Sunteți pe pagina 1din 16

Starea de bine

Starea de bine este un construct larg biopsihosocial care include sanatatea


fiziaca,mentala si sociala(face ca organizatia sa fie productiva si mai responsabila
fata de angajatii sai);
Starea de bine la locul de munca este legata de crearea unui mediu care sa
promoveze o stare de multumire care sa permita angajatilor sa se dezvolte si sa
atinga cel mai inalt potential in beneficiul lui si a organizatiei in care munceste
Este o stare subiectiva de bine sau de fericire ce constitue evaluarea de catre
persoana a proprieivieti. (Diener.2000).
Starea de bine subiectiva (cat de fericita se simte o persoana) este corelata cu
anumite dimensiuni ale personalitatii identificate de modelul celor cinci factori. In
special oamenii stabili emotional, activi fizic si social si foarte constiinciosi tind sa se
simta cei mai fericiti. (Weiss, Bates si Luciano, 2008).

Evolutia starii de bine s-a dovedit a avea o forma de U, adica oamenii


tind sa fie mai fericiti la inceputul si spre sfarsitul vietii si cei mai nefericiti la
varsta mijlocie. In general starea de bine incepe sa creasca din nou dupa 50
de ani. Cercetatorii ofera trei ipostaze ce cauzeaza aceasta curba informa
de
U
Bazndu-se pe un sondaj de mare amploare, desf urat de The Gallup
World Poll n peste 60 de ri, cercettorii au constatat c nivelul fericirii
urmeaz o curb. Oamenii sunt tot mai pu in ferici i ntre 25 i 40 de ani,
apoi nivelul fericirii continu s scad, schimbnd ulterior sensul pentru a
atinge culmea n jurul vrstei de 60 de ani. Rezultatul confirm faimoasa
curb n form de 'u' teorie lansat de economi tii David G. Blanchflower
i Andrew J. Oswald ntr-un studiu din 2013, care i privea ndeosebi pe
europeni.
Cauzele nu au fost explicate tiinific, ns se presupune c n jurul vrstei
de 40 de ani presiunile vieii sunt cele mai intense: copii adolescen i sau
care se lanseaz cu greu n viaa activ, credite de rambursat i prin i care
mbtrnesc i au nevoie de ngrijiri. i la locul de munc se desf oar o
btlie grea pentru promovare sau pentru simpla rmnere n firm.
Vrsta cuprins ntre 50 i 60 de ani pare a aduce n elepciune. Dup ce
oamenii i-au construit o carier i o familie, se bucur de ele, ambi iile scad
i intervine eliberarea de o anumit presiune. Experien a de via se
acumuleaz i oamenii mbtrnesc tot mai frumos, aflnd c nici
sexualitatea
nu
dispare
la
apariia
ridurilor.
Apogeul strii de bine n jurul vrstei de 60 de ani este valabil ns doar n
cazul locuitorilor cu venituri ridicate din ri anglo-saxone, ca Statele Unite,
Canada, Marea Britanie, Irlanda, Australia i Noua Zeeland, fiindc traiul
este mai bun acolo unde exist politici bune n privin a pensionrii, a
sntii
i
a
ocuprii
persoanelor
vrstnice.

Carol Ryff impreuna cu colegii sai Keyes si Singer au elaborat un model ce cuprinde sase dimensiuni ale starii de bine si
o scala de autodeclarare, Inventarul Ryff privind starea de bine, care sa le masoare. Cele sase dimensiuni sunt :
Acceptarea de sine - simtul valorii personale, acceptarea de sine si capacitatea de a gndi si actiona independent,
atitudine pozitiva fata de propria persoana, acceptarea calitatilor si defectelor personale, perceptia pozitiva a experientelor
trecute si a viitorului.
Relatiile pozitive cu altii -incredere in oameni, sociabilitate, intimitate, nevoia de a da si de a primi afectiune, atitudine
empatica si deschisa.
Autonomia - este abilitatea unui individ competent de a-i conduce viaa i de a lua decizii pe baza informaiilor
disponibile, libertate, alegere, decizie, independen, condiionare, intenionalitate, cauz, motivaie, determinare,
raionalitate, responsabilitate, control, voin, agent, scop, sine.
Stapanirea mediului - modul de gestionare a treburilor cotidiene, constientizarea oportunitatilor din jur, controlul asupra
lumii externe, capacitatea de a crea contexte adecvate nevoilor si valorilor personale.
Scopul in viata -Subiectul este directionat de scopuri de durata medie si lunga, de experienta pozitiva a trecutului, de
bucuria prezentului si relevanta viitorului, de convingerea ca merita sa te implici.
Dezvoltarea personala cunoastere de sine, cristalizarea imaginii de sine pozitive, cresterea responsabilitatii personale
fata de sine/ceilalti, cresterea capacitatii de decizie responsabila, relationare interpersonala armonioasa, controlul stresului
si pastrarea echilibrului in situatiile de esec si de succes, cresterea rezistentei la frustrare, autoevaluare realista,
autoanaliza erorilor, esecurilor, asumarea riscurilor, stapanirea situatiilor de incertitudine, tehnici de invatare eficiente,
atitudini creative, optiuni vocationale realiste, elaborarea unor solutii alternative.
Potrivit lui Ryff, oamenii sanatosi psihic au atitudini pozitive fata de ei insusi si de altii. Ei iau decizii compatibile cu nevoile
lor. Au obiective care dau un sens vietii si incearca sa se exploreze si sa se dezvolte cat mai mult posibil.

ANGAJATII ORANGE

o
o

o
o
o
o

o
o

Scopul lucrrii const n studierea manifestrii strii subiective de bine la locul de munc a angajailor
S.A ORANGE
Obiectul cercetrii l constituie starea subiectiv de bine la locul de munc
Ipotezele cercetrii:
Presupunem ca exista o interdependenta ntre starea de bine i beneficiile companiei
Presupunem ca starea de bine este influenat de aspecte personale
Obiectivele
S analizez i s definesc notiunea de stare de bine
S determin nivelul starii de bine a angajatilor companiei
S aplic chestionare de evaluare a strii emoionale a lucrtorilor
S proiectez cercetrea:
- Selectarea metodelor de cercetare;
- Selectarea lotului;
- Elaborarea procedurii de cercetare;
- Interpretarea rezultatelor
Metodele investigaiei:
teoretice:
- analiza i sinteza literaturii de specialitate;
empirice:
- Scala de satisfacie fa de via (SWLS)
- Scala strii emoionale de bine (EWS)
- Scala prosperitii psihologice (PFS)
Statistice
- diagrama chart
Baza experimental : 5 persoane din departamentul vnzri

Starea de bine la locul de munc ca reprezentnd crearea unui mediu care s


promoveze o stare de mulumire, care s permit angajailor s se dezvolte i
s i ating potenialul cel mai nalt pentru beneficiul lor i al organizaiei.
Corelate psihice ale starii de bine
o Stima de sine
oSatisfactia de viata
oIncredere in sine
oPerceptia suportului social in comunitate
oSiguranta si implicarea sociala(opus-anxietatea si evitarea sociala
o Sistemul de valori care jaloneaza existenta spirituala a persoanei
n organizaie starea de bine aduce beneficii i pentru lucrtorii ei, precum i
pentru cei din afara acesteia; face ca organizaia s fie mai productiv, mai
atractiv i mai responsabil pentru starea angajailor si.n comapania S.A.
Orange Moldova distingem mai multe faciliti oferite angajailor.

BIR
MO OU
DE RI
RN
E

Traininguri

Telefon de serviciu

Cadouri

Asigurarea medicala

Reduceri la masa de prnz

Organizare de petreceri
Firma organizeaza de asemenea petreceri interne cu ocazia
sarbatorilor importante la care salariatii participa. In cadrul sistemului
de recompense sunt incluse si prime pentru evenimente familiale
(casatoria, nasterea unui copil sau decesul unei rude apropiate)

Concursuri interne
-

Excursii (Brazilia,R.Dominicana)
Telefon
Ceas inteligent
Geni sportive

Reduceri la sport

Scala de satisfacie fa de via


(SWLS)

Scala strii emoionale de bine (EWS)

Scala prosperitii psihologice (PFS)

Concluzie
n urma acestei analize pe un eantion de 5 oameni putem observa ca cele 2 ipoteze :
ca exista o interdependenta ntre starea de bine beneficiile companiei; ca starea de bine este
influenat de aspecte personale; s-au adeverit. Conform graficelor 2 persoane sunt satisfacute total
de via, 2 satisfacute cu un nivel ridicat al prosperitii i cu starea emoional fericit i foarte fericit.
Doar o singura persoana manifest nivel mediu al prosperitii, puin satisfacut de via i stare
emoional- puin fericit. Aceste rezultate se datoreaz att aspectelor familiare ct i starea de bine
sat n munc. Conform interpretrii rezultatelor observm ca angajaii sunt satisfacui de pachetul de
beneficii i de condiiile de munca din cadrul firmei, deoarece este destul de dezvoltat, cu o politica
de
personal
aparent
att
de
bine
pusa
la
punct.

Recomandri
mbuntirea modului de organizare a activitii, de exemplu, prin:
o
o
o

programe de lucru flexibile;


oferirea unor locuri de munc flexibile, cum ar fi lucrul la domiciliu (munc la distan);
asigurarea unor oportuniti de nvare pe tot parcursul vieii, prin rotaia locurilor de munc i extinderea
fiei postului.

mbuntirea mediului de munc prin:


o
o
o

ncurajarea sprijinului din partea colegilor;


convingerea angajailor s participe la procesul de mbuntire a mediului de munc;
asigurarea unor produse i preparate alimentare sntoase la cantin.

ncurajarea angajailor s se implice n activiti sntoase, de exemplu,


prin:
o
o

ore de sport;
biciclete pentru deplasarea pe distane scurte n interiorul marilor antiere.

ncurajarea dezvoltrii personale, spre exemplu, prin:


o
o

asigurarea de cursuri de competene sociale, cum ar fi cele privind rezistena la stres;


sprijinirea angajailor s renune la fumat

Realizat: Bagrii Mihaela