Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Formarea imaginii de sine, ca reflectare subiectiva si constienta a eului aflat intr-o situatie concreta,
reala sau ipotetica, presupune existenta unei strategii care cuprinde: scopul, obiectivele, mijloacele, procedee si
tehnici de construire a imaginii. La stabilirea scopului si a obiectivelor se are in vedere urmatoarele deziderate;
- imaginea de sine pe care vreau sa o transmit;
- imaginea de sine pe care cred ca o transmit;
-imaginea de sine pe care o transmit in mod real;
- imagine de sine pe care o asteapta ceilalti de la mine.
In formarea imaginii de sine sunt implicati o serie factori psihosociali. Dintre cei mai importanti se pot
aminti:
- reflectarea sociala (oglinzile sociale): acceptarea (neacceptarea) si interiorizarea proiectiei asupra
persoanei noastre a unei definiti si a unui etalon de catre mediul sociocultural caruia ii apartinem si, o proiectie din
parte grupului din care facem parte, a unei imagini asupra a ceea ce se considera ca suntem;
- compararea sociala: proces social continuu (educatie, grup de apartenenta, statut social- economic,
politic, profesional,etc.) si mijloc prin care ne reglam imaginea de sine si atitudinile fata de noi insine si fata de cei
din jur;
- jocul de rol: rolurile sociale pe care ni le asumam si le jucam sunt de natura sa influenteze, in mare
masura, imaginea de sine. Rolurile care sunt interpretate din convingere modeleaza cel mai adesea
personalitatea noastra, conferindu-i calitati care initial apartineau numai rolului jucat, nu si persoanei puse sa
interpreteze acel rol. Deci, personajul se insinueaza in structura persoanei, inducandu-i caracteristicile sale.
(Dumitru Cristea pag. 124)
- diferentierea sociala: realizarea unei distinctii clare intre eu si celalalt si intre eu si lume se mentine
de-a lungul intregii vieti. Constituie un important factor motivational si activ, datorita caruia majoritatea
oamenilor face un efort intens si permanent pentru a-si crea un eu distinctiv si original, actionand in acest sens
atat asupra propriei persoane, cat si asupra mediului imediat. Comparatia sociala, pe langa capacitatea de a oferi
referentiale in procesul evaluarii psihosociale, constituie si o modalitate directa de identificare a acelor atribute
care ofera distinctivitate proprie personalitati(Dumitru Cristea, pag. 124).
-memoria: datorita capacitatii sale de reactualizare selectiva a unor informatii privind istoria individuala,
poate influenta profilul si dinamica imaginii de sine.
Principalele modalitati de automentinere a imaginii de sine in diferite imprejurari de viata sunt
urmatoarele:
- autovalidarea ipotezelor despre sine: mentinerea ipotezei despre sine capata, prin simplul fapt al
existentei lor, o deosebita capacitate structuranta pentru sistemul nostru atitudinal si comportamental.
- afilierea selectiva la mediul social: persoana cauta acele medii sociale (persoane, grupuri, organizatii,
activitati, profesii etc.) care sa-i corespunda in cea mai mare masura aspiratiilor si motivatiilor esentiale al eului.
- rationalizarea opiniilor contrare: se cauta explicatii rationale pentru a face compatibila o anumita
imagine pe care ne-am format-o despre noi insine cu opiniile care o contrazic.