Portofoliu

Disciplina

INTELIGENA
EMOIONAL
Elaborat: Dronic Valeria

Definirea emotiilor
Reacie afectiv de intensitate mijlocie i de durat relativ scurt
Rspunsurile la anumite situaii(espresia feei, tonul vocal,
pregtire sistemului endocrin pentru anumite urmri)
Oglindete atitudinea individului fa de realitate
[www. Dexonlain.ro]

Inteligena emoional se refer la mai buna nelegere a emoiilor,

gestionarea eficient a propriilor emoii, nelegerea celor din jur i
mbuntirea imaginii personale.
Elementele componente ale inteligentei emotionale :
1. Autocunoaterea
2. Autocontrolul
3. Social Awareness (contiina social, de grup)
4. Managementul relaiilor interpersonale
[Goleman, Daniel, 2001, Inteligenta emotional, ed. Curtea Veche, Bucuresti Cap. Criteriul emoional]

Caracteristicile
1. Universalitatea semnalelor emoiilor
2. Prezena unor expresii comparabile la om i la celelalte primate
3. Fiecare emoie se bazeaz pe un context fiziologic specific
4. Universalitatea evenimentelor declanate
5. Coerena reaciilor emoionale
6. Declanarea rapid
7. Durat limitat
8. Mecanismul de percepie automat
9. Apariia spontan

Viaa emoional- un proces de reflecie, de valorizare, de interpretare i

de semnificare a experienelor emoionale
Cauza fregvent a nenelegerilor n mediul educaional- dezechilibru
emoional, rezisten sczut a cadrelor didactice.
Modalitate de lichidare a nenelegerilor- autoeducaia, transformarea
emoiilor distructive n constructive (,,folosirea minii pentru a controla
emoiile.
Cadrele didactice trebuie s ndeplineasc rol de- persoan-resurs,
tehnician, evaluator, cercettor, mediator, responsabil cu relaia
interuman

CULTUR EMOIONAL
Cultur emoional a cadrelor didactice(dup Potolea D.)standartul ca un ,,enun exigent ce indic un criteriu sau o norm n
raport cu care se apreciaz calitatea unui program, proces, produs
sau performan, standartul exprimnd ateptri valorice, practici
profesionale obligatorii,,.
Emoii valoroase necesare dezvoltrii emoionale a cadrelor didactice
Altruiste- dorina de a aduce bucurie i fericire
Comunicative- dorina de a comunica, schimb de triri
Glorice- tendina de obine recunoaterea, autoritate, setea de
senzaii acute
Axiologice sentimentul importanei maximale a evenimentelor
pline de mister
Gnostice tendina de a nelege
Romantice sentimentul satisfaciei din a spori propria valoare
Praxiologice satisfacie pentru rezultatele obinute

 Estetice dorina i plcerea de frumos

[Cojocaru-borozan M. ,,Metodologia cercetarii culturii emotionale,,
Chisinau 2012 p.35-43, Cap. Problematica dezvoltrii afective]

AUTONDRUMARE I AUTODEZVOLTARE: DISCIPLINA

BAZAT PE INTELIGENA EMOIONAL
Copii trebuie s asimileze: ce este respectul, responsabilitatea,
autondrumarea, contiina de sine, tolerana.
Principiile inteligenei emoionale:
-de a fi contient de propriile sentimente i de ale celorlali
-de a manifesta empatie i de a nelege punctul de vedere al celorlali.
-de a dobndi echilibrul i de a face fa impulsurilor emoionale i
comportamentale;
-de a construi scopuri i planuri pozitive;
-de a folosi aptitudini sociale pozitive n relaiile cu ceilali.
[Maurice J.Elias, Steven E. Tobias, Brian S. Friedlander ,,Inteligena emoional n educia copiilor,, Bucureti 2012
p. 109-137, Cap-Autondrumarea i autodezvoltarea bazat pe inteligena emoional]

Inteligena emoional descrie calitati complementare, dar distincte de

inteligena cognitiva cuantificat prin IQ.
Aceste doua tipuri de inteligen cea intelectuala, academica i cea
emotionala- exprima activitatile unor formatiuni diferite ale creierului.
Intelectul se bazeaza pe functiile neocortexului, iar centrele afectivitatii
se afla in zonele arhaice, subcorticale ale creierului.

Inteligena cognitiva, academica ne ajuta n urmatoarele privine

S invatam lucruri noi
S ne concentram asupra unor sarcini/ probleme/ exercitii
s reinem i s ne reamintim informaii, fapte s argumentm
aciunile sau alegerile noastre
s gandim analitic si abstract
s rezolvm problemele pornind de la cunotinele acumulate
(judecata)
Dup Reuven Bar-On inteligena emoional -o gama de aptitudini,
-competene i caliti necognitive care pot influena capacitatea unei
persoane de a face fa presiunilor mediului ,
ESTE UTIL:
-de a avea succes,
-de a stabili i a realiza propriile obiective personale i profesionale.
- de a ti cand sa actionam i cnd s ne retragem,
- s alegem o slujba bun, un partener de viata potrivit etc
[Goleman D. ,,Inteligenta emotionala, cheia succesului in viata,, p. 163-165,.

Orice emoie poate fi identificat prin dou cai:

- examinnd senzaiile din corp, locaia, natura i intensitatea lor,
- contientiznd i analiznd gndurile care nsoesc emoiile .

1. Teorii sociologice-7 categorii:(Jonathan H.Turner i Jan E.Stets)

1. -,,dramaturgia social i teoriile ciltirale,, ;
2. -,,T. ritualice,, ;,
3. -,T. sombolic-interaconiste,,;;
4. -,,T. sombolic-interaconiste care ncorporeay idei psihanalitice,,
5. ,,T. schimbului,,;
6. ,, T. structurale,,
7. -,, T. Evoluioniste

2. Teoria muncii emoionale.

Efortul pe care un individ l depune att pentru a-i adecva emoiile la
contextul social, ct i pentru a induce sau inhiba sentimentele
celorlali-,, minc emoional,,
3. Teoria energiilor emoionale energia individului ntr-un grup social,
relaiile de putere n organizaii ce gestioneaz succesul sau insuccesul
genernd emoii(ncredere sau depresie...)(Randal Colilins)
4.Teoria maximizrii afective- specia uman are la baz nevoia
dependenei de ,,recompense afective,, tendina indiviyilor de a stabili
raporturi afective cu persoane de la care primesc emoii pozitive.
(Michael Hammond)
5.Teoria ruinii- controlul social asupra emoiilor ce ntr-o situaie pot fi
percepute ca ruinoase.(Tomas J. Sscheff)
6. Teoria putere/status- efectele schimbrii ale raporturilor de putere sau
de status ce determin trirea unor emoii pozitive sau negative.
(Theodore D. Kemper)

Emotiile se definesc ca stari afective, de scurta durata, care

traduc un specific al relatiilor omului cu un obiect sau o situatie,
deci au un caracter situational
(Andrei Cosmovici).
Emotiile pot fi declansate de o imprejurare reala sau de una imaginara
(gandul ca politia poate fi pe urmele sala sperie tilharul care are banii
furati in geamantan).
.
a)Teoria intelectualista
Teoria intelectualista a fost elaborata la inceputul secolului trecut si
apartine lui Herbart si Nahlowski. erau adeptii unei psihologii
asociationiste, care dadea o mare importanta r.Conceptia intelectualista
era unilaterala si simplista facand emotia reductibila la actul de
cunoastere.
b)Teorii fiziologice periferice
Teoria fiziologica periferica e legata si ea de doua nume: William
James si Carl Lange;intre ei au fost unele deosebiri , dar James ,
cunoscut filosof este acela care a contribuit la raspandirea punctului sau
de vedere-o viziune paradoxala.
Mai intai fiziologic, inregistrand precis diferitele transformari fiziologice
produse in emotii, n-au reusit sa stabileasca un profil absolut specific
pentru fiecare emotie, intrucat, asa cum am vazut , exista manifestari
care apar in 2-3 emotii distincte, apoi chiar aceeasi emotie se poate
exterioriza in moduri diferite, aproape contrarii.
c)Teorii fiziologice centrale
Cea mai importanta este aceea cunoscuta sub numele de teoria lui
Cannon-Bard,formulata de primul si dezvoltata de al doilea.Nu toti
psihologii au fost de acord cu aceasta idee.Interesant, Walter Cannon,
care a descoperit reactiade lupta sau fuga, a elaborat o teorie complet
diferita asupra modului in care iau nastere emotiile
d)Teorii cognitive fiziologice. Sistematizarea datelor culese in
experientele fiziologice au dus la modele partiale, care ajung sa fie

depasite progresiv prin integrarea unor informatii inedite in modele mai

cuprinzatoare.
.

EMOIILE
n teoriile neurobiologice emoiile sunt definite ntr o manier
pragmatic, ca fiind stri produse de recompensei pedepse, precum i
demodificrile ce survin nrecompense i pedepse
EMOIILE. Emoiile pot fi produse de primirea, omiterea sau ncetarea
unei recompense sau a unei pedepse.Inversarea unei asocieri
stimul- ntrire produce efecte opuse
asupra comportamentului.
PRIMELE ABORDRI TEORETICE ALE EMOIILOr AU FOST
DESCRIPTIVE , REZULTATUL FIIND O TAXONOMIE A
PROCESELOR EMOIONALE :procese emoionale primare;emoii;
dispoziii afective; sentimente; pasiuni.
TEORII COGNITIVe ALE EMOIILOR. Moors propune o clasificare a
teoriilor cognitive ale
emoiilor pe baza:cauzalitii emoiilor, ordinea n care au fost situate
componentele episodului emoional.
CLASIFICARE PE BAZA A 3 DIMENSIUNI
1.Activare

2.Intensitate
3.Difereniere
Teoriile sunt grupate in familii de teorii care, fie rspund la ntrebri
diferite, fie dau rspunsuri complet diferite la aceleai ntrebri.
Diferenele dintre teorii pot fi regsite in: condiiile de operare a
rspunsurilor emoionale (automate vs non-automate),input (stimulul,
rspunsul fizic al persoanei la stimul, outputul unui alt proces) etc.
Principii ale autoreglarii:
1.Emotiile sunt consecinta directa a felului in care gandim asupra
situatiilor prin care trecem;
2.Felul adaptativ/ dezadaptativ in care gandim poate fi identificat;
3. O data identificate, gandurile dezadaptative pot fi schimbate;
4. Schimbarea gandurilor modifica emotiile resimtite;
5. Schimbarea gandurilor dezadaptative presupune implicare si efort
voluntar;
Ganduri dezadaptative:
-etichetarea negativa a propriei persoane;
-nevoia si pretentia de a fi perfect;
-cautarea continua a aprobarii din partea celorlalti;
-pesimism;
-toleranta scazuta la frustrare;
-intoleranta fata de ceilalti;
-catastrofizare
Abilitati utile:
1.Acceptarea neconditionata a propriei persoane si a celor din jur;
2. Responsabilitate si respect;
3. Empatie (ntelegerea emotiilor celorlalti);
4. Comunicarea emotiilor si autodzvaluirea;
Mecanismele de adaptare si aparare:
Anticiparea-consecintelor poibile;
Autoobservarea-monitorizarea propriilor ganduri, emotii,
comportaente si selectarea celor mai potrivite;
Sublimarea- canalizarea emotiilor si impulsurilor negative in
comportamente cceptabile social;
Represia- inlaturarea gandurilor negative, a dorintelor indezirabile
din campul constiintei

 Intelectalizarea-implicarea intr-o forma de gandire

abstracta,producand distantarea si evitarea emotiilor negative;
Negarea-refuzul recunoasterii existentei problemei;
Regresia-persoana revine la comportamente specifice unei varste
mai mici, intr-o situatie problematica;
Proiectia- atribuie altcuiva sursa rauli pe care il traieste;
Rationalizarea-produce justificari nerealiste ale comportamentelor
sale indezirabile;
Umorul-reduce nivelul de stres prin accentuarea aspectelor ironice
ale sitatiei;
Compensarea- mecanismul prin care stresul resimtit intr-un anumit
domeniu al dezvoltarii este contrabaansat prin d ezvoltarea altor abilitati

Bibliografie :
1. 2.Goleman D. ,,Inteligenta
emotionala
3. Goleman, Daniel, 2001, Inteligenta
emotional, ed. Curtea Veche,
Bucuresti
4.Goleman D. ,,Inteligenta
emotionala, cheia succesului in
viata,, p. 163-165]
5.Cosnier J. Introducere in psihologia
emotiilor si a sentimentelor Iasi
Polirom, 2002 p. 33-36
6.Cojocaru-borozan M. ,,Metodologia
cercetarii culturii emotionale,,
Chisinau 2012 p.35-43]
7.Cojocaru Borozan M. ,,Teoria
culturii emoionale,, Chiinu 2010 p.
196-212