Sunteți pe pagina 1din 13

CT DE PERICULOASE SUNT PLANTELE MEDICINALE.

CONTRAINDICAII I SFATURI
Ca fiecare medicament, plantele medicinale au contraindicaii i efecte secundare atunci
cnd nu se respect doza (se supradozeaz).
Comparativ cu preparatele medicinale chimice, plantele acioneaz mai fin, provoac
mai puine reacii adverse i complicaii.
Din aceast cauz unii oameni consider c folosirea plantelor este complet inofensiv,
indiferent de modul lor de administrare.
Nu aa stau lucrurile n realitate.
Ca i n cazul tratamentelor cu pastile, administrarea plantelor necesit respectarea
strict a dozelor i termenilor.
Depirea acestora provoac deseori diferite dereglri n funcionarea echilibrat a
organismului, i anume :
FERII-V DE OTRAVA DIN CEAP I USTUROI!
Din studiile efectuate asupra proprietilor i efectelor cepei i usturoiului, s-a descoperit
c aceste dou vegetale deosebite au proprietatea de a absoarbe viruii i bacteriile,
n momentul n care sunt activate, adic atunci cnd sunt curate i intr n contact
cu aerul.
Tocmai de aceea este total contraindicat ca vegetalele acestea s fie consumate la mult
timp dup curare.
Astfel, n trecut, n tradiia romneasc ceapa i usturoiul se desfceau la mas i se
mncau direct.
Nu se preparau spre a se lsa pe mai trziu.
Astfel, procesul de absorbie al viruilor i bacteriilor se produce doar n interiorul
organismului, prelund de acolo microbii.
n cazul n care ceapa i usturoiul nu se consum pe loc, n contact cu aerul ele
ncep absorbirea de virui i bacterii din mediul nconjurtor pe care noi apoi le
introducem n organismul nostru gata mpnate.
Deci, nu uitai c este periculos s tai o ceapa i s-o foloseti pentru gtit, dup cteva
ore sau chiar a doua zi.
Devine otrvitoare ntr-o singur noapte (chiar i dac st ntr-o pung n frigider!) i
creeaz bacterii toxice care pot provoca infecii stomacale din cauza excesului de
secreie biliar i chiar intoxicaii puternice.
i nc un lucru foarte important: nu cumprai fire de ceap sau usturoi verde crora leau fost retezate mustile.
Acolo, este deja deschis portia pentru microbi.
PS. cinii nu au voie s mnnce niciodat ceap, nici proaspt, nici gtit. Stomacul
lor nu o poate metaboliza i sunt anse s moar n chinuri.

TRATAMENTE CU SMBURI DE CAISE MPOTRIVA CANCERULUI


Efectele miraculoase, dar mai puin cunoscute ale amigdalinei, aa cum este cunoscut i
Vitamina B17.
Aceast substan se gsete din belug n smburele de cais.
Miezul smburelui de cais care rmne dup strivirea nveliului dur este folosit din
timpuri strvechi pe post de medicament.
n medicina chinez, seminele amrui de cais, cu mirosul lor caracteristic, de migdal,
sunt un remediu redutabil pentru bolnavii cu probleme respiratorii, precum astmul,
bronita, emfizemul sau tusea cronic.
De asemenea, smburele de cais este folosit pentru meninerea tinereii biologice. Se
spune c cinci smburi administrai zilnic adaug tot attea zile de sntate i fericire la
viaa celui care i consum.
La rndul lor, cercetrile din medicina alternativ modern confirm extraordinarele
proprieti medicinale ale smburilor de cais.
Acetia constituie o surs important de vitamina B17, care este un ajutor foarte mare n
lupta mpotriva cancerului, deoarece distruge celulele maligne i ajut, n acest mod, la
prevenirea acestei boli.
Produsul reprezint un prim ajutor pentru organism mpotriva bacteriilor i infectiilor, n
remediul esuturilor bolnave, n dezvoltarea unei danturi i structuri osoase solide.
Acest produs ne tonific stomacul, ficatul, inima i vederea prin suplimentarea, la
nivelul organismului, a rezervei de vitamine i minerale.
Datorit coninutului de celuloz i pectin, smburii de caise sunt foarte des folosii ca
laxativ uor n problemele de constipaie.
Cu un coninut bogat n fier, produsul este recomandat n cazurile de anemie sever,
ajutnd totodat la creterea cantitii de hemoglobin produs de corpul nostru.
Smburii de caise pe care i mncam cu mare plcere cnd eram copii sunt cea mai
bogat surs natural de vitamina B17.
n general, seminele fructelor (mai puin citricele) conin aceast substan, care le
confer un gust amrui, specific.
Conform studiilor doctorului Krebs, consumul zilnic a 7-10 smburi de caise previne
apariia cancerului.
Boli ameliorate cu smburi de caise:
Cancerul de sn. amigdalina, cunoscut i sub numele vitamina B17 (dei nu este
propriu-zis o vitamin), este considerat a fi unul dintre cei mai puternici antitumorali i
este una din speranele n terapia cancerului. Aceast vitamin regleaz activitatea
gonadelor, distruge celulele canceroase i stimuleaz sistemul imunitar s le elimine din
organism.
Se consum cte 8-10 smburi de cais n fiecare zi, pe o perioad de 30 de zile, urmate
de alte 15 zile de pauz, dup care cura se poate relua.
n cazurile avansate se consum cte 20-30 smburi n fiecare zi, pe o perioada de 30 de
zile, urmate de alte 15 zile de pauz, dup care cura se poate relua.

Cancerul pulmonar. se aplic acelai tratament ca la cancerul mamar, amigdalina din


smburele de cais acionnd direct asupra celulelor maligne, determinnd distrugerea
acestora.
Alturi de smburii de caise, alte remedii care contribuie la remisia acestei forme de
cancer sunt cireele negre, afinele, coacazele negre i fructele de soc.
Persoanele care au fumat vor face cure cu zeolit sau cu zarzavaturi verzi (ptrunjel,
leurd, mrar, leutean), pentru a elimina metalele grele i alte toxine aduse de ctre
fumul de igar n organism.
Se consum cte 8-10 smburi de cais n fiecare zi, pe o perioad de 30 de zile, urmate
de alte 15 zile de pauz, dup care cura se poate relua.
n cazurile avansate se consum cte 20-30 smburi n fiecare zi, pe o perioada de 30 de
zile, urmate de alte 15 zile de pauz, dup care cura se poate relua.
Cancerul de colon. un studiu de medicin experimental, facut n Belgia, sub
conducerea doctoului Deferme, n anul 2002, a artat c un extract de caise inhib
dezvoltarea tumorilor maligne la nivelul colonului.
Aceasta, n timp ce studii anterioare au artat c pectina, o fibr alimentar solubil,
continu de caisele proaspete, este unul din cei mai buni ageni profilactici pentru
cancerul de colon.
Ca atare, un bun adjuvant contra acestei forme de cancer este consumul caiselor
proaspete, ca atare sau sub forma de suc (obinut prin simpla mixare), dar i a smburilor
de caise.
Se consum cte 8-10 smburi de cais n fiecare zi, pe o perioad de 30 de zile, urmate
de alte 15 zile de pauz, dup care cura se poate relua.
n cazurile avansate se consum cte 20-30 smburi n fiecare zi, pe o perioada de 30 de
zile, urmate de alte 15 zile de pauz, dup care cura se poate relua.
Tulburri de memorie. se consum smburii de cais, cte 5-8 pe zi, n cure de dou
sptmni, urmate de alte dou sptmni de pauz.
Acetia conin, ntre altele, lecitina i acetilcolina dou substane foarte valoroase
pentru procesele de memorare, care au loc n creier.
Cercetrile mai arat c miezul caiselor mai conine i un cocktail de vitamine din
complexul B i amigdalina), cocktail considerat unul dintre cei mai puternici
antioxidani cunoscui, care mpiedic sau stopeaza procesele degenerative la nivelul
creierului, ce apar n Alzheimer.
Litiaza biliar. n medicina popular european, un leac foarte des utilizat contra
microlitiazei i a litiazei biliare este consumul de caise i de miez de caise.
n fiecare diminea, nainte de a mnca orice altceva, se administreaz cte 8 smburi
de cais, apoi se ateapt o or.
Pe parcursul zilei, se consum i trei-patru caise proaspete, care au efect coleretic (ajut
la evacuarea bilei din colecist) i dizolv calculii biliari.
Cure de dou sptmni, urmate de alte dou sptmni de pauz.

mbtrnirea prematur. mai multe studii facute n Statele Unite ale Americii indic
miezul caiselor ca fiind printre cele mai puternice alimente pentru stoparea i chiar
pentru inversarea proceselor de mbtrnire.
n principal, smburii de cais, dar i caisele proaspete, ajut la meninerea sntii
sistemului nervos, protejnd n special memoria.
Apoi, ele ajut la meninerea sntii sistemului digestiv i a vaselor de snge, precum
i a tonusului muscular.
Se in tratamente de pn la patru sptmni, timp n care se consum jumtate de
kilogram de caise pe zi, precum i 5-8 smburi.
Precauii i contraindicaii la tratamentul cu caise i smburi de caise.
Caisele proaspete sunt foarte bine tolerate de organism i nu au niciun fel de reacii
adverse.
Se vor administra cu precauie, n cantiti mici la nceput, doar n cazurile de colit de
fermentaie, diaree acut sau cronic, gastrit hiper-acid, pentru a nu accentua aceste
tulburri digestive.
Smburii de caise, n schimb, conin mici cantiti de cianur, care, n doze mari i
repetate, pot provoca intoxicaii mortale.
n literatura de specialitate se spune c o cantitate de 50-60 de mieji consumai pe
parcursul unei singure zile pot induce coma i chiar decesul unui adult, dar n practica
medical nu au fost nregistrate accidente de acest tip.
Totui, se recomand respectarea dozelor zilnice pentru adulti, iar copiii sub 6 ani nu vor
consuma zilnic mai mult de doi smburi.
LMIA, REMEDIU MIRACULOS MPOTRIVA CANCERULUI
Lmia este un produs miraculos pentru uciderea celulelor canceroase.
Ea este de 10.000 de ori mai puternic dect chimioterapia.
Lmii i se atribuie multe virtui, dar cea mai interesant este aceea n combaterea
cancerului.
Efectul produs asupra chisturilor i tumorilor este cu adevrat miraculos.
Acest fruct este un remediu probat contra neoplasmului de toate tipurile, mai ales cnd
aceast boal este n stare incipient.
Gustul ei este agreabil i el nu produce efectele oribile ale chimioterapiei.
Se consider, de asemenea, c fructul de lmi este un agent antimicrobian cu spectru
larg, care controleaz infeciile bacteriene i cu ciuperci, eficace contra parazitilor
interni i a viermilor intestinali, regularizeaz tensiunea arterial crescut i este
antidepresiv, combate stress-ul i depresiile.
Experimentele efectuate de cercettori au relevat c sucul de lmie distruge definitiv
celulele maligne din 12 tipuri de cancer, printre cele mai numeroase fiind cel de

colon, de prostat, de plmn, de pancreas i, mai ales, cel limfatic.


De fapt, s-a demontrat c sucul de lmie acioneaz de 10.000 de ori mai bine dect
Adriamycin, un produs chimioterapeutic utilizat uzual pentru ncetinirea creterii
celulelor canceroase n cazul leucemiei.
Aadar, punei mai mult pre pe lmie, consumai-o regulat, dar mai ales, mergei
periodic la doctor i fcei-v analizele de dou ori pe an.
Ciroza ficatului, tratamente si remedii naturiste
Exista nenumarate plante care pot ajuta in cazurile de ciroza hepatic: Armurariul,
Astragalus, Agaricus blazei, Ganoderma, Schisandra, Spirulina, Lemnul-dulce
(licorice), Rostopasca i Anghinarea.
Aceste plante au proprieti hepatoprotectoare, antihepatotoxice, hepatoregeneratoare,
antivirale i stimuleaz sinteza intern de interferon - protein cu rol important n
aprarea organismului, att mpotriva infeciilor (virale, bacteriene), ct i a bolilor
neoplazice, hepatitelor cu virus B, C i D sau a leucemiei.
De asemeni, Turmericul, ciupercile Cordyceps i Coriolus, sunt remedii naturiste
foarte bune, n combaterea hepatitelor virale i n stoparea procesului de fibrozare
hepatic.
Clorofila este un alt remediu important, impiedicand procesul de fibrozare hepatic,
ajuta la regenerarea hepatocitelor i detoxifierea esutului hepatic.
Va recomandam suc din frunze de patrunjel, suc de iarba de grau si leurda, suc de
frunze de urzica.
Produsele apicole (miere, polen, lptior de matc, propolis si venin de albine) sunt
foarte recomandate n tratamentul cirozei hepatice precum si a altor afectiuni ale
ficatului.
Iata alte cateva tratamente naturiste pe care le puteti folosi in tratarea cirozei ficatului:
Bitter suedez. Se unge pielea in zona ficatului cu putin ulei, dupa care se pune o
compresa inmuiata bine in bitter suedez.
Se aplica inainte de culcare si se lasa pana a doua zi dimineata.
Coada calului. Se pun intr-un saculet din tifon doua maini de planta de coada calului.
Se pune saculetul deasupra unui vas cu apa clocotita.
Planta incepe sa se inmoaie si cand devine aproape fierbinte se inveleste intr-un prosop
si se aplica peste ficat.
Este bine sa se puna pe ficat dimineata, dupa ce a fost inlaturata compresa cu bitter
suedez.
Tineti compresa peste zona ficatului 2-3 ore sau mai mult.
Alternati seara compresele cu bitter suedez si dimineata compresele cu coada calului.

Dupa o saptamana veti remarca ca ficatul se va dezumfla pana ce va ajunge la marimea


initiala.
Ceai de obligeana. Se pune o lingurita de planta intr-o cana cu apa si se lasa sa stea la
infuzat peste noapte.
Lichidul rezultat se strecoara si se pune la frigider.
Se administreaza cate 2 linguri de 3 ori pe zi dupa mesele principale.
Ceai din radacini de patrunjel. Se pun 2-3 radacini la jumatate de litru de apa si se
fierb pana ce apa scade la jumatate.
Se bea caldut dimineata pe stomacul gol.
Ceai de armurariu. Se pune o lingura de praf de armurariu la o cana de apa clocotita si
se lasa la infuzat timp de 5 minute.
Se bea caldut , inghititura cu inghititura.
Ceai de pedicuta. Poate ca este unul dintre cele mai bune remedii naturiste impotriva
cirozei hepatice.
Se adauga o lingura de planta la un sfert de litru de apa clocotita.
Se lasa la infuzat 5 minute dupa care se bea caldut cu inghitituri mici de trei ori pe zi, cu
jumatate de ora inaintea meselor principale.
Alte sfaturi utile: consumati multa urda, lapte batut si carne de vita, deoarece refac
tesutul ficatului.
Odihniti-va bine si tineti regim alimentar.
Consumati dovlecei si fasole verde pentru ca refac celula hepatica.
Consumati aceste legume sub forma de ciorbe, salate sau mancare.
PRIMA lista cu anumite plante medicinale care necesita o atentie sporita in cazut in
care optati pentru tratarea diverselor afectiuni cu ajutorul lor:
1. Aloe. Desi este foarte buna in foarte multe tratamente cosmetice si nu numai, poate
provoaca in unele cazuri inflamatia intestinului gros, afluxul de sange la organele
bazinului mic, inhiba peristaltismul intestinal. Cei cu afectiuni ale ficatului, rinichilor si
vezicii biliare vor folosi cu prudenta aceasta planta.
2. Armurariul. Este un bun hepatoprotector si totusi NU se foloseste in cazurile de:
tromboflebita, hipertensiune si coagulabilitatea sangelui crescuta.
3. Coada calului. Este un foarte bun diuretic. In caz de supradozare apar dureri de
rinichi, in zona de jos a spatelui. Trebuie folosita cu moderatie de catre bolnavii cu
hipertensiune arteriala, cu boli de inima si de rinichi.
4. Baile de namol (peloidoterapia, fangoterapia) imbunatatesc metabolismul
organismului in general, stimuland functionarea glandelor endocrine. Nu se folosesc

(chiar se interzic) in cazuri de: afectiuni oncologice, mioame, tuberculoza activa,


tiroidoza, imediat dupa un infarct miocardic, in timpul sarcinii, in procesele inflamatorii
acute.
5. Castanul. Bun in bolile reumatice, varice si in caz de infarct. Supradozat folosit sub
forma de flori in ceai, in doze mari provoaca crampe ale degetelor de la maini.
6. Cimbrul. Foarte des folosit in cazuri de raceli, gripe cu foarte bune proprietati antifungice. In cantitati foarte mari duce la hiperfunctia glandei tiroide. Este contraindicat
femeilor insarcinate si in cazuri de ulcer stomacal si duodenal, pielonefrita, hepatita,
aterioscleroza coronariana si cerebrala, fibrilatie auriculara (atriala).
7. Catina alba. Este contraindicata pentru bolnavii cu colecistita acuta, pancreatita,
diaree cronica. La barbati, catina alba poate provoaca prostatita adenomatoasa, iar la
femei mastopatie datorita continutului de fitohormoni. In caz de astm bronsic si in alte
cazuri rare, beta-carotenul, care se afla in cantitati mari in catina alba, poate provoca
alergie.
8. Coada soricelului. Un bun tonic, suport pentru sistemul imunitar,ajuta la eliminarea
toxinelor. Poate provoca, in caz de supradozare, ameteala, diaree, eruptii, tromboflebita.
9. Echinacea. Foarte bun stimulant al sistemului imunitar. NU se recomanda in cazuri de
imbolnaviri progresive (evolutive) sistematice ca: tuberculoza, scleroza multipla,
colagenoza si in caz de sensibilitate ridicata fata de plante compozite.
10. Florile de tei. Foarte bun pentru reducerea hipertensiunii arteriale, antidepresiv,
sedativ, antispasmodic, diaforetic. In caz de supradozaj, ducela complicatii la inima
daca se bea mai mult de o luna, de doua ori pe an. Pauza intre doua cure trebuie de
minim 6 luni.
11. Hameiul. Este folosit in cazuri de tuberculoza, anorexie, afectiuni renale, insomnii,
guta, calmarea excitatiilor sexuale. Folosit in exces, duce la dureri de cap, dureri de
burta, greata, voma, dezvoltarea tumorilor, scaderea potentei, iritarea mucoasei tractului
digestiv.
12. Iarba mare. Un bun antibiotic natural, calmant al tusei, antiinflamator, antiseptic
bronhic, expectorant si nu numai. In excess poate creste tensiunea.
13. Imortela. folosita in doze mari, ridica tensiunea arteriala, provoaca fenomene de
incetinire a functiilor ficatului.
14. Inul. Foarte bun pentru constipatie, scade colesterolul, protejeaza inima..etc..

Consumat sub forma de seminte, provoaca diaree. Folosirea indelungata (mai mult de
trei saptamani) actioneaza negativ in cazuri de colecistita si hepatita.
15. Ginsengul. Foarte bun tonic. Nu se recomanda bolnavilor cu hipertensiune, cu
diferite infectii, hiperexcitabilitate. Uneori apare insomnie, dureri de cap, de inima,
dezvoltare sexuala prematura (mai ales la fete). Supradozarea duce la scaderea potentei.
16. Laptisorul de matca. Un buin tonic in perioada postoperatorie, bun pentru inima. NU
se foloseste in caz de boala Addison (boala a glandei suprarenale).
17. Laminaria (alge marine). Are proprietati tonifiante, remineralizante, normalizatoare
ale circulatiei sanguine, antilipemice si antiarteriosclerotice. Sunt bune in caz de astenie,
surmenaj, dezechilibre endocrine, demineralizare, tuberculoza, rahitism, tulburari de
crestere la copii, hipotiroidie, mixedem, obezitate, hipercolesterolemie, arterioscleroza,
coronarite, reumatisme cronice, astm bronsic, enterocolite. In cazuri de supradozaj,
folosita timp indelungat, duce la osteoporoza.
18. Macesele. Bogia de substane antioxidante le face eficiente n stimularea
imunitii, asigur o bun funcionare a sistemului cardiovascular, ntresc circulaia
periferic, combat astenia, regleaz calciul i stabilizeaz glicemia. Proprietile de
tonic, vitaminizant i mineralizant cresc rezistena organismului la efort i ar trebui s-l
fac nelipsit din alimentaia zilnic a vrstnicilor, a copiilor, a gravidelor sau a
convalescenilor. Consumat in exces provoaca distrugerea smaltului dentar, depunerea
pietrelor la rinichi, diaree, daca e folosit excesiv.
19. Matasea de porumb. Mtasea de porumb este important pentru meninerea sntii
sistemului urinar. O can cu ceai fierbinte din mtase de porumb e bun pentru a
ndeprta toxinele dar i pentru refacerea sistemului urinar. Ceaiul este indicat i pentru
eliminarea pietrelor la rinichi. Mtasea de porumb optimizeaz funciile bilei i ale
ficatului. Ceaiul lupt contra icterului i e un remediu pentru pstrarea sntoas a
funciilor ficatului. De altfel, mtasea de porumb scade tensiunea arterial. In cantitati
mari inhiba centrul nervos care coordoneaza activitatea inimii, dar in doze mici il
stimuleaza. Supradozata provoaca de asemenea si tromboflebita.
20. Melisa. Este o planta valoroasa pentru uleiul esential care se obtine in urma distilarii
frunzelor sale, Oleum Melissae, un ulei bogat in citrol, foarte aromat. Continutul
frunzelor in ulei esential ajunge la 0,4 - 0,5%. Uleiul este intrebuintat in farmacie si
cosmetica. NU se foloseste in caz de hipotensiune.
21. Mustarul. Semintele de mustar sunt o sursa foarte bogata de acizi grasi omega 3, ca
si de calciu, fibre, mangan, magneziu, fosfor, proteine, seleniu si zinc. Seleniul este un
nutrient care s-a dovedit a ajuta la combaterea astmului si artritei. Mustarul are puternice

calitati antibacteriene, antifungice, antiinflamatorii si antiseptice. Este contraindicat in


tratarea bolilor de rinichi si a tuberculozei.
22. Paducelul. Este folosit cel mai adesea in tratarea afectiunilor cadiovasculare. In doze
mari provoaca scaderea brusca a tensiunii arteriale, dureri de cap, spasme intestinale si
voma daca este baut pe stomacul gol. Dupa folosirea ceaiului sau tincturilor cu paducel
se interzice a se bea apa rece deoarece apar colici intestinale.
23. Patlagina. Bun detoxifiant. In caz de supradozare, cand sunt folosite ca ceai sunt
contraindicate bolnavilor de ulcer si gastrita hiperacida. Daca aciditatea este scazuta,
patlagina se foloseste cu succes in tratarea acestor boli.
24. Patrunjelul. Ajuta in caz de reumatism, tuse si dureri de stomac. Agraveaza durerile
de cap iar sucul este contraindicat femeilor insarcinate si mamelor care alapteaza.
Consumarea lui duce la eliminari in exces de potasiu, care trebuie recuperat consumand
alimente bogate in acest element.
25. Pelinul. Ceaiul de pelin este eficient n detoxifierea organismului i stimularea
sistemului imunitar. n plus, ceaiul de pelin este un excelent bun remediu mpotriva
viermilor intestinali i a altor parazii deoarece pelinul contine substante fatale pentru
acestia. In cantitati foarte mari provoaca spasme, halucinatii, tulburari psihice.
26. Sunatoarea. Este un bun antiviral, antiinflamator, antidepresor. Ridica tensiunea
arteriala, provoaca stenozarea (ingustarea) vaselor sanguine, fotodermita, scaderea
potentei daca o folositi un timp indelungat. Folosind pojarnita nu aveti voie sa folositi
inhalatori pentru astm bronsic, medicamente pentru raceala si febra de fan. Nu sunt
compatibile produse ca: berea, cafeaua, bobul, ciocolata, castravetii in otet, iaurtul.
27 Menta. Menta are proprietati terapeutice fiind recomandata in tratamentul racelii si
indigestiei. NU se recomanda pentru bolnavii cu hipotensiune, aciditate scazuta a
sucului gastric, hernie. Folosirea indelungata a mentei duce la decontractarea sfincterului
vezicii urinare, si ca rezultat la incontinenta urinara. Uneori duce si la scaderea potentei.
Menta proaspata are toxicitate redusa si este indicat a fi folosita in ceaiuri.
28. Podbalul. Ceaiul de podbal este recunoscut pentru minunile pe care le face in cazul
tusei si al altor afectiuni ale sistemului respirator, cum ar fi astmul si chiar si silicoza.
Este interzis categoric celor cu afectiuni ale ficatului si alcoolicilor. Provoaca dureri
abdominale, greata, stari febrile, icter.
29. Rostopasca. Rostopasca se utilizeaz cu rezultate excelente n tratarea hepatitelor
cronice, a colicilor hepato-biliare, colecistitelor, diskineziei biliare, tusei spastice. Dar
folosirea indelungata a plantei provoaca greata, voma, inhibarea centrului respirator,

paralizie spinala, crampe musculare.


30. Salvia. Trateaza bronsita, astmul, rinita, sinuzita, bolile respiratorii cu secretii
abundente. NU se administreaza mai mult de 2 luni la rand deoarece poate provoca
iritarea mucoaselor. Femeilor insarcinate si bolnavilor de nefrita le este contraindicata
folosirea interna.
31. Socul, boabele de soc. Socul are numeroase beneficii pentru sanatate, fiind folosit ca
astringent contra acneei, eczemelor si psoriazisului, dar si contra racelii si alergiilor
sezoniere. Folosite in doze mari (peste 200 g pe zi), duc la intoxicarea organismului
asociata cu stari de voma, arsuri la stomac, iritarea gatului, dificultati in respiratie,
convulsii. Este contraindicat persoanelor cu diaree cronica si acuta, producand iritatii ale
colonului.
32. Stejarul. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: arsuri, degeraturi, diaree, eczeme
exudative, enterite, epitaxis, fistule anale, gingivite, hemoragii diverse, hemoroizi,
intoxicatii cu metale grele, leucoree, melene, metroragii, seboree, transpiratia excesiva a
mainilor si picioarelor. Folosita timp indelungat pentru gargara duce la scaderea simtului
olfactiv. Folosit pentru uzul intern in doze mari provoaca scaderea apetitului, voma,
colica renala.
33. Stevia. Este de mare ajutor persoanelor care sufera de diabet deoarece stabilizeaza
nivelul de zahar din sange. Este bogata in vitamine si minerale esentiale pentru organism
si intareste sistemul imunitar. Este contraindicata bolnavilor de tuberculoza. Uneori
provoaca uremie.
34. Troscotul. Troscotul este utilizat in special in tratarea afectiunilor de rinichi. Planta
are un efect antiinflamator, cicatrizant, calmant, hemostatic si remineralizant. Ceaiul de
troscot este administrat pentru a favoriza cresterea cantitatii de urina eliminata. In doze
mari, intareste tonusul uterului, coagula-bilitatea sangelui. Nu se recomanda pentru
femeile insarcinate.
35. Urzica. Sub form de tincturi sau de ceai, urzicile au fost folosite n medicina
tradiional pentru a face prul s fie mai strlucitor i mai puternic, sau pentru a cura
sngele. In cantitati mari, duce la marirea coagulabilitatii sangelui. Nu se recomanda
pentru bolnavii cu hipertensiune arteriala, aterioscleroza, polipi, adenom testicular. Se
interzice in caz de hemoragie uterina provocata de fibroame si mioame. La varstnici
poate agrava tromboflebita.
36. Valeriana (odoleanul). Este una dintre cele mai eficiente remedii in tratarea
tulburarilor emotionale, precum si a bolilor fizice asociate lor. O problema de extrema
actualitate in vremurile noastre, care stau sub semnul tensiunii si-al stresului. Folosita

timp indelungat, duce la inhibarea functiilor organelor interne, provoaca dureri de cap,
greata, schimbari in functionarea inimii, scaderea capacitatii de munca.
37. Ventrilica. Ventrilica trateaza afectiuni ale cailor repiratorii, probleme ale digestiei,
stimuleaza pofta de mancare, vindeca rani cauzate de taieri si lovituri, fiind, de
asemenea, un remediu excelent in tratarea memoriei deficitare, in afectiunile ficatului,
reumatism, micsorarea glicemiei, regland si colesterolul din sange. Este contraindicata
femeilor insarcinate si copiilor mici deoarece ridica tensiunea daca e folosita in cantitati
mari.
Folosirea plantelor medicinale in tratarea copiilor necesita cunostinte aprofundate de
fitoterapie. Trebuie consultat un doctor specialist.

ALTA lista cu anumite plante medicinale care necesita o atentie sporita in cazut in
care optati pentru tratarea diverselor afectiuni cu ajutorul lor:
- Aloea provoac, n unele cazuri, inflamaia intestinului gros, afluxul de snge la
organele bazinului mic, inhib peristaltismul intestinal. Cei cu afeciuni ale ficatului,
rinichilor i vezicii biliare vor folosi cu pruden aceasta plant.
- Armurariul nu se folosete n cazurile de: tromboflebit, hipertensiune i
coagulabilitatea sngelui crescut.
- Barba-ursului (muli o cunosc drept coada calului) n caz de supradozare apar dureri
de rinichi, n zona de jos a spatelui. Trebuie folosit cu moderaie de ctre bolnavii cu
hipertensiune, cu boli de inim i de rinichi.
- Castanul supradozat folosit sub form de flori n ceai, n doze mari provoac crampe
ale degetelor de la mini.
- Cimbriorul n cantiti foarte mari, duce la hiperfuncia glandei tiroide. Este
contraindicat femeilor nsrcinate i n cazuri de ulcer stomacal i duodenal, pielonefrita,
hepatita, aterioscleroza coronarian i cerebral, fibrilaie auricular (atrial).
- Ctina este contraindicat pentru bolnavii cu colecistit acut, pancreatit, diaree
cronic. La brbai, ctina alb poate provoaca prostatit adenomatoas, iar la femei
mastopatie din cauza coninutului de fitohormoni. n caz de astm bronic i n alte cazuri
rare, beta-carotenul, care se afl n cantiti mari n catina alb, poate provoc alergie.
- Coada oricelului poate provoca, n caz de supradozare, ameeal, diaree, erupii,
tromboflebit.
- Echinacea nu se recomand n cazuri de mbolnviri progresive (evolutive) sistematice
ca: tuberculoza, scleroza multipl, colagenoza i n caz de sensibilitate ridicat fa de
plante compozite.
- Florile de tei n supradoz n ceai, dau complicaii la inim dac se bea mai mult de o
lun, de dou ori pe an. Pauza ntre dou cure trebuie s fie nu mai mic de 6 luni.

- Hameiul folosit n cantiti mari, provoac dureri de cap, dureri de stomac, grea,
vom, dezvoltarea tumorilor, scderea potenei, iritarea mucoasei tractului digestiv.
- Iarba mare ridic tensiunea.
- Imortela folosit n doze mari, ridic tensiunea arterial, provoac fenomene de
ncetinire a funciilor ficatului.
- Inul sub forma de semine, provoac diaree. Folosirea ndelungat (mai mult de trei
sptmni) acioneaza negativ n cazuri de colecistit i hepatit.
- Ginseng nu se recomand bolnavilor cu hipertensiune, cu diferite infecii,
hiperexcitabilitate. Uneori apare insomnie, dureri de cap, de inim, dezvoltare sexual
prematur (mai ales la fete). Supradozarea duce la scderea potenei.
- Lptiorul de matc nu se folosete n caz de boala Addison (boala a glandei
suprarenale).
- Laminaria (alge marine) supradozat, folosit timp ndelungat, duce la osteoporoz.
- Mceul provoac distrugerea smalului dentar, depunerea pietrelor la rinichi, diaree,
dac e folosit excesiv.
- Mtasea de porumb, n cantiti mari, inhib centrul nervos care coordoneaz
activitatea inimii, dar n doze mici l stimuleaz. Supradozat provoac tromboflebita.
- Melisa nu se folosete n caz de hipotensiune.
- Menta nu se recomand bolnavilor cu hipertensiune, aciditate sczut a sucului gastric,
hernie. Folosirea ndelungat a mentei duce la decontractarea sfincterului vezicii urinare,
i ca rezultat la incontinena urinar. Uneori duce i la scderea potenei.
- Mutarul este contraindicat n tratarea bolilor de rinichi i a tuberculozei.
- Pducelul n doze mari, provoac scderea brusc a tensiunii arteriale, dureri de cap,
spasme intestinale i vom dac este but pe stomacul gol. Dup folosirea ceaiului sau
tincturilor cu pducel se interzice a se bea apa rece deoarece apar colici intestinale.
- Ptlagina i seminele ei, n caz de supradozare, cnd sunt folosite n ceai sunt
contraindicate bolnavilor de ulcer i gastrita hiperacid. Dac aciditatea este sczut,
patlagina se folosete cu succes n tratarea acestor boli.
- Ptrunjelul agraveaz durerile de cap, iar sucul este contraindicat femeilor nsrcinate
i mamelor care alapteaz. Consumarea lui duce la eliminri n exces de potasiu, care
trebuie recuperat consumnd alimente bogate n acest element.
- Pelinul n cantiti mari, provoac spasme, halucinaii, tulburri psihice.
- Podbalul este interzis categoric celor cu afeciuni ale ficatului i alcoolicilor. Provoac
dureri abdominale, grea, stri febrile, icter.
- Pungulia de cmp este contraindicat femeilor nsrcinate.
- Rostopasca este o planta minune care a salvat muli oameni bolnavi. Dar folosirea
ndelungat a plantei provoac greaa, voma, inhibarea centrului respirator, paralizie
spinal, crampe musculare.
- Salvia nu se administreaz mai mult de dou luni la rnd deoarece poate provoca
iritarea mucoaselor. Femeilor nsrcinate i bolnavilor de nefrita le este contraindicat.
- Socul doze mari (peste 200 de grame pe zi), duce la intoxicarea organismului asociat
cu stri de vom, arsuri la stomac, iritarea gtului, dificulti n respiraie, convulsii. Este

contraindicat persoanelor cu diaree cronic i acut, producnd iritaii ale colonului.


- Stejarul, coaja acestuoi copac se folosete n medicina popular pentru tratarea
diareei, dizenteriei, stomatitei. Folosit timp ndelungat pentru gargar duce la scderea
simului olfactiv. Mai provoac scderea apetitului, voma, colica renal.
- Suntoarea ridic tensiunea arterial, provoac stenozarea (ngustarea) vaselor
sanguine, fotodermita, scderea potenei dac o folositi un timp ndelungat. Este total
interzis n combinaie cu inhalatori pentru astm bronsic, medicamente pentru rceal i
febr. Nu sunt compatibile produse ca: berea, cafeaua, bobul, ciocolata, castraveii n
oet, iaurtul.
- tevia este contraindicat bolnavilor de tuberculoz. Uneori provoac uremie.
- Troscotul n doze mari, ntrete tonusul uterului, coagulabilitatea sngelui. Nu se
recomand femeilor nsrcinate, pentru bolnavii cu inflamaii acute ale rinichilor sau
vezicii urinare.
- Urzica n cantiti mari, duce la mrirea coagulabilitatii sngelui. Nu se recomand
pentru bolnavii cu hipertensiune arterial, aterioscleroza, polipi, adenom testicular. Se
interzice n caz de hemoragie uterin provocat de fibroame i mioame. La vrstnici
poate agrava tromboflebita.
- Valeriana (odoleanul) folosit timp ndelungat, duce la inhibarea funciilor organelor
interne, provoac dureri de cap, grea, aritmie cardiac, scderea capacitii de munc.
- Vetricea este contraindicat femeilor nsrcinate i copiilor mici deoarece ridic
tensiunea dac e folosit n cantiti mari.
- Preparatele diuretice supradozate, consumate un timp indelungat, pot provoca
dereglarea ritmului cardiac si edem cerebral.
Contraindicatiile plantelor medicinale de la A...la Z