POLITICI PRIVIND PIATA

PRODUSELOR DE PANIFICATIE

Pinea este alimentul de baz al romnilor.

Potrivit unui studiu ntocmit de AIB
International, ara noastr ocup de
departe primul loc n Europa la consumul
de pine, cu 97 de kilograme pe cap de
locuitor.

Consumul de pine pe cap de locuitor

Romnia 97 kilograme / an
Cipru 74 kilograme / an
Belgia 67 kilograme / an
Germania 57 kilograme / an
Danemarca 43 kilograme / an
Marea Britanie 14 kilograme / an
Sursa: AIB International

Pinea este alimentul de baz din dieta romnilor.

Fapt dovedit de ultimele date ale Institutului Naional
de Statistic, care arat c un romn mnnc zilnic
546 de grame de produse de panificaie. Gramajul ne
situeaz peste media european, potrivit cifrelor
ultimului Eurobarometru, care arat c un european
consum 300 de grame de produse de panificaie.

In data de 16 decembrie 2013 a fost publicat in Monitorul Oficial

Ordinul nr. 392/2013 al presedintelui Autoritatii Nationale pentru
Protectia Consumatorilor privind stabilirea condiiilor pe care
trebuie sa le indeplineasca operatorii economici care
comercializeaza produse de panificaie pe teritoriul Romaniei.
Ordinul introduce reglementari privind:
- interdictia utilizarii colorantilor, cu exceptia E150 a-d, in compozitia
painii din malt;
- elementele ce trebuie afisate pentru asigurarea informarii corecte,
complete si precise a consumatorilor atat pentru produsele de panificatie
ambalate cat si pentru cele neambalate;
- elementele ce trebuie prezentate consumatorilor prin etichetarea
produselor de panificatie ambalate;
- scutirea indicarii duratei durabilitatii minimale pentru produsele de
panificatie neambalate;
- acceptarea scaderii cantitatilor nete datorate pierderii de umiditate
pentru produsele de panificatie neambalate si produsele de panificatie
provenite din aluaturi precoapte, congelate sau semicongelate, precum si
pentru produsele provenind din tari membre ale UE;
- comercializarea produselor de panificatie in unitati autorizate, iar in
cazul magazinelor generale, in zone de expunere individualizate.

n Romnia, consumul lunar de pine pe cap de locuitor este

de 7,8 kg, iar consumul de paste finoase pe cap de locuitor
ajunge la 2,5 kg,. Numai n ultimii zece ani, consumul de
pine s-a redus cu zece kilograme pe cap de locuitor,
ajungnd n anii 2008/2009 la 108 kg -110 kg pe an.
Potrivit estimrilor patronatelor din industria de morrit i
panificaie, producia total de pine n Romnia este cifrat
la 2,16 milioane de tone anual, iar datele oficiale ale
Institutului Naional de Statistic (INS) arat un consum
lunar de pine de numai 45.000 50.000 tone fa de
180.000 tone ct sunt estimrile patronatelor din domeniu,
conform produciei.

n Romnia activeaz n
jur de 5.000 de ageni
economici nregistrai n
industria de panificaie i
ali 2.500 n cea de
morrit, numrul
angajailor din sector
cifrndu-se la 35.000.

MARKETINGUL FAINII SI PAINII IN

ROMANIA
Modificrile nregistrate pe piaa produselor de morrit i
panificaie n ultimii ani, au obligat firmele s caute soluii
din ce n ce mai complexe de promovare. Obiectivele
strategiilor de promovare au n vedere n principal:
consolidarea imaginii, creterea gradului de recunoatere al
companiei i al produselor sale, apropierea de
consumatori i diferenierea fa de concuren.
Mediile utilizate pentru transmiterea informaiilor sunt n general
radioul i televiziunea, n cazul companiilor mari, precum i revistele
de specialitate, gastronomice sau dedicate femeilor, n cazul
companiilor mici.

Avantajele painii ambalate si branduite

Pastreaza proprietatile nutritive ale painii mai

mult timp
Ofera o mare siguranta alimentara, datorita
etichetei vizibile
Conserva aroma produsului
Este igienica

Painea - cifre si repere

Painea ambalata reprezinta 20% din vanzarile de
paine la nivel national
Painea bogata in fibre (graham, tarate, germeni de
grau) a crecut in vanzari de 2 ori n 6 luni
Piata painii s-a ridicat in ultimul an la 3,6 miliarde lei,
insemnand 2,4 tone de paine si produse de
panificatie
Consumul pe cap de locuitor se ridica la 113 kg pe an
Din totalul consumului de paine, 75% il reprezinta
painea alba
25% din consumul de paine e reprezentat de paine
ambalata si specialitati.

Sortimente existente de paine ambalata

Toast
Paine integrala
Multicereale
Secara
Clasica
Neagra cu chimen
Paine cu lapte
Paine graham

Piata painii in cifre

Valoarea pietei painii - peste un miliard de euro

Volumul pietei painii - doua milioane de tone
Consumul de persoana/an - 108-110 kg de paine
Media consumului din Uniunea Europeana este de 78-80 kg/locuitor/an
Consumul de paine a scazut cu 10 kilograme in ultimii 10 ani
90% dintre romani consuma paine alba
10% dintre romani consuma paine cu alte ingrediente
Romania ocupa locul 3 la consumul de paine, dupa Albania si Bulgaria
A crescut consumul de paine feliata si ambalata in 2008 fata de 2007
A crescut cu 30% ponderea vanzarilor de paine din supermarketuri si
hipermarketuri
Magazinele specializate au o pondere in vanzari de numai 6%
TVA -ul pentru paine este de 19%, in timp ce in tarile UE este 5-7%

Consumul de paine din Romania vs. Uniunea Europeana

In prezent, romanii se afla pe locul III in Europa in privinta cosumului de paine, cu 108110 kg pe locuitor pe an, dupa Albania si Bulgaria, in timp ce media europeana este de
78-80 kg/locuitor/an. Painea este un aliment de baza la romani, motiv pentru care
consumul anual pe cap de locuitor depaseste cu circa 40% media europeana.
Confruntati cu o crestere a importanta a importurilor de produse de panificatie si
implicit cu o majorare a cotei de piata a produselor altadata considerate de nisa,
producatorii romani se gandesc sa relanseze painea traditionala drept "produs de baza"
in obiceiul de consum al romanilor.
In prezent, pe piata romaneasca se importa paine din Austria, Germania, Ungaria si
chiar din Bulgaria sau Ungaria.
In prezent, pretul painii din Romania este apropiat de nivelul celui din Ungaria, Polonia,
Cehia, dar cu 40% mai mic decat media europeana. Cea mai ieftina pain este in
Bulgaria, unde pretul este cu 60% sub media UE, iar cea mai scumpa in Suedia si
Norvegia, cu 40-65% peste media europeana.

PRETUL PAINII IN LUME

Tara

Salariu
min/ora
(euro)

Pret paine /400

grame (euro)

Cate paini poti

cumpara cu o
ora de lucru

Romania

0,5

Ungaria

0,5

Germania

Norvegia

14,31

0,6

23,85

Suedia

7,5

3,75

UK

6,21

1,3

4,77

S.U.A.

4,75

4,75

Canada

5,09

1,17

4,35

Australia

7,23

0,72

10,04

Prezentarea firmei S.C. Vel Pitar

S.A.
Grupul Vel Pitar este liderul pieei romneti a produselor de
panificaie i un juctor important n domeniul produciei i
distribuiei de biscuii, napolitane, specialiti de cofetrie i
patiserie.
Grupul Vel Pitar n cifre : 12 fabrici de panificaie, specialiti de
panificaie, patiserie,biscuii i napolitane; uniti de morrit; o reea
proprie de 157 de spaii comerciale n marile orae din Romnia;
acoperire naional; 4.600 de angajai; peste 2 milioane de clieni
zilnic.Lunar, n medie, sunt produse aproximativ 10.000 tone
panificaie, 300 tone biscuii i napolitane i 14.000 tone produse de
morrit.

Analiza mediului de
marketing al firmei
VelPitar
Evoluia firmei Vel Pitar este marcat, n prezent, de amplificarea
interdependenelor cu mediul n care i desfaoar activitatea.
Luarea n considerare a mediului ambiant reprezint o condiie
fundamental a satisfacerii cantitative i calitative a unei anumite
categorii de trebuine,conducnd la elaborarea unor strategii i
politici realiste.

n prezent se nregistreaz o evoluie

pozitiv a cotei de pia deinut de
societate nsensul deinerii a peste
12% din pia. n ceea ce privete cifra
de afaceri , aceasta a atins n
2008valoarea de 150 de milioane de
euro, fa de 130 milioane euro n
2007.
Ratainflaiei n noiembrie 2008 fa
de noiembrie 2007 a fost de 6,7%.
Preurilemrfurilor alimentare au
crescur cu 6,5%, cele ale mrfurilor
nealimentare cu 6,9%, iar
tarifeleserviciilor cu 7%. n aceeai
perioad produsele de morrit i
panificaie au nregistrat o creterede
6,6%.
Ctigul salarial mediu net a fost n
octombrie 2008 de 1795lei, 2,4% mai
mare dect luna precedent

Mediul polito-legislativ
Factorii politici sunt specifici fiecrei ri i reprezint n principal structurile
societii, clasele sociale i rolul lor n societate, forele politice i raporturile
dintre ele, gradul de implicare al statului n economie, gradul de stabilitate al
climatului politic, intern, zonal i internaional. Aceti factori pot fi,dup caz,
factori stimulativi sau restrictivi ai unor activiti de pia.
n ceea ce privete mediul legislativ, legislaia care afecteaz afacerile are n
generalunuldinurmtoareleobiective:
protejareacumprtorilor,protejareasocietiiiprotejareaorganizaiilor.
reglementareaconcureneidepia(protejareantreprinzatorilorcontraconcur
eneineloiale, preurilor discriminatorii);
reglementriprivindproteciaconsumatorului
(garantareasiguraneiproduselorutilizate,
protecia mpotriva practicilor comerciale neltoare);

 interes general pentru societate (reducerea polurii mediului,

conservarea unor resurse,creterea calitii vieii).
reglementarile Consiliului National al Audiovizualului privind
publicitatea comparativa,defaimatoare sau plagiata
reglementarea activitii oricarei societati comerciale;
promovarea programe corelate i eficiente de dezvoltare
regional, promovareaexporturilor i de stimulare a investiiilor
interne;
protecia firmelor: protecia prin patente, nregistrarea mrcilor