PARTEA SPECIAL

CAPITOLUL 4. METODOLOGIA CERCETRII

4.1. Delimitarea problemei. Scopul lucrrii

n practica clinic pe care am desfurat-o n cadrul formrii, am constatat c pacienii
cu disfuncii tiroidiene prezint mai frecvent nivele psihopatologice.
Bolile tiroidiene fac parte dintre afeciunile cu o prevalen inalt n populaia general,
inclusiv in Romnia, (4-10 % n cazul hipotiroidismului i 0,7-12,4% n cazul
hipertiroidismului),aproximndu-se c 50 milioane de indivizi prezint disfuncii ale acestei
glande.[1][2] Prevalena maxim a fost stabilit la femeile n perioada premenopauz,incidena
femei:barbai fiind de cel putin 4:1.[3][4]
Hipotiroidismul reprezinta o stare clinica in care fie este ridicat doar nivelul hormonului
tireostimulant(TSH; hipotiroidism subclinic),fie pe langa cresterea acestuia sunt prezente si
nivele serice scazute ale triiodotiroininei (T3) sau tiroxinei (T4) - hipotiroidism manifest.
Hormonii tiroidieni joaca un rol esential in dezvoltarea creierului,dar si in creierul adult
prin modularea activitatii metabolice.Influenta profunda a hormonilor tiroidieni asupra
dezvoltarii creierului a fost intens studiata.[16-21]
Insuficienta tiroidiana este asociat atat cu alterari functionale cat si structurale ale
creierului.[5] Au fost sesizate clinic simptome psihiatrice la pacientii cu hipotiroidismul,
simptomatologia psihiatric estompnd de multe ori diagnosticul endocrinologic si vice versa.
Hormonii tiroidieni sunt fundamentali n reglarea statusului neuro-psihic,inclusiv a
cogniiei,comportamentului si dispoziiei.Afectarea proceselor psihice la pacienii
hipotiroidieni se manifest clinic prin lentoare psiho-motorie sau agitaie, diminuarea
capacitatii de concentrare si a memoriei, modificarea dispozitiei in sensul apariiei unor stri
nejustificate de iritabilitate si irascibilitate, stri expansive, ilariante sau plns nejustificat,
alterarea libidoului.[6][7] n aproximativ 2-12% din cazuri,simptomatologia psihiatric
reprezint primul simptom al hipotiroidismul,deficitul oganic mental fiind raportat ca cel mai
frecvent simptom iniial.[8] Prevalena tulburrilor depresive si anxioase este mai mare la
indivizii care prezint disfuncii tiroidiene fa de cei fr alte afeciuni cronice.[4][9]

8-17% din pacientii cu hipotiroidism prezinta depresie,comparativ cu populatia generala in

care prevalenta depresiei este de 5%.
De asemenea,hipotiroidismul i hipertiroidimul sunt enumerate printre cauzele tulburrilor
de dispoziie i ale nevrozelor anxioase in Manualul de Diagnostic i Statistic al Tulburrilor
Depresive ,ediia a patra. (DSM-IV-TR).[10]
Cazuri care asociau modificari ale statusului mental cu tulburarile endocrine dateaza inca
din primele descrieri clinice ale bolii tiroidiene.[11]
Literatura contemporanta permite sustinerea corelarii disfuntiei tiroidiene cu tulburarile
psihiatrice.[28][29] Bono et al. a descris o serie de pacienti cu hipotiroidism la care rata depresiei
a scazut in urma initierii tratamentului cu hormoni tiroidieni.[12] Un alt studiu a dovedit
imbunatatirea simptomelor psihiatrice la pacientii tratati pentru hipo- si hipertiroidism
subclinic si manifest.[13] A fost demonstrat ca tratamentul cu hormoni tiroidieni accelereaza si
augmenteaza farmacoterapia antidepresiva si sustine intretinerea terapiei tulburarii bipolare
chiar si la pacientii cu status hormonal eutiroidian.[24] Exista dovezi concrete ale actiunii de
accelerare[26] si augmentare [27] ale triiodotironinei (T3) in raspunsul terapeutic al
antidepresivelor triciclice. Hipotiroidismul subclinic din timpul tratamentului cu litiu este
asociat cu un risc crescut de recidiva a depresiei si aparitia mai multor episoade maniacale.[30]
[31]

Doua studii daneze au examinat in registrul de internari posibilitatea asocierii bolilor

tiroidiene cu tulburarile psihiatrice.Unul dintre studii studii a raportat ca pacientii internati cu
tulburare bipolara au prezentat mai frecvent hipertiroidism.[14] O alta analiza a registrului a
consemnat ca pacientii internati cu diagnostic de hipotiroidism au avut o frecventa crescuta a
tulburarilor de dispozitie.[15] 15% din pacientii cu depresie prezinta un status hipotiroidian [22]
si 25-30% din pacientii cu depresie prezinta un raspuns patologic la testul de stimulare al
hormonului de eliberare a tirotropinei (TRH).[23]
Cu toate ca sunt putine evidentele care sustin asocierea hipotiroidismului cu disfunctiile
cognitive si tulburari ale dispozitiei,in special depresie,a fost raportata o prevalenta a
simptomelor depresive de 63,5% in populatia italiana cu hipotiroidism subclinic.
Scopul acestei lucrri a fost de a evidenia daca pacientii cu hipotiroidism prezinta
nivele psihopatologice mai ridicate comparativ cu indivizii a crei funcie tiroidian este
normal i de a determina dac pacienii cu insuficien tiroidian prezint nivele ale calitii
vieii semnificativ corelate cu severitatea disfunciei endocrine.

4.2. Plan general al cercetrii

Avnd n vedere obiectivele i ipotezele propuse n cadrul cercetrii clinice, am
optat pentru realizarea unui studiu transversal de tip caz control, asupra a 44 de pacien i
internai n Clinica de Endocrinologie Timioara,in perioada 1 noiembrie 2013-1 mai 2014
avnd unul din diagnosticele principale la internare de hipotiroidism (cod CIM-10 sau
ICD-10: E00 E07).Studiul cuprinde i un lot de control format din 42 de subieci sanatoi
care s-au incadrat n caracteristicile socio-demografice ale pacienilor.Toti participanii au
avut cel puin studii elementare.

4.3. Obiective i motivaii specifice

Aceast cercetare are ca obiective:

evidenierea unor nivele de psihopatologie semnificativ mai ridicate

(conform scalei SCL-90) la pacienii cu hipotiroidism comparativ

cu subiecii a crei funcie tiroidian este normal;

determinarea corelrii severitii disfunctiei tiroidiene cu nivelul de
calitate al vieii.

Motivaia alegerii acestui obiectiv a fost aceea de a studia n ce msur

4.4. Ipoteze specifice

4.4.1 Ipoteze de lucru adresate ntregului lot
1. Am presupus c pacienii cu disfuncie tiroidian prezint nivele de
psihopatologie semnificativ mai ridicate (conform scalei SCL-90) comparativ
cu pacienii a crei funcie tiroidian este compensat corespunztor n cadrul
tratamentului ambulator.
2. Am presupus c, pacienii cu disfuncie tiroidian prezint nivele ale calitii
vieii semnificativ corelate cu severitatea disfunciei endocrine.

4.4.2 Ipoteze de lucru adresate sublotului

Bibliografie:

1. Biondi B., Cooper D. S. The clinical significance of subclinical thyroid dysfunction.

In:Endocrine Reviews, 2008, vol. 29 (1), p. 76 131.
2. Vanderpump M. P. J. Epidemiology of Thyroid Dysfunction Hypothyroidism and
Hyperthyroidism. In: Thyroid International 2009. Vol. 2, p. 3 11.
3. Vanderpump MPJ.The epidemiology of thyroid diseases. In: Braverman LE,Utiger RD,
editors. Werner and Ingbar's The Thyroid: A Fundamental and Clinical Text. 9th
edn. Philadelphia: JB Lippincott-Raven; 2005. p. 398-496.
4. Patten S.B,Williams VA,Esposito E,Beck C.A, Self-reported thyroid disease and mental
disorder prevalence in the general population. General Hospital Psychiatry 28 (2006) 503
508
5. Bauer M, Goetz T, Glenn T, Whybrow PC. The thyroidbrain interaction in thyroid disorders
and mood disorders. J Neuroendocrinol 2008;20:110114.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3155109/
6. Chiri, A., Paraliov, A. i Panait O.. (2010). Affective disorders in endocrine pathology,
Romanian Journal of Psychopharmacology, 4:173-181.
7. Circo, E., Seceleanu, M. (2005). Tulburri endocrine asociate bolilor psihice.
http://www.emcb.ro/article.php?story=20050201164157553
8. Carta MG,Hardoy MC,Carpiniello B,Murru A,Marci AR,Carbone F.A case control study on
psychiatric disorders in Hashimoto disease and euthyroid goitre:not only depressive but also
anxiety disorders are associated with thyroid autoimmunity.Clin Pract Epidemiol Ment
Health.2005;1:23.
9. Haggerty JJ, Stern RA, Mason GA Subclinical hypothyroidism: a modifiable risk

factor for depression?, Am J Psych, 150. p. 508-510, 1993.

10. American Psychiatric Association. Diagnostic and statistical manual of mental disorders
(DSM-IV-TR). Washington7 American Psychiatric Association; 2000
11. Whybrow PC, Prange AJ, Treadway CR. Mental changes accompanying thyroid gland
dysfunction. Arch Gen Psychiatry 1969;20:4863.
12. Bono G, Fancellu R, Blandini F, Santoro G, Maun M. Cognitive and affective status in mild
hypothyroidism and interactions with l-thyroxine treatment. Acta Neurol Scand 2004;110:59
66.
13. Engum A, Bjbro T, Mykletun A, Dahl AA. An association between depression, anxiety and
thyroid function a clinical fact or an artifact? Acta Psychiatr Scand 2002;106:27 34.
14. Thomsen AF, Kessing LV. Increased risk of hyperthyroidism among patients hospitalized with
bipolar disorder. Bipolar Disord 2005;7:351 7.
15. Thomsen AF, Kvist TK, Andersen PK, Kessing LV. Increased risk of developing affective
disorder in patients with hypothyroidism: a register-based study. Thyroid 2005;15:700 7.
16. Bernal J, Nunez J, Gjessing R. Thyroid-Hormones and Brain-Development. European Journal
of Endocrinology.1995;133:390 398.doi:10.1530/eje.0.1330390.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7581959
17. Ahmed OM, El Gareib AW, El Bakry AM, Abd El-Tawab SM, Ahmed RG. Thyroid hormones
states and brain development interactions. Int J Dev Neurosci. 2008;26:147209. doi:
10.1016/j.ijdevneu.2007.09.011. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18031969
18. Gur RC, Ragland JD, Reivich M, Greenberg JH, Alavi A, Gur RE. Regional Differences in the
Coupling between Resting Cerebral Blood Flow and Metabolism may Indicate Action
Preparedness as a Default State. Cerebral Cortex. 2009;19:375382.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2638785/
19. Horn S, Heuer H. Thyroid hormone action during brain development: more questions than
answers. Mol Cell Endocrinol. 2010;315:1926. doi: 10.1016/j.mce.2009.09.008.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19765631
20. Koibuchi N, Chin WW. Thyroid hormone action and brain development. Trends Endocrinol
Metab. 2000;11:123128. doi: 10.1016/S1043-2760(00)002381.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10754532
21. Koibuchi N. Effects of thyroid hormone on function and development of the brain. Nippon
Rinsho. 2005;63(Suppl 10):7883.
22. Gold MS, Pottash ALC, Extein I. Hypothyroidism and Depression - Evidence from Complete
Thyroid-Function Evaluation. JAMA. 1981;245(19):19191922. doi:
10.1001/jama.245.19.1919. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7230383
23. Loosen PT. The Trh-Induced Tsh Response in Psychiatric-Patients - A Possible NeuroEndocrine Marker. Psychoneuroendocrinology. 1985;10:237260. doi: 10.1016/03064530(85)90002-2. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2865765
24. Oppenheimer JH. Evolving concepts of thyroid hormone action. Biochimie. 1999;81:539543.
doi: 10.1016/S0300-9084(99)80107-2.
25. Bernal J. Action of thyroid hormone in brain. Journal of Endocrinological
Investigation.2002;25:268288. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11936472
26. Aronson R, Offman HJ, Joffe RT, Naylor CD. Triiodothyronine augmentation in the treatment
of refractory depression - A meta-analysis. Archives of General Psychiatry. 1996;53:842848.
27. Cooper-Kazaz R, Apter JT, Cohen R, Karagichev L, Muhammed-Moussa S, Grupper D, Drori
T, Newman ME, Sackeim HA, Glaser B. et al. Combined treatment with sertraline and
liothyronine in major depression - A randomized, double-blind, placebo-controlled
trial.Archives of General Psychiatry. 2007;64:679688. doi: 10.1001/archpsyc.64.6.679.
28. Gussekloo, J., van Exel, E., de Craen, A.J.M., Meinders, A.E., Frlich, M., Westendorp,
R.G.J., 2004. Thyroid status, disability and cognitive function, and survival in old age. JAMA
292, 25912599.
29. Teixeira, P.F., Reuters, V.S., Almeida, C.P., Ferreira, M.M., Wagman, M.B., Reis, F.A.,
Costa,A.J., Vaisman,M.,2006. Evaluationof clinical andpsychiatric symptoms in sub clinical
hypothyroidism. Rev. Assoc. Med. Bras. 52, 222228.
30. Frye, M.A., Denicoff, K.D., Bryan, A.L., Smith-Jackson, E.E., Ali, S.O.,Luckenbaugh, D.,
Leverich, G.S., Post, R.M., 1999. Association between lower serum free T4 and greater mood
instability and depression in lithium-maintained bipolar patients. Am. J. Psychiatr. 156, 1909
1914.

31. Frye,M.A.,Yatham, L.,Ketter, T.A.,Goldberg, J., Suppes, T.,Calabrese, J.R., Bowden,C.L.,

Bourne, E., Bahn, R.S., Adams, B., 2009. Depressive relapse during lithium treatment
associated with increased serum thyroid-stimulating hormone: results from two placebocontrolled bipolar I maintenance studies. Acta Psychiatr. Scand. 120, 1013.

CAPITOLUL 5. METODA DE LUCRU

Metoda utilizat n aceast cercetare a fost ancheta direct prin interviu bazat pe
aplicarea unei baterii de scale i chestionare de evaluare psihopatologic de ctre cercettor si
colectarea datelor intr-o fia de cercetare electronic n format Microsoft Excel(Anexa 2) n
care au fost stocate toate variabilele socio-demografice ale tuturor pacienilor luai n studiu.
De asemenea, n cadrul aceleiai fie, au fost nregistrate datele anamnestice referitoare la
antecedentele heredo-colaterale (rudele de gradul I a pacienilor studiai) codificarea bolilor

facndu-se n conformitate cu anexa 1 a acestui document, antecedentele personale patologice

(se vor consemna toate celelalte bolile cronice pe care le prezint pacientul i care nu sunt
consecin direct a consumului de alcool de ex. HTA esenial, Cardiopatia Ischemic, etc.
conform scalei Modified Cumulative Illness Rating Scale), a comportamentului vizavi de
fumat (numr igri pe zi).
Scalele de evaluare psihopatologic folosite sunt:

SCL-90 scala de evaluare a simptomelor care este o scal de psihopatologie general

pentru simptomele psihiatrice asociate la subiecii luai n studiu.
Chestionarul Calitatea Plcerii Vieii i a Satisfaciei Q-LES-Q-SF versiunea n
limba romn.
Aceste scale au fost aplicate tuturor subiecilor luai n studiu.

Avantajele metodei:
permite contactul direct cu pacientul i crearea unei impresii proprii;
permite aplicarea unor testri specifice dorite de investigator;
permite reevaluri ale strii actuale a pacientului.
Dezavantajele metodei:
necesit mult timp pentru aplicarea i desfurarea anchetei (1 interviu durata de
aproximativ 50 minute);
dificultatea de a obine cooperarea pacienilor.
Fia de cercetare conine urmtoarele cmpuri:
Pagina 1
1. Numr de identificare subiect ncepnd cu 01,02 (acest numr corespunde cu cel
dintr-o list de baz pe care o deine doar cercettorul n care sunt notate datele de
identificare a subiectului nume ntreg, adresa etc).
2. Vrsta actual
3. Sexul: F/M
4. Mediu de domiciliu sau rezidena: Urban/Rural
5. Statut profesional actual: A (angajat), N (neangajat i/sau omer), PV (pensionat de
vrst), PB (pensionat de boal), S (student)
6. Statut profesional la momentul primei luri n evidena endocrinologic: A (angajat),
N (neangajat i/sau omer), PV (pensionat de vrst), PB (pensionat de boal), S
(student)
7. Statut marital actual: C (cstorit), N (necstorit), D (divorat sau desprit), V
(vduv)

8. Nivel de instrucie: P (primar), G (gimnazial), L (liceal), U (universitar)

9. Venit lunar individual actual, care se clasific astfel: 1 = nici un venit; 2 = venit brut
sub minim < 800 RON, 3 = ntre venit minim i mediu (800 RON < venit < 2.223
RON), peste venit mediu > 2.223 RON.
10. Fumat: Da (numr igri/zi) / Nu
11. Consum de alcool: Da (cantitate (n mililitrii) i calitate alcool (bere/vin/trie) i
frecven consum (zilnic, la 2 zile, sptmnal etc.) / Nu
12. Diagnosticul endocrinologic ACTUAL (nsoit de codificarea CIM-10 sau ICD-10).
13. Durata total n ani de evoluie a afeciunii tiroidiene.
14. Numrul de spitalizri pentru afeciunea tiroidian actual.
15. Parametrii biologici (valorile TSH).
16. Parametrii ecografici.
Pagina 2 conine scorurile obinute la scalele aplicate.
Pagina 3 conine legenda cu prescurtrile din Foaia de cercetare.

CAPITOLUL 6. INSTRUMENTE UTILIZATE

n realizarea acestei lucrari, au fost utilizate urmatoarele scale:

a.Scala SCL-90 (Lista de control a simptomelor-90;Symptom Check List-90)
SCL-90 reprezinta o metoda de autoevaluare a simptomelor psihiatrice care cuprinde 90
de itemi special alesi din scala Cornell Medical Index si din alte scale.

Elaborata in 1977 de catre Derogatis,SCL-90 a derivat din Hopkins Symptom Checklist

(HSCL) conceputa pentru a evalua eficacitatea psihoterapiei.[1] In prezent,scala este folosita ca
instrument de screenenig pentru determinarea tipului si severitatii unor simptome mintale.De
asemenea,ea poate fi utilizata cu scopul de a aprecia evolutia simptomelor in timp sub o
interventie terapeutica sau recuperatorie.Astfel,scala nu este un instrument de diagnostic,
servind mai mult pentru masurarea deznodamantului.[2]
Itemii cuprinsi de scala acopera 9 arii simptomatologice :somatizare,obsesie-compulsie,
senzitivitate interpersonala,depresie,anxietate,ostilitate-manie,anxitate fobica,ideatie
paranoida si psihoticism.SCL-90 furnizeaza 3 indici globali:

indicele general de severitate care reflecta numarul si intensitatea simptomelor;

totalul simptomelor pozitive,un total al simptomelor cotate ca prezente;

indexul suferintei simptomelor pozitive, o msur a intensitii simptomelor n funcie

de numrul simptomelor prezente.

Scala poate fi completata direct de catre subiect sau poate fi citita ,iar completarea ei
dureaza aproximativ 15 minute.
Gradul de suferinta psihologica si discomfort se coteaza pe o scala Likert cu 5 puncte:
deloc=0,putin=1,moderat=2,tare=3,extrem=4 si se refera la ultima saptamana din viata
subiectului.[3][4]
Cotarea itemilor poate duce la constructia unor profile simptomatologice.
Scala SCL-90 are o confidenta test-retest de 0,78-0,90 ,o buna constistenta interna[1] si o
validitate constructiva.[5] Senzitivitatea clinica si abilitatea de a detecta simptome este foarte
buna.[6]
Este o scala care poate fi utilizata intr-un larg evantai de contexte:pacienti internati sau
ambulatorii sau pentru populatia generala,adulti,adolescenti sau varstnici.De asemenea,sunt
disponibile profile pentru un numar mare de grupe clinice.
Inventarul scurt de simptome(Brief Symptom Inventory) este versiunea scurta a SCL-90 si
cuprinde 53 de itemi.

b. Chestionarul Calitatea Plcerii Vieii i a Satisfaciei Q-LES-Q-SF versiunea n

limba romn
Este o metoda de autoevaluare cu 16 itemi,derivat din scala de activitati generale cu 93
itemi.[7]

Este cel mai frecvent chestionar utilizat in cercetarea psihiatrica avand o senzitivitate de
80% si o specificitate de 100%.[8]
Evalueaza nivelul placerii si satisfactiei fata de sanatatea fizica,dispozitie,munca,
activitatile casnice si din timpul liber,relatiile sociale si familiale,abilitatea de a functiona zi
de zi,activitatea sexuala,statutul economic,sentimentul general de stare de bine si medicatie.
Raspunsurile sunt notate pe o scala de 5 puncte ( 1=foarte putin,2=putin,3=mediu,4=mult,
5=foarte mult),scorurile maxime indicand un nivel crescut al placerii si satisfactiei.[9]
Punctarea chestionarului Q-LES-Q-SF implica adunarea primelor 14 intrebari pentru
obtinerea unui scor total brut.Ultimele doua intrebari sunt intrebari de sine statatoare.
Scorul total brut se afla intre limitele 14-70.Scorul total brut este transformat intr-un
procentaj maxim de scor posibil folosind formul (scor total brut scor minim ) / (scor brut
maxim posibil scor minim).Scorul minim brut al chestionarului este 14,iar scorul maxim
este 70.
Chestionarul Calitatea Plcerii Vieii i a Satisfaciei Q-LES-Q-SF s-a dovedit a fi o
metoda de masurare cu mare specificitate si senzitivitate.[10][11]

Bibliografie:

1. Derogatis LR: The SCL-90 Manual I;Scoring, administration and procedures for the SCL-90,
Baltimore: John Hopkins University School of Medicine, Clinical Psychometrics Unit, 1977.
2. Bech P: Rating Scales for Psychopathology, Health Status and Quality of Life, Berlin:
Springer-Verlag, 1993.
3. Radu Vrasti.Capitolul III:Scalele de evaluare globala a simptomelor psihice.In Masurarea
Sanatatii Mentale.
4. Matti Holi.Assessment of psychiatric symptoms using the SCL-90.Departament of Psychiatry
Helsinki University Finland,2003.
http://ethesis.helsinki.fi/julkaisut/laa/kliin/vk/holi/assessme.pdf

5. Derogatis LR, Cleary PA: Conformation of the dimensional structure of the SCL-90: A study
in construct validity, J.Clin.Psychology, 1977,33:981-989
6. Weissman MM, Sholomskas D, Pottenger M et al: Assessing depressive symptoms in five
psychiatric populations: A validation study, Am.J.Epidemiol.1977,106:203-214
7. Endicott J.,Nee J.,Harrison W.,et al.Quality of Life Enjoyment of Satisfaction Questionnaire:a
new measure.Psychopharmacology Bulletin.1993.29,321-326.
8. Stevanovic D.Quality of Life Enjoyment and Satisfaction Questionnaire-short form for quality
of life assessments in clinical practice: a psychometric study. J Psychiatr Ment Health
Nurs. 2011 Oct;18(8):744-50. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21896118
9. Stefanovic D. Quality of Life Enjoyment and Satisfaction Questionnaire short form for
quality of life assessments in clinical practice: a psychometric study. Journal of Psychiatric
and Mental Health Nursing, 2011, 18, 744750.
10. Bondareff W,Alpert M,Friedhoff AJ,et al.Comparison of Sertraine and Nortriptyline in the
Treatment of Major Depressive Disorder in Late Life.Am J Psych 2000;157(5):729-736.
11. Brady K,Pearlstein T,Asnis Gm,et al.Efficacy and Safety of Sertraline Treatment of
Posttraumatic Stress Disorder:A Rondomized Controlled Trial.JAMA 2000;283(14):18371844

CAPITOLUL 7. MRIMEA LOTURILOR I METODE

DE SELECTIE A ACESTORA

7.1. Delimitarea populaiei vizate

Studiul a inclus 86 de participani cu vrste cuprinse ntre 41 i 64 ani, mprii in
dou loturi:
Lotul de cercetat format din 44 pacieni;

 Lotul de control care cuprinde 42 participani.

Media de vrsta a fost de 53,92 iar abaterea standard 10,8.
Lotul de cercetat a fost constituit pe baza pacinilor internai n Clinica de
Endocrinologie Timioara,in perioada 1 noiembrie 2013-1 mai 2014,avnd unul din
diagnosticele principale la internare de hipotiroidism (cod CIM-10 sau ICD-10: E00
E07).
Modalitatea de desfurare a fost ancheta direct prin interviu bazat pe aplicarea
unor scale i chestionare de evaluare psihopatologic la pacienii internai cu unul din
urmtoarele diagnostice principale:
1. Tiroidit autoimun Hashimoto cu hipotiroidie (cod diagnostic E063);
2. Hipotiroidie iatrogena (cod diagnostic E890);
3. Mixedem (cod diagnostic E038).
Dintre acetia au fost considerai doar pacienii care au corespuns criteriilor de
includere i excludere:
Criterii de includere:
1. Pacieni internai n Clinica de Endocrinologie Timioara, avnd unul din
diagnosticele principale la internare de Hipotiroidism (cod CIM-10 sau ICD-10: E00
E07).
2. Pacientul si-a dat in scris consimmntul informat.
Criterii de excludere:
1. Existena unui diagnostic comorbid de: tulburare psihiatrica,disfunctie
neurologica sau retardare mental.
2.

Inabilitatea de a citi sau scrie

Studiul cuprinde si un lot de control format din 42 de subiecti sanatosi care s-au
incadrat in caracteristicile socio-demografice ale pacientilor.Astfel,nu au existat diferente
semnificative intre cele doua grupuri privind varsta,sexul,statutul marital si nivelul de
educatie.

Sex
(n,%)
Feminin
Masculin
Statut marital
Casatorit
Singur
Nivel instructiv
Universitatea
Liceu
Gimnaziu
Primar
Statut
profesional
Angajat
Neangajat
Pensionar

Lotul de
cercetare
(n=44)

Lotul de
control
(n=42)

41 ( ?
%)
3

39
3

30
14

31
11

6
30
8
-

10
31
1
-

31
13

p-value

33
9

Varsta medie
Tabelul 2.Caracteristicile socio-demografice ale loturilor

Distribuia pe sexe a lotului de cercetat este prezentat in figura 1.

90
80
70
60
50
40
30
20
10
0

Feminin

Masculin

TOTAL

Figura 1 .Distribuia pe sexe a lotului de cercetare

In functie de mediul de provenienta lotul de cercetare a avut urmatoarea structura: 18

subiecti din mediul rural si 26 din mediul urban (Figura 2).

Urban

Rural

Figura 2.Structura lotului de cercetat in functie de mediul de provenienta

lotul de control cu 18 subiecti din mediul rural si 24 din mediul urban,ambele loturi avand o
distributie de 40% pentru mediul rural si 60 pentru mediul urban.

Din punctul de vedere al pregatirii profesionale,

V2. Metoda de eantionare

n cadrul cercetrii retrospective, asupra populaiei clinice vizate,

X. Stocarea, prelucrarea i analiza datelor

Stocarea datelor a fost realizat n stare brut n format Excel 2010.
Prelucrarea intermediar a datelor s-a fcut cu ajutorul unui statistician,
presupunnd codificare, regrupare itemi, generare de cmpuri noi.
n urma procesului de regrupare, au rezultat o baze de date:
1. o baz de date coninnd toi pacienii studiai longitudinal; sau
2.o baz de date coninnd doar pacienii cu tulburare depresiv recuren.

Structura celor dou baze de date i codificrile utilizate este prezentat n

Anexele V i VI.

n continuare explicitm cmpurile care difer fa de itemii colectai din teren:

Analiza statistic a datelor a fost efectuat utiliznd SPSS for Windows, ver.15.0,
Standard Version.

S-au utilizat metode parametrice i neparametrice, astfel (x):

Metode parametrice:
d. Descriptive medie (m); deviaie standard (d.s.); frecvene absolute i relative;
e. Comparaie testul T nepereche (t); testul T pereche (t); testul ();
f. Corelaie testul Pearson r (r), testul Kendall tau (), testul Spearman rho ().

Metode neparametrice:
d. Descriptive frecvene absolute i relative;
e. Comparaie testul Man-Whitney (); testul ();
f. Corelaie testul Kendall tau (), testul Spearman rho ().

Pentru evaluarea probabilitii de a ntlni un factor de risc ntr-un anumit grup

diagnostic a fost utilizat Odd Ratio (OR), cu limitele de ncredere. Am considerat
semnificativ un OR> 2, cu limita inferioar a intervalului de ncredere > 1.
Semnificaia diferenelor a fost acceptat pentru o probabilitate de 95% , la un
prag de semnificaie p<0.05.

Y. Rezultate i discuii
STATISTIC DESCRIPTIV
Y.1. Variabilele socio-demografice ale lotului / loturilor
Y.2.

STATISTIC INFERENIAL
Y.3.

Z. Concluzii

Pacientii cu hipotiroidism prezinta/nu prezinta nivele psihopatologice mai crescuta fata de

pacientii cu