i pierdere de timp ;
- suparalimentarea transportoarelor duce la uzura timpurie a instala]iilor
ct [i la infundarea lor datorit\ surplusului de produs ;
- reglarea debitului se realizeaz\ prin [ub\rul care inchide sau deschide
orificiul sau gura de alimentare a transportorului;
-in timpul func]ion\rii, transportorul trebuie supravegheat de un muncitor;
33

- dup\ fiecare opera]ie transportorul trebuie un timp s\ mearg\ in gol


pentru a se cur\]a de restul de boabe;
- banda de cauciuc sau lan]ul transportorului trebuie intinse dac\ s-au
lungit (racle]ii uza]i vor fi schimba]i);
- o intindere prea puternic\ a benzii sau lan]ului determin\ uzur\
accelerat\ [i consum mare de energie;
- o band\ neintins\ suficient patineaz\, produce chiar incendii
datorit\ frec\rii pe tamburi, iar un lan] pu]in intins produce zgomot,
func]ionarea transportului fiind defectuoas\;
- periodic (s\pt\mnal) capetele transportoarelor trebuie cur\]ate de
praf, resturi de produs, paie, crpe ;
-

lag\rele cu rulmen]i trebuie intre]inute, cur\]ite, gresate.

6.1.1.3. Transportoarele cu melc (elicoidale) sunt formate dintr-un jgheab


cu sec]iunea de forma unui sector de cerc in care se afl\ un melc (o spiral\ din
tabl\ inf\[urat\ pe un arbore) ac]ionat de un electromotor prin intermediul unui
reductor. Materialul introdus in jghab prin gura de alimentare este transportat de-a
lungul jgheabului [i poate fi evacuat prin alt\ gur\, la distan]a de 2 pn\ la
maximum 50 m.
Ca avantaje ale transportorului cu melc :
- produsul este bine amestecat prin mi[c\ri radiale [i axiale ;
- sunt mai ieftine dect benzile sau redlerele (atunci cnd au lungimea
redus\), deoarece ac]ionarea lor este mai simpl\ [i nu necesit\ dispozitive
de intindere.
In schimb, prezint\ [i destule dezavantaje :
- boabele sufer\ spargeri in spa]iul dintre jgheab [i spiral\ ;
- ransportoarele nu se pot goli complet, r\mnmd boabe in spa]iul dintre
spiral\ [i jgheab;
- lungimea transportorului cu melc ajunge pn\ la 50 m, iar debitul nu
dep\[e[te 100 t/or\.
Periodic transportoarele trebuie cur\]ate de resturile de produs iar elicea,
va fi indreptat\ sau inlocuit\ dup\ o uzur\ mai mare.
6.1.2. Utilaje fixe de transport pe vertical\ (elevatoarele).
Un elevator este format, in principal, din corpul elevatorului in care se
g\se[te o band\ pe care sunt fixate cupele ce transport\ produsul, piciorul
elevatorului cu plnia de alimentare, capul de ac]ionare cu gura de deversare,
electromotorul cuplat cu reductorul [i dispozitivul de intindere, montat la piciorul
elevatorului.
34

Elevatoarele se folosesc la transportul produselor cnd diferen]ele de nivel


sunt mari (in silozuri). Debitul elevatorului poate fi intre 40-80 t/or\, chiar 160
t/or\)m iar in\l]imea de transport, de 46 m.
Inainte de pornirea elevatorului se va verifica dac\ banda este corect
montat\ pe tamburi [i bine intins\, dac\ cupele sunt bine prinse [i dac\ piesele
principale in mi[care (motorul, reductorul, arborii [i lag\rele) sunt bine unse.
Orice repara]ie a evalatorului se va face numai dup\ oprirea acestuia.
6.1.3. Utilaje mobile de transport - se folosesc pentru inc\rc\ri [i
desc\rc\ri de produse din vagoane in magazii (in vrac sau chiar in saci), sau
pentru mi[carea [i aerarea produselor depozitate in hambare mari, in care scop se
folosesc transportoarele mobile cu band\ [i pentru depozitarea porumbului
sub form\ de [tiule]i in p\tule (inc\rcarea [i desc\rcarea lor), ca [i pentru
alimentarea batozelor pentru porumb sau la inc\rcarea autocamioanelor cu
[tiule]i pentru care se folosesc tansportoarele mobile cu racle]i.
6.1 ..3.1. Transportoarele mobile cu band\ - pot avea lungimea de la 6,5 m
pn\ la 8 m chiar 15 m, l\]imea de 0,50 m, in\l]imea maxim\ de ridicare (la
transportoare de 15 m lungime) este de 6,05 m. Transportorul este prev\zut cu un
tren de ro]i rabatabile la 90 cu care se poate deplasa prin manevre simple, de
asemenea, poate fi remorcat [i transportat la locul dorit. Inclinarea benzii
transportoare s\ nu dep\[easc\ 18. Productivitatea unui astfel de transportor
este de cca 30 t/or\ la o vitez\ de transport de cca 1,4 m/s.
Aceste transportoare se folosesc frecvent in releu de mai multe benzi [i
[necuri.
6.1.3.2. Transportoarele mobile cu band\ (cu racle]i) pentru porumb
[tiule]i au capacitatea de transport de 20-25 t/or\, viteza de 0,8 m/s, lungimea
maxim\ de 6,9-14,4 m, in\l]imea maxim\ de ridicare, 4,50-9 m, iar cea minim\
de ridicare, 1,20-4 m. De obicei aceste transportoare lucreaz\ in releu cte dou\.
Ridicarea [i coborrea transportorului la in\l]imea de lucru dorit\ se
execut\ cu ajutorul unui troliu manual format dintr-un melc cilindric [i o roat\
elicoidal\, fixat\ pe tambur.
6.1.3.3. Transportorul mobil elicoidal (cu melc) este folosit la inc\rcarea,
desc\rcarea din vagone, din autovehicule, etc. [i este compus dintr-o carcas\ de
o]el in care se afl\ un melc pus in mi[care de un electromotor printr-o curea de
transmisie. Transportorul cu melc se poate muta din loc in loc cu ajutorul
suportului s\u. Are lungimea pn\ la 15 m, iar debitul variabil, in func]ie de
diametrul melcului (elicei), de viteza lui de tota]ie [i de unghiul de inclinare a
transportorului.
35

Transportorul T.M.09 se g\se[te in bazele de recep]ionare, are lungimea


de 6,55 m, debitul de 20 t/or\, in\l]imea maxim\ de transport de 2,5 m.
Transportoarele elicoidale sunt de construc]ie simpl\ [i u[or de manevrat,
in schimb au dezavantajul unei uzuri relativ rapide a melcului [i a carcasei. De
asemenea, aceste transportoare produc uneori spargerea boabelor, mai ales cnd
nu func]ioneaz\ complet pline. Pentru evitarea spargerii boabelor, intre carcas\ [i
melc trebuie s\ fie un joc mai mare dect grosimea unui bob.
Intre]inerea transportorului intr-o bun\ stare de func]ionare se face mai
ales prin gresarea rulmen]ilor de la capetele melcului dup\ fiecare 100-150 ore de
func]ionare [i cur\]irea lui frecvent\ de corpuri str\ine (pleav\, sfori, etc.).
6.1.3.4.Ma[ina de aruncat cu band\ (trimerul) este alc\tuit dintr-o band\
scurt\ de cauciuc trecut\ peste dou\ tobe din care una este motoare. Banda se
deplaseaz\ cu vitez\ mare, iar suprafa]a ramurii superioare are forma unei curbe
concave datorit\ ap\s\rii exercitate de dou\ discuri. Materialul (produsul) se
deplaseaz\ pe o mic\ por]iune de-a lungul traiectoriei curbate, fiind presat pe
band\ de for]a centrifugal\. Astfel, toate boabele vor avea o vitez\ la ie[irea de pe
band\ de 15-20 m/sec., produsul fiind aruncat la 12-15 m. Banda are 40-50 cm
l\]ime, debitul de transport - 80-100 t/or\, iar unghiul de aruncare, 8-40.
Este deosebit de indicat pentru uniformizarea depozit\rii produselor in
calele navelor, deoarece se poate manipula din exterior, eliminnd munca
muncitorilor in atmosfera inc\rcat\ de praf din interior.
Se poate folosi cu mult randament in releu cu un [nec transportor sau cu o
band\ mobil\ la inc\rcarea vapoarelor sau in magaziile cerealelor.
6.1.4. Instala]ii de transport pneumatic.
In aceste instala]ii, boabele sunt amestecate cu o cantitate de aer care le
transport\ de-a lungul unei conducte, datorit\ diferen]ei de presiune de la
intrarea [i de la ie[irea din conduct\. Produsul este adus intr-un recipient de
primire, iar aerul se reintoarce in atmosfer\, dup\ ce s-a cur\]it de praf.
Instala]ia se compune din : un compresor, respectiv una sau dou\ suflane,
un ciclon separator, un alimentator sau o ecluz\ de alimentare, o conduct\
tubular\ cu coturile, ramifica]iile [i racordurile necesare.
Sistemul de transport pneumatic poate fi: prin refulare, prin aspira]ie sau
mixt, aspira]ie [i refulare.
In cazul in care diferen]a de presiune se ob]ine prin aplicarea unei presiuni
mai mari dect presiunea atmosferic\ in punctul de intrare al amestecului de
produs [i aer in conduct\, sistemul de transport pneumatic este prin refulare, iar
agregatul de producere a presiunii se afl\ la inceputul conductei de transport.
36

Acest sistem lucreaz\ cu presiuni mari [i poate realiza transporturi la


distan]e [i diferen]e de nivel mari.
Cnd agregatul de presiune este instalat in imediata vecin\tate a punctului
de destina]ie [i aspir\ din vracul de material aflat la distan]\, transportul
pneumatic este prin aspira]ie.
Sistemul este adecvat pe distan]e [i in\l]imi mai mici, dar prezint\
avantajul c\ este mai simplu [i poate aspira din orice col] al unui vagon sau al
unui hambar de vapor.
Istala]iile care, pe prima por]iune a conductei lucreaz\ prin aspira]ie iar pe
restul conductei, prin refulare, agregatul de presiune fiind plasat intr-un punct de
pe traseul conductei apar]in sistemului de transport pneumatic mixt (aspira]ie [i
refulare).
Transportoarele pneumatice sunt folosite pe scar\ larg\ la manipularea
cerealelor, cimentului, etc. in porturi, la insilozare. Ele prezint\ dezavantajul unui
consum foarte ridicat de energie.
Tipuri de transportoare pneumatice :
- Neuero tip G.S.D. 210/15o D, ac]ionat de un motor Diesel, transport\
produsul pe o distan]\ de 50 m, are un debit de circa 60 t/or\ [i apar]ine sistemului
de transport cu aspira]ie [i refulare;
- transportorul penumatic MOBIL tip KOVO, ac]ionat de un electromotor
(sistem de transport prin refulare), cu debit de 10-20 t/or\.;
- transportorul pneumatic tip VAC - U - VATOR, ac]ionat de un
electromotor sau de un motor Diesel [i folose[te pentru transportul boabelor
sistemul mixt (aspira]ie [i refulare).
Din utilajele de transport produsele sunt dirijate pentru condi]ionare sau
depozitare prin conducte de transport care difer\ in func]ie de materialul din care
sunt fabricate (din lemn, metalice, din material plastic, sticl\).
Sec]iunea conductelor de transport poate fi p\trat\ sau rotund\. Cele mai
utilizate sunt conductele metalice, cu sec]iunea circular\, deaorece sunt rezistente
la uzur\, la foc, asigur\ o curgere u[oar\ a boabelor, o foarte bun\ etan[eitate [i
prezint\ un pericol redus de infestare a produselor.
Conductele se confec]ioneaz\, de obicei, de 1 m sau 2 m lungime [i se
asambleaz\ intre ele cu piese speciale numite man[oane [i coturi, cu sisteme de
prindere.
Man[oanele - servesc la asamblarea conductelor care au axul longitudinal
in prelungire [i pentru conducte de acelea[i diametre.
Coturile - se utilizeaz\ pentru asamblarea conductelor care nu au axele in
37

prelungire, sunt confec]ionate din font\ turnat\ (pentru a rezista presiunilor


produse de boabele in mi[care) [i pot forma unghiuri de 25 sau 30 grade intre cele
dou\ planuri ale sec]iunilor de cap\t.
Alte piese anexe :
- plnii [i ramifica]ii, - confec]ionate din tabl\ neagr\, folosite pentru
aducerea produselor din mai multe puncte ale depozitului la acela[i utilaj;
- [ubere [i clapete - intrebuin]ate pentru intreruperea curgerii produselor
prin conducte (inchiderea sau deschiderea unei singure c\i de curgere);
- distribuitoare - folosite pentru distribuirea produselor pe 2,3 sau mai
multe c\i (simetrice, asimetrice, rotative).
6.1.5. Instala]ii de manevrare [i desc\rcare
6.1.5.1. Instala]iile de manevr\ a vagoanelor pe liniile de cale ferat\ de
pe teritoriul bazelor de recep]ionare pot fi:
a)- mobile : locomotivele de manevr\ - puse la dispozi]ie de sta]iile de
cale ferat\ invecinate [i locotractorul (poate manevra patru vagoane);
b)- fixe : - lopata mecanic\ - pentru desc\rcarea vagoanelor;
- instala]iile cu cabestan vertical [i orizontal pentru manevrarea
vagoanelor (un om poate trage 1-6 vagoane inc\rcate)
6.1.5.2. Instala]ii de baculare a autovehiculelor
- troliul de basculare a autocamioanelor care se instaleaz\ pe o construc]ie
din beton armat;
- cricul hidraulic - pentru desc\rcarea autovehiculelor care au platform\
basculant\.
Pentru coborrea persoanelor in siloz cu scopul cur\]irii celulei, inspec]iei
sau a unor repara]ii se utilizeaz\ troliul de vizitare in celul\. Este un utilaj manual,
prev\zut cu un scaun de coborre in celul\, iar acesta prezint\ o centur\ de
siguran]\ pentru a preveni accidentarea muncitorului. Ac]ionarea troliului se face
de c\tre doi muncitori (nu se va l\sa cablul s\ se deasf\[oare de la sine pentru
a nu provoca accidente). Dac\ in celul\ mai sunt boabe, muncitorul ce coboar\
in celul\ trebuie s\ foloseasc\ masca de gaze.
6.2. Utilaje pentru cur\]irea [i sortarea masei de semin]e
Din punct de vedere al principiului de func]ionare sunt unele ma[ini care
valorific\ o singur\ caracteristic\ a componentelor masei de semin]e, de
exemplu : grosimea sau l\]imea semin]elor (cernerea), lungimea semin]elor
(triorarea), insu[irile aerodinamice (aspirarea sau refularea unor componente
cu electroventilatoarele). Ins\ cel mai adesea, majoritatea tipurilor de ma[ini
pentru cur\]it [i sortat sunt concepute pentru separarea componentelor masei de
38

semin]e in func]ie de dou\ sau mai multe propriet\]i ale semin]elor.


Utilajele care intrunesc dou\ principii de sortare (principiul cernerii [i al
propriet\]ilor aerodinamice ale componentelor masei de semin]e) sunt:
- tararele sau separatoarele aspiratoare, cum ar fi urm\toarele tipuri :
tararul A-1216, Magheru 2 x 1000, MIAG cu site oscilante, MIAG cu site
vibratoare, Bhler, Monitor, Topf, Sa 1212, etc.
Din punct de vedere constructiv [i func]ional majoritatea tararelor se
aseam\n\ intre ele. Ele se compun din : co[ de alimentare, prev\zut cu un [uber
[i distribuitor prin care se regleaz\ debitul de lucru al ma[inii [i se face o
repartizare uniform\ a produselor pe intreaga l\]ime a sitelor, batin (cutia) cu site
dispuse pe mai multe niveluri, un sistem de cur\]ire al sitelor, canale de
absorb]ie prin care trec produsele la intrarea pe prima sit\ [i la ie[irea de pe
ultima sit\. In aceste canale se produce aspira]ia impurit\]ilor u[oare care sunt
transportate in camerele de sedimentare ale tararului [i in cicloane sau camere de
praf situate in afara ma[inii.
Unele tarare sunt prev\zute cu magne]i pentru separarea impurit\]ilor
feroase.
Deosebirile dintre principalele tipuri de tarare constau in : inclinarea
sitelor, l\]imea sitelor, amplitudinea [i num\rul oscila]iilor care dau [i
productivitatea tararului.
De asemenea, modul de suspendare [i ac]ionare al dispozitivului de
cernere, sistemul de cur\]ire al sitelor (perii, bile, cioc\nele), modul de ac]ionare
al acestuia, caracteristicile ventilatorului, ale canalelor de absorb]ie [i canalelor de
sedimentare, etc. sunt diferen]iate in func]ie de tipurile de tarar.
In ceea ce prive[te dispozitivele de cernere, la tarare se deosebesc
urm\toarele sisteme:
cernerea prin mi[carea oscilatorie a sitelor (cea mai intlnit\);
-

cernerea prin mi[carea vibratorie (la tararul MIAG cu site vibratorii);

cernerea prin mi[carea plan-circular\ a sitelor (Bhler).

Cele mai bune rezultate att cantitative ct [i calitative se ob]in la


cernerea prin vibrarea sitelor.
Utilajele care lucreaz\ pe principiul cernerii [i insu[irilor aerodinamice ale
produselor f\r\ a avea canale de absorb]ie [i camere de sedimentare intr\ in
categoria vntur\torilor (Vntur\toarea mecanic\ - VM-4, vntur\toarea tip
Ialomi]a, denumit\ impropiu tarar Ialomi]a, etc.).
Un tip de ma[in\ care intrune[te trei principii de cur\]ire [i sortare este
selectorul, care este alc\tuit din dou\ p\r]i [i anume : prima parte ce indepline[te
39

func]iile numai tarar de precur\]ire [i partea adoua, reprezentat\ de o baterie de


trioare care efectueaz\ cur\]irea fin\ a produselor.
Sistemul de cur\]ire combinat, format din tarar [i trior se afl\ [i la
numeroase silozuri unde tararele Topf sau SA 1212 care efectueaz\ cur\]irea
fin\ a produselor sunt urmate in flux tehnologic de o baterie de trioare care
completeaz\ opera]iunea de cur\]ire fin\.
Pentru sortarea maz\rii [i fasolei dup\ culori se folosesc ma[inile
electronice : Selexo 10, Sortex, cu un debit de 200-250 kg/or\ [i ma[ina
electronic\ ESM de mare capacitate f\r\ piese in mi[care, cu debitul de pn\ la
1,5-1,8 t/or\, cu o uzur\ minim\ in exploatare (neavnd piese in mi[care) [i un
cost de intre]inere [i cheltuieli de exploatare mult reduse comparativ cu primele
dou\ ma[ini.
Separarea boabelor de alt\ culoare se face cu ajutorul celulei fotoelectrice
pe baza diferen]ei de grad de reflexie ce exist\ intre un bob [i o suprafa]\ etalon.
Cu ajutorul acestor ma[ini de mare productivitate se elimin\ sortarea
manual\ in propor]ie de 99 %, ob]inndu-se produse uniforme din punct de vedere
al culorii (insu[ire cerut\ pentru produsele destinate exportului), boabele diferit
colorate sau p\tate fiind evacuate ca de[euri.
Aceste ma[ini pot fi folosite [i pentru sortarea orezului, boabelor de cafea
(pentru indep\rtarea boabelor p\tate sau de alt\ culoare).
6.3. Batozele pentru porumb
Pentru batozarea porunmbului se utilizeaz\ mai frecvent urm\toarele
batoze:IMP (Intreprinderea metalurgic\ Pite[ti), BP-6, BP-9 [i B-12, fabricate la
uzinele Magheru-Tople].
6.4. Instala]ii de uscare
In func]ie de modul de ac]ionare al agentului de uscare asupra produselor ,
exist\ dou\ principii de uscar :
a) uscarea direct\ : ce const\ din amestecarea in generatorul de c\ldur\
a gazelor de combustie cu o cantitate de aer atmosferic [i introducerea acestui
amestec (agent de uscare) in masa de boabe ;
b) uscarea indirect : care se realizeaz\ prin intermediul unor
schimb\toare de c\ldur\ (aeroterme, radiatoare) ce preiau c\ldura rezultat\
din arderea combustibilului [i inc\lzesc aerul din spa]iul inconjur\tor, care
este apoi dirijat in masa produselor supuse usc\rii.
Clasificarea instala]iilor de uscare
a) In func]ie de principiul de uscare [i felul agentului termic, exist\:
-usc\toare cu agent direct (gaze de combustie) in amestec cu aerul
40

atmosferic) : IUCB-8 ; ITUB-12,5 ; MIAG modificat; Omnium ; Alvan-Blanch;


Bentall; Airbois; Penney [i Porter; IUCB tip Rupea;
- usc\toare cu agent indirect, la care agentul de uscare este aerul cald :
MIAG original; Petkus ; Allmet - Emceka; IUCB -10;
- usc\toare cu agent direct la care agentul de uscare este vidul par]ial [i
aerul cald : Bhler 5 [i Bhler 10 (5 [i 10 t/or\ - productivitate).
b) Din punct de vedere al mobilit\]ii (posibilit\]ii de transport)
se deosebesc:
- usc\toare mobile: Omnium, Alvan-Blanch ; Airbois ; Almet-Emceka;
- usc\toare fixe: IUCB-8 ; IUCB-10 ; IUCB-8 , tip Rupea ; MIAG ;
Bentall; Penney [i Porter ; Petkus ; Bhler ;
c) Din punct de vedere al sta]ion\rii sau curgerii produselor, deosebim :
-

usc\toare cu func]ionare discontinu\ : Omnium ;

usc\toare cu func]ionare continu\: celelalte tipuri;

d) In func]ie de direc]ia de deplasare a produselor in instala]ii:


-

usc\toare cu deplasare veritical\ : IUCB ; MIAG ; Omnium ;

Bentall; Penney [i Parter ; Petkus ; Bhler;


-

usc\toare cu deplasare orizontal\ sau inclinat\: Alvan-Blanch;

Airbois; Allmet-Emceka:
e) In func]ie de modul de distribuire al produsului in zonele de uscare [i
r\cire :
- usc\toare cu [icane (canale in form\ de acoperi [ fixate in usc\tor [i
care m\resc suprafa]a de contact al agentului de uscare cu produsul) : IUCB;
MIAG ; Petkus;
- usc\toare in form\ de pu] (in care produsul sta]ioneaz\ sau circul\
in strat compact in spa]iul dintre doi pere]i perfora]i : Omnium ; Bentall ; Peney
[i Porter;
-usc\toare cu strat compact pe suport orizontal din tabl\ perforat\ :
Airbois ; Allmet-Emceka;
j) In func]ie de posibilit\]ile de uscare la temperaturi diferite (num\rul
treptelor de uscare) exist\ usc\toare :
-cu o singur\ treapt\ de uscare : IUCB-8 ; ITUB-12,5 ; MIAG original ;
Omnium ; Alvan-Blanch; Penney [i Porter ; Petkus ; Airbois ;
- cu dou\ sau mai multe trepte (zone) de uscare : MIAG modificat; IUCB10 ; Allmet-Emceka; Bhler.
6.5. Instala]ii de despr\fuire
In general, in toate depozitele de produse agricole exist\ o atmosfer\ cu
41

praf, la care se adaug\ umiditatea emanat\ de un usc\tor, rezultnd o atmosfer\ nu


numai nepl\cut\ dar [i d\un\toare pentru s\n\tatea persoanelor care lucreaz\ in
depozit. Praful poate con]ine [i insecte, acarieni.
Combaterea prafului se poate face prin mijloace relativ simple sau cu
cheltuieli mari de investi]ie, ins\ cea mai economic\ m\sur\ este folosirea
mijloacelor de evitarea form\rii prafului, pe ct posibil. Problema const\ in
oprirea, indep\rtarea [i colectarea particulelor de praf inainte de a se impr\[tia in
atmosfer\. Producerea prafului are loc cnd produsele sunt mutate, transferate
sau condi]ionate, cele mai importante puncte generatoare de praf fiind:
- elevatoarele [i transportoarele de orice fel, mai ales in locurile de primire
[i de desc\rcare a produsului;
- bunc\rele de primire de la cntare, ma[ini de cur\]at, usc\toare, etc;
- ma[inile de cur\]at in punctele lor de alimentare, deasupra sitelor, la
desc\rcarea boabelor sau la evacuarea aerului;
-usc\toarele de cereale, in special cnd produsul se mi[c\ in timpul
procesului de uscare.
Punctele de extragere al prafului se racordeaz\ printr-un sistem de
conducte la un ventilator central (in cazul unor instala]ii simple) sau la mai multe
sisteme cu ventilatoarele lor proprii, in cazul unor instala]ii mai importante, cu
multe puncte de despr\fuire. Fiecare sistem trebuie s\ aib\ [i o instala]ie de
separare al prafului.Pentru separarea prafului din aerul aspirat la ventilatoare se
folosesc cicloanele.
Conform normelor de protec]ie a muncii, concentra]ia admisibil\ a
prafului in atmosfer\ din interiorul silozului este de maximum 15 mg/m3, ceea ce
este cu neputin]\ de realizat cu ajutorul cicloanelor. Solu]ia este utilizarea filtrelor
de praf, care au randamente de aproape 100 %, re]in particule mai mici de 1
micron, dar sunt mult mai costisitoare.
Filtrul nu este eficace la despr\fuirea instala]iilor de uscare a cerealelor,
deoarece aerul care antreneaz\ praful [i plevurile u[oare este umed [i infund\
]es\tura sacilor de filtrare. La despr\fuirea usc\toarelor sunt preferate
cicloanele. Un astfel de filtru este filtrul cu saci in care aerul este aspirat in
interiorul sacilor unde este purificat. Aerul curat scap\ prin porii ]es\turilor
sacilor, iar particulele de praf sunt re]inute pe sac [i sunt eliminate printr-un
mecanism de scuturare montat deasupra filtrului.
Pentru realizarea aspira]iei prafului din locurile generatoare de praf se
folosesc de preferin]\ ventilatoarele elicoidale cu palete de diferite tipuri, care
evacueaz\ aerul cur\]it in atmosfer\ iar praful, in a[a zisele "camere de praf sau
42

"camere de lini[tire", care la rndul lor au deschideri de evacuare al aerului


prev\zute cu jaluzele.
6.6. Instala]ii pentru aerarea activ\ a produselor
6.6.1.In magazii.
Instala] iile pentru aerarea activ\ a produselor depozitate in magazii se compun din :
ventilatoare, canale sau conducte pentru distribuirea aerului in masa produselor [i racorduri
pentru cuplarea ventilatoarelor la canalele sau conductele de aerare.
Pentru aerarea activ\ a produselor in magazii se pot folosi instala]ii de
aerare:
-cu canale sub pardoseal\, construite din c\r\mid\ [i beton, tencuite
in interior;
-cu conducte peste pardoseal\, confec]ionate din lemn, metal, etc.,
alc\tuite dintr-o conduct\ central\ [i conducte laterale (distribuitoare) secundare
construite din panouri de form\ dreptunghiular\.
6.6.2. Instala]ii pentru aerarea activ\ a produselor depozitate in silozuri.
Acestea se clasific\ in :
- instala]ii cu aerare total\ , care asigur\ ventilarea intregului lot din
celul\, f\r\ posibilitatea aerisirii succesive pe straturi de produse,
necesitnd debite mari de aer la presiuni ridicate ;
- instala]ii cu aerare frac]ionat\ cu care se poate realiza aerarea succesiv\
pe straturi de produse, pe zone situate la diferite niveluri ale celulei din siloz ;
- instala]ii cu circula]ia curen]ilor in plan vertical (care poate fi cu aerare
total\ sau frac]ionat\);
- instala]ii cu circula]ia curen]ilor in plan orizontal (cu aerare total\ sau
frac]ionat\);
- instala]ii de ventilare prin refularea in produs a curen]ilor de aer. Este
cel mai r\spndit mod de erare folosit la silozuri (ventilatoarele);
- instala]ii de ventilare prin absorb]ia aerului din produse, mai pu]in
folosite ca atare, dar se folosesc, in special, pentru completarea aer\rii prin
refulare, evacund in exterior aerul inc\rcat cu vaporii de ap\ rezulta]i din aerare.
Aerarea produselor in silozuri se efectueaz\ prin trei sisteme de baz\ [i
anume : Littman, Rank [i Suka, cu numeroase variante [i combina]ii intre ele.
Instala]ia pentru aerarea activ\ a porumbului [tiule]i inp\tule mecanice este constituit\ dintr-un tub central vertical cu sec]iunea circular\ (din tabl\
zincat\) [i un tub orizontal de alimentare care face leg\tura cu electroventilatorul.
Aerarea se poate face fie individual (la un singur p\tul), fie simultan, la dou\
p\tule cu ajutorul unui tub bifurcat, in form\ de y.
43

6.7. Instala]ii de comand\ centralizat\ [i semnalizare


La silozurile construite in ]ara noastr\ sub denumirea improprie de
instala]ii de automatizare sunt cuprinse instala]iile de comand\ centralizat\ (de la
distan]\) [i cele de semnalizare a func]ion\rii utilajelor.
Automatizarea presupune, de fapt, comanda, controlul [i reglarea tuturor
fazelor procesului tehnologic dup\ un plan sau regim prestabilit, f\r\ interven]ia
omului. De altfel, in silozuri, numai unele p\r]i din complexul de procese ce au
loc sunt automatizate [i nu este vorba de o automatizare programat\.
Aceste obiective se realizeaz\ prin comand\ centralizat\ de la panoul de
comand\ prev\zut cu butoane de pornire [i oprire pentru toate motoarele electrice
comandate de la distan]\ [i pentru verificarea temperaturii produsului din celule.
Protec]ia termic\ se efectueaz\ prin relee termice [i este strict necesar\
pentru inl\turarea regimurilor anormale de func]ionare ale utilajelor [i avariilor
lor.
Interblocarea - reprezint\ oprirea [i pornirea automat\ a tuturor utilajelor
dintr-o linie, care se afl\ in flux, inainte de utilajul oprit (in sens invers procesului
tehnologic).
Aceasta se realizeaz\ prin montarea in fiecare circuit al motoarelor a unui
demarar magnetic care are patru circuite independente [i anume, de : lucru,
comand\, semnalizare [i de blocare. Circuitele de comand\ a tuturor demaroarelor
din linia interblocat\ sunt legate electric intre ele, a[a inct la oprirea unui
electromotor se vor opri [i toate celelalte motoare din flux aflate inaintea sa.
6.8. Instala]ii de comunicare intern\
Aceste instala]ii se folosesc att pentru conducerea opera]iunilor legate de
produc]ie ct [i pentru comunicarea tehnico-operativ\ intre personalul aflat in
diferite pavilioane sau la diferite niveluri in silozul propriu-zis.
Instala]iile de comunicare intern\ folosite in silozuri [i par]ial la bazele de
recep]ionare sunt urm\toarele: tubul acustic (porta-voce), interfonul, instala]iile
telefonice fixe, telefoanele mobile, instala]iile de comunicare radio [i ceasurile
electrice.
6.9. Sisteme de m\surare a condi]iilor de depozitare
M\surarea temperaturii din masa de boabe se realizeaz\ cu instala]iile
cunoscute sub denumirea de instala]ii de detectare a temperaturii. Acestea difer\
intre ele prin elementul care sesizeaz\ temperatura, denumit traductor.
Ca traductoare se utilizeaz\:
- termorezisten]e, termocuple [i termistori - cu care se detecteaz\ punctele
cu temperaturi peste 30C in vederea intreprinderii unor opera]iuni urgente, cum
44

ar fi, aerarea activ\ sau transferuri de produse in interiorul silozului sau


depozitului.
Determinarea umidit\]ii relative a aerului din interiorul depozitelor se face
cu: higrometre, higrografe.
Intreb\ri:
1. Care sunt regulile pentru func]ionarea normal\ a transportoarelor cu
band\ sau cu lan] ?
2. Criterii pentru stabilirea necesarului de spa]iu pentru depozitarea
produselor ?

CAPITOLUL 7
RECEP}IONAREA PRODUSELOR AGRICOLE
VEGETALE
Opera]iunile de primire a produselor agricole la bazele de recep]ionare [i
silozuri au un caracter sezonier, desf\[urndu-se cu intensitate maxim\ in
perioadele care coincid cu strngerea recoltei. In cursul anului se deosebesc dou\
perioade de primire a produselor denumite campanii de recep]ionare: de var\,
cnd se recep]ioneaz\ cereale de toamn\, orzoaic\ de prim\var\, maz\re,
fasole); - de toamn\, cnd cereale se recep]ioneaz\ : porumb, floarea-soarelui,
etc.
Concentrarea in spa]iile de depozitare a unor cantit\]i mari de produse
agricole intr-un timp foarte scurt impune efectuarea unor opera]iuni organizatorice
care s\ duc\ la recep]ionarea ct mai rapid\ a produselor.
Cele mai importante m\suri sunt:
-intocmirea planului de recep]ionare ;
- asigurarea [i preg\tirea spa]iului pentru depozitarea produselor ;

- preg\tirea utilajelor [i instala]iilor pentru recep]ionarea [i depozitarea


produselor;
- alte opera]iuni pentru organizarea recep]ion\rii produselor.
7.1. Intocmirea planului de recep]ionare
La stabilirea sarcinilor de recep]ionare pe baze si silozuri se ]ine seama de
urm\toarele elemente : capacitatea [i tipul depozitelor ; gradul de mecanizare al
bazelor, silozurilor ; produsele zonate in zona respectiv\ ; calitatea medie a
produselor recep]ionate in ultimii ani ; posibilit\]ile de dirijare a produc\torilor
c\tre bazele [i silozurile mai apropiate, sarcinile de predare a unit\]ilor mari
produc\toare (contracte, pl\]i in natur\ pentru lucr\rile mecanizate de AgroMec-uri, restituiri de semin]e, etc.); sarcinile de livrare a produselor in campania
45

de recep]ionare la diferi]i beneficiari.


7.2. Asigurarea [i preg\tirea spa]iului pentru depozitarea produselor
La stabilirea necesarului de spa]iu pentru depozitarea produselor se ]ine
seama att de planul de recep]ionare ct [i de eventualitatea supliment\rii
acestuia, ca urmare a ob]inerii unor produc]ii mai mari.
Asigurarea spa]iului necesar depozit\]ii se realizeaz\ prin :
-

golirea spa]iilor prin livr\ri la beneficiari;

- in\l]area statului de produse pn\ la limita maxim\ admis\ de


rezisten]a depozitului [i de insu[irile calitative ale semin]elor ;
-concentrarea produselor din stoc intr-un num\r ct mai redus de depozite.
Inainte de inceperea campaniei de var\ ca [i in tot cursul anului, pe
m\sur\ ce spa]iile de depozitare se golesc, acestea se preg\tesc din punct de
vedere tehnic [i igienic pentru depozitarea [i conservarea in bune condi]ii a
produselor (se repar\, apoi urmeaz\ cur\]irea prin periere, m\turare, r\zuirea
impurit\]ilor [i in final dezinsectizarea depozitelor).
Concomitent cu preg\tirea depozitelor se efectueaz\ revizuirea [i repararea
drumurilor de acces, rampelor, liniilor de garaj [i a celorlalte utilit\]i din cadrul
bazelor [i silozurilor.
7.3.

Preg\tirea utilajelor [i instala]iilor pentru recep]ionarea,

conservarea [i depozitarea produselor.


In afar\ de lucr\rile de intre]inere a utilajelor [i instala]iilor in tot cursul
anului, concomitent cu ac]iunea de repara]ii, cur\]ire [i dezinsec]ie a spa]iilor de
depozitare se efectueaz\ [i revizuirea, repararea, cur\]irea [i dezinsectizarea
tuturor ma[inilor, utilajelor, instala]iilor, aparatelor [i instrumentelor din cadrul
bazelor [i silozurilor.
Pentru realizarea acestor obiective este necesar\ aprovizionarea, din timp,
cu piesele [i materiale necesare func]ion\rii in bune condi]ii a utilajelor [i
instala]iilor.
Pentru desf\[urarea operativ\ a recep]ion\rii produselor, utilajele
mobile de transport [i manipulare se constituie in relee, in care se include [i cte
un utilaj de precur\]ire astfel ca, simultan cu depozitarea s\ se elimine din masa
produsului impurit\]ile u[or separabile.
Aparatele, instrumentele [i instala]iile de m\sur\ [i for]\ supuse regimului
metrologic trebuie verificate, nefiind admis\ folosirea acestora in campania de
recep]ionare f\r\ s\ fie verificate [i admise pe anul in curs.
7.4. Alte m\suri pentru organizarea recep]ion\rii produselor
Pentru desf\[urarea in bune condi]ii a prelu\rii produselor, inainte de
46

inceperea campaniei de recep]ionare, se mai iau urm\toarele masuri


organizatorice :
se organizeaz\ laboratorul [i punctele sezoniere de efectuare a
analizelor;
- se elaboreaz\ planul de compartimentare a produselor pe calit\]i;
- se stabile[te fluxul de circula]ie a vehiculelor la intrarea [i pn\ la
ie[irea acestora din incinta bazei sau silozului;
- se organizeaz\ instruirea muncitorilor din cadrul unit\]ilor beneficiare [i
furnizoare ;
- se asigur\ necesarul de imprimante, materiale, carburan]i, lubrifian]i,
ambalaje necesare in campania de recep]ionare a produselor.
7.5. Recep]ionarea calitativ\ a produselor
La sosirea produselor in cadrul bazei sau silozului, mijloacele de transport
sunt dirijate la laboratorul sau punctul de analiz\ pentru stabilirea calit\]ii
produselor recep]ionate (con]inutul procentual de corpuri str\ine, umiditatea [i
starea sanitar\ pentru toate produsele, masa hectolitric\ pentru unele produse :
gru, orz, etc., sticlozitatea la gru, etc.).
Dupa luarea probelor [i efectuarea analizelor se stabile[te dac\ produsele
corespund normelor tehnice de recep]ionare [i se intocmesc documentele
calitative, iar mijloacele de transport se dirijeaz\ c\tre utilajele de cnt\rire.
Intreb\ri:
1. In

ce

const\

preg\tirea

utilajelor

[i

instala]iilor

pentru

recep]ionarea, conservarea [i depozitarea produselor ?


2. Clasificarea instala]iilor de uscare ?

CAPITOLUL 8
CNT|RIREA PRODUSELOR AGRICOLE
VEGETALE
Cnt\rirea produselor primite de baze [i silozuri este opera]ia
primordial\ [i obligatorie care se execut\ la intrarea vehiculelor cu produse in
incinta bazei sau in sta]iile de primire ale silozurilor, impunndu-se exactitatea
m\sur\rii cantit\]ii att pentru produsele ce se depoziteaz\, ct [i pentru cele
transferate dintr-un depozit in altul sau la inventarierea produselor inmagazinate.
Pentru a asigura calitatea m\sur\torilor, Oficiul de Stat pentru Metrologie
(O.S.M.) din cadrul Direc]iei pentru Metrologie [i Standarde (D.G.M.S.) a stabilit
obligativitatea verific\rii prealabile a m\surilor [i a aparatelor de m\surat
precum [i supravegherea [i controul acestora de c\tre diferite categorii de
47

verificatori.
Aparatele de cnt\rit frecvent utilizate sunt cele cu prghii care se clasific\
in: balan]e (romane, cu cadran, simple sau compuse) [i bascule (zecimale,
romane, semiautomate, automate).
Tinnd seama de m\sura in care cnt\ritorul particip\ la cele trei
opera]ii de cnt\rire : a[ezarea corpului de cnt\rit, echilibrarea [i scoaterea de
pe aparat sau desc\rcarea, aparatele de cnt\rire se pot clasifica in : aparate de
cnt\rit manual, semiautomate [i automate.

CAPITOLUL 9
COMPARTIMENTAREA {I DEPOZITAREA
PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE.
Compartimentarea produselor reprezint\ repartizarea loturilor de semin]e
in depozite, dup\ anumite criterii calitative (felul produsului, umiditatea, procentul
[i tipul impurit\]ilor, starea sanitar\, masa hectolitric\, alte caracteristici
calitative, tipul depozitului, etc.).
9.1. Compartimentarea produselor pe specii.
La recep]ionarea produselor, depozitarea se face separat, pe fiecare specie,
pentru evitarea amestecului mecanic intre produse. Amestecul de produse dintre
diferite specii diminueaz\ calitatea loturilor, deoarece in majoritatea cazurilor (cu
excep]ia grului in secar\, a orzoaicei in orz), semin]ele de alte plante de cultur\
sunt considerate corpuri str\ine. Uneori, ca urmare a amestecului semin]elor
apar]innd la specii diferite, cnd separarea acestora nu se poate face prin utilaje
de cur\]ire [i sortare, loturile respective se declaseaz\ [i se livreaz\ la destina] ii cu
eficien]\ economic\ redus\.
In cadrul fiec\rei specii, compartimentarea se face in func]ie de destina]ia
produsului pentru s\mn]\ sau pentru consum (alimentar, furajer, industrializare,
etc.)
In

cadrul

acestei

compartiment\ri

produsele

se

grupeaz\

in:

corespunz\toare STAS - lui [i


- necorespunz\toare STAS.- lui.
Cele necorespunz\toare STAS-lui, se depoziteaz\ pe grupe calitative in
func]ie de umiditate, corpuri str\ine, greutatea hectolitric\ [i alte caracteristici,
astfel ca prin cheltuieli minime s\ poat\ fi imbun\t\]ite pn\ la condi]iile
necesare livr\rii.
9.2. Compartimentarea in func]ie de umiditate.
Din acest punct de vedere, produsele se depoziteaz\ pe grupe, separat cele
48

cu umiditate sc\zut\ [i separat, cele cu umiditate mai ridicat\, care necesit\


uscarea artificial\.
La compartimentarea pe grupe de umiditate se ]ine seama de : umiditatea
loturilor la recep]ionare, umiditatea final\ necesar\ livr\rii sau pentru asigurarea
conserv\rii, extrac]ia maxim\ de umiditate ce se poate realiza la o trecere a
produsului prin usc\tor [i num\rul de treceri necesare pentru uscarea produsului.
Dup\ eliminarea unei cantit\]i de ap\ din boabe, lotul trece intr-o alt\
grup\ de umiditate cu care poate fi amestecat [i uscat in continuare.
9.3. Compartimentarea in func]ie de con]inutul de corpuri str\ine.
Repartizarea produselor in depozite se efectueaz\ in func]ie de procentul
de corpuri str\ine [i de componentele acestora, de felul [i num\rul opera]iunilor
necesare pentru eliminarea corpurilor str\ine.
La stabilirea grupelor de compartimentare dup\ criteriul purit\]ii se tine
seama de gradul de complexitate a cur\]irii fine pentru eliminarea unor
componente de corpuri str\ine (greu separabile), de num\rul necesar de treceri
ale produselor prin utilaje pentru a se ob]ine puritatea necesar\, de felul
instala]iilor [i de fluxul tehnologic de manipulare [i transport utilizate pentru
efectuarea cur\]irii [i sort\rii produselor.
9.4. Compartimentarea in func]ie de starea sanitar\.
Majoritatea produselor provenite direct din lan rareori sunt infestate cu
d\un\tori (acarieni, insecte) prezen]a acestora constatndu-se mai fecvent la
produsele provenite din depozitele produc\torilor sau din uiumul morilor.
Cnd, in cazuri excep]ionale, se recep]ioneaz\ totu[i, produse infestate, ele
se repartizeaz\ in depozite izolate de celelalte spa]ii.
Depozitarea acestor produse la un loc cu cele neinfestate poate duce la
deprecierea calitativ\ a intregului lot, cu efecte economice negative.
9.5. Compartimentarea in func]ie de masa hectolitric\.
Deoarece masa hectolitric\ este influen]at\ in mare m\sur\ de
con]inutul de umiditate [i de corpuri str\ine, constituie un criteriu secundar
in compartimentarea loturilor de produse. In cele mai multe cazuri, prin lucr\rile
de uscare [i cur\]ire a produselor, greutatea hectolitric\ cre[te substan]ial,
modificndu-se astfel [i grupa de incadrare a lotului in func]ie de aceast\ insu[ire.
La produsele pentru care standardele de livrare nu cuprind masa
hectolitric\, la compartimentare nu se ]ine seama de aceast\ caracteristic\, de
asemenea, nici la floarea-soarelui.
9.6. Compartimentarea in func]ie de alte particularit\]i calitative
Pentru unele specii, normele de livrare prev\d condi]ii tehnice speciale, de care se
49

]ine seama la compartimentarea produselor.


Astfel la gru, compartimentarea se face [i in func]ie de procentul de
sticlozitate, la orz [i orzoaic\, in func]ie de uniformitate, la fasole, maz\re in
func]ie de soi, culoare, m\rime.
9.7. Compartimentarea in func]ie de tipul depozitului
La repartizarea produselor in diferite tipuri de depozite se ]ine seama de
influen]a fiec\rui tip de spa]iu asupra condi]iilor de conservare a produselor.
In celulele de siloz nu se vor p\stra produse cu umiditate ridicat\, dect
pe o perioad\ scurt\ de timp (1-2 zile), pentru a fi cur\]ite, uscate, tratate.
In celulele mici de siloz, cu suprafa]a sub 12 m2 se pot p\stra cerealele [i
leguminoasele cu maximum 14 % umiditate. In celulele mai mari (cu suprafa]a de
peste 12 m2), la conservarea produselor amintite, umiditatea trebuie s\ fie sub 13,5
%, iar in cele cu diametrul de peste 8 m (cu suprafa]a peste 50 m2) se pot p\stra
cereale cu umiditatea sub 13 % [i temperatura sub 8C.
Nu este indicat s\ se p\streze semin]e de floarea-soarelui in celulele
silozurilor deoarece in spa]ii inchise [i neaerisite, in urma unor procese
biochimice se degaj\ gaze pirofore, care se aprind cu u[urin]\, producnd explozii
soldate cu insemnate pagube.
In magazii se depoziteaz\ toate speciile de produse indiferent de calitate.
In\l]imea stratului de produse depozitate in vrac se stabile[te in func]ie de
urm\toarele elemente:
- stadiul de postmaturizare al produselor;
- temperatura atmosferic\ din zona [i perioada de conservare;
- gradul de dotare al depozitului cu instala]ii de aerare, manipulare
mecanic\, cur\]ire, uscare ;
- umiditatea produsului;
- con]inutul [i natura corpurilor str\ine ;
- tipul magaziei.
In func]ie de aceste elemente, la depozitarea in magazii, in\l]imea vracului
variaz\ in principiu, astfel:
-produsele cu postmaturizarea terminat\ se depoziteaz\ in straturi mai
inalte comparativ cu cele care nu [i-au des\v\r[it postmaturizarea ;
- loturile uscate se depoziteaz\ in strat mai inalt dect cele umede ;
- in anotimpul r\coros, stratul poate fi ingro[at , iar in cel
c\lduros, produsele se depoziteaz\ in strat mai sub]ire;
- in depozitele cu aerare, grosimea stratului de produse este mai mare dect
in cele f\r\ aerare;
50

- in magaziile in care se poate interveni cu utilajele de manipulare la


mic[carea produselor in vederea aerisirii [i prevenirii degrad\rii, produsele se
depoziteaz\ in strat mai gros dect in cele nemecanizate;
- produsele umede [i cele cu un con]inut ridicat de corpuri str\ine se
depoziteaz\ in strat mai sub]ire dect cele uscate [i cu puritate ridicat\.
Datorit\ multitudinii de factori care influen]eaz\ asupra in\l]imii
stratului de depozitare a produselor, nu se pot stabili norme fixe pentru toate
cazurile care apar in procesul de depozitare [i conservare a produselor acestora.
La depozitarea produselor in magazii se ]ine seama, in special, de
umiditatea loturile, dotarea depozitelor cu instala]ii de aerare activ\ [i de grupa de
plante.
Depozitarea porumbului [tiule]i - se efectueaz\ in p\tule cu l\]imea
maxim\ de 2 m, orientate cu latura mare paralel cu direc]ia vntului dominant.
In p\tule mai late se amenajeaz\ canale de aerare pentru ventilarea
natural\ sau for]at\ a porumbului. La inceput, in\l]imea stratului ajunge pn\ la
1 m in\l]ime, iar dup\ completarea tuturor spa]iilor de depozitare se trece la
in\l]area straturilor.
Produsele destinate ins\mn]\rii se depoziteaz\ in magazii cu
pardoseala [i pere]ii hidroizola]i [i prev\zute cu instala]ii de aerare (se refer\ la
depozitarea in vrac).
Pentru cereale [i leguminoase boabe cu max. 14 % umiditate, semin]e de
oleaginoase (cu excep]ia soiei) cu max. 8 % umiditate [i soia cu max. 12 %
umiditate, in\l]imea stratului de depozitare poate ajunge pn\ la max. 1,5 m in
timpul verii [i max.2 m, in anotimpul rece.
Depozitarea produselor in saci , in cazul celor destinate consumului
alimentar, furajer sau industrial, nu este economic\.
Acest sistem de depozitare se practic\ indeosebi, la semin]ele destinate
ins\mn]\rii [i la unele produse pentru export.
Produsele care se ambaleaz\ in saci trebuie s\ fie uscate, pure, s\n\toase
[i ajunse la maturitatea fiziologic\. Sacii sunt confec]iona]i din material textil
(sau alt material care nu d\uneaz\ calit\]ii produselor). Ace[tia se egalizeaz\ [i
se marcheaz\ cu etichete de carton cu dou\ jum\t\]i, din care una se introduce
in sac, iar a doua, se leag\ la gura sacului.
Pentru produsele de consum destinate exportului (maz\re, fasole),
marcarea se face cu vopsea de diferite culori, aplicnd pe saci [abloane cu
inscrip]ii pentru identificarea cu u[urin]\ a sortimentului.
Pentru compartimentarea [i depozitarea judicioas\ a produselor in
51

depozite, inainte de inceperea campaniei de recep]ionare, fiecare baz\ [i siloz


intocme[te un plan de compartimentare [i depozitare (de repartizare a produselor
in depozite).
La intocmirea planului de compartimentare se ]ine seama de faptul c\,
unele spa]ii se elibereaz\ prin livrare, transferuri sau muta]ii in depozit in timpul
campaniei [i c\, dup\ uscarea artificial\ sau natural\ a produselor, in\l]imea
stratului de depozitare ale acestora cre[te fa]\ de cea din momentul recep]ion\rii,
astfel m\rindu-se [i volumul spa]iului de depozitare.
Intreb\ri:
1. Compartimentarea produselor in func]ie de specie, umiditate [i de
starea sanitar\ a produselor ?
2. Compartimentarea produselor in func]ie de tipul silozului ?

CAPITOLUL 10
CUR|}IREA {I SORTAREA PRODUSELOR
AGRICOLE VEGETALE
10.1. Importan]\ [i defini]ie
Produsele predate la depozite provin, in majoritatea cazurilor, direct din
lan [i con]in diferite impurit\]i (minerale, resturi organice, semin]e de buruieni [i
alte plante cultivate, sp\rturi, insecte, etc.) Prezen]a acestor corpuri str\ine in
masa de boabe exercit\ o influen]\ negativ\ asupra conserv\rii produselor,
diminueaz\ valoarea tehnico-alimentar\ [i insu[irile germinative ale semin]elor.
Unele produse con]in semin]e de buruieni toxice, care peste o anumit\
limit\ admisibil\ devin d\un\toare att in alimenta]ia omului ct [i in furajare.
Impurit\]ile minerale [i organice creaz\ dificult\]i in procesul de
prelucrare industrial\, sunt v\t\m\toare, iar in cantitate mare fac lotul
neutilizabil.
Pentru imbun\t\]irea purit\]ii produselor [i realizarea unor loturi
omogene din punct de vedere al uniformit\]ii se face cur\]irea [i sortarea masei
produselor.
Cur\]irea reprezint\ ansamblul de opera]iuni ce se efectueaz\ pentru
eliminarea impurit\]ilor din masa produselor.
Cur\]irea brut\ (precur\]irea) are loc, de obicei, concomitent cu
depozitarea produselor [i are drept scop eliminarea din lot a impurit\]ilor u[oare,
grosiere, m\runte (u[or separabile), a c\ror caracteristici difer\ fundamental de
cele ale produsului de baz\.
Cur\]irea fin\ -este lucrarea care completeaz\ precur\]irea, eliminndu52

se din masa produselor corpurile str\ine cu insu[iri asem\n\toare cu ale


produsului de baz\ (greu separabile).
Cur\]irea fin\ se efectueaz\, de obicei, dup\ depozitarea produselor,
uneori putndu-se face [i concomitent cu depozitarea.
Sortarea are drept scop separarea semin]elor culturii de baz\ pe categorii
de dimensiuni, form\ [i culoare.
Componentele care alc\tuiesc un lot de produse agricole vegetale prezint\
caracteristici diferite, astfel c\ lotul este neomogem din punct de vedere calitativ.
De aceea, pentru stabilirea tehnologiei separ\rii impurit\]ilor se analizeaz\
insu[irile fizico-mecanice att ale produsului de baz\ ct [i ale impurit\]ilor.
Cele mai importante caracteristici pe baza c\rora se realizeaz\ cur\]irea [i
sortarea loturilor de semin]e sunt:
- dimensiunile semin]elor culturii de baz\ [i ale corpurilor str\ine ;
- propriet\]ile aerodinamice ale componentelor lotului;
- forma semin]elor [i a impurit\]ilor;
- starea suprafe]ei componentelor masei de boabe;
- rezisten]a mecanic\ a semin]elor [i a impurit\]ilor;
- elasticitatea componentelor lotului.
10.2. Cur\]irea [i sortarea semin]elor pe baza dimensiunilor (cernerea
[i triorarea)
Cur\]irea [i sortarea pe baza dimensiunilor produsului de baz\ (lungimea,
l\]imea [i grosimea) este metoda cea mai simpl\, eficient\ [i cea mai
r\spndit\.
La semin]ele plantelor cultivate care apar]in aceluia[i soi, lungimea este
caracteristic\, cea mai pu]in variabil\, grosimea [i l\]imea fiind instabile [i mult
influen]ate de condi]iile de dezvoltare ale plantelor [i de maturare a semin]elor.
Separarea impurit\]ilor din masa produselor [i sortarea acestora se poate
realiza prin cernere [i triorare.
10.2.1. Cernerea reprezint\ separarea din produsul de baz\ a
impurit\]ilor in func]ie de grosimea [i l\]imea lor, cu ajutorul sitelor sau ciururilor
confec]ionate din tabl\ perforat\ sau din srm\.
Sitele sunt uneltele de cernut care au diametrul sau latura mic\ a ochiurilor
sub 1 mm, iar ciururile peste 1 mm.
Ciururile sau sitele din tabl\ perforat\ - pot avea forma ochiurilor:
rotund\, p\trat\ sau dreptunghiular\, care pot fi dispuse in form\: zig-zag,
paralel\ [i in diagonal\.
La alegerea ciururilor sau sitelor pentru cur\]ire [i sortare se ]ine seama
53

de : pozi]ia, forma, diametrul (sau latura) ochiurilor, distan]a intre ochiuri,


caracteristicile tablei perforate, dimensiunile sitei sau ciurului [i suprafa]a liber\
(neperforat\) a tablei.
Sitele [i ciururile cu ochiuri rotunde [i lunguie]e au pozi]ia ochiurilor in
zig-zag [i in paralel iar cele cu ochiuri p\trate, au orificiile dispuse in zig-zag, in
paralel sau diagonal\.
Ciururile [i sitele din ]es\tur\ de srm\ - sunt fabricate din srm\ de
o]el inoxidabil, bronz fosforos, alam\, etc., avnd forma ochiurilor in general,
p\trat\, uneori [i dreptunghiular\.
Din punct de vedere al formei, se deosebesc site plane [i cilindrice.
Pentru ob]inerea rezultatelor tehnico-economice corespunz\toare este
necesar ca la alegerea utilajelor care fac cernerea, s\ se ]in\ seama la alegerea
sitelor de : suprafa]a util\ a acestora [i de productivitatea cernerii.
Pentru a se evita infundarea sitelor, acestea se cur\]\ cu dispozitive
prev\zute cu perii, bile sau cioc\nele.
La alegerea sitelor in vederea cur\]irii produselor se analizeaz\
componentele lotului [i procentul categoriilor de impurit\]i, tinndu-se seama mai
ales, de caracteristicile semin]elor produsului de baz\ [i ale semin]elor de
buruieni.
10.2.2. Triorarea const\ in cur\]irea [i sortarea produselor
dup\ lungimea componentelor lotului, cu ajutorul trioarelor, la care organul
activ este alveola.
Dup\ modul de fabricare, alveolele pot fi frezate, [tan]ate sau turnate.
Pozi]ia alveolei poate fi dreapt\ sau inclinat\, iar forma acestora, conic\ sau
cilindric\.
Trioarele pot avea form\ de cilindru (cele mai utilizate) avnd alveolele in
partea interioar\ a cilindrului sau sunt alc\tuite din discuri (numite [i cartere), care
au alveole pe ambele p\r]i.
Exist\ [i trioare spirale, la care separarea se bazeaz\ pe diferen]a de
vitez\ de alunecare pe un plan inclinat.
Cu ajutorul cilindrului trior cu alveole cur\]irea se realizeaz\ astfel :
produsul intr\ in cilindru printr-o parte al acestuia iar in timpul rotirii triorului,
produsul se deplaseaz\ pn\ la cel\lalt cap\t.
Prin rotirea cilindrului, fiecare alveol\ ridic\ o s\mn]\ sau o
impuritate din produs pe care o deplaseaz\ pn\ la o anumit\ in\l]ime in func]ie
de lungimea componentelor intrate in alveole. Corpurile mai lungi i[i pierd
echilibrul din alveole la o in\l]ime mai mic\ [i cad inapoi in cilindru, iar cele
54

mai scurte sunt antrenate de alveole la o in\l]ime mai mare, de unde cad intr-un
jgheab [i sunt evacuate la exteriorul cilindrului. In\l]imea jgheabului colector
este reglabil\ pentru colectarea impurit\]ilor cu caracteristici diferite.
Cilindrii triori au de obicei, pe toat\ suprafa]a lor alveole de aceea[i
m\rime. Pentru o cur\]ire ct mai bun\ a impurit\]ilor cu caracteristici diferite,
trioarele func]ioneaz\ in baterie, fiind monta]i doi sau mai mul]i cilindri, fiecare
avnd alveole de alt\ m\rime [i in care produsul supus cur\]irii trece succesiv
prin c\dere liber\ (rezultate mul]umitoare se ob]in [i prin trecerea produsului prin
trior de dou\ sau de mai multe ori).
10.3. Cur\]irea [i sortarea semin]elor pe baza insu[irilor de portant\
(propriet\]ilor aerodinamice ale componentelor masei semin]elor)
Metoda se bazeaz\ pe insu[irea componentelor masei de semin]e de a fi
antrenate de un curent de aer [i transportate la anumite distan]e care variaz\ in
func]ie de: forma, dimensiunea, starea suprafe]ei componentelor masei
semin]elor, greutatea specific\ ca [i de viteza [i direc]ia curen]ilor de aer.
Pentru separarea pe baza propriet\]ilor aerodinamice a componentelor din
masa semin]elor este necesar\ cunoa[terea vitezei critice (m/s) a curentului de aer
la care o s\mn]\ sau diferite impurit\]i r\mn in suspensie (exemplu : gru
normal : 8,9-11,5 m/s ; porumb 12,5-14,0 m/s ; maz\re : 15,5-17,5 m/s ; floareasoarelui 7,3-8,4 m/s ; odos : 5,5-8,3 m/s ; pir 4,8-7,1 m/s, etc.). Viteza critic\ a
corpurilor se modific\ in func]ie de pozi]ia pe care o ia componenta respectiv\
fa]\ de direc]ia curen]ilor de aer (paralel\ sau perpendicular\).
Dup\ determinarea impurit\]ilor [i ]innd seama de viteza critic\ a
elementelor ce compun masa de semin]e [i de viteza curen]ilor de aer ce se pot
realiza la utilajele de cur\]ire, se poate stabili in ce m\sur\ unele corpuri str\ine
pot fi separate pe baza propriet\]ilor aerodinamice.
Aceast\ metod\ are aplica]ie larg\ in practic\, in special, in
opera]iunile de precur\]ire, in cadrul c\rora, cu ajutorul ventilatoarelor se
elimin\ impurit\]ile u[oare din masa de semin]e.
10.4. Cur\]irea [i sortarea semin]elor dup\ form\ - se
realizeaz\ ]inndu-se seama de coeficientul de frecare al componentelor masei
de semin]e la deplasarea acestora pe un plan inclinat.
Datorit\ vitezei mai mari de deplasare a semin]elor sferice, acestea sunt
proiectate la distan]\ mai mare comparativ cu semin]ele plate.
O aplica]ie a cur\]ii [i sort\rii in func]ie de forma componentelor o
constituie separatorul spiral la care, ins\, in afar\ de particularit\]ile de form\ a
componentelor mai influen]eaz\ [i for]a centrifug\ ,starea suprafe]ei, etc.
55

10.5.

Cur\]irea [i sortarea semin]elor dup\ starea suprafe]ei

componentelor masei de semin]e - este procedeul care se bazeaz\ pe faptul


c\ unele semin]e de buruieni au pe tegument asperit\]i cu care se pot prinde
de o ]es\tur\ din psl\ care formeaz\ un plan inclinat, iar semin]ele
netede se rostogolesc pe suprafa]a acelei psle. In acest fel se pot separa
semin]ele de neghin\, morcov s\lbatic, piciorul coco[ului.
O alt\ aplica]ie practic\ a acestei metode de cur\]ire o costituie metoda
magnetic\, aplicat\ pentru eliminarea cuscutei dintre semin]ele trifolienelor.
10.6.

Cur\]irea

semin]elor

pe

baza

rezisten]ei

mecanice

componentelor - este metoda utilizat\ pentru separarea din masa de semin]e a


impurit\]ilor minerale (bulg\ri de p\mnt sau pietricele) care au forma [i
m\rimea asem\n\toare cu cea a produsului de baz\.
Pentru separea bulg\rilor de p\mnt, lotul de semin]e se calibreaz\ in
prealabil, printr-un sistem de site, pentru a ob]ine un lot cu calibru uniform, apoi
boabele se trec printre dou\ val]uri c\ptu[ite cu cauciuc, a[ezate in paralel,
distan]a dintre ele fiind cu pu]in mai mic\ dect grosimea semin]elor, care se
rotesc in sensuri diferite unul fa]\ de cel\lalt.
In mod asem\n\tor se pot separa pietricelele prezente in produs, dar pentru
aceasta se vor folosi doi cilindri de o]el. Pentru m\rimea elasticit\]ii boabelor,
lotul se poate umecta, opera]ie ce impune uscarea ulterioar\ [i utilizarea lui
imediat\.
10.7. Cur\]irea [i sortarea semin]elor pe baza elasticit\]ii
Elasticitatea semin]elor difer\ in func]ie de specie, con]inut de umiditate,
greutate specific\, etc.
Cnd dou\ semin]e de elasticitate diferit\ cad de la aceeia[i in\l]ime pe o
plac\ metalic\ neted\ [i inclinat\, ele vor fi proiectate la distan]e diferite in
func]ie de elasticitatea lor.
Astfel, s\mn]a cu elasticitate mai mare va fi proiectat\ mai departe de
planul inclinat, iar cea cu elasticitate mai redus\ va s\ri mai aproape de planul
inclinat.
In baza acestui principiu s-a construit un utilaj numit masa reflectoare sau
ma[ina sortatoare tip Pady utilizat\, in special, la cur\]irea [i sortarea orezului
brut.
10.8. Cur\]irea [i sortarea semin]elor pe baza greut\]ii specifice
Greutatea specific\ a componentelor masei semin]elor (raportul dintre
greutate [i volum ) difer\ in func]ie de : specie, umiditatea produsului, prezen]a
corpurilor str\ine, volumul [i greutatea acestora.
56

Sortarea produselor pe baza greut\]ii specifice se poate realiza prin


urm\toarele metode:
- sortarea uscat\ intr-un curent de aer ascendent;
-

sortarea uscat\ prin centrifugare ;

sortarea uscat\ prin vibrare ;

sortarea umeda.

a). Sortarea uscat\ intr-un curent de aer ascendent - const\ in


distribuirea pe o sit\ inclinat\ oscilant\ a unui strat sub]ire de produs [i suflarea pe
sub sit\ a unui curent de aer ascendent. Datorit\ greut\]ii specifice diferite,
semin]ele grele se adun\ intr-un punct al sitei unde sunt colectate, cele u[oare se
grupeaz\ in alt punct iar cele intermediare, se colecteaz\, de asemenea, separat
(a[a sunt gravitoarele pneumatice).
b). Sortarea uscat\ prin centrifugare - metod\ bazat\ pe faptul c\, prin
centrifugare, componentele masei de semin]e cap\t\ o for]\ centrifugal\
diferit\ in func]ie de greutatea specific\. Astfel, componentele cu greutatea
specific\ mare sunt proiectate spre periferia instala]iei, unde sunt colectate intrun jgheab aflat spre margine, iar cele cu greutatea specific\ mic\ r\mn spre
centru, de unde sunt colectate in alt jgheab.
c). Sortarea uscat\ prin vibrare - se bazeaz\ pe procesul de
autosortare a componentelor masei de boabe in func]ie de greutatea lor specific\.
Cnd unele impurit\]i au forma, m\rimea [i celelalte insu[iri fizice
asem\n\toare cu a produsului de baz\, ins\ greutatea specific\ difer\, separarea
lor se poate face prin vibrarea produsului pe planuri inclinate. Se folosesc site pe
care sunt montate din loc in loc praguri transversale de diferite in\l]imi. Prin
inaintarea produsului pe sita inclinat\, semin]ele grele de la partea inferioar\ a
stratului sunt oprite de pragurile transversale [i colectate intr-un jgheab iar cele
u[oare, care se stratific\ la suprafa]\. trec peste pragurile transversale [i sunt
colectate in alt jgheab.
10.9. Cur\]irea [i sortarea semin]elor pe baza propriet\]ilor electrice
Componentele masei de semin]e posed\ o permetivitate electric\ diferit\.
Dac\ masa de semin]e se introduce intr-un cmp cu o anumit\ intensitate electric\
(aleas\ in func]ie de propriet\]ile electrice ale lotului), componentele cu
permetivitate mai ridicat\ se orienteaz\ spre cmpul electric. Acest mod de
cur\]ire se poate aplica la separarea mohorului din orez, care datorit\ aristelor se
elimin\ greu cu utilajele obi[nuite.
Utilajele fixe de cur\]ire [i sortare sunt utilizate la baze, silozuri sau sta]ii
de uscare, fiind inglobate in fluxul tehnologic al acestora. Ma[inile mobile sau
57

transportabile care sunt montate pe un postament fix sunt incluse in releele mobile
de transport [i condi]ionarea produselor, sau pot lucra independent, in afara
releelor.
Indiferent de natura corpurilor str\ine, specia produsului supus cur\]irii
[i de utilajul folosit, inainte de stabilirea tehnologiei cur\]irii [i sort\rii
produsului, este necesar\ determinarea, prin analize de laborator, a
procentului [i componentelor corpurilor str\ine, in func]ie de care se elaboreaz\
metoda de condi]ionare. Apoi, dup\ mai multe incerc\ri in condi]ii de
produc]ie, cu o cantitate mic\ de produse, se stabile[te tehnologia de cur\]ire
ce se va aplica lotului respectiv.
Analizele de laborator se fac pe probe recoltate la interval de maximum 2
ore [i in func]ie de rezultatele ob]inute, se corecteaz\ reglajul utilajelor.
10.10. Particularit\]ile elimin\rii din produse a corpurilor str\ine
greu separabile [i sortarea semin]elor dup\ m\rime.
10.10.1. Grul - poate fi impurificat cu diferite corpuri str\ine "greu
separabile", cum sunt:
semin]e de buruieni : odos, zizanie, obsig\, p\l\mid\, pir, ridiche
s\lbatic\, grul prepeli]ei, etc,;
- semin]e de alte plante cultivate : secar\, orz, ov\z, triticale, etc.;
Pentru eliminarea acestor impurit\]i din gru se folose[te selectorul sau
tararele pentru cur\]ire fin\, prin care produsul se trece de dou\ ori sau de mai
multe ori, in func]ie de rezultatele ob]inute la fiecare trecere.
La trecerea I , utilajele se echipeaz\ ca pentru o cur\]ire normal\,
eliminndu-se impurit\]ile u[or separabile, iar la trecerea a II-a, la etajul superior
cu ciururi avnd l\]imea ochiurilor de 3 mm, iar la etajul inferior, cu ochiuri cu
l\]imea de 2,25-2,50.
Pentru eliminarea impurit\]ilor din loturile de secar\ se efectueaz\ o
precur\]ire pentru inl\turarea impurit\]ilor grosiere [i a celor mici, apoi
produsul se trece prin utilaje de cernere echipate cu ciururi, la etajul superior
avnd ochiurile dreptunghiulare cu l\]imea de 2,5-2,75 mm, iar cel inferior,
site cu ochiuri de 1,75-2 mm. Cur\]irea continu\ prin trecerea produsului,
succesiv prin trioare cu alveole cu diametrul de 5 mm [i apoi, prin alveole de 8
mm in diametru.
Orzul [i orzoaica au acelea[i semin]e de buruieni greu separabile amintite
la gru. Mai frecvente sunt semin]ele de ov\z s\lbatic care se separ\ greu. Pentru
inl\turarea acestora se poate folosi cu rezultate bune sistemul de cernere de la
tararul "MIAG cu site vibratoare" sau "Bhler, completat cu sistemul de aspira]ie
58

al acestor instala]ii. La etajul superior se fixeaz\ ciururi cu ochiuri rotunde cu


diametrul de 10-12 mm, iar la cel inferior, site cu ochiuri dreptunghiulare, cu
l\]imea de 2,25-2,50 mm (in func]ie de grosimea boabelor de orz). Mai departe,
eliminarea unor buruieni greu separabile (ov\zul s\lbatic) se face prin trecerea
produsului prin canalele de absorb]ie ale utilajelor [i apoi, prin trioare cu alveole
de 8 mm in diametru.
Porumbul - poate prezenta drept impurit\]i greu separabile mai frecvente,
boabele nedezvoltate [i sp\rturile.
Boabele nedezvoltate se elimin\ prin folosirea utilajelor de cernere cu
ciururi cu ochiuri rotunde, cu diametrul de 10-12 mm la etajul superior [i de 4
mm, la etajul inferior.
Dac\ lotul con]ine o cantitate mare de sp\rturi, ce dep\[e[te limita
admis\ la livrare se continu\ cur\]irea prin trecerea produsului a doua oar\
prin utilaj, folosind ciururi tot cu orificii rotunde, cu diametrul de 8-10 mm la
etajul superior, [i de 4 mm la cel inferior.
Maz\rea dup\ precur\]ire, in vederea livr\rii pentru consumul intern
[i export se supune urm\toarelor opera]iuni : sortarea pe dimensiuni a boabelor
(calibrare), sortarea pe culori (cu ma[ini electronice) [i seprarea boabelor
g\rg\ri]ate.
a. Calibrarea se realizeaz\ pe urm\toarele dimensiuni:
- sortimentul I cu diametrul boabelor de 4-6 mm ;
- sortimentul II cu diametrul boabelor de 6-8 mm ;

- sortimentul III cu diametrul boabelor peste 8 mm.


Se folosesc ciururi cu ochiuri rotunde cu diametrul corespunz\tor
sortimentului respectiv.
b. Sortarea pe culori - se efectueaz\ cu instala]iile electronice [i urm\re[te
eliminarea din lot a boabelor de maz\re furajer\ (Pisum arvense) a celor p\tate
ca [i a boabelor de culoare sau nuan]\ diferit\ de a celor care formeaz\ lotul.
Fasolea se sorteaz\ ca [i maz\rea pe dimensiuni, form\, culoare.
Pentru calibrare se folosesc la etajul superior ciururi cu ochiuri rotunde cu
un diametru de 7-10 mm, iar la cel inferior, ciururi cu ochiuri dreptunghiulare de
4-5 mm l\]ime, in func]ie de dimensiunile semin]elor (soi).
Sortarea pe culori a fasolei se ob]ine tot cu ma[inile electronice ca [i la
maz\re sau manual.
Floarea-soarelui poate fi condi]ionat\ prin trecerea produsului prin
selector echipat la etajul superior cu site cu ochiuri dreptunghiulare avnd l\]imea
de 6-8 mm iar la cel inferior de 1,5-2 mm, sau se poate trece printr-un tarar de
59

precur\]ire, cu ochiuri dreptunghiulare, cu l\]imea de 8-12 mm la etajul


superior [i de 1,8-2,5 mm la cel inferior [i apoi printr-un separator de cur\]ire
fin\.
Intreb\ri:
1. Cur\]irea [i sortarea semin]elor pe baza dimensiunilor (cernerea
[i triorarea) ?
2. Cur\]irea [i sortarea semin]elor pe baza greut\]ii specifce ?

CAPITOLUL 11
METODE DE CONSERVARE A PRODUSELOR
AGRICOLE VEGETALE
11.1. Conservarea produselor in stare uscat\ (prin uscare)
Conservarea produselor in stare uscat\ este metoda cu cea mai larg\
aplicabilitate pentru p\strarea produselor timp indelungat. Majoritatea cantit\]ilor
ce se recolteaz\ vara ajung in depozite suficient de uscate pentru p\strare.
Probleme mai mari ridic\ produsele recoltate toamna (porumbul, orezul,
soia, floarea-soarelui).
Preg\tirea produselor in vederea conserv\rii in stare uscat\ incepe din
momentul recolt\rii, prin : recoltarea separat\ a produselor cu insu[iri calitative
omogene, protejarea produselor in timpul transportului impotriva precipita]iilor,
cur\]irea semin]elor concomitent cu recoltarea pentru eliminarea semin]elor de
buruieni (care au un con]inut ridicat de umiditate), depozitarea produselor in strat
sub]ire [i la temperaturi sc\zute, uscarea natural\ [i artifical\.
Uscarea natural\ (la soare) pn\ sub limita critic\ de umiditate gr\be[te
procesul de postmaturizare a semin]elor, iar ac]iunea razelor solare are rol
sterilizant, distrugnd pn\ la 40 % din microorganismele de pe semin]e, m\rind
rezisten]a la p\strarea acestora. {i prin uscarea artificial\ se distrug o parte dintre
microorganisme (in special mucegaiurile), ins\ ca [i la uscarea natural\, nu
realizeaz\ o sterilizare total\ a produselor. De aceea, in procesul de conservare in
stare uscat\ se va evita m\rirea umidit\]ii semin]elor prin influen]a umidit\]ii
atmosferice (mai ales in zona in care aceasta se men]ine ridicat\). Cele mai bune
rezultate se ob]in prin depozitarea produselor in celulele silozurilor care izoleaz\
produsele de ac]iunea umidit\]ii atmosferice.
Eliminarea apei in exces din masa de semin]e se ob]ine, in general, prin
uscarea artificial\ a produselor, prin introducerea in masa produsului umed a
agentului de uscare (mediu gazos cald care prin contact direct sau indirect preia
umiditatea din produsele umede).
60

Agentul de uscare poate fi : aerul cald (agent indirect) sau gazele fierbin]i
rezultate din arderea combustibilului amestecate cu aerul atmosferic (agent
direct). Pentru dirijarea corect\ a usc\rii produselor, trebuie cunoscute
propriet\]ile agentului de uscare caracteristicele umidit\]ii [i temperaturii
aerului ce constituie agentul de uscare ca [i interdependen]a dintre umiditatea
[i temperatura aerului [i ale produsului.
Procedeele de uscare cele mai utilizate la noi in ]ar\ sunt:
- uscarea prin contact cu suprafe]e inc\lzite ;
-

uscarea cu aer cald ;

uscarea cu gaze de combustie in amestec cu aerul atmosferic ;

uscarea in vid par]ial;

uscarea prin combinarea a 2 sau mai multor metode.

11.1.1. Uscarea produselor prin contact cu suprafe]e inc\lzite


folose[te ca agent de uscare (indirect) apa cald\ sau gazele arse sau aerul
cald care inc\lzesc conductele, sau radiatoarele (metalice, din c\r\mid\, etc.),
iar boabele, venind in contact cu partea exterioar\ a conductelor, se inc\lzesc
prin radia]ie, apa din semin]e evaporndu-se in mediul inconjur\tor.
Ca aplica]ie a usc\rii produselor prin aceast\ metod\ este sectorul de
transpira]ie sau preinc\lzire din cadrul coloanei de uscare tip MIAG sau SIMON
model DM.
Uscarea prin preinc\lzire [i transpira]ie este metoda cea mai eficient\,
asigurnd produselor insu[iri superioare tehnologice, alimentare ct [i seminale [i
prevenindu-se fenomenul de "c\lire" a semin]elor, care se produce deseori cnd
uscarea se efectueaz\ cu agent direct (gaze de combustie in amestec cu aer
atmosferic). "C\lirea" const\ in uscarea instantanee a inveli[ului bobului, sudarea
porilor vaselor capilare, impedicnd difuzarea vaporilor spre exterior, ace[tia
formnd o suprapresiune in miezul bobului ce produce fisurarea [i spargerea
acestuia. Metoda men]ine [i chiar imbun\t\]e[te insu[irile fizice [i biochimice
ale semin]elor, asigur\ un randament ridicat [i este economic\ (este aplicat\
la usc\torul tip MIAG).
11.1.2. Uscarea cu aer cald const\ in inc\lzirea aerului cu ajutorul
unor radiatoare cu suprafa]\ mare de contact [i introducerea acestuia sub
presiune in masa de boabe. Aerul rece absorbit de un ventilator este trecut prin
radiatoare, apoi este dirijat in masa de boabe unde cedeaz\ c\ldura.
Sub influen]a agentului termic (aerul cald) apa liber\ din semin]e se
transform\ in vapori [i ia na[tere termodifuziunea interioar\, adic\ are loc
migrarea umidit\]ii interioare a boabelor in direc]ia curen]ilor de aer (spre
61

exteriorul boabelor). Pe de alt\ parte, aerul cald in mi[care are [i rolul de agent de
vehiculare, deoarece vaporii de ap\ din spa]iile intergranulare ct [i umiditatea
pelicular\ sunt transportate de ace[ti curen]i de aer cald [i elimina]i in atmosfer\.
Se va avea in vedere sincronizarea dintre temperatura aerului, viteza de
deplasare a curen]ilor de aer cald [i curgerea masei de semin]e, fiind necesar\ un
echilibru intre cantitatea de vapori care migreaz\ din boabe spre spa]iile
intergranulare, pe de o parte [i evacuarea in exterior a umidit\]ii din spa]iile
intergranualre, pe de alt\ parte.
11.1.3. Uscarea cu gaze de combustie in amestec cu aerul atmosferic este in prezent cea mai r\spndit\ metod\ de uscare in ]ara noastr\.
Principiul const\ in amestecarea cu aer atmosferic a gazelor calde rezultate
din arderea combustibilului [i injectarea acestui amestec direct in masa de
boabe supus\ usc\rii. Drept combustibil se pot folosi: c\rbuni, lemne,
motorin\, gaze naturale, etc.
La folosirea gazelor arse in amestec cu aerul, uneori uscarea este
neuniform\, deoarece curen]ii de aer nu sunt distribui]i omogen in intreaga mas\
de produse, iar in cazul unei temperaturi ridicate a agentului de uscare, la
contactul acestuia cu produsul exist\ un pericol mai mare al c\lirii tegumentului,
proces ce duce la diminuarea insu[irilor fizice [i biochimice ale boabelor. De
asemenea, datorit\ folosirii directe a gazelor de combustie, exist\ pericolul mai
accentuat dect la celelalte metode, de producere a incendiilor.
Cu toate dezavantajele amintite, metoda usc\rii cu gaze de combustie in
amestec cu aerul atmosferic este mult folosit\ in sectorul valorific\rii produselor
datorit\ productivit\]ii ridicate a usc\toarelor.
11.1.4. Uscarea in vid par]ial se bazeaz\ pe mic[orarea presiunii aerului
din spa]iile intergranulare, fapt ce determin\ evaporarea apei din boabe la
temperaturi mai sc\zute. Temperatura de uscare este produs\ intr-un generator
termic ce inc\lze[te apa care circul\ prin elemen]i de font\ [i de unde este
dirijat\ spre radiatoarele care se afl\ in camera de vid. Aici, produsele
trec peste suprafe]ele radiatoarelor inc\lzite, crendu-se astfel condi]ii
favorabile pentru migrarea umidit\]ii din interiorul boabelor spre exteriorul lor.
Uscarea in vid se realizeaz\ cu un consum redus de combustibil, cu o
economie de cca 30 % din cel folosit frecvent la uscarea cu gaze arse in amestec
cu aerul.
11.1.5. Influen]a procesului de uscare asupra insu[irilor calitative ale
produselor agricole vegetale.
Uscarea poate influen]a att pozitiv ct [i negativ calitatea produselor.
62

Uscarea brusc\ la temperaturi prea ridicate a produselor cu umiditate foarte mare,


provoac\ uscarea instantanee a inveli[ului bobului, sudarea porilor de la suprafa]a
acestuia (a vaselor capilare), impiedicnd difuzarea spre exterior a apei din bob.
Prin acumularea vaporilor in vasele capilare [i formarea unei suprapresiuni in
interiorul semin]elor se produce fisurarea [i spargerea acestora (c\lirea boabelor),
iar la unele produse (maz\re, fasole, etc.) semin]ele se decojesc [i se desfac in
cotiledoane.
La semin]ele destinate ins\mn]\rii [i la cele destinate fabric\rii berii,
uscarea nera]ional\ diminueaz\ sau determin\ pierderea in totalitate a a capacit\]ii
germinative.
Cnd masa de semin]e este inc\lzit\ la temperaturi prea mari (peste 6070C, in func]ie de natura produsului) componentele chimice sufer\ transform\ri
ce determin\ diminuarea insu[irilor calitative ale semin]elor.
Astfel, amidonul din cereale, inc\lzit in solu]ie apoas\ la peste 70C se
umfl\ [i crap\, la 100-110C se deshidrateaz\, iar la 120-140C amidonul se
transform\ in dextrin\.
Substan]ele proteice i[i modific\ insu[irile (pozitiv sau negativ) in func]ie
de modul in care este condus procesul de uscare. Denaturarea proteinelor incepe la
temperaturi variabile intre 50-65C, in func]ie de caracteristicile acestora.
Gr\simile - din semin]ele plantelor oleaginoase, inc\lzite la temperaturi
prea ridicate se pot descompune par]ial, m\rindu-[i indicele de aciditate, care
trebuie s\ nu dep\[easc\ valoarea 2.
Vitaminele A [i B - din boabele de cereale (gru, secar\, orz, ov\z) pot fi
inc\lzite pn\ la temperaturi de 100-120C, f\r\ urm\ri semnificative. In
schimb, vitamina C din boabele de maz\re proasp\t recoltate incepe s\ fie
distrus\ la temperaturi de cca 50C.
11.1.6. Elementele care influen]eaz\ procesul de uscare sunt : specia
produsului, compozi]ia chimic\ a acestuia, temperatura agentului de uscare [i a
produsului, timpul de sta]ionare a produsului in usc\tor, limita admisibil\ de
reducere (extrac]ie) a umidit\]ii la o trecere a produsului prin instala]ia de uscare,
umiditatea produsului la intrarea in usc\tor, modul de ac]ionare a gazelor de
combustie (direct sau indirect), productivitatea istala]iei, stadiul de postmaturizare
a semin]elor, destina]ia produsului, num\rul zonelor de uscare.
La intrarea in usc\tor a semin]elor cu un con]inut ridicat de umiditate,
temperatura trebuie s\ fie moderat\, iar pe m\sur\ ce produsul inainteaz\ in
usc\tor [i cedeaz\ din umiditate se poate m\ri temperatura de uscare [i
a produsului. Cele mai bune rezultate se ob]in prin uscarea in trepte de
63

temperatur\, aceasta crescnd progresiv de la o zon\ de uscare la alta sau prin


trecerea produsului prin instala]ii de mai multe ori.
11.1.7. Particularit\]ile usc\rii produselor destinate consumului
alimentar, furajer [i industrializ\rii
A. Uscarea cerealelor
Condi]iile pentru uscarea cerealelor difer\ de la o specie la alta, pentru
fiecare tip de produs fiind necesare un anumit regim termic [i o anumit\ limit\ de
extrac]ie a umidit\]ii la o trecere a boabelor prin usc\tor. Chiar la aceea[i specie,
regimul de uscare se regleaz\ in func]ie de calitatea [i destina]ia produsului (tab.
11.1.7.1).
Tabelul 11.1.7.1.
A. Uscarea cerealelor.
Specia

Temperatura maxim\ (C)

Umidit.
produsului (%)

agent de uscare

produs

peste 18 (cupostma- I trecere-50 II trecereturizarea


70
sub 18 (cupostma60-80 in func.de
turizarea termiant\)
indicele glutenic

Gru

Secar\

40
45

85

50

18-21
sub 18

100
110

55
60

50

40

90 105 115

40-55

peste 21

Orzorzoaic\
pt.bere
Orzov\z pt. peste 21 18-21 sub 18
furaj

Extrac]ia maxim\ 11 %
instala]ie cu:
1 treapt\
2 trepte

ov\z
ov\z
orz 60
50
5

Orez

sub 18 peste 18

65
55

38 35

Porumb

sub 22 peste 22

90 80

60 50

orz ov\z
4
6

orz
5

2 (nu se usuc\ sub 15 %)


6

B. Uscarea semin]elor de leguminoase pentru boabe


Specia

Umid.prod

Fasole
Maz\re
Soia

treapta I

peste 18 sub
40
18
45
peste 18
50
sub 18
60
peste 20 16-20 50 55 60
sub 16

treapta II

instala]ii
cuo
treapt\

produs

45 55

25 35

60
70
65 70
75

50
65

30
40

50 60 70

28 32 35

Extrac]ie maximi\
1 treapt\

2 trepte
3

C. Uscarea semin]elor de plante oleaginoase

Specia
Fl.
soarelui
In

Umid prod.
pn\ la 15
15-20
peste 20
pn\ la 15
15-20
peste 20

treapta I

60
50
45

treapta II
90
83
75
70
60
55
64

instala]ii cuo
treapt\

65
55
50

Produs
55
40
45
40
35
30

Extrac]ia maxim\ %
1 treapt\

2 trepte
5
5

B. Uscarea semin]elor de leguminoase pentru semin]e (tot tabelul


11.1.7.1.). se desf\[oar\ la un regim termic moderat, iar extrac]iile maxime de
umiditate

trebuie s\ fie reduse. Uscarea for]at\ la temperaturi ridicate (cu

extrac]ii mari) la aceste semin]e determin\ "c\lirea semin]elor" datorit\


neconcordan]ei intre uscarea tegumentului (care se usuc\ brusc, se contract\
[i devine impermeabil) [i a miezului ca [i a diferen]ei de volum dintre cele
dou\ p\r]i. Astfel se produce ruperea inveli[ului [i desfacerea semin]elor in
dou\ jum\t\]i (cotiledonale). Fenomenul este foarte pronun]at la fasole [i mai
redus la maz\re [i soia.
C. Uscarea semin]elor de plante oleaginoase
a. Floarea-soarelui ridic\ unele probleme la uscarea artifical\. Astfel,
in timpul usc\rii se pot degaja substan]e pirofore care impreun\ cu procentul
mare de coji (care ard cu u[urin]\) [i con]inutul mare de ulei al miezului pot
determina aprinderea semin]elor, producnd accidente [i mari pagube. De
aceea, pentru uscarea semin]elor de floarea-soarelui, sunt de preferat
instala]iile de uscare cu agent indirect ; in cazul folosirii instala]iilor de uscare
cu agent direct, acestea trebuie supuse unor adapt\ri pentru uscarea
semin]elor de floarea-soarelui (montarea unor dispozitive pentru prevenirea
incendiilor, exploziilor, etc).
b. Inul Uscarea semin]elor de in se realizeaz\ cu rezultate bune
folosind instala]iile cu agent indirect (cu vid sau tip MIAG original) cu unele
m\suri pentru prevenirea curgerii semin]elor in exterior prin orificiile sau
cr\p\turile pere]ilor laterali [i pentru reducerea intensit\]ii curen]ilor de aer
pn\ la limita la care s\ evite evacuarea in atmosfer\ a semin]elor.
11.2.

Conservarea produselor la temperaturi sc\zute - se

aplic\ loturilor cu umiditate ridicat\, pn\ cnd le vine rndul la uscare,


sau pentru p\strarea in condi]ii corespunz\toare a produselor care, potrivit
normativelor tehnice se pot livra cu un con]inut de umiditate peste umiditatea
critica.
Scopul conserv\rii produselor prin r\cire : prevenirea autoinc\lzirii [i
incingerii semin]elor ce au un con]inut ridicat de umiditate, reducerea activit\]ii
vitale a produselor, prevenirea dezvolt\rii microflorei, acarienilor [i insectelor.
Conservarea produselor la temperaturi sc\zute se realizeaz\ prin
expunerea acestora la ac]iunea aerului atmosferic, prin folosirea agregatelor
frigorifice (in anotimpul cald).
In func]ie de umiditatea semin]elor (16-22 %) difer\ [i temperatura de
conservare care variaz\ intre maximum 12,8-1,7C (la con]inutul mai mare de ap\
65

corespunde temperatura mai sc\zut\).


Procesul de r\cire a produselor creaz\ condi]ii favorabile de p\strare
pn\ la o anumit\ limit\ minim\ a temperaturii [i nu trebuie confundat cu cel
de congelare, mult practicat in industria alimentar\, dar contraindicat semin]elor.
Acest procedeu este mult utilizat pentru conservarea porumbului boabe [i
a florii-soarelui recep]ionate cu umiditate excesiv\, deoarece cheltuielile de
conservare prin r\cire pn\ la vine rndul la uscare sunt mai reduse dect alte
metode de conservare.
R\cirea produselor cu ajutorul instala]iilor frigorifice se aplic\ att pentru
produsele recoltate vara care p\streaz\ temperatura ridicat\ de la inmagazinare
(ce uneori dep\[e[te 30C) ct [i pentru cele ie[ite din usc\tor, deoarece in
sectorul de r\cirea utilajului de uscare, mai ales vara, nu se realizeaz\ o
temperatur\ mai sc\zut\ dect cu 5-10 C fa]\ de temperatura mediului.
Metoda se poate utiliza att in depozitele desf\[urate pe orizontal\
(magazii, [oproane) ct [i in cele pe vertical\ (silozuri) dac\ exist\ un sistem de
distribuire a aerului.
11.3. Conservarea produselor prin deshidrorefrigerare - const\ in
introducerea in masa produselor a aerului atmosferic r\cit in mod brusc pentru a-i
reduce con]inutul de umiditate [i apoi inc\lzit pentru a-i m\ri capacitatea acestuia
de a absorbi apa din masa produsului.
In vederea usc\rii produselor prin deshidrorefrigerare este necesar un
refrigerator puternic prin care trec curen]i de aer [i in care se condenseaz\ o parte
din vaporii de ap\ din aer. De asemenea, este necesar ca, in sezonul rece s\ se
asigure o surs\ de c\ldur\ pentru inc\lzirea curen]ilor de aer reci ie[i]i din
refrigerator, care intr\ apoi in masa de boabe.
Procedeul de uscare a produselor prin deshidrorefrigerare poate concura cu
succes metodele clasice de uscare folosite pe scar\ larg\.
11.4. Conservarea produselor prin aerare natural\ [i activ\ - const\ in
schimbarea periodic\ a aerului din spa]iul intergranular al masei de semin]e, f\r\
a fi necesar\ mi[carea lor.
Obiectivele aer\rii produselor sunt:
- reducerea

temperaturii

masei

de

boabe

[i

prevenirea

autoinc\lzirii produselor;
- reducerea proceselor biochimice [i activit\]ii vitale din masa semin]elor ;
- prevenirea dezvolt\rii d\un\torilor ;
- m\rirea spa]iului de inmagazinare (prin depozitarea produselor in straturi
mai inalte);
66

- reducerea, in oarecare m\sur\, a con]inutului de umiditate ;


- lichidarea proceselor de incingere a produselor ;
- diminuarea pierderilor de substan]\ uscat\ a produselor ;
- reducerea necesarului de bra]e de munc\ pentru lop\tare.
Principala condi]ie la aerarea masei de boabe este efectuarea acestei
lucr\ri in condi]ii atmosferice favorabile, astfel inct prin insuflarea aerului in
masa produsului s\ se realizaze reimprosp\tarea aerului din spa]iul intergranular,
cu r\cirea produselor, f\r\ a absorbi umiditatea din atmosfer\.
In timpul aer\rii active, intre produse [i aer are loc un schimb permanent
de umiditate pn\ la stabilirea echilibrului higroscopic.
11.4.1. Aerarea natural\ - se realizeaz\ cu ajutorul curen]ilor naturali
de aer care se produc in depozit. Aceasta se efectueaz\ pe vreme r\coroas\ [i
uscat\,

prin

deschiderea

u[ilor

[i

ferestrelor

din

depozite.

Pentru

intensificarea aer\rii naturale se amplaseaz\ in produse, dispozitive care


dirijeaz\ curen]ii de aer prin masa de boabe.
In lipsa acestora, pentru o eficacitate mai mare a aer\rii naturale la
suprafa]a masei de boabe se fac [an]uri (rigole) orientate paralel cu circula]ia
curen]ilor de aer din depozite. Periodic, acestea se astup\ [i se refac pn\ cnd
produsele se r\cesc.
11.4.2. Aerarea activ\ - se ob]ine prin introducerea im masa produselor a
curen]ilor de aer sub presiune cu ajutorul instala]iilor formate din ventilatoare care
sunt in leg\tur\ cu conductele [i distribuitoarele prin care aerul este introdus in
masa de boabe.
Cantitatea de aer necesar\ pentru evitarea condens\rii vaporilor pe semin]e
variaz\ in func]ie de con]inutul in umiditate al acestora, fiind cu att mai mare cu
ct umiditatea este mai ridicat\ (la valori ale umidit\]ii cuprinse intre 16-26 %
corespund debite - minime de 30-160 m3/or\/ton\). La ie[irea aerului din produse,
umiditatea relativ\ nu trebuie s\ dep\[easc\ 80 %, astfel se evit\ condensarea
vaporilor de ap\ in masa de boabe. Valorile indicate sunt valabile pentru aerarea
efectuat\ cu instala]iile cu canale sub sau peste pardoseal\.
In\l]imea optim\ de depozitare a produsulor pentru o aerare eficient\
este in func]ie de umiditatea acestora [i de tipul depozitului. Astfel, la valori de
16-23 % umiditatea produsului corespund valori cuprinse intre 5-1,5 m in\l]imea
de depozitare in depozite cu canale sub pardoseal\, iar la valori de 16-21 %
umiditate corespunde in\l]imea de depozitare de 3,5 - 1,5 m, in magazii cu
conducte peste pardoseal\ (la valori minime ale umidit\]ii corespund valorile
maxime ale in\l]imii de depozitare).
67

Aceste limite au fost stabilite pentru aerarea produselor grele : gru,


porumb, maz\re, soia, fasole, cu electroventilatorul Aerator A-12 cuplat la
canalele de aerare sub pardoseala magaziei, sau la conductele de aerare montate
peste pardoseal\.
In cazul depozit\rii produselor in celulele silozurilor, instala]iile de aerare
au fost astfel construite inct s\ asigure aerarea in condi]ii bune a celulelor pline
cu produse. Dac\ celulele nu sunt pline, la instala]iile cu aerare total\ se va reduce
corespunz\tor cantitatea de aer iar la cele cu aerare frac]ionat\ se face aerarea
pn\ la in\l]imea la care produsele sunt depozitate in celul\.
Durata aer\rii active ]ine seama de : debitul de aer (m3/or\/ton\ produs),
care difer\ [i in func]ie de in\l]imea de depozitare a produsului, debitul
electroventilatorului, greutatea hectolitric\ a produselor, ca [i de diferen]a(in
grade Celsius) intre temperatura aerului atmosferic [i a produsului supus aer\rii.
Pentru ob]inerea rezultatelor optime [i economice, aerarea trebuie s\ se
efectueze in anotimpurile reci iar in perioadele c\lduroase, ventilarea se face in
timpul nop]ii, cnd temperatura este mai sc\zut\.
Rezultate bune in aerarea activ\ se ob]in cnd temperatura atmosferic\
este cu peste 5C mai redus\ dect cea a produsului iar umiditatea relativ\ a
aerului este sc\zut\ (sub 75 %).
Cnd se urm\re[te conservarea produselor in stare rece pn\ la livrare,
prim\vara nu se mai procedeaz\ la aerare, in acest caz fiind ins\ necesar un
control periodic sistematic al st\rii de conservare.
In cazul unor cantit\]i mici de semin]e depozitate in magazii f\r\
instala]ie de aerare activ\, aerisirea produsului se realizeaz\ prin lop\tare sau
prin trecerea intregii cantit\]i de semin]e prin ventilatoare.
11.5. Autoconservarea produselor (conservarea anaerob\) - se aplic\
in depozite ermetic inchise prin acumularea bioxidului de carbon rezultat din
respira]ie [i limitarea propor]iei de oxigen din spa]iul intergranular, pn\ la
dispari]ia complet\ a acestuia.
Inlocuirea oxigenului din masa produsului cu bioxid de carbon diminueaz\
foarte mult respira]ia semin]elor, a insectelor, microorganismelor aerobe,
mic[orndu-se [i cantitatea de c\ldur\ eliberat\.
Cnd in masa semin]elor concentra]ia de bioxid de carbon ajunge la 12-14
%, respira]ia aerob\ nu mai este posibil\ [i se trece la respira]ia anaerob\ a
semin]elor.
Conservarea anaerob\ prezint\ urm\toarele avantaje:
- stnjene[te sau chiar stopeaz\ dezvoltarea microorganismelor aerobe:
68

- impiedic\ dezvoltarea d\un\torilor animali;


- cantitatea de c\ldur\ degajat\ este mult mai redus\ dect la
respira]ia aerob\;
- pierderile de substan]\ uscat\ sunt mai mici.
Dezavantajele :
- prin respira]ia anaerob\ a produselor umede rezult\ produ[i de
fermenta]ie ca :alcool etilic, acid acetic, etc. care depreciaz\ produsul;
- materialul semincer p\strat in condi]ii anaerobe i[i reduce sau i[i pierde
in totalitate insu[irile germinative.
Pentru realizarea conserv\rii anaerobe spa]iile trebuie s\ indeplineasc\
urm\toarele condi]ii:
- construc]ia s\ fie din metal (tabl\ de o]el), imbin\rile s\ fie efectuate
prin sudur\ sau alte metode care s\ asigure etan[eitatea;
- gurile de vizitare, cele pentru umplere sau golirea celulelor trebuie
prev\zute cu dispozitive pentru inchiderea etan[\ ;
- desc\rcarea celulelor este indicat s\ se realizeze pe la partea superioar\
a celulei, prin sorburi pneumatice aspiratoare cu ajutorul c\rora se realizeaz\ [i
o rarefiere a aerului din spa]iul liber al celulei, in cazul in care golirea acesteia nu
s-a f\cut complet;
- la inc\rcare, celulele trebuie umplute complet cu produse.
11.6. Conservarea chimic\ a produselor agricole vegetale - const\ in
introducerea in masa de semin]e a unor substan]e chimice sterilizante care
impiedic\ dezvoltarea microorganismelor,

insectelor [i acarienilor [i

inhib\ activitatea vital\ a produselor. Cu ajutorul substan]elor chimice se pot


p\stra unele produse umede pn\ la uscarea acestora.
Drept conservan]i chimici se pot folosi : dicloretanul, metabisulfitul,
thiourea, granoranul, TMTD [i acidul propionic.
Produsele pe baz\ de acid propionic sunt: "Pionicorn" (produs englezesc)
[i "Luprosil" (nem]esc), utilizate in propor]ie de 0,5-2,1 % din greutatea
produsului, ce opresc dezvoltarea microorganismelor, inc\lzirea [i deprecierea
boabelor umede [i nu sunt toxice. Acidul propionic s-a folosit cu bune rezultate [i
in conservarea orzului furajer cu 24-26 % umiditate ; soia cu 27 % umiditate,
tratat\ cu 0,75 % acid propionic s-a p\strat timp de 10 s\pt\mni f\r\ a se
inc\lzi [i f\r\ a-[i modifica compozi]ia chimic\ (STEVENSON Alexander,
1972).
In locul acidului propionic s-ar putea folosi [i al]i acizi (formic, acetic), cu
o eficien]\ similar\. Acidul formic este ins\ mai volatil [i are un miros mai
69

in]ep\tor dect acidul propionic, de aceea va trebui s\ fie diluat, pentru a se


mic[ora riscurile utiliz\rii lui in conservarea produselor.
11.7. Conservarea produselor prin iradiere - este inc\ in curs de
experimentare, cele mai bune efecte sterilizante cu raze gamma. Doza de radia]ii
se stabile[te in func]ie de umiditatea produsului [i de pragul pn\ la care,
produsele tratate pot fi utilizate in alimenta]ie. Pentru iradiere cu raze gamma se
folose[te cobaltul. S-a remarcat rezisten]a ridicat\ a mucegaiurilor, pentru
distrugerea c\rora fiind necesare doze mari.
11.8. Particularit\]ile conserv\rii produselor agricole vegetale.
In cadrul metodelor de p\strare a produselor, mai frecvent practicate (in
stare uscat\, la temperaturi sc\zute sau prin aerare activ\) factorii principali care
trebuie regla]i pentru o conservare corespunz\toare sunt : umiditatea [i
temperatura in care exist\ o strns\ interdependen]\.
11.8.1. Conservarea cerealelor - se diferen]iaz\ in func]ie de :
particularit\]ile morfologice ale boabelor, destina]ia produselor, forma de
p\strare (la porumb, [tiule]i sau boabe), anotimpul recolt\rii, temperatura
atmosferic\ din timpul p\str\rii, stadiul de postmaturizare al semin]elor, etc.
a.Grul, secara [i triticale se recolteaz\ in timpul verii, temperatura
produselor la depozitare fiind de cele mai multe ori in jur de 30C (uneori
dep\[e[te 35C).
Produsele foarte uscate (cu umiditatea sub 14 %) [i potmaturizarea
incheiat\ nu ridic\ probleme deosebite pentru conservare chiar dac\
temperatura lor este ridicat\.
Probleme mai mari, la conservarea acestor produse apar atunci cnd pe
lng\ temperatura foarte ridicat\ acumulat\ in lan, ele au [i un con]inut ridicat de
umiditate. La aceste produse se procedeaz\ la reducerea umidit\]ii sau
temperaturii pn\ la nivelul care asigur\ condi]ii optime de conservare.
De obicei, astfel de produse se supun in primul rnd, precur\]irii pentru
eliminarea semin]elor de buruieni verzi, apoi se practic\ uscarea natural\ (la
soare) sau artificial\ pentru reducerea umidit\]ii, iar pn\ la uscare conservarea
se realizeaz\ prin aerare activ\.
b. Orzul [i orzoaica, se conserv\, in linii mari, ca [i grul, secara [i
triticale, cu unele precau]ii.
Astfel, se va evita traumatizarea acestora im timpul manipul\rii mecanice,
cur\]irii [i sort\rii produselor ; pentru uscare se va folosi un regim termic
moderat ; se vor aplica toate m\surile preventive impotriva autoinc\lzirii,
asfixierii, muceg\irii sau infest\rii semin]elor.
70

In anotimpul rece, este de dorit, ca temperatura orzului sa nu fie redus\


sub limita de viabilitate a semin]elor (2-6C fiind temperaturi favorabile
conserv\rii corespunz\toare a orzului [i orzoaicei in timpul iernii).
c) Ov\zul, mai ales, cel proasp\t recoltat este mai sensibil la p\strare
dect grul, secara, orzul, deoarece con]ine in amestec, in procent destul de
ridicat, boabe incomplet maturate, ce au un con]inut mai ridicat de umiditate.
Pentru a m\ri rezisten]a ov\zului la p\strare, se impune cur\]irea,
sortarea semin]elor pentru eliminarea impurit\]ilor [i separarea boabelor
nematurizate, nedezvoltate.
d) Orezul este cereala care se p\streaz\ cel mai greu. La
temperatura aerului de 20-25C orezul se p\streaz\ bine dac\ are umiditatea de
14-15 % ; dac\ temperatura este mai ridicat\, umiditatea boabelor trebuie s\
scad\. In conservarea [i p\strarea orezului apar dificult\]i datorit\ umidit\]ii
destul de ridicate (15-15,5 %) cerute la livrare pentru ob]inerea unui randament
mare de orez finit [i evitarea spargerii in procesul decortic\rii. In schimb,
umiditatea de min. 15 % care constituie limita de livrare a orezului creaz\
uneori probleme in procesul de conservare (fenomenul de incingere,
depreciere) dac\ nu se intreprind m\suri urgente de reducerea temperaturii.
e). Porumbul - are particularit\]i specifice in procesul de conservare [i
p\strare, in func]ie de forma de depozitare (boabe sau [tiule]i).
Porumbul sub form\ de boabe se conserv\ cu dificultate (este u[or expus
proceselor de autoinc\lzire, muceg\ire, p\tare, incingere).
Conservarea porumbului boabe se practic\ in general, in stare uscat\,
loturile cu peste 15-16 % umiditate se trec prin instala]iile de uscare, iar pn\ la
uscare, se p\streaz\ prin aerare activ\.
P\strarea porumbului sub form\ de [tiule]i este influen]at\ in mare
m\sur\ de prezen]a rahisului care pe de o parte, m\re[te porozitatea lotului (care
este de 50-55 %) [i favorizeaz\ aerisirea, iar pe de alt\ parte, dup\ recoltare,
rahisul con]ine o cantitate mai mare de ap\ dect boabele, este mai higroscopic,
fiind mai u[or atacat de mucegai.
Reducerea umidit\]ii [tiule]ilor de porumb se realizeaz\ prin aerare
natural\ (porumbul boabe se usuc\ prin uscarea artificial\). Depozitarea
[tiule]ilor de porumb se face in p\tule de 1,6-2 m l\]ime, orientate paralel cu
direc]ia vntului dominant. Depozitele mai late trebuie s\ fie dotate cu
instala]ii de ventilare mecanic\.
11.8.2. Conservarea leguminoaselor pentru semin]e (maz\re, fasole, soia,
etc.) se caracterizeaz\ prin urm\toarele particularit\]i:
71

- con]inutul ridicat in protein\ ce m\re[te higroscopicitatea semin]elor [i


reduce mult rezisten]a semin]elor la p\strare;
- maturarea e[alonat\, neuniform\ a semin]elor (cele nemature se
conserv\ mai greu);
- in timpul manipul\rii mecanice (treierat), transport, cur\]ire) o parte din
semin]e se decojesc [i se desfac in cotiledonae sau in frac]iuni mai mici care sunt
mai u[or expuse degrad\rii;
- la p\strarea indelungat\ semin]ele i[i schimb\ culoarea [i se depreciaz\;
- soia con]ine un procent ridicat de gr\simi de aceea se conserv\ [i se
p\streaz\ mai greu.
a). Maz\rea prezint\ toate particularit\]ile ce influen]eaz\ p\strarea
semin]elor amintit la capitolul 11.8.2.
Prima opera]ie care se efectueaz\ dup\ recoltare este separarea semin]elor
nematurate, cele mici care se usuc\ [i se valorific\, ca maz\re furajer\.
La p\strare indelungat\ chiar in condi]ii optime maz\rea cap\t\ o
culoare mai inchis\, gust am\rui, de aceea nu este indicat\ p\strarea ei mai mult
de un an.
La temperatura de 35C in atmosfer\ (la recoltare) maz\rea se poate
p\stra cu maximum 13,5 % umiditate.
b). Fasolea prezint\, in general, acelea[i particularit\]i de conservare ca [i
maz\rea. Fasolea cu un con]inut mare de umiditate p\strat\ la temperatur\
ridicat\ se autoinc\lze[te, se p\teaz\ iar dac\ ajunge la incingere, eman\ un
miros greoi. Umiditatea critic\ de conservare a fasolei, imediat dup\ recoltare,
este 14 %.
c). Soia - se recolteaz\ toamna, cu un con]inut mai ridicat de umiditate,
care determin\ dificult\]i la p\strare. La acestea se ag\ug\ [i cele datorate
con]inutului ridicat de protein\ (36-44 %) [i gr\simi (18-25 %). De aceea, in
condi]ii de temperatur\ atmosferic\ normal\, depozitarea soiei imediat dup\
recoltare, se va face cu maximum 12,5 %umiditate.
Se va acorda o aten]ie deosebit\ loturilor de soia cu un procent ridicat de
boabe incomplet maturate, care trebuie uscate de urgen]\ [i valorificate cu
prioritate. Rezultate bune in conservarea soiei se ob]in prin reducerea umidit\]ii
semin]elor sub limita critic\ [i r\cirea loturilor pe m\sura sc\derii temperaturii
aerului atmosferic.
11.8.3. Conservarea semin]elor plantelor oleaginoase
Pentru p\strarea semin]elor din grupa plantelor oleaginoase (floareasoarelui, rapi]\, in pentru ulei, ricin, etc.) umiditatea acestora trebuie s\ fie cu att
72

mai sc\zut\ cu ct con]inutul in ulei este mai mare.


Exemple : floarea-soarelui cu 46 % ulei, Uc - (umiditatea critic\ )= 8,64
%, rapi]\ cu 42 % ulei - Uc = 9,28 %, semin]ele de in cu 40 % ulei - Uc = 9,60
% ; ricin decapsulat cu 50 % ulei - Uc = 8,00 %.
Aceste limite de umiditate se refer\ la valorile inregistrate in condi]ii de
temperatur\ normal\ a semin]elor din perioada depozit\rii imediat dup\
recoltare.
a). Floarea soarelui - cu un con]inut de umiditate peste cea critic\ se
autoinc\lze[te, muceg\ie[te rapid, iar dac\ nu se usuc\, nici nu se iau m\suri de
r\cire a semin]elor, acestea rncezesc [i cap\t\ un gust [i miros nepl\cut,
materiile groase degradndu-se (se m\re[te [i indicele de aciditate care
trebuie s\ fie max.2).
b). Rapi]a - avnd semin]ele foarte mici [i porozitatea este sc\zut\, de
aceea p\trunderea aerului in lot este anevoioas\. Pentru a preveni degradarea
lotului, semin]ele umede se usuc\ artifical sau se depoziteaz\ in strat foarte
sub]ire (max.10 cm grosime) [i se lop\teaz\ pn\ ce umiditatea semin]elor ajunge
sub limita critic\.
c. Inul prezint\ pe semin]e intre 5-11 % substan]e pectice care sunt foarte
higroscopice [i in contact cu apa formeaz\ mucilagiu.
Conservarea corespunz\toare a semin]elor de in se realizeaz\ prin
reducerea umidit\]ii acestora sub cea critic\ prin uscarea artificial\ sau
depozitarea inului, in strat foarte sub]ire (sub 1,5 m).
d) Ricinul decapsulat, datorit\ substan]elor toxice din semin]e (ricina,
ricinina, etc.) se p\streaz\ in magazii repartizate in mod special [i nu in acela[i
compartiment cu alte produse folosite in alimenta]ie, mai ales cu fasolea, de care
nu se poate separa dect manual.
Uscarea produsului se realizeaz\, in general prin mijloace naturale (aerare
activ\, depozitare in strat sub]ire, etc.) deoarece in instala]iile de uscare, cnd
temperatura este prea ridicat\, semin]ele de ricin se lipesc de pere]ii instala]iilor
sau de [icane [i se inl\tur\ cu dificultate.
Dup\ terminarea lucr\rilor de manipularea, cur\]irea, uscarea, etc. a
ricinului, utilajele [i instala]iile folosite trebuie cur\]ite [i in mod special, deoarece
se murd\resc cu ulei [i praf de ricin care sunt toxice.
11.8.4.

Particularit\]ile

p\str\rii

[i

conserv\rii

plantelor

produc\toare de fibre textile.


a) Cnepa. Tulpinile uscate de cnep\ trebuie imediat transportate la
topitorii. Inainte de prelucrare, acestea pot fi p\strate in stoguri sau [ire, cl\dite in
73

apropierea centrelor de prelucrare, lundu-se m\surile necesare pentru prevenirea


incendiilor. Snopii umezi sau verzi nu se cl\desc in stoguri.
{irele se cl\desc pe locuri mai ridicate, ferite de pericolul b\ltirii, sub ele
a[ezndu-se paie, coceni de porumb sau un strat gros de puzderii. M\rimea
[irelor este diferit\ (10-20 vagoane). O [ir\ de 20 vagoane are lungimea intre 3035 m, l\]imea de 10 m, iar in\l]imea, de 4 m, m\surate pn\ la marginea de
jos a acoperi[ului.
{irele care r\mn peste iarn\, se acoper\ cu cnep\ topit\, coceni de
porumb, tulpini de sorg, etc. Dac\ sunt bine cl\dite, [irile nu sunt p\trunse de apa
din precipita]ii. In cazul in care [ira a fost p\struns\ de ap\, aceasta se desface in
zilele insorite, se usuc\ snopii umezi [i apoi se recl\de[te.
Pentru evitarea incendiilor, distan]a dintre [ire trebuie s\ dep\[easc\ 20m.
b. Inul. Tulpinile de in, smulse manual sau mecanic, se depreciaz\ repede,
de aceea dup\ uscare, se transport\ imediat la topitorii. Dac\ acest lucru nu este
posibil (in cazuri extreme), atunci tulpinile pot fi p\strate in cl\i sau [ire,
inguste, a[ezate pe direc]ia vntului dominant (construite in mod asem\n\tor ca [i
cele din cnep\).
c) Depozitarea fuiorului [i a cl]ilor de in [i cnep\.
Fuiorul meli]at (cu fibre lungi) [i cl]ii (fibrele scurte [i inclcite) cur\]i]i
de puzderii se depoziteaz\ in baloturi presate, pn\ la transportarea lor la filaturi.
Materialul presat se leag\ cu sfori a[ezate dinainte in pres\. Exist\ prese speciale
pentru fuior [i de asemenea, pentru cl]i.
Baloturile de fuior au o greutate de 50-80 kg pentru cnep\ [i de 25-50 kg
pentru in, iar cele de cl]i, de 50-100 kg att pentru cnep\ ct [i pentru in.
Depozitul destinat p\str\rii fibrelor trebuie s\ fie r\coros [i ferit de
incendii (construit din c\r\mid\, beton, etc.) unde fibrele sunt l\sate s\ se
"matureze" pn\ la intrebuin]area lor.
Baloturile se depun pe scnduri a[ezate pe grinzi de lemn (ca s\ nu ajung\
in contact cu p\mntul sau cu pardoseala din ciment). In timpul depozit\rii
fibra i[i imbun\t\]e[te calitatea, devenind mai elastic\ [i mai potrivit\ pentru
filat.
Magaziile construite din lemn [i acoperite cu tabl\ nu sunt
corespunz\toare pentru depozitarea fibrelor textile, deoarece, mai ales in zilele
c\lduroase de var\, fibra se usuc\ prea tare, devine fragil\ [i casant\.
11.8.5. Particularit\]ile conserv\rii [i p\str\rii plantelor r\d\cinoase
[i tuberculifere
11.8.5.1. Sfecla pentru zah\r
74

11.8.5.1.1. Transform\rile fiziologice, chimice [i biochimice care au loc in


timpul p\str\rii sfeclei pentru zah\r sunt:
- evapotranspira]ia, respira]ia, incol]irea [i procesele microbiologice.
a.) Evapotranspira]ia. Dup\ recoltare, concomitent cu pierderile de
substan]\ uscat\ prin procesele de oxidare, sfecla pierde o parte din apa
con]inut\ in ]esuturi prin evapotranspira]ie.
Prin acest proces r\d\cinile de sfecl\ i[i pierd turgescen]a (se ofilesc) prin
distrugerea structurii protoplasmei, astfel scade rezisten]a acestora la atacul bolilor
bacteriene, se intensific\ respira]ia [i activitatea hidrolitic\ a fermen]ilor.
Ve[tejirea de lung\ durat\ poate duce la apari]ia in celule a unor procese
ireversibile pn\ la distrugerea acestora .
Pierderile de ap\ din r\d\cini sunt influen]ate de temperatura [i
umiditatea relativ\ a aerului, de structura, grosimea [i integritatea peridermei,
compozi]ia chimic\, gradul de maturare [i dimensiunea sfeclei, de intensitatea
proceselor biochimice ca [i de viteza curen]ilor de aer in cazul ventil\rii
artificiale. Prin deshidratarea sfeclei se mic[oreaz\ spa]iul dintre r\d\cini (scade
porozitatea) ingreuindu-se circula]ia aerului. Chiar [i in cazul aerisirii artificiale,
in silozurile de sfecl\ cu multe impurit\]i nu se realizeaz\ o circula]ie normal\,
nici o repartizare uniform\ a aerului, creindu-se focare de fermenta]ie. Aerisirea
artifical\ aplicat\ necontrolat poate determina deshidratarea puternic\ a
r\d\cinilor de sfecl\.
b) Respira]ia este un proces fiziologic cu rol insemnat att din punct de
vedere biologic ct [i in ceea ce prive[te pierderile de zah\r rezultate.
Prin respira]ie, in primul rnd sub influen]a invertazei, zaharoza este
descompus\ in glucoz\ [i fructoz\, care mai departe sunt degradate, in func]ie de
activitatea enzimatic\, pn\ la bioxid de carbon [i ap\ cu degajare de c\ldur\
(oxigenul necesar respira]iei, este luat din aerul atmosferic).
Intensitatea respira]iei r\d\cinilor este influen]at\ de temperatur\,
cantitatea de oxigen din mediul fizic al silozului, de gradul de ve[tejire sau de
inghe]are al r\d\cinilor, de v\t\m\rile mecanice, etc.
R\d\cinile cu v\t\m\ri mecanice respir\ mai intens de 2-3 ori in
compara]ie cu cele intregi, iar cele ve[tede, de aproape 4 ori mai mult dect cele
proaspete.
Propor]ia de oxigen din mediul silozului nu trebuie s\ scad\ sub 10-11 %
pentru a nu se declan[a respira]ia anaerob\ (fermenta]ia).
Hidrolizarea substan]elor proteice are loc cu intensitate m\rit\ in condi]ii
de conservare necorespunz\toare, in sfecla ve[eted\, cea inghe]at\ [i dezghe]at\,
75

determinnd cre[terea con]inutului de azot v\t\m\tor (betain\, etc.), ce


antreneaz\ mari cantit\]i de zaharoz\ in melas\.
c). Incol]irea sfeclei in timpul p\str\rii determin\ intensificarea
respira]iei, cre[terea temperaturii [i inregistrarea de mari pierderi de substan]\
uscat\. Acest proces este influen]at de : umiditate, temperatur\, gradul de
maturare al r\d\cinilor, decoletarea necorespunz\toare [i de procentul ridicat de
impurit\]i.
Prin cre[terea temperaturii de la 0-2C pn\ la 10C procentul de
r\d\cini incol]ite a ajuns la 13,5 % (la temperaturi de -3-4C, incol]irea este
nul\). Prin incol]ire se pierd [i mari cantit\]i de zah\r.
d. Procesele microbiologice din perioada p\str\rii sfeclei pentru zah\r
au loc datorit\ prezen]ei microorganismelor pe suprafa]a r\d\cinilor ct [i in
p\mntul aderent de acestea.
Dintre microorganisme, mai frecvente sunt:
- ciupercile semiparazite (Botrytis cynerea Pers. (putegaiul cenu[iu),
Phoma betae Fran (putregaiul inimii de sfecl\), care la 2-3C au activitate redus\ ;
- ciupercile semiparazite (Rhizopus nigricans - provoac\ mucegaiul alb
murdar sau brun-deschis) care se dezvolt\ la 30-35C ;
- bacteriile (Bacterium betae viscosum, bacterium betae flavum) care
provoac\ bacterioza mucilaginoas\ a r\d\cinilor [i se dezvolt\ in mediu cu un
pH = 7-7,2, indiferent de gradul de aerisire.
Activitatea acestor ciuperci [i bacterii este frecvent\ pe r\nile
r\d\cinilor provocate de v\t\m\rile mecanice, pe r\d\cinile ve[tede ct [i pe
cele dezghe]ate. Ciupercile se observ\ mai ales in toamn\, iar microflora
bacterian\ se dezvolt\ mai activ in prim\var\, cnd capacitatea de rezisten]\ a
sfeclei la infec]ie scade.
11.8.5.1.2. Influen]a temperaturilor sc\zute (gerului) asupra r\d\cinilor de
sfecl\
Inghe]area r\d\cinilor de sfecl\ pentru zah\r poate avea loc cnd este
inc\ in pamnt sau depozitat\ in gr\mezi pe cmp, ori in silozuri.
Temperaturile de -6C nu au avut consecin]e negative, mai ales dac\
dezghe]area r\d\cinilor are loc lent [i la umbr\.
Prin inghe]area [i dezghe]area repetat\ a sfeclei se intensific\ procesul de
invertire a zaharozei [i a pierderilor prin deshidratare, sfecla de acest fel avnd o
rezisten]\ redus\ la infec]ii de aceea nu se va insiloza [i conserva.
S-a dovedit c\, in zonele estice ale Rusiei, sfecla se poate p\stra prin
inghe]are la temperaturi de -15, -16C., p\strndu-se pe toat\ perioada la
76

temperaturi intre 7-16C, deoarece r\d\cinile inghe]ate [i dezghe]ate imediat,


inainte de prelucrare nu au suferit modific\ri importante, procesul tehnologic
decurgnd normal (TRISVEA}CHI L.A., 1970).
In mod obi[nuit, in zonele noastre de cultivare a sfeclei unde p\strarea
r\d\cinilor se face in silozuri, la temperaturi de 1-3C se va avea in vedere
protejarea sfeclei impotriva intemperiilor [i mai ales a inghe]ului folosind diferite
materiale termoizolatoare.
11.8.5.1.3. Influen]a transportului asupra sfeclei pentru zah\r
In timpul transportului, sfecla pentru zah\r sufer\ importante modific\ri
in ceea ce prive[te compozi]ia chimic\ [i valoarea tehnologic\ a r\d\cinilor,
in func]ie de starea fiziologic\ a sfeclei, durata [i distan]a de transport ct [i de
aspectul vremii cnd se efectueaz\ lucrarea. Astfel, pierderile in greutate la sfecla
transportat\ la diferite distan]e pot ajunge pn\ la 1,6 %. Concomitent cu
pierderile in greutate, in timpul transportului se produc [i pierderi de zah\r.
11.8.5.1.4. Criteriile care stau la baza alegerii sfeclei destinate p\str\rii
Primul criteriu care st\ la baza stabilirii loturilor de sfecl\ corespunz\toare
p\str\rii este aspectul culturii privind ritmul vegeta]iei, starea fitosanitar\, gradul
maturiz\rii industriale, fiziologice, etc.
Spre insilozare [i p\strare se va dirija numai sfecla proasp\t\
(turgescent\), mai mare la 300 g, s\n\toas\, cu pu]ine impurit\]i,
neramificat\, f\r\ v\t\m\ri mecanice.
Al doilea criteriu de care trebuie s\ se ]in\ seama la insilozarea [i
p\strarea sfeclei este cantitatea de zah\r invertit din r\d\cini in momentul
recolt\rii. Sfecla ce con]ine peste 0,18-0,20 % zah\r invertit nu trebuie p\strat\
mai mult timp, deoarece se inregistreaz\ mari pierderi de zah\r, aceasta fiind
prelucrat\ cu prioritate.
11.8.5.1.5. Organizarea bazelor de recep]ionare, a recolt\rii [i p\str\rii
sfeclei pentru zah\r
Inaintea inceperii recolt\rii, transportului [i livr\rii sfeclei pentru zah\r,
fiecare fabric\ stabile[te in mod judicios, pe baza unui studiu economic, re]eaua [i
num\rul bazelor de recep]ionare necesare in raport cu m\rimea bonifica]iilor de
transport acordate cultivatorilor, costurilor de transport cu calea ferat\ [i
mijloacele auto, pierderile de sfecl\ [i zah\r ce au loc datorit\ manipul\rii
repetate, etc.
Fiecare fabric\ i[i intocme[te din timp un grafic de recep]ionare, transport,
prelucrare [i p\strare in func]ie de : capacitatea zilnic\ de prelucrare, perioada in
care se desf\[oar\ lucr\rile, produc]ia total\ evaluat\, mijloacele mecanizate
77

de care dispun bazele, durata recep]ion\rii [i transportului.


Apoi prin calcule, se stabilesc suprafe]ele de teren necesare insiloz\rii [i
conserv\rii sfeclei pentru zah\r.
La depozitarea nemecanizat\, pe un hectar se depoziteaz\ in silozuri
50.000 q, iar in cazul depozit\rii mecanizate, 100.000 q.
Terenurile pe care urmeaz\ a se insiloza (sfecla) trebuie s\ fie plane, cu o
u[oar\ pant\ pentru scurgerea apei, care inainte de depozitare vor fi cur\]ite de
resturile vegetale, nivelate, tasate [i dezinfectate cu lapte de var sau praf de var
(cca 20 g la 1 m2 - TRISVEATCHI L.A., 1970).
11.8.5.1.6. P\strarea sfeclei pentru zah\r pe diferite etape
a)P\strarea sfeclei in gr\mezi pe cmp
Sfecla recoltat\, cur\]it\, decoletat\ se depoziteaz\ in gr\mezi (5001000 kg) care trebuie transportate in aceea[i zi la bazele de recep]ie.
Depozitarea sfeclei mai multe zile pe cmp, in gr\mezi se soldeaz\ cu mari
pierderi in greutate [i de zah\r. Dac\ nu este posibil\ transportarea sfeclei
imediat dup\ recoltare, gr\mezile se vor acoperi cu frunze, urmnd ca
transportul s\ se efectueze in ziua urm\toare. In cazuri cu totul speciale,
cnd din motive obiective, sfecla nu se poate transporta [i livra in primele
dou\ zile, gr\mezile de sfecl\ se vor acoperi cu p\mnt, pierderile reducnduse de 4-5 ori. In bazele de recep]ionare, sfecla se va depozita in siloz, in func]ie
de calitatea sfeclei.
b) P\strarea sfeclei in silozuri temporare (stive)
Stivele de sfecl\ au forma trapezoidal\, cu l\]imea (la baz\) de 6 m,
in\l]imea de 1,75-2,0 m, l\]imea la coam\, 2,5-3,0 m, iar lungimea de 60-100
(minimum 10 m). In timpul insiloz\rii, sfecla se va stropi cu lapte de var,
folosindu-se 3-4 l la 100 kg sfecl\ sau 2 kg praf de var la 1 ton\ r\d\cini
(laptele de var se ob]ine prin stingerea a 1,5 kg var nestins in 10 l ap\). Apoi
sfecla se acoper\ cu rogojini, pl\ci de stufit, etc. Stropirea cu lapte de var are
drept scop dezinfectarea r\d\cinilor [i blocarea par]ial\ a respira]iei.
c) P\strarea sfeclei in silozuri aerisite natural (de lung\ durat\)
Cnd baza de recep]ie nu dispune de mijloace mecanizate pentru formarea
silozurilor sau dac\ se insilozeaz\ cantit\]i mai mici de sfecl\, conservarea
acesteia se face in silozuri mai mici, de form\ trapezoidal\, cu l\]imea de 6 m la,
la baz\ , 3 m la coam\, in\l]imea de 1,5 m, iar lungimea, dup\ necesit\]i.
Silozurile mari, cu baza de 12-15 m se formeaz\ mai greu cu mijloace
manuale, necesitnd mijloace mecanice (benzi transportoare, combine speciale,
etc.).
78

In schimb, pierderile de zah\r sunt cu 3,8-50,0 % mai mici in silozurile


mari dect in cele mici, deoarece in silozurile late de 12-15 m se formeaz\ un
microclimat mai adecvat pentru o bun\ p\strare. In timpul insiloz\rii sfecla se
va trata cu diferite substan]e ca : laptele de var, dipiridilul sau bioxidul de carbon
cu rol dezinfectant impotriva ciupercilor (Botrytis Penicillium, etc.), blocnd
par]ial respira]ia.
Pe m\sura construirii silozurilor, ele se acoper\, pentru protejarea
r\d\cinilor de sfecl\ impotriva intemperiilor (vnt, inghe], soare, etc.) cu diferite
materiale ca : panouri de stufit, rogojini din papur\, coceni de porumb, folii de
polietilen\, simple sau cu hrtie gofrat\, etc.
Aerisirea natural\ a silozurilor mari (peste 12 m l\]ime) se poate realiza
prin practicarea de [an]uri longitudinale (de 30-50 cm l\]ime [i in\l]ime), cu 50
cm mai lungi dect silozurile [i la intervale de cca 4 m, acoperite cu gr\tare.
Capetele [an]urilor se inchid cu paie [i se deschid cnd temperatura din siloz
dep\[e[te 4 C.
d) P\strarea sfeclei in silozuri aerisite artifical (de lung\ durat\)
Pierderile cele mai mari in greutate [i de zah\r au loc in lunile octombrie [i
noiembrie cnd temperatura aerului [i in silozuri este mai ridicat\. De aceea, se
impune aerisirea artifical\ a sfeclei pentru men]inerea temperaturii la 3-5C, a
unei umidit\]i de 95-98 % [i reducerea pierderilor cu 50-75 %.
Aerisirea artificial\ a silozurilor se poate realiza prin conducte a[ezate
transversal [i longitudinal.
Sfecla sp\lat\ se p\streaz\ cu pierderi minime de zah\r, in silozuri
centralizate, aerisite artificial, cu climatizarea aerului.
O mare insemn\tate in p\strarea sfeclei pentru reducerea pierderilor este
controlul permanent al temperaturii din siloz, prin instalarea termometrelor (cte
un termometru pentru 300 t sfecl\, min. 3 termometre pentru un siloz). Aerisirea,
in silozurile aerisite natural, se realizeaz\ cnd temperatura in siloz dep\[e[te 4C,
prin inl\turarea unor p\r]i de rogojini; dac\ temperatua scade pn\ la 1C
silozul se va acoperi cu al doilea strat de rogojini sau alte materiale.
In timpul aerisirii artificiale, silozul se descoper\ par]ial la partea
superioar\, pentru evacularea aerului cald. Aerisirea se realizeaz\ in timpul nop]ii
sau in perioadele cnd temperatura aerului este mai sc\zut\ dect cea din siloz cu
2-4 C.
Ventilarea silozurilor se execut\ pn\ cnd temperatura aerului atmosferic
scade la -3.., -4C ; dac\ in siloz se men]in temperaturi ridicate (de 6-7C), se
inverseaz\ mersul ventilatoarelor [i se aspir\ aerul cald.
79

11.8.5.2. Cartoful
Dificult\]ile in p\strarea cartofului sunt determinate , pe de o parte, de
con]inutul lor mare in ap\ (peste 75 %), iar pe de alt\ parte, de durata mare a
p\str\rii, care adesea ajunge de la 2 luni pn\ la 9 luni.
Printr-o bun\ p\strare, la cartof, se umr\resc urm\toarele obiective :
men]inerea tuberculilor intr-o bun\ stare sanitar\, neincol]i]i, turgescen]i [i cu
insu[iri culinare [i seminale corespunz\toare.
11.8.5.2.1. Procesele fizice, biochimice [i microbiologice din tuberculii de
cartof in timpul p\str\rii sunt urm\toarele: evaspotranspira]ia, respira]ia,
incol]irea [i activitatea microbiologic\.
a). Evapotranspira]ia este procesul prin care tuberculii de cartof pierd
apa, se deshidrateaz\, apoi, se ve[tejesc [i se zbrcesc. Apa rezultat\ poate
forma o pelicul\ la suprafa]a lotului, fiind un mediu prielnic pentru dezvoltarea
microorganismelor. Pentru p\strarea indelungat\ a cartofului, se impune
men]inerea turgescen]ei in timpul p\str\rii tuberculilor.
b).Respira]ia - tuberculilor de cartof in timpul p\str\rii se materializeaz\
prin degradarea lent\ a substan]elor organice (in primul rnd a glucidelor) cu
eliberare de c\ldur\, bioxid de carbon [i ap\. Prin respira]ie se pierd importante
cantit\]i din substan]ele de rezerv\, se mic[oreaz\ valoarea alimentar\, scade
rezisten]a la p\strare.Tuberculii de cartof ve[teji]i, cei r\ni]i, ataca]i de diferite
boli ct [i tuberculii neajun[i la maturitate deplin\ respir\ mai activ dect cei
maturi, s\n\to[i, nev\t\ma]i [i turgescen]i.
Condi]iile de p\strare a cartofului trebuie s\ frneze procesele fizice [i cele
biochimice, ins\ s\ nu le intrerup\.
c). Incol]irea tuberculilor de cartof- incepe dup\ ce ace[tia [i-au incheiat
perioada de postmatura]ie [i cnd temperatura mediului exterior este de la 5-6C
in sus. In timpul cre[terii col]ilor, se intensific\ foarte mult respira]ia tuberculilor,
se consum\ cantit\]i insemnate de substan]\ uscat\, depreciindu-se att insu[irile
culinare ct [i cele seminale.
d). Microorganismele (bacteriile [i ciupercile) se g\sesc in spa]iile dintre
tuberculi) in p\mntul aderent sau pe tuberculii bolnavi.
Activitatea acestora este dependent\ de temperatur\, umiditate, aciditate [i
prezen]a oxigenului in mediul inconjur\tor, temperatura optim\ pentru
dezvoltarea majorit\]ii microorganismelor fiind de 15-35C. Pe m\sura sc\derii
temperaturii activitatea lor este stnjenit\, iar aproape de 0C, este intrerupt\,
relundu-se la cre[terea temperaturii.
P\strarea tuberculilor de cartof este influen]at\ de numero[i factori: ai
80

mediului extern, interni (lega]i de tuberculi) [i metodele agrotehnice aplicate.


a. Factorii mediului extern
- Temperatura - influen]eaz\ favorabil respira]ia, intensitatea acesteia
fiind direct propor]ional\ cu cre[terea temperaturii.
Temperatura optim\ Pentru p\strarea cartofului s\mn]\ temperatura
optim\ este cuprins\ intre 2-4C, a celor pentru consum de 3-6C, valori la care
activitatea microorganismelor este stnjenit\ (BERINDEIM., 1997).
La temperaturi sub -1C, tuberculii inghea]\, dar s-a constatat c\ tuberculii
de cartof au suportat valori de : - 4C [i chiar 6C timp de 3-5 ore f\r\ s\ inghe]e
, cu condi]ia ca ace[tia s\ nu fie deplasa]i [i s\ se dezghe]e lent. La temperaturi
in jur de 0C are loc indulcirea tuberculilor (transformarea amidonului in zah\r)
care, dac\ sunt apoi ]inu]i timp de 5-7 zile pn\ la dou\ sapt\mni la
temperaturi intre 15-23C revin la gustul lor normal (prin resintetizarea
amidonului).
In timpul p\str\rii, temperatura din depozitele cu tuberculi de cartof,
trebuie controlat\ cu rigurozitate, in primele 2-3 s\pt\mni, zilnic, apoi de
dou\ ori pe s\pt\mn\ [i se urm\re[te evolu]ia acesteia. Ridicarea
temperaturii in timpul iernii, la 6-8C poate indica inceputul unui factor de
putrezire.
- Umiditatea relativ\ a aerului din spa]iile de depozitare prezint\ o
importan]\ deosebit\ deoarece influen]eaz\ procesele fizice, biochimice [i
cele microbiologice, pentru o p\strare corespunz\toare a cartofului fiind
necesare valori de 85-93 %.
- Compozi]ia aerului. In spa]iile de depozitare se va p\stra o atmosfer\
mai s\rac\ in oxigen, cantit\]i mai ridicate de CO2 influen]nd pozitiv
p\strarea tuberculilor (frneaz\ respira]ia [i dezvoltarea microorganismelor).
Lumina - nu este necesar\ in timpul p\str\rii tuberculilor de cartof
deoarece scurteaz\ repausul germinativ, gr\be[te incol]irea [i determin\
inverzirea [i acumularea de solanin\.
Tuberculii de s\mn]\ trebuie men]inu]i la lumin\ timp de 4-5 zile
(c\lirea la lumin\) pentru acumularea de clorofil\ [i solanin\ care stnjenesc
dezvoltarea parazi]ilor vegetali, fiind astfel mai rezisten]i la p\strare.
b.Factorii interni (lega]i de tuberculi).
- Soiul, cu insu[irile lui biologice influen]eaz\ p\strarea cartofului. Unele
soiuri sunt mai sensibile la boli [i au o perioad\ de repaus mai scurt\, au
peridermul mai fragil, p\strndu-se mai greu. Alte soiuri, dimpotriv\.
Tuberculii mai mici au de obicei o durat\ mai lung\ de repaus germinativ
81

[i se p\streaz\ mai bine. Prelungirea duratei de postmatura]ie [i intrzierea sau


oprirea cre[terii col]ilor in timpul depozit\rii se realizeaz\ prin tratarea cu
inhibitori de incol]ire cum ar fi : I.P.C. (izopropil N-fenil carbamat), C.I.P.C.
(cloroizopropil N - carbamat), unele terpene (carvona) care inhib\ cre[terea
col]ilor, blocnd diviziunea celular\ ; produsul Jeim Stop (pulbere cu 1 % s.a. C.I.P.C.) se administreaz\ prin pudrare 1 kg/t tuberculi (10 g.s.a.).
Se mai pot aplica produsele : Luxan, Antisprout SC, Sprout NIP,
Superstop (pe baz\ de I.P.C. [i C.I.P.C.), Talent (pe baz\ de carvon\), Solenid
(este izopropilic al acidului alfanaftil acetic (AN, produs romnesc).
- Compozi]ia chimic\. Un con]inut mai ridicat de amidon favorizeaz\
p\strarea,

iar un procent mai mare de ap\ influen]eaz\ negativ

p\strarea tuberculilor de cartof; con]inutul in protein\ nu influen]eaz\


p\strarea.
c). Agrotehnica aplicat\ in cmp Data plant\rii [i recolt\rii.
Intrzierea plant\rii de obicei, atrage dup\ sine pierderi mai mari cu peste
22 % in timpul p\str\rii; recoltarea in partea a doua a epocii optime poate duce
la mic[orarea pierderilor din timpul p\str\rii cu 3-12 %.
- Irigarea reduce durata de p\strare, influen]nd scurtarea repausului
vegetativ [i m\rind procesul de incol]ire. Pentru ca tuberculii de cartof s\ se
p\streze corespunz\tor, ultima udare trebuie aplicat\ cu 2-3 s\pt\mni inainte
de recoltare.
-Fertilizarea poate influen]a poztiv sau negativ p\strarea tuberculilor de
cartof. In general, dozele mari de azot [i de gunoi de grajd aplicate pe soluri fertile
influen]eaz\ negativ p\strarea.
- Modul de recoltare, transport [i depozitarea provizorie . Recoltarea pe
vreme ploioas\ sau geroas\ influen]eaz\ negativ p\strarea. Pentru
prevenirea infect\rii tuberculilor cu man\ ct [i pentru favorizarea
suberific\rii acestora se execut\ distrugerea mecanic\ sau chimic\ a vrejilor
inaintea recolt\rii cu cca 5-10 zile.
Se vor depozita pentru p\strare numai tuberculii corespunz\tori (cei
intregi, cura]i, s\n\to[i, tipici soiului cultivat, turgescen]i, bine suberifica]i, f\r\
umiditate exterioar\ anormal\, f\r\ v\t\m\ri mecanice, neataca]i de boli,
d\un\tori, neinverzi]i, neincol]i]i, neinghe]a]i [i f\r\ corpuri str\ine.
11.8.5.2.2. Metode [i tehnica p\str\rii tuberculilor de cartof
In zonele cu suprafe]e mari de cartof [i in cadrul fabricilor ce utilizeaz\
cartoful drept materie prim\, pentru p\strarea tuberculilor de cartof s-au construit
depozite moderne.
82

Produc\torii care nu dispun de depozite moderne de p\strare mai


p\streaz\ inc\ tuberculii de cartof in silozuri de diferite tipuri, in [an]uri, in
pivni]e [i bordeie.
Inaintea depozit\rii tuberculilor de cartof se face preg\tirea spa]iilor (in
cazul celor permanente) prin igienizarea [i dezinfec]ia acestora stropindu-se cu
clorur\ de var (0,5 l/m2) [i formol (0,5 l/m2).
A. Depozitarea tuberculilor de cartof - pentru consum se poate efectua in
silozuri de diferite tipuri (procedeul cel mai utilizat in sectorul particular), in spa]ii
improvizate cu ventila]ie natural\ in macrosilozuri sau in depozite ventilate
mecanic (cele mai specializate in p\strarea cartofului) [i in depozite frigorifice.
a. P\strarea frigorific\ mic[oreaz\ pierderile cu 1/5-1/3 fa]\ de
p\strarea prin ventila]ie mecanic\, p\strarea cartofului este asigurat\ pentru inc\
dou\ luni (pn\ la prima recolt\), dar necesit\ investi]ii [i consumuri energetice
mult mai ridicate. In celulele frigorifice tuberculii se pot p\stra in l\zi palet\
stivuite pe 6-8 nivele (4,6-6,0 m revenind inc\rc\tura de 2,2-3 t/m2), s-au pentru
intervale mai scurte de timp, in saci de plas\ sau de iut\ (revenind inc\rc\tura de
2,5-3 t/m2), a[eznd in palete cu montan]i dup\ sistemul ]esut sau intrep\truns
(25 saci de plas\ sau 15 saci iut\). P\strarea in vrac se poate practica in celulele
frigorifice ventilate prin pardosel\, grosimea vracului fiind de 4-5,5 m. Zilnic,
temperatura trebuie cobort\ cu 1,5-2,5C, astfel, ca in final s\ ajung\ la 3-5C
(temperatura de p\strare). P\strarea dureaz\ 7-8 luni, reciclndu-se aerul r\cit
cu improsp\tarea periodic\. Spre finalul p\str\rii, frigul este oprit, temperatura
in celul\ cre[te cu 8-10C, celula fiind golit\ in 10-14 zile.
b). P\strarea cartofului in depozite specializate (permanente) cu ventila]ie
mecanic\ presupune depozitarea tuberculilor in vrac, in celule cu capacitatea de
350 t, 500 t, 1000 t sau 2500 t , in\l]imea vracului fiind de 4-4,5 m, depozitele
avnd pn\ la 10.000 t, chiar 20.000 t capacitate. P\strarea in vrac a cartofului
ridic\ anumite probleme, de aceea, se impune depozitatea sub aceast\ form\,
numai a tuberculilor perfect s\n\to[i, f\r\ corpuri str\ine, ct mai uniformi,
calibra]i, astfel inct s\ permit\ accesul aerului de jos in sus.
Se poate asigura p\strarea timp de 5-6 luni, la temperatura de 3-5C [i 8590 % umiditate relativ\ a aerului, cu ventilarea timp de 1-4 ore din 24, prin
recirculare sau amestec cu aer atmosferic, numai atunci cnd temperatura in masa
de cartofi cre[te peste 4C (temperatura aerului s\ nu dep\[easc\ cu mai mult de
2-3C in plus sau minus pe cea a tuberculilor [i s\ nu fie mai sc\zut\ de 0C).
Golirea celulei nu trebuie s\ dureze mai mult de 14 zile, ventila]ia
efectndu-se pn\ in faza final\, pentru prevenirea dezvolt\rii bolilor.
83

Se va evita ventilarea excesiv\ care duce la risip\ de energie [i la


deshidratarea tuberculilor.
c). P\strarea cartofului in macrosilozuri ventilate mecanic este
preferat\, in unele ]\ri, de produc\torii particulari, datorit\ simplit\]ii acestora [i
economiei de for]\ de munc\ manual\.
Macrosilozurile se construiesc la suprafa]a solului, avnd l\]imea de 6 m
(chiar de 12 m), in\l]imea vracului de 3-3,5 m (4 m) [i lungimea, pn\ la 35 m,
capacitatea de depozitare fiind de 300-1000 tone tuberculi. In func]ie de m\rimea
macrosilozului se va monta in interior unul, dou\ sau patru canale de ventila]ie.
Aceste sunt realizate din panouri gr\tar cu dimensiunea de 1,3/1,3 m,
distan]a intre [ipci, de 2,5 m, a[ezate in form\ de V intors, cu unghiul de 45 [i
deschiderea la baz\ de 0,9-1 m care se acoper\ pe vrf cu folie de polietilen\.
Imediat dup\ umplere, tuberculii de cartof se acoper\ cu baloturi de paie care
trebuie bine imbina]i, tasa]i, pentru a nu l\sa goluri. Ace[tia vor fi acoperi]i cu
folie de polietilen\, l\snd coama liber\ pe distan]a de 1,5 m, formnd
canalul de evacuarea aerului, care sunt la distan]\ de 4 m unul de cel\lalt.
Peste folie se a[eaz\ al doilea rnd de baloturi, iar pe coam\, se acoper\ cu
folie pentru prevenirea [i infiltrarea apei din precipita]ii. In jur se amenajeaz\
[an]uri de scurgere. In zonele mai reci sau in cazul temperaturilor mai sc\zute, se
adaug\ pe coam\ al treilea strat de baloturi.
P\strarea la temperatura de 3-5C se va realiza prin ventilarea de
intre]inere (1-2 ore pe zi), cnd temperatura aerului permite (dep\[e[te 0C).
Se va urm\ri evolu]ia temperaturii [i a umidit\]ii relative, la inceput zilnic,
apoi de dou\ ori pe s\pt\mn\.
d). Pivni]ele [i bordeiele sunt depozite speciale, permanente, tradi]ionale
de p\strare a cartofului, cu ventila]ie natural\.
Pivni]ele se contruiesc par]ial sau total din p\mnt, aerisirea fiind
asigurat\ prin co[uri de aerisire, care in timpul iernilor geroase se acoper\ cu paie
sau cu alte materiale. In cadrul unor pivni]e mari, in interior se construiesc boxe,
nu direct pe p\mnt ci pe un gr\tar ridicat de la sol cu 10-15 cm pentru o mai
buna aerisire, late de 150 cm [i inalte de 150-200 cm.
Bordeiele sunt construc]ii simple s\pate in p\mnt la cca 2 m adncime,
late de 4 m [i lungi de 5-10 m, unde se delimiteaz\ boxe asem\n\toare cu cele
din pivni]e.
Att in pivni]e ct [i in bordeie se efectueaz\ controlul periodic al modului
de p\strare al tuberculilor, urm\rindu-se temperatura, umiditatea relativ\ a
aerului din depozit.
84

In func]ie de soi, gradul de suberificare [i de turgescen]\, tuberculii de


cartof inghea]\ la temperaturi cuprinse intre -0,8 i -1,5C.
e) P\strarea tuberculilor de cartof pentru consum in ad\posturi
temporare (silozurile [i gropile)
Silozurile

reprezint\

ad\posturi

tradi]ionale

pentru

p\strarea

tuberculilor de cartof [i se construiesc pe locuri mai inalte, cu apa freatic\ sub 1,5
m pentru a favoriza scurgerea apei. In func]ie de zon\ silozurile pot fi : de
suprafa]\, semiingropate [i ingropate.
Silozurile de suprafa]\ - au la baz\ pentru aerisire un jgheab din [ipci, in
form\ de V intors, cu deschiderea la baz\ de 50 cm [i in\l]imea, de 30 cm care se
prelunge[te la unul din capete, pn\ la ie[irea din straturile de acoperire. In locul
co[urilor verticale, se amplaseaz\ de-a lungul coamei, un jgheab din [ipci de
form\ prismatic\ cu latura de 15 cm.
Peste jgheabul de aerisire de la baz\ se a[eaz\ un strat de paie gros de
10-15 cm, dup\ care se cl\desc tuberculii sub forma unei prisme. Dup\
zvntarea tuberculilor (2-3 zile) silozul se acoper\ cu un strat de paie de 20-25 cm
grosime, apoi cu un strat sub]ire de p\mnt (10 cm), coama r\mnnd acoperit\
numai cu paie. Cnd temperatura in siloz ajunge sub 6C iar temperatura
aerului coboar\ sub -2C, peste stratul de p\mnt se a[eaz\ inc\ un strat de paie
gros de 40-50 cm [i apoi, un strat gros de p\mnt, care in final ajunge la 40-50
cm, in medie, fiind mai gros spre baz\.
Silozurile semiingropate - se amenajeaz\ la adncimea de 20-30 cm,
l\]imea, de 1,2-2,00 m, in\l]imea, de 75-100 cm, iar lungimea, de 25-30 m.
Pentru aerisire, se execut\ un canal longitudinal, la baza silozului (pe
mijloc), de 20/25 cm adncime [i l\]ime care se acoper\ cu un gr\tar, iar la
distan]e de 2,5-3,0 m, de-a lungul acestuia se instaleaz\ co[uri verticale de aerisire
care ies in afar\ cu 30-40 cm. Co[urile se confec]ioneaz\ din scnduri perforate
sau [ipci iar in lipsa acestora se folosesc m\nunchiuri de tulpini de floareasoarelui, coceni de porumb sau nuiele.
Aerisirea prin co[uri verticale prezint\ neajunsul c\, in timpul
precipita]iilor sau ca urmare a condensului, pere]ii acestora se umezesc,
constituind astfel, focare de infec]ie. De aceea, co[urile se pot inlocui cu un
jgheab longitudinal triunghiular (la fel ca cel folosit la silozurile de suprafa]\) care
se a[eaz\ de-a lungul coamei. Pe m\sura umplerii silozului cu tuberculi, se
instaleaz\ termometre de control, indeosebi, cnd lipsesc co[urile verticale de
aerisire.
In cazul in care temperatura din siloz cre[te, pentru aerisire, silozul se
85

descoper\ in cteva puncte, in zilele insorite, reacoperindu-se noaptea. Dac\ se


constat\ focare de incingere, se descoper\ intreg silozul (in zilele c\lduroase) [i se
inl\tur\ tuberculii bolnavi.
Silozurile ingropate se practic\ in zonele mai reci. Au l\]imea de 50-80
cm, adncimea de 60-100 cm, lungimea de 25-30 m, [i sunt amplasate pe locuri
inalte. Aerisirea se asigur\ prin m\nunchiuri de coceni de porumb sau tulpini de
floarea-soarelui care se a[eaz\ vertical (nu are jgheab de aerisire longitudinal.
Dup\ introducerea tuberculilor [i zvntarea lor (2-3 zile), ace[tia se
acoper\ cu un strat de paie de 40-60 cm, apoi cu p\mnt, ca [i in cazurile
precedente.
In jurul silozurilor se fac [an]uri de colectare [i de scurgere a apei
provenit\ din precipita]ii. In silozuri se monteaz\ termometre pentru controlul
temperaturii.
{an]urile (gropile, silozurile adnci f\r\ aerisire) se construiesc numai pe
terenurile cu apa freatic\ la adncime mare, in zonele foarte reci (in Transilvania
[i nordul Moldovei), au 60-80 cm l\]ime, 60-80 cm adncime [i 15-20 m lungime.
(Dimensiunile sunt orientative, dup\ necesit\]i). Tuberculii se a[eaz\ in vrac, iar
dup\ zvntare, se acoper\ cu paie, apoi cu p\mnt, (ca la celelalte silozuri).
{an]urile astfel amenajate nu au co[uri de aerisire, in schimb se fixeaz\ tuburi
pentru controlul temperaturii.
C.Particularit\]ile p\str\rii tuberculilor pentru plantare (material
s\ditor)
Materialul s\ditor (numit in termeni obi[nui]i "cartof de s\mn]\") se
p\streaz\ in condi]ii bune, in celule frigorifice (mai ales in zonele calde ale
]\rii), in l\zi palet\ la temperaturi de 2-3C (cu abateri de 1C) [i umiditate
relativ\ a aerului de 85-95 %, condi]ii ce asigur\ p\strarea intact\ a valorii
biologice pe o perioad\ de 8-9 luni, ct este necesar. Depozitarea tuberculilor "de
s\mn]\" (cu diametrul optim de 30-60 mm) se va realiza dup\ sortarea [i
calibrarea acestora [i de asemenea, dup\ igienizarea depozitului. Este interzis\
folosirea substan]elor inhibitoare [i a tratamentelor impotriva incol]irii.
P\strarea materialului s\ditor se poate realiza [i in depozite specializate,
cu ventila]ie mecanic\, in vrac cu in\l]imea de numai 3 m (BECEANU D.,
BALINT G., 2000).
C.Particularit\]ile

p\str\rii

tuberculilor

de

cartof

destina]i

industrializ\rii
Pentru prelucrarea industrial\ (chips, pommes frites, fulgi, buc\]i
deshidratate, f\in\) sau pentru congelare, conserve [i alte preparate sau
86

semipreparate se folosesc tuberculi de cartof ce apar]in unor soiuri ce corespund


din punct de vedere calitativ acestor intrebuin]\ri.
In timpul depozit\rii cartofului destinat industrializ\rii, principala
problem\ este evitarea acumul\rii glucidelor hidrosolubile la temperaturi coborte
(indulcire). De asemenea, se va evita lovirea [i r\nirea tuberculilor.
Pentru diverse industrii se prefer\ soiuri mai rezistente la manipulare [i
p\strare, cu repaus germinativ mai indelungat, care se pot p\stra in celulele
fabricilor (cu capacitate de pn\ la 2000t) in vrac, cu in\l]imea de 4 m, in condi]ii
de temperatur\ mai ridicat\ (5-6C) [i umiditate relativ\ de 85-90 %. Pentru
semipreparate industriale se recomand\ chiar 8-12C, cu aplicarea inhibitorilor de
incol]ire [i un regim de ventilare mai indelungat (BECEANU D., BALINT G.,
2000).
In ultimele 2-3 s\pt\mni (la desilozare) se ventileaz\ aer la 15-18C
pentru resintetizarea amidonului (pe seama glucidelor solubile) sau se opre[te
ventila]ia, inc\lzirea tuberculilor realizndu-se cu ajutorul c\ldurii acumulate din
respira]ie.
Alte metode de p\strare prin :
- folosirea eficient\ a tratamentelor cu inhibitori (la 3 luni, cu IPC sau
CIPC) [i a temperaturii de peste 6C ;
-tratament ionizant cu radia]ii gamma in doze reduse.

11.8.6. Particularit\]ile conserv\rii, proces\rii [i p\str\rii tutunului


Dup\ recoltare, tutunul trebuie supus procesului de dospire [i uscare
pentru ca frunzele verzi cu un con]inut de 80-85 % ap\ (chiar 90 % la unele
soiuri) s\ ajung\ in final cu un con]inut de 15-16 % ap\.
Pentru a inlesni manipularea u[oar\ [i desf\[urarea normal\ a proceselor
tehnologice ce urmeaz\ dup\ recoltare, foile de tutun se in[ir\ pe sfoar\,
manual sau mecanizat concomitent cu sortarea foilor dup\ m\rime [i grad de
maturitate in vederea unei usc\ri uniforme trecnd sfoara cu un ac mai mare
prin cap\tul nervurii mediene, lungimea unui [ir fiind de 2-6 m.
Principalele procese prin care trece tutunul inainte de prelucrare sunt :
dospirea, uscarea [i fermentarea.
A.Dospitul tutunului reprezint\ un complex de procese [i reac]ii care
determin\, in cele din urm\, ing\lbenirea frunzelor [i imbun\t\]irea calit\]ii
acestora prin dirijarea principalilor factori : temperatura [i umiditatea relativ\ a
aerului.
In timpul procesului de dospire se urm\resc principalele transform\ri
biochimice, dup\ cum urmeaz\:
87

-hidrolizarea amidonului [i a altor hidra]i de carbon macromoleculari,


proteoliza par]ial\ a substan]elor proteice de rezerv\:
- degradarea clorofilei.
Acest proces se consider\ incheiat, la ob]inerea culorii galbene specifice,
urmnd apoi fizarea culorii la tutunurile pentru ]igarete sau transformarea culorii
in maro, la cele pentru ]ig\ri de foi.
Durata procesului de dospire este diferit\ in func]ie de soi, de etajul
frunzelor pe plant\, de faza de maturitate a frunzelor [i de destina]ia acestora.
Astfel dospitul dureaz\ 1-2 zile la soiurile orientale (Djebel [i Molovata), 2-3 zile
la soiul Ghimpa]i, 3-4 zile la soiurile Banat [i B\r\gan, mai multe zile la soiul
Burley, deoarece la acest soi se urm\re[te ob]inerea culorii portocalii sau ro[iic\r\mizii (de la recoltarea frunzelor verzi pn\ la balotarea tutunului uscat, la
soiul Burley, dureaz\ intre 18-25 zile). La tutunurile pentru ]ig\ri de foi dospitul
dureaz\ pn\ la 21 zile, frunzele fiind recoltate la maturitate incipient\, foarte
vitale. Acestea, dup\ ing\lbenire se men]in la umiditate ridicat\ pn\ cnd ele se
inro[esc, apoi trec la culoarea brun inchis\, cnd procesul de dospire se consider\
incheiat.
Temperatura optim\ pentru dospirea tutunului este cuprins\ intre 25 [i
36C sau 26-49C, iar umiditatea relativ\ a aerului, de 75-85 %, uneori chiar 95
%. Dospirea (ing\lbenirea tutunului) se realizeaz\ in dou\ etape.
La sfr[itul procesului de dospire frunzele de tutun con]in inc\ o mare
cantitate de ap\ (40-45 %) [i care trebuie eliminat\ rapid mai ales la tutunurile
superioare [i Virginia la care trebuie s\ r\mn\ culoarea galben\ deschis.
Dospirea tutunului se realizeaz\ in [iruri pe : gheghefuri, in inc\peri cu un
mediu optim de c\ldur\ [i umiditate sau in n\sad\ (tutunul in[irat se a[eaz\ pe
pardoseal\ [i se acoper\). La incheierea celei de-a doua etape a dospirii,
temperatura se men]ine la 38C, umiditatea relativ\ a aerului poate sc\dea pn\ la
cca 65 %, iar aspectul general al tutunului este galben.
B. Urmeaz\ fixarea culorii - care decurge tot in dou\ etape la
temperaturi de 43-50C [i care este de fapt o faz\ a usc\rii frunzelor.
Procesul urm\tor este uscarea limbului foliar care a inceput imediat dup\
ing\lbenirea foilor, se intensific\ in timpul fix\rii culorii [i se definitiveaz\ la
temperaturi de 50-60C.
Etapa final\ a usc\rii duce la uscarea nervurii principale care se realizeaz\
prin ridicarea temperaturii aerului pn\ la 70-72C, cu 2-3C pe or\, pn\ cnd
umiditatea frunzelor coboar\ sub 6-7 %. Deoarece, cu aceast\ umiditate frunzele
sunt greu de manipulat, acestea vor fi umezite pn\ la un con]inut de 15-16 %
88

umiditate, umezire ce se poate ob]ine pe cale natural\ prin r\cirea foilor sau
artificial\ prin introducerea vaporilor de ap\ in camerele cu tutun.
C. Uscarea tutunului poate fi: natural\ sau cu ajutorul c\ldurii artificial\.
a) Uscarea natural\ - sau uscarea la aer cald cuprinde mai multe
metode [i anume:
- uscarea la soare (sun curing) aplicat\ tutunurilor orientale (Djebel,
Molovata), semiorientale (Ghimpa]i) [i celor de mare consum (Banat,
B\r\gan) folosite pentru fabricarea ]igaretelor;
- uscarea in solarii, metod\ aplicat\ tutunului pentru ]igarete;
- uscarea la umbr\ [i curen]i de aer (air-curing), aplicat\ tutunurilor
pentru ]ig\ri de foi [i la soiul Burley.
b) Uscarea artificial\ (sau industrial\), se poate realiza folosind mai multe
metode [i anume:
- uscarea la foc indirect (flue-curing), aplicat\ la tutunurile de tip Virginiapentru ]igarete superioare [i la cele orientale ;
- uscarea in mas\ compact\ (bulk-curing), metod\ aplicat\ cu
deosebire tutunurilor Virginia (experimentat cu succes [i la tutunurile orientale,
ANI}IA N., 1983);
-uscarea la foc direct (fire-curing), aplicat\ tutunurilor tari cu foi foarte
mari [i nervura principal\ groas\, folosind c\ldura direct\ [i fumul, temperatura
fiind in majoritatea timpului de uscare pn\ la 38C. Dureaz\ cteva s\pt\mni.
D. Fermentarea tutunului - este procesul prin care in frunzele de tutun au
loc transform\ri fizice, chimice [i biochimice ce contribuie la ob]inerea unui
produs conservabil de lung\ durat\ (2-4 ani) [i cu insu[iri fumative
imbun\t\]ite.
Fermentarea tutunului este un proces complex ce cuprinde reac]ii ca :
reducerea elasticit\]ii foilor, intensificarea [i uniformizarea culorii, mic[orarea
con]inutului de ap\ [i a higroscopicit\]ii tutunului, degradarea (hidrolozarea)
principalelor componente (amidonul, clorofila, proteine, pectine, nicotin\, etc.)
sub influen]a enzimelor), cu sc\derea in greutate a tutunului.
Tutunul uscat, fumat direct are un gust aspru, in]ep\tor [i am\rui [i este
greu conservabil, de aceea trebuie supus procesului de fermentare. Acest proces se
poate desf\[ura pe cale natural\ sau metoda sezonal\ (c\ldura necesar\
ferment\rii rezultnd din reac]iile chimice din frunze) [i pe cale industrial\ in
camere de fermentare, in care temperatura [i umiditatea relativ\ se regleaz\ in
instala]ii speciale.
Sezonul in care, la noi, clima asigur\ parametrii favorabili ferment\rii pe
89

carele natural\ este prim\vara.


In timpul ferment\rii, tutunurile pot fi manipulate in teancuri (a[ezate a[a
cum vin de la cultivator), in baluri (ambalate special in vederea ferment\rii) sau in
masa afnat\ (desf\cute in foi libere in spa]iul de fermentare).
Tutunurile orientale, Virginia [i, in general, tutunurile galbene sunt
fermentate la temperaturi mici (35-45C ) [i cu umidit\]i ini]iale mai mici (16-18
%), cele de mare consum (de culoare brun\ [i verde), la temperaturi mai mari, de
pn\ la 50-60C, cu umiditatea ini]ial\ in tutun de 20-24 % [i chiar mai mare.
Tutunurile ro[ii fermenteaz\ la temperaturi de 45-55C, cu umiditatea ini]ial\ a
tutunului, de 18-22 %.
Intre umiditatea tutunului [i umezeala relativ\ a aerului se stabile[te un
echilibru dup\ natura tutunului [i temperatura mediului.
Un alt factor de fermentare important este oxigenul care asigur\ condi]ii
pentru reac]iile de oxidare, de aceea CO2 rezultat din respira]ie trebuie indep\rtat.
Procesul de fermentare este o opera]ie dintr-o schem\ tipic\ fiec\rui tip
de tutun care cuprinde urm\toarele : recep]ia, depozitarea, alegerea pe calit\]i,
presarea, fermentarea, maturizarea, cnt\rirea, depozitarea [i expedierea.
Fermentarea se desf\[oar\ in trei faze :
- faza I - ridicarea temperaturii (inc\lzirea tutunului) [i a umidit\]ii
aerului [i tutunului pn\ la parametrii optimi ferment\rii;
- faza a II-a - fermentarea propriu-zis\ (stabilizarea) cu men]inerea
parametrilor de temperatur\ [i umiditate pe o durat\ determinat\ de timp ;
- faza a III-a - r\cirea tutunului pn\ la temperatura mediului din camera
de fermentare.
In faza de fermentare propriu-zis\ valorile parametrilor (temperatura [i
umiditatea relativ\) pentru clasele superioare [i I-ii variaz\ in func]ie de soi,
astfel
-

la soiul Djebel: temperatura = 43-45C ; U = 55-60 % ;

la soiul Molovata : T = 46-48C ; U = 60-65 % ;

la soiul Ghimpa]i: T = 50-52C ; U = 60-65 %.

la tutun de tip Virginia : T = 46-48C ; U = 60-68 % ;

la soiurile B\r\gan [i Banat: T = 50-52C ; U= 60-65C.

Pentru clasele a III-a [i a IV-a temperatura variaz\ de la 50C pn\ la


58C, iar umiditatea aerului, de la 70 % pn\ la 80 % (GINGIOVEANUI., 1994).
R\cirea [i umezirea tutunului const\ in coborrea temperaturii
mediului cu 4-6C sub temperatura tutunului, iar umiditatea se men]ine ridicat\
(75-85 %); dureaz\ 30-60 ore.
90

Maturarea tutunului se realizeaz\ in spa]ii special amenajate, unde


temperatura trebuie s\ fie de 24-25C, iar umiditatea aerului, de 70-75 %, durata
matur\rii fiind de 10-14 zile.
Dup\ alegerea pe calit\]i, presarea [i cnt\rirea tutunului (cu recalcularea
greut\]ii la 13 % umiditate) se face depozitarea acestuia in stive pe 4 rnduri [i pe
gr\tare, in magazii.
Dup\ incheierea procesului tehnologic tutunul fermentat este expediat la
fabricile de ]igarete.
11.8.7. Particularit\]ile conserv\rii [i p\str\rii conurilor de hamei
11.8.7.1. Uscarea conurilor de hamei
Hameiul proasp\t recoltat are 75-82 % ap\, de aceea pentru p\strare este
necesar\ uscarea pn\ la umiditatea optim\ de 10,5-11,5 %.
Pentru uscarea conurilor se folosesc usc\toare moderne de diferite tipuri
care au ca agent de uscare gazele in amestec cu aerul atmosferic cald sau aerul
cald ce se introduce sub presiune cu ajutorul eloctroventilatorului. Drept
combustibili se pot folosi: gaz metan, motorin\, c\rbune, ulei de calorifer, etc.
La ie[irea din usc\tor, umiditatea conurilor de hamei trebuie s\ fie mult
mai mic\ dect cea necesar\ pentru p\strare [i anume, 6-7 % fa]\ de 10,511,5% umiditate pentru p\strare, deoarece conurile de hamei nu se usuc\ uniform,
rahisul avnd intotdeauna o umiditate mai ridicat\ (de exemplu, la o umiditate
medie a conurilor de hamei de 12,6 %, rahisul are 16,2 % umiditate).
Temperatura de uscare este principalul factor de care depinde calitatea
hameiului. Printr-o uscare necorespunz\toare, la temperaturi prea mari, conurile
de hamei cu insu[iri calitative superioare, se depreciaz\ att organoleptic ct [i
chimic.
In cazul usc\rii hameiului in straturi de 12-14 cm, uscarea dureaz\ 6-7
ore.
11.8.7.2. Climatizarea hameiului
Conurile cu numai 6-7 % umiditate la ie[irea din usc\tor se sf\rm\
foarte u[or in timpul manipul\rii, pierzndu-se o mare cantitate de lupulin\.
Acest neajuns se previne prin "climatizare" care const\ intr-o umidificare a
conurilor pn\ la umiditatea de 11-13 %, aceasta uniformizndu-se in toate
componentele (inclusiv in rahis). Climatizarea nu afecteaz\ insu[irile de calitate
ale conurilor . Pentru climatizare se utilizeaz\ camere in care umiditatea aerului
este de 70 % [i in care exist\ montate duze de pulverizare fin\ a apei ce
asigur\ umiditatea aerului dorit\. Timpul necesar pentru cre[terea umidit\]ii
hameiului este de cel pu]in o or\.
91

Durata de conservare a hameiului se poate m\ri prin sulfitarea conurilor


inainte de ambalare (se ard 100 g sulf pentru 100 kg hamei), timp de 10-15 ore.
11.8.7.3. Bonitarea hameiului - se realizeaz\ inainte de balotare sau
prelucrare sub diferite forme, pentru stabilirea clasei de calitate, efectundu-se
bonitarea organoleptic\ [i fizico-chimic\.
Bonitarea

organoleptic\

are

la

baz\

urm\toarele

criterii

(caracteristici):
-culoarea conurilor [i a lupulinei, integritatea conurilor, starea fitosanitar\,
con]inutul conurilor in semin]e, etc
In func]ie de valoarea criteriilor organoleptice intrunite, in baza normei
interne de bonitare, probele se grupeaz\ in 3 clase de calitate : superioar\, clasa I
-ii [i clasa a II-a (sau 6 clase, 3 fiind interclase).
Pentru stabilirea definitiv\ a claselor de calitate sunt necesare [i analizele
fizico-chimice (con]inutul in umiditate [i in acizi amari alfa) efectuate de
laboratorul neutru, a c\rui rezultate pot modifica bonitarea organo-leptic\,
m\rind sau sc\znd clasa de calitate.
11.8.7.4. Ambalarea [i depozitarea
Dup\ bonitare se trece la recep]ionarea hameiului de c\tre beneficiar, apoi
la ambalarea conurilor.
Ambalarea se face in baloturi presate in saci de pnz\, in greutate
normal\ de 100-150 kg sau de 200-250 kg. Pentru export, unii beneficiari
pretind ambalarea in l\zi de lemn c\ptu[ite in interior cu tabl\ zincat\, sau in
cilindri metalici cu greutatea de 250 kg. Granulele se ambaleaz\ in saci de
polietilen\ vida]i ; pulberile de hamei se preparate din conuri de hamei uscate
la 6 % umiditate, r\cite la 0,1 C, m\cinate la -35 C [i sortate pe frac]iuni se
valorific\ in cutii de carton c\ptu]ite cu folii hidroizolante, iar extractul de hamei
ob]inut prin extrac]ia substan]elor amare cu metil clorit [i a taninului cu ap\
cald\ (GINGIOVEANUI., 1994), se ambaleaz\ in recipiente de sticl\ sau
metalice.
Cantitatea de conuri de hamei necesar\ variaz\ in func]ie de tipul de bere
preparat [i calitatea hameiului, intre 150-500 g/hl. Hameiul se adaug\ in 3-5
frac]iuni, ultima ad\ugndu-se pentru arom\, cu 20-30 minute inaintea termin\rii
fierberii.
11.8.8. Particularit\]ile conserv\rii [i p\str\rii plantelor aromatice [i
medicinale
Plantele medicinale [i aromatice sunt specii anuale, bienale sau perene sau
specii lemnoase de la care se folosesc in scopuri terapeutice frunzele, florile,
92

inflorescen]ele, toate p\r]ile aeriene (herba), fructele, semin]ele sau p\r]ile


subterane (r\d\cini, rizomi, bulbi, etc.). Rareori se utilizeaz\ toate organele
plantei, de cele mai multe ori se folosesc anumite organe, denumite dup\ uscare
"droguri" sau mai corect materie prim\ care circul\ sub denumiri [tiin]ifice,
pentru inl\turarea confuziilor.
11.8.8.1. Uscarea.
Dup\ recoltare, urmeaz\ uscarea, opera]ie de importan]\ egal\ cu
recoltarea, pentru asigurarea calit\]ii materiei prime.
Semin]ele [i fructele provenite de la combin\ sau batoz\ se vntur\ pentru
m\rirea purit\]ii [i se lop\teaz\ pentru reducerea umidit\]ii la 12 %.
Uscarea cea mai accesibil\ este cea natural\, iar pentru unele specii este
cea mai potrivit\. Alteori, este mai indicat\ uscarea in usc\torii inc\lzite, in care
se poate regla temperatura dup\ natura produsului [i in care uscarea se realizeaz\
repede ob]inndu-se o materie prim\ de calitate superioar\.
R\d\cinile recoltate toamna se pot usca numai in inc\peri inc\lzite,
altfel din cauza timpului umed [i rece, muceg\iesc u[or [i se depreciaz\.
Acela[i lucru se poate spune [i despre fructele c\rnoase (m\ce[e), zemoase
(zmeur\, afine, etc.).
Uscarea natural\ se efectueaz\ la soare sau la umbr\. La soare direct in
cmp, inainte de a se treiera, se usuc\ in snopi macul, mu[tarul, umbeliferele.
Partea aerian\ (herba) se poate usca asem\n\tor fnul, in cmp, la: m\ghiran,
cimbru, isop, jale[, ment\. In acest scop se pot folosi [i diferi]i supor]i de lemn.
Uscarea la soare este bun\ dar riscant\ din cauza eventualelor ploi ; udate,
plantele pierd in primul rnd culoarea, dar [i din calitatea lor. Coriandrul udat in
snopi se scutur\ mult iar fructele pierd din culoare, devenind negricioase ; la ploi
repezi [i cu vnt, produc]ia poate fi compromis\ complet.
La soare se mai pot usca [i unele flori, de pild\ cele de mu[e]el,
lumn\ric\, soc. Uscarea se face pe o prelat\, sau mai bine pe rame speciale de
uscat, intinse pe p\mnt sau aranjate in stive. Cele mai multe specii, in primul
rnd cele aromatice [i majoritatea florilor se usuc\, ins\, la umbr\. In acest
scop se folosesc podurile, [oproanele libere peste var\, chiar [i p\tulele in
regiunile in care nu sunt vnturi puternice.
Oricare ar fi posibilitatea de uscare, trebuie asigurat\ o aerisire perfect\, o
bun\ inc\lzire, cur\]enie. Cele mai bune sunt podurile acoperite cu tabl\ sau
]igl\ in care se realizeaz\ o temperatur\ mai mare dect afar\ ; nu se admit
inc\perile cu miros particular.
Uscarea in condi]ii naturale dureaz\ destul de mult [i depinde de natura
93

produsului, de temperatura [i de umiditatea atmosferic\. Florile se usuc\ in 4-7


zile, frunzele [i herba in 4-6 zile. Frunzele unor specii care con]in substan]e
higroscopice (m\selari]a) se usuc\ ins\ mai greu, in 8-10 zile; r\d\cinile se
usuc\ in 12-16 zile. Pe timp ploios durata usc\rii lor se dubleaz\. Pentru uscarea
la aer inc\lzit se pot folosi cuptoarele de uscat fructe, de uscat gogo[i de viermi
de m\tase [i usc\toriile de tutun. Dac\ nu exist\ instala]ii de uscare, se vor
construi usc\torii simple semi sau complet automatizate. Usc\torii speciale se
construiesc in apropierea cmpurilor cu plante medicinale.
In usc\torii, florile se introduc la 20C, apoi temperatura se ridic\ treptat
(in cteva ore) pn\ la 30-35C in timp de 24-36 ore, p\strndu-[i culoarea
natural\ dac\ aerisirea este bun\. Frunzele [i herba se usuc\ de obicei la 4060C, dar sunt [i excep]ii. R\d\cinile, rizomii, bulbii se cur\]\ de p\mnt, de
resturile uscate, apoi unele se spal\ (valeriana) altele se cojesc (nalba mare),
cele mai multe se m\run]esc. R\d\cinile groase (nalba), c\rnoase, se las\ inti
in inc\peri reci sau la umbr\ s\ se ve[tejeasc\ [i apoi se trec la temperaturi de
35-40C. Fructele c\rnoase [i cele zemoase, de asemenea , se pun inti la
ve[tejit, sau uscarea se incepe la temperaturi mai mici, de 18-20C [i continu\, la
70-90C.
In general, produsele care con]in uleiuri volatile se vor usca la 25-30C, iar
cele cu glicozide [i alcaloizi la 40-60C. Materialul pus la uscat att la soare ct [i
la umbr\ se intinde in straturi sub]iri. In timpul usc\rii, materialul se intoarce de
mai multe ori, cu mult\ aten]ie, pentru a nu se sf\rma.
11.8.7.2. Ambalarea [i p\strarea
Inainte de a trece la ambalare materialul se sorteaz\, indep\rtnd ceea ce
poate afecta calitatea drogului.
Florile se impacheteaz\ in cutii de tabl\ de 5-10 kg, in borcane de sticl\ de
culoare inchis\, sau in pungi de hrtie. Pentru transport pachetele mici se pun in
l\zi. Frunzele se cern, eliminnd praful [i sf\rm\turile, cele muceg\ite,
ing\lbenite apoi se impacheteaz\ in l\zi ca [i inflorescen]ele. Vrfurile cu flori
[i herba, de regul\ se impacheteaz\ in baloturi, bine presate, folosindu-se presele
de fn. Capsulele de mac se pun in saltele, cornul secarei, cojile de arbori sau
arbu[ti, r\d\cinile, rizomii se pun in saci de pnz\ dublat\, la fel [i fructele.
Depozitele se cur\]\ [i se dezinfecteaz\ inainte de a primi materialul
proasp\t spre p\strare. Depozitele trebuie s\ fie uscate, aerisite, r\coroase, la
ad\post de lumin\ solar\ direct\, f\r\ d\un\tori. Periodic se va efectua
combaterea d\un\torilor, mucegaiurilor [i a diferi]ilor agen]i patogeni.
Drogurile cu ac]iune puternic\ (toxic\) ; laurul, m\tr\guna, dege]elul,
94

ru[cu]a se vor p\stra in inc\peri separate sub cheie.


Ambalajele goale, folosite la ambalarea produselor toxice nu se folsesc in
alte scopuri.
Sacii cu fructe uscate, cu cornul secarei, etc., se vor p\stra atrna]i, astfel
inct s\ nu se ating\ intre ei. Sacii, baloturile, chiar [i l\zile, este bine s\ se
a[eze pe pode]e din stinghii de lemn la 30-40 cm de podea. In tot timpul
depozit\rii se controleaz\ starea materialului, umiditatea lui [i eventualele
atacuri de d\un\tori.
Recep]ionarea produselor de c\tre unit\]ile contractante se face pe baza
standardelor. Separarea produselor pe clase, dup\ calitate, se face prin metode
precise, criterii obiective, caracteriznd ct mai complet produsul.
Intreb\ri:
1. Ce este c\lirea semin]elor ?
2. Care este influen]a procesului de uscare asupra insu[irilor calitative
ale produselor agricole vegetale ?
3. Care sunt particularit\]ile usc\rii cerealelor ?
4. Care este temperatura maxim\ la care se face uscarea la semin]ele de
leguminoase pentru boabe ?
5. Ce este autoconservarea ?
6. Care este umiditatea cu care se pot p\stra: cerealele; leguminoasele
pentru boabe; semin]ele plantelor oleaginoase ?
7. Care sunt principalele procese fiziologice, chimice [i biochimice ce au
loc in timpul p\str\rii sfeclei ?
8. Care sunt particularit\]ile p\str\rii tuberculilor de cartof
pentru plantare [i a celor destina]i industrializ\rii ?
9. Care sunt modific\rile ce au loc in frunzele de tutun in timpul
dospitului ?
10. Ce este botintarea hameiului?

95

CAPITOLUL 12
COMBATEREA PRAFULUI DIN SPA}IILE DE
DEPOZITARE
In toate spa]iile de depozitare este o atmosfer\ cu praf iar cnd aceast\
poluare se adaug\ aburilor [i umidit\]ii emanate de un usc\tor, rezultatul nu
poate fi dect o atmosfer\ nu numai nepl\cut\ dar [i adesea periculoas\ pentru
s\n\tatea celor care lucreaz\ ore intregi in depozite de cereale.
Praful mai con]ine de asemenea insecte [i acarieni. Este mult mai bine s\
se recurg\ la mijloace de evitarea form\rii prafului inc\ de la proiectare, dect
s\ se intreprind\ ulterior m\suri de inl\turare al acestuia.
12.1. Producerea prafului
Praful se produce ori de cte ori produsele sunt mutate, transferate sau
condi]ionate [i problema const\ in a opri [i indep\rta sau colecta particulele de
praf inainte de a se impr\[tia in atmosfer\.
Cele mai importante puncte generatoare de praf sunt urm\toarele:
- elavatoarele [i transportoarele, mai ales in locurile de primire [i de
desc\rcare a produsului;
- bunc\rele de primire de la cntare, ma[ini de cur\]at, usc\toare;
-ma[inile de cur\]at in punctele lor de alimentare, deasupra sitelor [i
la desc\rcarea boabelor sau evacuarea aerului;
- usc\toarele de cereale, in special cnd produsul se mi[c\ in
timpul procesului de uscare.
12.2. Combaterea prafului.
Praful se combate cu ajutorul instala]iilor de despr\fuire prezentate in
capitolele anterioare: cicloane, filtrul cu saci [i ventilatoare elicoidale cu palete.

Intreb\ri:
1. Care sunt cele mai importante puncte generatoare de praf ?

CAPITOLUL 13
CONTROLUL PERIODIC AL ST|RII CALITATIVE LA
PRODUSELE PENTRU CONSUM
Cantit\]ile de produse depozitate in magazii, [oprone, platforme [i in
general toate cantit\]ile depozitate in vrac - in depozite orizontale, se niveleaz\ [i
se impart in mod conven]ional in loturi care se marcheaz\ [i se numeroteaz\
vizibil. Din fiecare lot se extrag probe reglementare in vederea controlului
96

periodic.
Pentru controlul calitativ al produselor din celulele silozurilor probele se
extrag cu sonda electromecanic\, introducnd barele prin toate gurile de sondare
[i vizitare. Luarea probelor pentru controlul calitativ al produselor din celule se
poate face [i din curentul de curgere in timpul recircul\rii produselor prin
transferul in alt\ celul\ sau in hambar.
Produsele depozitate -in vrac- in hambarele silozurilor se niveleaz\,
cantit\]ile se impart in mod conven]ional in loturi, luarea probelor efectundu-se
cu sondele manuale ca la produsele depozitate in magazii.
Pentru produsele cu postmaturizarea terminat\, starea de conservare se
verific\ astfel: - controlul umidit\]ii [i temperaturii produselor depozitate se face
la intervale diferite, in func]ie de specie ct [i de umiditatea [i temperatura
acestora, de specie (de la 3-5 zile) pn\ la 15 chiar 30 zile - durata unui interval
(tabelul 13.1.).
Controlul corpurilor str\ine din produsele depozitate se face att din punct
de vedere al con]inutului procentului de impurit\]i in masa produsului ct [i al
componentelor impurit\]ilor. Controlul se realizeaz\ de cel pu]in 2 ori pe lun\
[i de fiecare dat\ cnd produsul este mi[cat din loc.
Controlul infest\rii cu d\un\tori [i examenul organoleptic al produselor
depozitate se face concomitent cu controlul umidit\]ii [i temperaturii la intervale
amintite pentru aceste determin\ri.
In cazul produselor cu postmaturizarea neterminat\, controlul se
efectueaz\ la interval de 3-5 zile.
Verificarea periodic\ a st\rii de conservare a produselor se face pe baza
unui plan de sondare intocmit de [eful de depozit in colaborare cu laboratorul [i
aprobat de [eful bazei sau silozului. Controlul periodic al st\rii calitiative a
produselor se face de c\tre [efii de depozite, iar analizele de c\tre laboran]i.
Controlul periodic al produselor destinate ins\mn]\rilor tabelul 13.2.1.
se efectueaz\ s\pt\mnal, de 2 ori pe lun\ sau lunar (umiditatea [i infestarea cu
d\un\tori) la semin]ele uscate. Determinarea germina]iei se face la sfr[itul
repausului germinativ, cnd se consider\ necesar sau cu 15-30 zile inainte de
ins\mn]are. Semin]ele se consider\ uscate cnd au sub 14 % umiditate la cereale
[i leguminoase, sub 11 % la soia [i sub 9 % la oleaginoase.

97

Controlul umidit\]ii [i temperaturii produselor depozitate se face la


perioadele indicate in tabelul urm\tor :
Tabelul 13.1.
Denumirea produsului
Cereale [i
leguminoase
(exceptnd soia)

TemperaturaC

Perioada de control
(zile)
30
10
3-5
15
5
3-5
30
10
3-5
15
5
3-5
30
10
3-5
15
5
3-5

Umiditatea (%)
<14
14-16
>16
<14
14-16
>16
<11
11-13
>13
<11
11-13
>13
<8
8-11
>11
<8
8-11
>11

Sub 18C
Peste 18C
Sub 18C

Soia
Peste 18C
Sub 18C
Oleaginoase
Peste 18C

Tabelul 13.2.
Controlul periodic al produselor destinate ins\mn]\rilor
Faza de p\strare a
semin]elor
Repaus germinativ
Dup\ repausul
germinativ cnd
temp.semin. este
peste 10C
Cnd temperatura
semin.este de 5-10C
Cnd temperatura
semin. este sub 5C

Felul analizei
TC
U% D\un\tori Germina]ia

Starea
semin]elor
Uscat\

la 2 zile

Umed\

zilnic

Uscat\

s\pt\mnal

lunar

lunar

Umed\

la 3 zile

s\pt\mnal

s\p\t\mnal

lunar

lunar

lunar
lunar

lunar
-

lunar

Umed\
Uscat\

2 ori pe
lun\
s\pt\mnal
lunar

Umed\

s\pt\mnal

Uscat\

2 ori pe
lun\

2 ori pe
lun\
s\p\t\la 3 zile
mnal

La
sfr[itului
repausului
germinativ
Cnd se
consider\
necesar

idem
la 15-30 zile
inainte de
ins\mn]are

Intreb\ri:
1.In ce const\ controlul periodic al st\rii calitative la produsele pentru
consum ?
2. Prin ce se deosebe[te controlul periodic al produselor destinate
ins\mn]\rii de cele pentru consum ?

98

CAPITOLUL 14
COMBATEREA D|UN|TORILOR DIN DEPOZITE {I
DIN PRODUSELE AGRICOLE
VEGETALE
14.1. Locurile unde se pot dezvolta d\un\torii [i modul de r\spndire a
acestora
Pentru a putea preintmpina infestarea produselor, depozitelor, utilajelor
trebuie cunoscute locurile favorabile dezvol\rii d\un\torilor [i c\ile prin care
ace[tia se pot introduce in depozite. Cele mai sigure [i mai prielnice ad\posturi
pentru dezvoltarea d\un\torilor sunt spa]iile umede de sub podele, lipsite de
aerisire [i care con]in o cantitate de cereale sau de[euri scurse printre scnduri sau
transportate de roz\toare. De asemenea, spa]iile dintre pere]ii dubli de scndur\ in
care s-au scurs boabele de cereale, spa]iile dintre podelele duble, dintre pere]ii de
zid [i panourile de scndur\ in care se afl\ resturi de cereale, de[euri sau gunoaie,
constituie un periculos focar de infestare. Cr\p\turile din zid, grinzi [i scnduri,
precum [i galeriile roz\toarelor sunt locuri in care, de cele mai multe ori se
g\sesc g\rg\ri]e, molii, cle[tari. Utilajele pentru condi]ionare, ambalajele [i
mijloacele de transport, care nu au fost cur\]ate la timp, contribuie in foarte mare
m\sur\ la r\spndirea d\un\torilor.
Insectele pot fi introduse in depozite de p\s\ri [i roz\toare care au
circulat in magazii [i p\tule infestate, sau chiar prin transportarea acestora
pe inc\l]\mintea sau imbr\c\mintea muncitorilor care au lucrat in magazii
infestate. De cele mai multe ori, d\un\torii sunt introdu[i in magazie
concomitent cu recep]ionarea produselor provenite dintr-un depozit infestat.
Unele produse vin uneori infestate inc\ din lan.
14.2. D\un\torii cu importan]\ economic\ din spa]iile de depozitare.
1. Acarianul f\inii - Acarus siro L.
Alte specii de acarieni:
-Tyrophagus putrescentiae Schrank, T.longior
- Rhizoglyphus echinopus F.R.
- Carpoglyphus lactis L.
- Glycyphagus domesticus Deg. G. destructor Schrank.
2. Viermele f\inii (mole]ul) - Tenebrio molitor L., T.obscurus F.
3. Gndacul f\inii - Tribolium confusum Duv., T. castaneum Hbst.
4. Gndacul pinii - Stegobium (Sitodrepa) paniceum L.
5. 5.Gndacul tutunului - Lasioderma serricorne L.
99

6. Gndacul negru al f\inii - Tenebrioides mauritanicus L.


7. Gndacul din Surinam - Oryzaephilus surinamensis L.
8. G\rg\ri]a grului - Sitophilus (Calandra) granarius L.
9. Molia grului - Nemapogon (Tinea) granellus L.
10. Molia cenu[ie a cerealelor - Sitotroga cerealella Oliv.
11. Molia fructelor - Plodia interpunctella Hb.
12. Molia cenu[ie a f\inii - Anagasta (Ephestia) khniella Zell.
13. Gndacul negru de buc\t\rie - Blatta orientalis L.
14. G\rg\ri]a maz\rii - Bruchus pisorum L.
15. G\rg\ri]a fasolei- Acanthoscelides obtectus Say
16. {oarecele de cas\ - Mus musculus L.
17. {obolanul cenu[iu - Rattus norvegicus Berk.
14.3. Mijloacele de combatere a d\un\torilor
Prin combaterea d\un\torilor din spa]iile de depozitare in]elegem aplicarea
unui complex de opera]iuni care au drept scop distrugerea d\un\torilor [i
curmarea inmul]irii [i a r\spndirii lor.
Combaterea d\un\torilor sau dezinfestarea cuprinde : dezinsec]ia [i
deratizarea.
Dezinsec]ia este ansamblul mijloacelor [i metodelor de combatere a
insectelor [i acarienilor, care pricinuiesc pagube prin distrugerea sau deteriorarea
produselor, ambalajelor, sau care transmit omului [i animalelor domestice boli
contagioase. Deratizarea este ansamblul mijloacelor [i metodelor de combatere a
roz\toarelor ([oareci [i [obolani).
Mijloacele de lupt\ impotriva d\un\torilor cuprind :
14.3.1. Mijloacele preventive constau din :
a. M\suri care impiedic\ p\trunderea d\un\torilor in locurile de
p\strare [i prelucrare a produselor ct [i in locurile de depozitare a ambalajelor;
b. Respectarea cu stricte]e a regimului igienico-sanitar in timpul
inmagazin\rii, p\str\rii, prelucr\rii [i ambal\rii produselor.
14.3.2. Mijloace curative constau in aplicarea metodelor de dezinsec]ie
[i deratizare pe cale chimic\, mecanic\, fizic\ [i biologic\.
A. Metode chimice - se bazeaz\ pe folosirea diferitelor preparate
chimice sub form\ de lichide, pulberi sau gaze.
B. Metode mecanice constau in eliminarea sau distrugerea
d\un\torilor prin efectuarea opera]iunilor de cur\]ire a depozitelor, utilajelor
[i

instala]iilor

pe

parcursul

p\str\rii

[i

conserv\rii

condi]ionarea acestora [i eliminarea focarelor de infestare.


100

produselor,

C. Metode fizice - se bazeaz\ pe folosirea ac]iunii temperaturii


sc\zute sau ridicate precum [i prin radia]ii ionizante, ultrasunete, care sunt
nefavorabile d\un\torilor.
D. Metode biologice - se bazeaz\ pe folosirea diferitelor vie]uitoare care
se hr\nesc sau paraziteaz\ speciile de d\un\tori din depozite.
A. Metode chimice (tabelul 14.1)
Tabelul 14.1.
Produse chimice utilizate in combaterea d\un\torilor din depozite
Produsul
Organofosforice

Doza

Actellic 50 EC
Fumitox 10 PF

0,5-1 g s.a./m2
0,3 g s.a. = 3 g p.c./m2 spa]iu gol (10
cutii/500 m3 spa]iu gol)

Prostore 420 EC
Prostore210EC
Reldan 2 E (22,5 %)
Satisfar 50 EC
Coopex 25 WP
Delicia Gastoxin 56
DeliciapulvisSV56,7
Damfin 950 EC
Fumlindox 50
Sulfura de carbon 99,6 %
Acaricide

15 ml/1 t
30 ml/1t
5ppm/q
0,5-1 g s.a./m2
20 g p.c. in 0,7- 1,2 litri ap\/t s\mn]\
30 g/ton\ (10 tablete)
60 g/ton\
0,4 % = 40 ml/m2 in 0,1 litri ap\
0,5 g s.a./m2
600-1000 g/ton\ (la peste 16C)

Fumisin 10 PF
2-2,4 kg/500 m3
Rodenticide (impotriva roz\toarelor)
Baraki
Lanirat

1 litru/50 kg semin]e de gru


1 litru/50 kg semin]e de gru

Abrevieri: EC - concentrat emulsionabil; PF - past\ fumigen\ ; E emulsie ;


WP - pulbere umectabil\ ; SV - produs solid sub form\ de pulberi sau
tablete cu ac]iune toxic\ prin volatizare.
B. Metode mecanice
1. M\suri de combatere mecanic\ aplicate spa]iilor de depozitare,
utilajelor [i instala]iilor.
De[i cur\]irea depozitelor face parte din m\surile profilactice aplicate
inainte de aplicarea mijloacelor curative, aceasta se aplic\ [i pe parcursul
p\str\rii [i conserv\rii produselor pentru eliminarea eventualelor focare de
infec]ie ce apar dup\ recep]ionarea, depozitarea [i livrarea produselor.
Cur\]irea dup\ golirea fiec\rui spa]iu de depozitare const\ in m\turarea,
101

perierea [i r\zuirea tuturor p\r]ilor componente ale depozitului, incepnd de la


tavan, astereal\, stl]i sus]in\tori, grinzi, pere]i, du[umele, spa]ii goale dintre
pere]i [i eventualele c\ptu[eli de scndur\, du[umele duble, cr\p\turi, etc.
In afar\ de cur\]irea depozitelor [i teritoriului bazelor, dup\ fiecare
folosire se cur\]\ atent integral utilajul de condi]ionare, sacii, prelatele, mijloacele
de transport. Sacii [i prelatele se controleaz\ bine la cus\turi [i pe ambele fe]e
[i se cur\]\ prin periere, scuturare, op\rire sau expunere la soare.
2. Dezinsectizarea produselor prin metode mecanice.
Combaterea prin metode mecanice a insectelor [i acarienilor existen]i in
masa de produse depozitate, const\ in separarea d\un\torilor prin cernere, in
aspirarea sau refularea acestora cu ajutorul ventilatoarelor din componen]a
utilajelor de condi]ionare sau a ventilatoarelor independente.
Combaterea mecanic\ a larvelor de molii se face prin adunarea acestora
cu o grebl\ la care distan]a intre din]i este mic\.
3. Deratizarea prin metode mecanice - se refer\ la folosirea curselor [i
capcanelor de diferite tipuri. Pentru eficacitatea aplic\rii metodei in curse se pun
cteva zile la rnd momeli proaspete formate din alimentele preferate de roz\toare
[i se las\ cursa nearmat\. Dup\ 2-3 zile, perioad\ in care roz\toarele constat\
c\ nu exist\ pericol pentru consumarea momelii din curse, se pune din nou
hran\ proasp\t\, cursele se armeaz\ [i [oarecii sau [obolanii sunt prin[i [i
omor]i.
C. Metode fizice
1. Dezinsec]ia spa]iilor de depozitare prin mijloace fizice
Dezinsec]ia depozitelor prin mijloace fizice se realizeaz\ prin
sc\derea temperaturii la nivelul la care d\un\torii sunt distru[i.
Avnd in vedere c\ pentru distrugerea complet\ a d\un\torilor prin
frig sunt necesare temperaturi de cca -15C a c\ror realizare este foarte
costisitoare, sc\derea temperaturii aerului in depozite cu ajutorul agregatelor
frigorifice, se face in timpul prim\verii [i verii pn\ la +4+6C temperatur\
la care este stnjenit\ dezvoltarea [i inmul]irea d\un\torilor, urmnd ca
distrugerea s\ se fac\ prin mijloace chimice.
In spa]iile care nu sunt prev\zute cu astfel de instala]ii, sc\derea
temperaturii se practic\ prin deschiderea u[ilor, ferestrelor, etc. in timpul gerurilor
uscate [i inchiderea ermetic\ a spa]iilor cnd tC atmosferic\ incepe s\ creasc\.
Se pot utiliza, ca mijloc fizic de dezinsec]ie [i vaporii de ap\ suprainc\lzi]i
dup\ care urmeaz\ uscarea produselor.
2. Dezinsectizarea produselor depozitate prin metode fizice
102

In categoria metodelor fizice de combatere a d\un\torilor din produsele


agricole se include opera]iunile de inc\lzire sau r\cire a masei de produse
infestate pn\ la temperatura letal\ sau iradierea cu izotopi radioactivi.
a. Combaterea d\un\torilor prin tratarea termic\ a produselor
infestate
O masur\ de distrugere radical\ a d\un\torilor in toate stadiile de
dezvoltare, o constituie expunerea la temperaturi ridicate a produselor infestate.
Aceast\ metod\ de combatere a d\un\torilor const\ in tratarea termic\
aproduselor folosind in acest scop instala]iile de uscare artificial\.
Temperaturile de inc\lzire a produselor pentru distrugerea d\un\torilor
in instala]ia de uscare variaz\ intre 45-60C, cu o perioad\ de sta]ionare in
zona neutr\ de 10-300 minute.
In cazul in care la unele tipuri de usc\toare, prin regimul amintit nu se
realizeaz\ moartea tuturor d\un\torilor, se procedeaz\ la m\rirea timpului de
sta]ionare sau de trecere a produselor prin instala]ia de uscare, ob]inndu-se astfel
rezultate bune in distrugerea insectelor [i acarienilor. In nici un caz nu se m\re[te
temperatura semin]elor peste limita maxim\ amintit\, deoarece o cre[tere a tC cu
5-10C diminueaz\ mult insu[irile calitative ale produselor.
b. Combaterea d\un\torilor prin r\cirea produselor
Sc\derea temperaturii sub 10C provoac\ incetinirea activit\]ii vitale ale
insectelor [i acarienilor, dezvoltarea lor fiind lent\. Femelele inceteaz\ depunerea
ou\lor, iar pe m\sur\ ce temperatura scade spre 0C, d\un\torii amor]esc. La
continuarea sc\derii t sub 0C se formeaz\ cristale de ghea]\ in corpul insectelor,
are loc deshidratarea protoplasmei celulelor [i se produce moartea d\un\torilor.
Temperatura critic\ pentru majoritatea speciilor de acarieni [i insecte este de (15C) cnd ace[tia mor in timp de 1 zi.
In loturile de semin]e umede insectele [i acarienii rezist\ la temperaturi
sc\zute un timp mai indelungat dect in cele uscate.
c. Diezinsec]ia produselor prin iradiere
Cel mai utilizat este izotopul Co60 care se utilizeaz\ pentru distrugerea
complet\ a insectelor [i acarienilor (caz in care se utilizeaz\ doze mai mari) sau
pentru sterilizarea adul]ilor pentru evitarea inmul]irii (cu doze mai mici).
Acarienii sunt cei mai rezisten]i la radia]ii, necesitnd 300.000 remi pentru
ob]inerea mortalit\]ii in toate stadiile dezvolt\rii, insectele fiind distruse intr-o
s\pt\mn\ la 150.000 remi.
d. Mijloacele biologice
Prin combaterea biologic\ a d\un\torilor din produsele depozitate se
103

in]elege folosirea unor organisme animale sau vegetale sau a unor produse
metabolice care introduse in focarul infestat contribuie la diminuarea densit\]ii
numerice a d\un\torilor.
In cadrul luptei biologice, distrugerea d\un\torilor din produsele
depozite se poate realiza cu ajutorul unor specii de insecte [i acarieni entomofagi
din care amintim: c\l\re]ul (Aphelinus sp.); acarianul r\pitor (Cheiletus
eruditus); acarianul pntecos (Pediculoides ventricosus).
Utilizarea luptei biologice este discutabil\ pentru c\ indivizii sus
men]iona]i pot impurifica produsul ca orice insect\, ridic\ temperatura masei
produsului, in aceste cazuri pagubele fiind mai mari dect foloasele.
Lupta biologic\ impotriva d\un\torilor din produsele depozitate se
refer\ [i la utilizarea bacteriilor [i ciupercilor entomopatogene. In aceast\
privin]\ s-au dovedit eficace speciile : Bacillus thuringiensis var. kurstawi [i
Bacillus bassiana (produsul Thurincide HP-PU sau Thuringin 6000) impotriva
gndacului f\inii [i g\rg\ri]ei grului.
Intreb\ri:
1. Enumera]i mijloacele de lupt\ impotriva d\un\torilor.
2. In ce const\ dezinsectizarea produselor depozitate prin mijloace
fizice?

104

BIBILIOGRAFIE
1. Axinte M., [i colab. Fitotehnie - Lucr\ri practice partea I [i II, 1999 [i
2000.
2. Beceanu D., Balint G. - Valorificarea in stare proasp\t\ a
fructelor, legumelor [i florilor, Edit.Ion Ionescu de la Brad Ia[i, 2000.
3. Forgo Ludovic - Cnepa [i inul - cultura [i prelucrarea
preliminar\, Ed.Agro-silvic\, Bucure[ti, 1957.
4. Mogrzan Aglaia, Robu T. Tehnologia pstrrii produselor agricole
vegetale, Ed. I.Ionescu de la Brad, Iai, 2005.
5. Mure[an T. [i colab. - Producerea [i controlul calit\]ii semin]elor
agricole, Edit.Ceres, Buc., 1986.
6. P\un Emil [i colab. - Tratat de plante medicinale [i aromatice
cultivate. Ed.Academiei, Bucure[ti, 1986 [i 1988.
7. Salontai Alex. [i colab. - Certificarea [i controlul calit\]ii semin]elor [i
materialului s\ditor la culturile de cmp. Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1988.
8. Salontai Alex., [i colab. - Hameiul -Orzul [i berea, Edit. ICPIAF Cluj
-Napoca, 1996.
9. {andru Ioan - Protejarea culturilor agricole cu ajutorul pesticidelor.
Edit. Helicon, Timi[oara, 1995.
10. Thierer Volf [i colab. - Tehnologia recep]ion\rii, depozit\rii,
condi]ion\rii [i conserv\rii produselor agricole. Ed.Ceres, Buc., 1971.
11. Thierer Volf [i colab. - Determinarea calit\]ii produselor agricole
vegetale. Ed.Ceres Bucure[ti, 1971.
TEME :
I.E.A.
1. Compartimentarea [i depozitarea produselor agricole vegetale.
2.

Particularit\]ile

conserv\rii

[i p\str\rii

cartofului.

Agricultur
1. Insuirile fiziologice ale seminelor i a masei de semine
2. Combaterea duntorilor din depozite i din produsele agricole
vegetale.

105