Legume, zarzavaturi si fructe pt diferite afectiuni

(Pulpa, Suc, Frunza, Radacina )

Aciditate Gastrica: Cartof, Lamie, Maslina, Patlagea Rosie.
Acidoza (si Alcaloza): Cirese.
Acid Uric (scaderea Concentratiei De): Anghinare, Cartof, Ceapa, Coacaze Negre, Grepfrut,
Lamie, Struguri.
Acnee: Papadie, Varza.
Albuminurie: Anghinare, Fasole Verde.
Anemie: Banana, Cartof, Cirese, Creson, Morcov, Patlagea Vnata, Ridiche Neagra,
Sparanghel, Struguri, Usturoi, Varza.
Aparatul Digestiv: Mar, Pruna, Struguri, Usturoi.
Apetit (lipsa De): Afine, Grepfrut, Morcov, Portocala, Papadie.
Arterioscleroza: Anghinare, Lamie, Maslina, Patlagea Vnata, Patlagea Rosie, Prune,
Sparanghel, Struguri, Varza.
Artrita: Anghinare, Cartof, Capsuna, Cirese, Coacaze Negre, Morcov, Patlagea Rosie, Praz,
Struguri, Varza, zmeura.
Artroza: Coacaze Negre, Lamie, Ridiche Neagra, Struguri.
Ascita: Ceapa, Varza.
Astenie: Banana, Ceapa, Curmala, Fasole Verde, Mar, Portocala, Pruna, Spanac,
Sparanghel, Struguri, Telina.
Azotemie: Maslina, Praz.
Bactericid: Afine, Ceapa, Lamie, Usturoi.
Bila: Anghinare, Maslina, Papadie.
Calculi Biliari: Anghinare, Cirese, Maslina, Papadie, Patlagea Rosie, Ridiche Neagra.
Calculi Renali: Patlagica Rosie.
Calculi Urinari: Cirese, Mar, Patlageaua Rosie, Piersica, Praz.
Calculi Vezicali: Struguri.
Cancer (prevenire): Creson, Curmala, Mar, Usturoi, Varza.
Cai Biliare: Nap.
Cai Urinare: Cirese, Creson, zmeura.
Celulita: Papadie, Pruna.
Cistita: Mar.
Colesterol (scaderea Valorii Lui): Anghinare, Ceapa, Coacaze Negre, Grepfrut, Mar,
Papadie, Patlagea Vnata, Plante nrudite Cu Fasolea Verde: Nautul, Fasolea Alba,
Rosie Si Neagra, Usturoi.
Colibaciloza: Afine, Mar.
Colici Nefritice: Cirese, Coacaze Negre, Maslina.
Colita: Afine, Varza.
Constipatie: Capsuni, Cirese, Creson, Laptuca, Maslina, Morcov, Papadie, Patlagea Vnata,
Patlagea Rosie, Piersica, Portocala, Praz, Pruna, Smochina, Spanac, Struguri, Varza.
Convalescenta: Curmala, Fasole Verde, Piersica, Spanac, Sparanghel.
Corpuri Straine (eliminare): Sparanghel.
Crestere (copii): Banana, Cartof, Cirese, Mar, Morcov, Portocala.
Crohn (boala Lui): Varza.
Decalcifiere: Banana, Curmala, Lamie, Maslina, Portocala.
Dermatoza: Coacaze Negre, Morcov, Papadie, Ridiche Neagra, zmeura.
Detoxifiant General: Cirese, Coacaze Negre, Grepfrut, Patlagea Vnata, portocala, Struguri.
Diabet: Afine, Anghinare, Cartof, Ceapa, Creson, Fasole Verde, Maslina, sparanghel, Usturoi,
Varza.
1

Diaree: Afine, Capsuni, Coacaze Negre, Morcov, Varza.

Digestie: Anghinare, Cirese, Coacaze Negre, Grepfrut, Lamie, Papadie, patlagea Rosie,
Piersica, Portocala, Struguri, Usturoi, zmeura.
Diuretic: Banana, Cartof, Capsuni, Ceapa, Cirese, Coacaze Negre, creson, Fasole Verde,
Grepfrut, Maslina, Nap, Papadie, Piersica, Praz, pruna, Sparanghel, Struguri, Telina,
Usturoi, zmeura.
Dispepsie: Morcov, Praz.
Dizenterii: Afine, Capsuni, Coacaze Negre, Varza.
Dureri De Cap, Migrena (de Origine Nervoasa): Portocala.
Dureri De Gt: Lamie.
Edeme Ale Pleoapelor: Cartof.
Edem: Ceapa, Fasole Verde, Struguri.
Enterita: Afine, Varza.
Enterocolita: Morcov.
Entorse, Cazaturi: Maslina.
Erizipel: Cartof.
Eruptie Cutanata: Cartof.
Faringita Granulomatoasa: Afine, Coacaze Negre.
Febra: Afine, zmeura.
Ficat (ciroza Hepatica Si Alte Afectiuni): Anghinare, Papadie, Pruna,ridiche Neagra, Struguri.
Ficat (colici Hepatice, Insuficienta Hepatica): Varza.
Ficat (lenes): Anghinare, Capsuni, Cirese, Coacaze Negre, Maslina, Morcov, Papadie,
Piersica, Portocala.
Ficat (marit): Varza.
Ficat (suprancarcat): Creson, Grepfrut, Laptuca, Mar, Patlagea Vnata, Ridiche Neagra,
Sparanghel, Struguri, Telina.
Flebita: Afine, Varza.
Flux Menstrual (stimulare): zmeura.
Furuncule: Ceapa, Morcov, Nap, Praz, Smochina.
Gangrena: Varza.
Glosita: Lamie.
Hemoroizi: Afine, Patlagea Vnata.
Higrome: Varza.
Gastrita: Morcov, Varza.
Gripa: Afine, Ceapa, Cirese.
Guta: Capsuni, Ceapa, Cirese, Coacaze Negre, Fasole Verde, Morcov, Patlagea Rosie, Praz,
Pruna, Struguri, Telina, zmeura.
Hemoroizi: Pruna.
Hipertensiune Arteriala: Anghinare, Coacaze Negre, Lamie, Mar, maslina, Struguri,
Usturoi.
Hipertensiune Oculara: Ceapa.
Hipotensiune Arteriala: Struguri.
Imunitate Naturala (ntarire): Capsuni, Ceapa, Cirese, Morcovi, patlagea Rosie, Piersica,
Portocala, Struguri, Varza.
Impetigo (al Fetei): Morcov.
Incontinenta Urinara: Laptuca.
Inima (eretism Cardiac): Patlagea Vnata, Sparanghel, Usturoi.
Inima (infarct Miocardic): Ceapa.
Inima (palpitatii): Laptuca, Maslina.
Inima (tonic): Struguri.
Inflamatie (gingii): Smochina.
2

Insolatii: Banana, Cartof, Laptuca, Morcov.

Insomnie: Laptuca, Mar, Struguri.
Intestine (fermentatie, Infectii): Afine, Cirese, Laptuca, Mar, Patlagea, Rosie, Sparanghel,
Usturoi, Varza.
Intestine (stimulent): Morcov, Piersica, Portocala, Ridiche Neagra.
Intoxicatii Alimentare: Pruna.
Iritatii: Laptuca, Papadie.
ntepaturi (albine, Viespi): Patlagea Rosie.
Laringita: Lamie.
Leucoplazie: Afine.
Limfatism: Coacaze Negre.
Margaritarel: Afine.
Memorie (stimulent): Coacaze Negre.
Muscaturi De Insecte (prevenire): Patlagea Rosie.
Muschi (dureri): Varza.
Muschi (tonic): Curmala.
Negi: Cartof, Ceapa, Usturoi.
Nevralgii: Varza.
Nervozitate: Cirese, Curmala, Patlagea Rosie, Portocala, Varza.
Nevrita: Curmala.
Nutritie (boli De Nutritie): Struguri.
Obezitate: Ceapa, Fasole Verde, Grepfrut, Praz.
Oboseala: Anghinare, Banana, Coacaze Negre, Sparanghel, Telina, Usturoi.
Ochi (iritatii): Varza.
Oftalmie: Laptuca, Struguri.
Oligurie: Ceapa, Praz, Varza. Coacaze Negre, Varza.
Osteoporoza (prevenire): Maslina.
Panaritiu: Ceapa, Laptuca, Nap, Smochina.
Pancreas: Coacaze Negre, Patlagea Vnata.
Par (intretinere): Creson, Spanac.
Par (cadere): Creson.
Par Gras: Papadie.
Par Uscat: Spanac.
Pecingine: Cartof, Morcov, Patlagea Vnata, Spanac, Varza.
Picioare Obosite: Lamie.
Piele (ntretinere, Suplete): Cirese, Creson, Morcov, Varza.
Piele (afectiuni Dermatologice): Ceapa, Coacaze Negre, Nap, Ridiche Neagra, Spanac,
Varza.
Piele Flasca: Portocala.
Piele (mncarimi): Banana, Mar.
Piele Sensibila: Creson.
Pinten Calcanean: Varza.
Plaga: Telina, Varza.
Pletora: Coacaze Negre.
Pleurezie: Varza.
Pleurita: Varza.
Pneumonie: Varza.
Polinevrita: Curmala.
Potenta (stimulent): Telina.
Prostata: Ceapa, Curmala.
Puncte Negre: Patlagea Rosie.
3

Rahitism: Nap, Ridiche Neagra, Spanac, Struguri, Varza.

Rani, Muscaturi: Varza.
Reumatism: Cartof, Capsuni, Cirese, Ceapa, Coacaze Negre, Fasole Verde, Grepfrut,
Lamie, Mar, Morcov, Papadie, Patlagea Rosie, Praz, Struguri, Telina, Usturoi, Varza,
zmeura, Maslina, Usturoi.
Riduri: Morcov.
Rinichi (colici Nefritice, Litiaza Renala): Varza.
Rinichi: Capsuni, Coacaze Negre, Creson, Curmala, Grepfrut, Mar, Portocala, Praz, Ridiche
Neagra, Struguri, Telina.
Snge (afectiuni): Struguri.
Snge (depurare): Capsuni, Lamie, Papadie, Telina.
Snge (fluidizant): Capsuni, Grepfrut, Lamie, Nap, Portocala, Spanac.
Sciatica: Usturoi.
Scorbut: Creson, Lamie, Ridiche Neagra, Varza.
Seboree: Varza.
Sinovita: Varza.
Sistem Nervos (tonic, Reechilibrant): Ceapa, Creson, Pruna, Smochina, Telina, Varza.
Stomatita: Afine.
Taieturi Usoare: Ceapa.
Ten Gras: Anghinare, Lamie, Morcov, Rosie, Varza.
Ten Obosit: Capsuni, Cirese, Lamie.
Ten Uscat: Banana, Cirese, Laptuca, Maslina, Piersica, Rosie, zmeura.
Transpiratie (picioare): Cartof.
Transpiratie (axile): Lamie.
Tromboza: Ceapa, Portocala.
Trigliceride (scaderea Valorii): Fasole Verde, Usturoi.
Tuberculoza: Varza.
Tulburari Ale Circulatiei: Coacaze Negre, Papadie, Smochina.
Tulburari Nervoase: Cartof, Laptuca.
Tutun (renuntare La): Mar.
Ulcer: Cartof, Creson, Morcov, Varza.
Ulcer Duodenal: Banana, Varza.
Ulcer Gastric: Cartof, Morcov, Varza.
Ulcer Varicos: Afine.
Ulceratie Gangrenoasa: Afine.
Ulceratie (gura): Telina.
Unghii Casante: Lamie.
Urcioare: Usturoi.
Uree (scaderea Valorii): Afine, Anghinare, Patlagea Rosie, Struguri.
Varice: Varza.
Vase Sangvine (suplete, Protectie): Afine, Ceapa, Grepfrut, Lamie, Sparanghel, Usturoi.
Vedere: Afine, Cirese, Morcov.
Vezicula Biliara (afectiuni): Varza.
Vezicula Biliara (nisip Si Alte Afectiuni): Maslina, Ridiche Neagra.
Vezicula Biliara (stimulent): Ridiche Neagra.
Vezica Urinara: Capsuni.
Viermi Intestinali: Capsuni, Ceapa, Praz, Usturoi, Varza.
Boli Ale Cailor Respiratorii - Remedii De Uz Intern
Angina: Nap.
Astm: Ceapa, Ridiche Neagra, Strugure, Usturoi.
4

Bronsita: Creson, Curmala, Praz, Ridiche Neagra, Smochina, Usturoi, varza.

Catar Bronsic: Telina.
Catar Pulmonar: Creson.
Cai Respiratorii (dezinfectie): Nap, Usturoi.
Guturai: Nap, Smochina.
Laringita: Praz.
Pierderea Vocii: Praz.
Plamni (afectiuni): Curmala, Stafide, Varza.
Plamni (dezintoxicare): Sparanghel.
Plamni (tonic): Grepfrut.
Sinuzita: Varza.
Raguseala: Praz.
Traheita: Praz, Smochina, Stafide.
Tuberculoza: Afine, Ceapa, Spanac, Usturoi.
Tuse:ceapa.
Tuse: Cartof, Creson, Ridiche Neagra, Smochina, Struguri, Usturoi, Telina.
Tuse Convulsiva: Creson, Laptuca, Usturoi.
Tuse Nervoasa: Laptuca.
Tuse Spasmodica: Usturoi.

Calitatile fructelor si legumelor

Profita la maxim de ele
Prin oxidare, ncalzire si fierbere vitaminele, sarurile minerale si enzimele se distrug. Vitamina
C este cea mai fragila dintre toate. Pentru ca nu ntotdeauna anumite vegetale se consuma n
stare cruda, trebuie sa fim atenti ca acesti factori distructivi sa elimine ct mai putin posibil din
substantele benefice continute n plante. In paginile care urmeaza, vom vedea cum se poate
realiza acest lucru. Dar, mai nti, sa-i dam cuvntul lui H.-C. Geffroy, n legatura cu enzimele.
Intr-adevar, daca oamenii cunosc mai mult sau mai putin vitaminele si sarurile minerale, ei au
auzit rareori vorbindu-se despre enzime si mai ales despre rolul lor n organismul nostru, lata,
deci, ce afirma dl. Geffroy:
Enzimele sau diastazele sunt un fel de fermenti care se gasesc n compozitia
legumelor si a fructelor proaspete. Ele intervin n digerarea alimentului, printr-un
proces de fermentatie. Daca ele au fost distruse prin fierbere, oxidare sau printr-un
conservant chimic, organismul este obligat, pentru a digera alimentul, sa recurga la
propriile sale rezerve de enzime. Acest efort oboseste organismul, rezultatul fiind o
stare de somnolenta dupa masa si o ncetinire a digestiei."
Pastrarea fructelor si legumelor
Nu trebuie sa pierdem niciodata din vedere faptul ca fructele si legumele trebuie consumate
ct mai repede posibil dupa cumpararea lor. Pastrati-le n frigider sau, n lipsa acestuia, ntrun loc racoros si ntunecat. La rece si la adapost de lumina, vitaminele, sarurile minerale si
enzimele vor rezista mai mult.
Stiind ca un fruct sau o leguma nceputa pierde o parte din substantele sale nutritive prin
oxidare, deci n contact cu aerul, obisnuiti-va sa-l nveliti, pentru a evita acest lucru.
Decojirea
5

Cea mai mare parte a vitaminelor fiind ntotdeauna sub coaja fructelor si a majoritatii
legumelor, trebuie evitata curatarea adnca a acestora. Ideal ar fi sa le consumam pe toate
cu coaja lor, dupa ce le-am spalat cu grija sub jet puternic de apa, stiut fiind ca legume ca
morcovul, cartoful, napul si altele se curata usor prin spalare cu peria.
Nu le lasati niciodata sa stea n apa ore ntregi, pentru ca numeroase componente, printre
care si anumite vitamine, ar fi iremediabil distruse.
Daca multe legume se preteaza la prepararea unor delicioase salate, acestora li se pot
adauga,dupa gustul fiecaruia, si anumite fructe ca marul sau avocado. Fie ca sunt rase sau
taiate felii, ele trebuie pregatite doar nainte de a le servi. Cteva picaturi de lamie vor spori
aportul de vitamina C si le vor proteja mpotriva oxidarii.
Fructele crude se pot combina ntre ele, rezultnd deserturi savuroase. Se aleg dupa
preferinta fiecaruia si n functie de anotimp. Daca sunt bine coapte, este inutil sa li se adauge
zahar.
Fierberea pe abur
Adeptii acestui mod de preparare sunt din ce n ce mai numerosi, pentru ca el se dovedeste
excelent pentru sanatate, prin pastrarea vitaminelor, a oligoelementelor si a enzimelor. In
plus, alimentele si pastreaza ntreaga savoare.
Recipientul care permite realizarea acestui tip de fierbere este dintre cele mai simple. E vorba
de o oala cu doua sau trei etaje: vasul de dedesubt se umple cu apa, iar al doilea si al treilea,
avnd fundul prevazut cu gauri mici, sunt cele n care se pun legumele.
Fierberea pe abur este o metoda sanatoasa si usor de realizat, care nu necesita
supraveghere. Legumele si fructele se preteaza bine la acest tip de fierbere.
Fierberea nabusita
Nici n acest caz, alimentele nu fierb n apa. Legumele taiate cubulete sau rondele subtiri se
pun n putin ulei de masline, ntr-un vas nchis ermetic.
Pentru a evita orice risc de prindere", se pun pe fundul vasului legumele zemoase: rosiile,
vinetele, salata, ceapa, iar deasupra legumele uscate precum cartoful, napul, varza,
morcovul.
Ca si fierberea pe abur, fierberea nabusita nu necesita supraveghere. Gospodina se poate
ocupa cu alte treburi, ct timp dureaza fierberea. Mai mult chiar, fierberea facndu-se la foc
mic, economia de energie este apreciabila.
n concluzie, aceste doua moduri de fierbere evita pierderea vitaminelor si a sarurilor minerale
prin fierberi interminabile sau pastrare ndelungata n apa.
In cartea sa Alimentatia sanatoasa, H.-C. Geffroy recomanda, pentru fierberea legumelor si a
fructelor, folosirea unei cratite din fonta, preferabila celei din aluminiu, pentru ca:
Vasele din aluminiu sau din aliaje ale acestui metal sunt daunatoare. In contact cu
acidul legumelor si al fructelor puse la fiert sau lasate n aceste vase, se formeaza
saruri de alumina. Aceste saruri au proprietatea de a se depune pe peretii interni ai
organelor aparatului digestiv, de a reduce secretiile glandelor si de a provoca ulcer.
Numerosi autori mentioneaza acest lucru. Unii merg chiar pna la a afirma ca aluminiul
faciliteaza aparitia si proliferarea celulelor canceroase. Folositi, mai bine, cratite din
fonta emailata."
Raymond Dextreit atrage si el atentia asupra acestui lucru:

Evitati ustensilele de bucatarie din aluminiu, acesta elibernd n mod constant saruri
de alumina, al caror efect asupra organismului este cel putin ndoielnic. Preferati fonta
neagra, pe cea emailata, sau otelul inoxidabil. Totusi, puteti procura vase din aluminiu
garantat inoxidabil."

Fibrele alimentare. Un remediu - miracol?

Vitaminele si sarurile minerale nu constituie singurele elemente vitale necesare omului.
Fibrele vegetale continute de fructe si legume au, n felul lor, un rol salutar. Din nefericire, de
o jumatate de secol, alimentatia noastra este considerabil saracita n fibre vegetale,
consecintele fiind cunoscute: un numar mare de oameni care sufera de constipatie, de colita,
de diabet, de hipercolesterolemie sau de cancer al colonului.
Toate studiile demonstreaza ca populatiile al caror regim alimentar este sarac n fibre
vegetale sunt mult mai afectate de aceste boli degenerative, dect altele.
Fibrele vegetale, de trei tipuri, si au, fiecare, propria identitate":
Celuloza: constituie principalul nostru aport n fibre vegetale. Foarte rezistenta la sucurile
digestive, ea este prea putin degradata de flora intestinala. Cerealele contin mai multa
celuloza dect fructele si legumele. In fructele si legumele timpurii, celuloza se numeste
hemiceluloza, pentru ca este foarte frageda.
Pectina: lucrarile de specialitate au aratat ca aceasta fibra vegetala gelatinoasa este arma
cea mai eficienta n lupta mpotriva colesterolului. O gasim n proportie mare n mar, dar si n
alte fructe, n cantitate mai mica. Pectina, ca si celuloza, este degradata doar partial de
bacteriile din colon.
Lignina: absorbita, ea se elimina intacta pe cale naturala si poate irita intestinul. Lignina
este nlaturata de obicei n timpul decojirii legumelor, taria ei fiind binecunoscuta (ata fasolei
verzi, atele sparanghelului).
Actiunea asupra tranzitului intestinal si a constipatiei
Persoanele care consuma regulat fructe, legume, pine integrala sau chiar cereale, sufera
rareori de constipatie.
Procesul este firesc: mbibndu-se cu apa, fjbrele vegetale formeaza o masa care matura",
fara a agresa, peretii intestinali, ca si miile de vilozitati care i captusesc.
La capatul traseului, materiile fecale sunt mai voluminoase, pentru ca aceasta operatie de
curatare a obligat muschii intestinului ia contractii mai eficiente, eliberndu-l mai rapid si mai
bine de resturile alimentare.
Actiunea asupra colesterolului si a bolilor cardiovasculare
In tarile industrializate, alimentatia cu multa carne, bogata n grasimi animale si n produse
rafinate, este unul din factorii raspunzatori de cresterea valorii colesterolului. Or, de multa
vreme s-a demonstrat ca reducnd consumul de carne rosie, grasimi animale, alimente
preparate (nghetate, produse de patiserie, biscuiti) si introducnd n meniul zilnic fibrele
vegetale, valoarea colesterolului sangvin scade vizibil.
Fixnd colesterolul, fibrele vegetale mpiedica difuzarea lui n snge.
Recomandarile care urmeaza - dintre care cele mai multe sunt prevazute si de organizatii
internationale de cardiologie - va vor permite sa va micsorati colesterolul, prevenind astfel
accidentele cardiovasculare:
Consumati fructe, legume si cereale n fiecare zi: regimul dumneavoastra alimentar zilnic
trebuie sa contina cel putin 30 g de fibre alimentare (echivalentul unui fel de mncare compus
7

din legume fierte, cu un fruct crud la fiecare masa. In timpul zilei, mncati uneori fructe
uscate: smochine, curmale, caise, prune uscate). Inlocuiti pinea alba cu pine integrala.
Beti 1-1,5 litri de apa zilnic, pentru a face ca fibrele alimentare sa-si mareasca volumul si
sa actioneze n mod eficient.
Mncati mai putina carne rosie si preferati carnea slaba (fara grasime).
Nu depasiti cantitatea de doua-trei pahare de vin pe zi.
Consumati peste ct mai des posibil. Scrumbia, sardeaua, somonul sunt ceie mai potrivite
pentru a preveni tulburarile cardiovasculare (chiar daca au carnea grasa).
Folositi uleiurile nesaturate nehidrogenate, obtinute prin presare la rece: de floarea
soarelui, de porumb, de soia, de in, si... pretiosul ulei de masline (mononesaturat).
Reduceti consumul de galbenus de ou, de lapte nedegresat, de brnzeturi fermentate si de
alimente industriale care contin ulei de palmier sau de cocos.
Consumati lecitina de soia: acest produs natural previne depunerea colesterolului pe
peretii arterelor. In Germania a fost oficializata folosirea ei n combaterea colesterolului.
Suprimati tutunul.
Faceti sport (chiar si mers pe jos).
Actiunea asupra diabetului
Diabetul face parte din grupa bolilor cauzate de civilizatie. Alimentele bogate n zaharuri
rafinate si supraalimentatia sunt principalele sale cauze.
n Statele Unite, studiile paralele asupra diabeticilor obezi si slabi, facute de prof. James
Anderson, de la Universitatea din Kentucky, au condus la concluzii relevante: bolnavii supusi
unui regim bogat n fibre alimentare si-au redus dozele de insulina dupa numai cteva
saptamni.
Printr-o a'ctiune mecanica foarte simpla, fibrele alimentare au mpiedicat zaharul sa treaca
prea repede prin peretele intestinal, ducnd la o scadere a glucozei n snge. Pancreasul,
producnd mai putina insulina, deci lucrnd mult mai putin, si-a pastrat toata capacitatea de
actiune.
Actiunea mpotriva cancerului de colon
IN tarile occidentale, cancerul de colon este mai raspndit, deoarece dezechilibrele
alimentare sunt aici frecvente. Cresterea secretiei biliare, modificarea florei intestinale,
aparitia polipilor si a substantelor cancerigene sunt consecintele unei alimentatii sarace n
fibre alimentare si bogate n grasimi.
Cercetatorii au avut n vedere doua tari cu acelasi standard de viata si cu aceeasi clima:
Danemarca si Finlanda. In prima dintre ele se semnaleaza o rata a cancerului de colon de trei
ori mai mare dect n cealalta. Finlandezii si asigura nevoile de fibre vegetale printr-o hrana
mult mai bogata n legume si pine integrala dect aceea a danezilor.
n America de Sud, Africa, India si Orient, cancerul de colon este aproape inexistent, datorita
faptului ca n meniul acestor populatii intra n principal cereale, fructe si legume.
Fibrele vegetale au deci un rol incontestabil n prevenirea cancerului de colon, aparndu-ne
de aparitia lui n diverse moduri:
accelernd tranzitul intestinal, substantele cancerigene ramn mai putin timp n intestin;
dilund aceste substante toxice prin scaune voluminoase, le fac astfel mai putin nocive;
provocnd eliminarea sarurilor biliare prin materiile fecale (factor de risc pentru acest tip de
cancer);
modificnd favorabil flora intestinala.
Fibrele alimentare sunt, printre altele, deosebit de importante n prevenirea inflamatiilor
colonului si a colitelor.
8