Sunteți pe pagina 1din 335

;N', IORGA

Istoria Rominilor
n

-Chipuri i Icoane

EDITURA :c-=
RAMURI s.
== CRAIOVAVt!L

I.

Mormintele Domnilor Notri.


in biserici si in manastiri, aid in tare noastra si parka departe pests
hotare, dorm, cunoscuji sau ascunsi cunostinfii noastre, Domnii cei vechl
*I mal not al ferii noastre, at Voevodatulul Teri!-Romanesti si ai Moldo-

va Spre locurile for de odihna ne indreapta recunostinja, cind el au


stapinit cu dreplate si mita. Dar, chiar atunai cind faptele for au fost
netrebnice sau crude, locul unde zac el, vorbeste inimilor noastre, filnda
supt numele for scrise pe acele pietre sau lespezi de marmora se cuprinde, in poveslirea faptelor trecutulul, o parte din vista tuturora, de
unde se desface viafa noastra.
1. DOMNII MUNTENI.

1. Cel mai vechiu mormint de Domn muntean e at lui Nicolae


Alexandru Basarab. El a fost at doilea stapinitor at Terii-Romanesti intregi: lul se datoreste intemeiarea Mitropoliel ortodoxe din Arges, a
episcopiei de peste Olt, a Severinului, sl cladirea celor d'intiiu biserici
romanestl de zid pe plaluri.
El stramutase Scaunul Domniel la Cimpulung. In biserica domneasca intemeiata de dinsul acolo, i se vede mormintul. In dreapta, supt
jillul Vladicai, se afla o piatra, minunat pastrata, in care sint sapate de-a
latul, ca scrisul unei cart!, cuvinte slavonesti cu acest infeles :
In Luna lui Novembre 16 zile a raposat marele si de sine statatom! Domn lo Nicolae Alexandru Voevod, fiul marelul Basarab Voevod,
in anul 6873 1364 , Indicjia a 3-a 1; vesnica lui pomenire.
2. Urmasul sat' Laicu-Voda sau Vladislav a batut pe Unguri, a cucerit Vidinul, a pus mina pe cetaji turcesti de peste Dunare si a fost privit ca un rege. Anul morfil sale nu se stie, cact nu i s'a pastrat mormintul. El a ajutat insa innalfarea manastirii Tismana din munfii Corjului.
Acolo trebuie sa fi fost el inmormintat, prin anti 1380, ca un ctitor. Dar
biserica s'a prefacut de multe ori, si Coate vechile morminte s'au spul1) Perioda de 15 ani, care incepe de la 312: cifra arata nu numarul indictiei, ci at anului din indictia curgatoare.

Istoria Rominilor in Chipuri i Icoane

beret. S'ar putea larfisi ca farina lui sa se fi imprfistiat la ruinarea insnastiril Vodita, de lingfi Virciorova, pe care tot el a fficut-o sa se innalfe, pe malul Dunfirii, daruindu-1 darurt scumpe.

3. Nu se one dace a domnit in adevfir Radu, fiul lui Vladislay.


Mormintul lui il aseazii poporul la biserica domneascfi din Arges, unde
de mull se arata o platen* cu un trup d2 om sapat pe dinsa I).
4. Dan, fiul cel mai mic at lui Radu, a luat tronul diva limp din
mina lui Mircea, fiul cel mai mare. Supt el s'a mintuit lucrul In biserica
din Cimpulung. Dar el nu muri in fare, ci fugi la Bulgari, unde fu ucis
innainte de anul 1387. Domnii ce muriau astlel, n'aveau pietre pe mormintele for uitate.
5. Mircea, fratele biruitor, a fost intemeietorul cel more at TeriiRomanesii. A slat ca un aliat mindru lingfi regale Ungariei Sigismund,
care a fost si impfirat, a isbutit sail lichee un prieten pe tronul Sultanilor, a stapinit Silistra $i Dobrogea, a patruns cel d'intiiu in Moldova, d.
unde a scos un Domn care nu-i plficea, a finut piept Turcilor de la un
capit at Domniei sate de 32 de ani pfinii la cellalt. Data morfii sale la
vrista de vre-o 60 de ani o slim numal dupe o cronicfi a Sirbilor : 31
lanuar 1418. A murit de bfitrinela, si 1-au ingropat intr'una din minastirile ce cladise: Cozia, de-asupra 011ului. L-au dus din scaunul sfin de
la Arges peste apa cea mare, pane In Ificasul odihnei sale. Acolo se aflii
$i Oak acum pulberea oaselor lui. Un Mitropolit de pe la 1750 zice tfi
este ingropat acolo insusi prea-fericitul Mircea Voevod si Doamna sa
si copiii . Piatra se afIrk in dreapta biserica ; abia se cunoaste pe dinsa
cite o urmfi de slove, din care insfi nu se infelege nimic, $i alunci la
1750 'Inca nu se mai putea ceti nimic pe dinsa.
6. Mihail fiul Jul Mircea se lupta pentru Domnie cu fratele sau Dan,
$i fu ucis in 1420. Trupul sau fu asezat linga at tatalui mort in liniste, la
bfitrinefil.

7. Dan acesta at H-lea a fost un strasnic ostas, ca sl Mircea : prieten at crestinilor $i dusman pentru pagini ; el s'a luptat $i cu Moldova.
Poate sa -1 fi omorit Moldovenii in 1431, cid cu Turdl se impficase. Se
va fi gfisit eine sa -1 duce la Cozia, lingii fratele pe care el it omorise.
8. El mai pusese capfit vielit unui frate al sau. Radu cel Plesuv
venise impotriva lui cu ajutor turcesc, dar el nu mai era in Domnie la
1427 ; Dan nu-I va fi recunoscut ca rude, si nu-1 va fi primit in necropola Domnilor legiuifi, la Cozia.
8. Dar dupfi moartea lui Dan, Moldovenli puserfi Domn un all fiu
din flora at lui Mircea, care se numi Alexandru, dupe numele Domiului
Moldoval. El murl de moarte bun& in 1433. Daca a fost ingropal la Cozia, a atirnat de la urmasul sau pentru cite-va zile, necunoscut ca nume,
sau dela bunfitafea de anima a celui de at cincilea fiu at Jul Mircea.
1) Piatra e azi la Museu. De sigur di n'a acoperit niciodatil Mormintul lui
Radu.

Mormintele Domnilor Novtri

10. Vlad, caruia i s'a zis Dracul, fiindca ntt era bun. Acesta a fost
totdeauna un harnic ostav, si a batut pe Turci in valga Ialomitei, luind
parte vi la marea lupta a tuluror crevtinilor cu $ultanul, la Varna. Vestitul loan Corvin din Uniedoara-1 ajutase, dar apoi, nemultarnit de dinsul
ii naval' in tare siI ucise, cu fiul sau cel mare, Mircea, numit ava dupa
bunic. Omorul s'a facut in Ianuar 1447. Poste sa fi fost cel din urma
Domn ingropat la Cozia.
11. Yi urma dupe ce iarfivi trecu In mijloc o fantasma de Domn
un Vladislav-Vodil, care pare sa fi fost fiul unui pretedent Dan, vi nu
al lui Dan al II-lea. El muri iaravi ucis (1456), si mormintul ii sta vt pAna

azi, bine pastrat, in manastirea Dealului El o intemeiase, ca biserica


domneasca, vi aid i se aduse trupul de la Tirvor, unde cazuse. Piatra
pus& mai tarziu, zice ava:
A raposat Io Vladislav Voevod, in anul 6963 (1455), luna August
50, in zilele; vi s'a facut aceasta piatra in zilele lui lo Neagoe Voevod;
au facut-o Barbul Banul vi Pirvul Vornicul si cu fralii lor, fill lui Neagoe
din Craiova, caci Vladislav Voevod i-a facut boleti "
12. Ucigavul lui Vladislav fu Dracul cel de-al II-lea, zis Tepev, fiindca

tragea in tapa altfel insa, un mare viteaz, duvman at Turcilor. Dupil


multe ispravi vi nenorociri, el iv1 gasise sfirvitul poate la satul Balteni 1)
ling6 Bucurevti, luptindu-se cu pfiginii, pe o zi rece din Decembre 1476,
asupra Craciunului. L-au dus aproape, In manastirea Snagovulul, ziditA
de el in mijlocul lacului cuprins de paduri. $i azi se .ede innaintea altarului piatra goala de inscriplie, supt care zace acest om minunat vt
grozay.

13. Fratele sau se chema Radu eel frumos vi pacatos. El stapini


in locul lui Vlad, ca om al Turcilor. Facuse manastirea Tinganului, tot
linga Bucurevti, vi, cind pert, in 1474, in urma unel infringeri din partea
marelui Domn al Moldovei Stefan, el va fi lost astrucat aice. in biserica
de sat ce este astazi acolo, nu se mai pomenevte ramie insa despre piaIra momintului situ.

14. Un fiu al lui Dan cel Mare, Basarab, numit dupa Basarab, latal lui Nicolae Alexandru, fu pus de Stefan, st-I hada. El fugi in Brasov
vi mud acolo, in Decembre 1480, Mud ingropat, de sigur, in biserica
romaneasca din Schetu, care s'a prefacut insa cu tolut.
15. Fiul sau, cu acelavi nume, pert in lupta cu un pretendent, tocmai in Mehedinti, la Ologova, in 1482. FI vor fi ascuns in biserica din
acel sat.
16. Urmavului sau Vlad i s'a zis Calugarul fiindca fusese Calugar,

si ar fi meritat sii fie toata viata. El a murit in linivte la 1496, vi fiul


sau Radii nu 1-a avezat in biserica de in Deal in Tirgoviste, pe care el o

drese, fficind dintr'insa necropola cea noel, care inlocui Cozia, ci-1
las& la manastirea Olavaclocului.
1) Comunicare a d-lui Al. Lapedatu, dupii un hrisov netiparit, in Archivele
Statului.

Istoria Rominilor In Chipuri i Icoane

17. Radu se stinse inca liar, in Mart 1508, si locul lui de ingropare nu putea fi decit aid la Dea lu. Piatra de mormint 1-a fosf insa sfarimata, $1 capul sau, dezgropat pe la 1830-40, statea pus inteo cutiuta
saracacioasa, in mtjlocul stralucitei biserici.
18. Mihnea-Voda, Hut lut Tepes, si el un ucigas de looted, it inlocui;
el fu omorit in Sib! lu, unde fugise, de o rude. $1 azi se vede in biserica
Sas! lor de acolo
cad el era catolic platra pe care sta scris in latineste:
Mormintul Martel Sale Mihaly Domnul Terii-Romanesti, care a fost
ucis act in Sibiiu, in ziva de 12 Mart 1510, de Iacsici.
Slavoneste era scris cam fiat':
Cu mila lui Dumnezeu lo Mihnea Voevod. Domn al Teril.Romanestt.."
19 In locu-i veni Vladuf, flu' lui Radu-cel-Mare, numit dupa bunicul sau Calugarul. Turcil i-au Mat capul. A fost dus la Dealu de un
urmas cucernic $1 pe piatra lui se celeste :
In anul 7020 (1512), luna lui Januar 23, a raposat robul lui Dumnezeu lo Vlad Voevod; si in virsta de 16 ant a slat in Scaunul Domniel,
si a domnit ant 1 si luni 9 si jumatate. $i a venit Domn lo Basarab Voevod si, dupa ce a fost lupta [intre el], a Falai capul lui Vlad Voevod,
in cetalea Bucurestilor."
Nenorocitul baiefel domnesc a fost tatat, spune cronica, supt un
par", sus la Mihai-Voda, in cetate.
20, I-a urmat Neagoe, ce st-a zis Basarab dupa tatal sau Basarabcel-Tinar : vestit Domn prin evlavia st lubirea sa pentru arta. El a facut
in Arges, pentru neamul sat', o necropolia rivals celei din Dealu. Aid
zace el supt piatra de marmura, facuta de el insusl si intregita pe urma,
care zice:

A raposat robul lui Dumnezeu Io Neagoe Voevod si Domn a


toata Tara-Romaneasca si a parfilor dunarene, in tuna lui Septembre 15
zile, anul 7029 (1521), crugul soarelui 26, crugul lunit 15, lemelia 18. A
domnit 9 ani si fumatate. $1 rog pe cei ce Dumnezeu ii va ingadut sa
vie dupa not, sa pazeasca adapostul acesta mic 01 lacasul oaselor mete,
ca sa fie nestricat."
Tot acolo asezase el pe fiii sal loan si Petru Si pe fiica Anghelina,
morn innainte de a se gall biserica. Mama sa, Neaga, adusa si ea in Arges, a fost inmormintata de sigur nefiind Doamna, linga biserica, supt

o piatra ce s'a siricat pe urma. La Arges isi aflara odihna pe rind


Doamna Stana a lui Stefanifa, Domnul Moldovei, alts lath' a lui Neagoe,
i in sfirsit batrina lui Doamna Despina, moart'a in Sibiiu, dupa ce se
calugarise luind numele de Platonida. $1 Preda, fratele lui Neagoe, ucis
in lupta la 1521, trebue sa-si ft aflat aid odihna.
21. Neagoe i Despina avusera un flu iubit, pe care-I numisera Teodosie, dupa vechiul si inteleptul imparat roman. El nu putu sa domneasca
insa, fiind un copil si mai mic de cit Via duf. Dus in Constantinopol, el

Mormintele Domnilor Nostri

muri acolo Innainte de 1526. Marna-sa, care e infafisaia intro duioasa


icoana cu trupul mortulul pe brafe, it va ft asezat spre adormire in biserica Patriarchiei pe care Neagoe o invelia din nou, adaugindu-I chilli.
22 Cine ar putea spune unde s'a ascuns trupul lui Dragomir Cadugarul, care pert luptindu-se ca WI fie Vlad Voevod, in 1521 ?
23. Un Radu-Voda, numit ca boier BAdica, se dadu ca flu al tut
Radu-cel-Mare. Turcii ii sfarimara capul cu buzduganul, in Februar 1524,
in Bucuresti, cred. Urmasul sau, dusman pana atunci, avu mita de trupul
lui, si-I auzim cind vorbeste astfel: Am trimis capul tut Wadies sl alte
dotal capete In Poarta; iar trupul lui Badica ram luat Domnia Mea insumi, si m'am dus Domnia Men la manastirea Dealulul, st l'am ingropat
acolo`.
24. Radu de la Afumafii cin Ilfov, acest urmas milos, mare luptator
cu Turcii, nu aflA insa mile In boierii rasculafl, cart -1 prinserA in Rimnic,
la 2 Ianuar 1529, , de 1-au legal, st i -au taiat capul, si lui, si fliu-sau, VladVoda`. Si el era fiul lui Radu-cel-Mare, dar alesul boierilor, Moise-Voda,
nu-1 duse in Deal ling.& tata, ci In Arges, linga socru, cAci el f nea pe
Ruxanda, fata lui Neagoe. Mormintul sau it infafiseaza calare, cu manna
Iluturind, imparfitor de moarte si vitiator de biruinfa, far dedesuptul chipului de viteaz WA sm.'s;
A rAposat robul lui Dumnezeu si mutt-milostivul lo Radul MareleVoevod si Domn a toata Tara-RomAneasca sl a parfilor dunarene, fiul marelui si (prea-bunului) Radul Voevod, in anal 7037 (1529), luna lui Ianuar
4 zile, crugul soareiui 7, indicfla 3
SA va fie stiute razboaiele ce va voiu povesti, pe care le-am facut
eu : cel d'intiiiu razboi Cu Agarenii, al doilea In Gub(avi), al treilea In

satul Stefeani lingti Neajlov, al patruiea In C(lejani), at duelled in Ciocanes% al seaselea In cetatea Bucuresti, (al septelea la cetatea Tirgovistei), al optulea in riul Argesel, al noulea In (satul Plata; at zecelea In
A)ramanesti, pe Teleorman, (al unsprezecelea, cel mai lute si virtos), din
toate razboaiele, la Oruma(zi, cu 7 sangeacuri), (al doisprezecelea) in
Nicopol, al treisprezecelea in 515iov, (al patrusprezecelea) la cetate la
Poienari, cu feranii, at cincisprezecelea in Oherghlfa, (al seisprezecelea
far in Bucuresti), at septesprezecelea in ores la Slatina, al optsprezecelea
(la cetatea Bucuresti), cu Vladislav Voevod, a nouasprezecelea la satul
Rucar, at douazecilea in Didrih. Alunci m'a &grail (Dumnezeu cu stapinire si schiptru, si m'au incins si cu caftan mohorit si cu cununa m'au
incununat si cu cinstea bogallei st cu mina marire de dar aducaloare,
si, cu mulfimea ostilor fiind incunjurat), si la multi an intins mina de
ajutor en indurare. Acum zac singer aici in mormint mic, asteptind glasul arhanghelului, cea de pe urma trimbila, invierea a toata lumea, prefacerea stihiilor. Rog pe cei ce Dumnezeu ii va ingadui sa vie dupe not,
sa pazeasca acest mic adapost si caa a oaselor mete, ca sa fie nestr'cat".
25. TatAl lui Moise, Vladislav-Voda, fusese stilt de Radu sa piece
la Constantinopol, in 1524. Dar el se intoarse de acolo, si vent in par-

10

Istoria Rominilor in Chipuri 5i Icoane

file Mehedinfilor, unde-1 ucise in Decembre 1524 Banal Pirvu. Unui Domn

care se numla Vladislav i se cuvenia ingroparea la Dealu. Dar nu slim


data s'a imprirtasit de dinsa, cu toate ca, judecind dup6 ingroparea
acolo a lui Bi 'idles, e foarte probabil.
26. Cit despre Moise, el fu gonit, ads in lupla dela Viisoara intre
18 si 24 August 1530, 5i ingropat In manastirea Bistrifa, interneiatrt de
frail! Craiovesti, cu unul din coboritorii carora isi maritase sore. Pe in
1750 se mai celia Inca pe platra sa aceste cuvinte :
Raposat-a robul lui Dumnezeu Moise Voevod, feciorul lui Vladislav
Voevod, in anal 7038 (1530).
Dar filcindu-se din nou biserica, supt Voda Stirbei, s'au stricat

toate pietrele de mormint, afar6 de una.


27. Vlad, care-1 urma, se inneca in Dimbovifii, la Popestii din Ilfov,
in toamna lui 1532. Era, fiat lui Vladuf, sl urmasul &au Vintila, care-5i
zise tot Vlad, it duse In Dealul, ingropindu-1 la un loc cu tai61,amindoi
morfl la o vrisI6 tot asa de frageda
28. Vlad-Vintila fu omorit in vara anului 1535 linga Craiova, dincolo de ape Jiului, acolo unde e astral mrtniisiirea cea nou6 a Bucovitfului, la o vinititoare. El is! zicea fiat lui Radu ", adec6 al lui Radu-celMare $i urmasul lui era destul de evlavios ca s6-1 ducii in Dealu.
29 Radu Paisie, fostul egumen la Arges, dar flu al lui Radu-celMare, om foarte cucernic, care a mintuit artdirile bisericesti ale tut Neagoe, cad era sof al DomnIfel Ruxandrei, visa o ingropare la Dealul s'au
in Arges, cad el unia in sine drepturile aminduror ramurilor domnesti.
Dar, scos in 1545, el tr6I in Egipt. Mormintul lui trebue s5, f e in vr'o
biserica din Alexandria, poate intr'a Patriarchiei.
30. Mlrcea Ciobanul, all flu al Radului $i crunt omoritor de boieri,

Incepu sa cladeasea biserica domneasca din Bucuresti, care a astazi


Curtea Veche de linga Dimbovilli. Cind crudul Domn i$l mutat viafa, in
Septembrie 1559, al sai, Chiajna, vaduva, $I copiii il dusera in biserica
inch' neispravitii. Biserica a suferit pe vremea lui Vodii Stirbei o prefacere totalii, $i morminlele au disparut asifel 5i aid supt scindurile 5i mosaicul din vremea noastrii.
31. Fiu al lui Radu Paisie,Petrascu cirmuia in asa chip, incit I se
zise cel Bun. El muri la Tirgoviste in ziva de 26 Decembrie 1558, a doua
zi de Craciun. Alaiul de inmormintare sul dealul cu viile, si Domnul raposat isi gasi pacea, netulburata piing acum, in necropola lul Radu-celMare. Inscripfia de pe mormintul sail are acest cuprins:
A raposat infra Domnul Hristos credinciosul loan Petrasco Voe-

vod st Domn a toatii Tara-Romateasca, fiat lut lo Radul Voevod, 5i a


murit in luna Decembre 26 zile, in anul 7066 [1558r.
32. Petru, caruia I s'a zis Schiopul, fiat cel mai mare al lul Mircea,
era menit sa se odihneasca in acelasi biserica. El trecu ins6 in Moldova,
avu dotal Domnii acolo, si, fugind, in Apus, se stinse la Boxes, un departat oras din Tirol, la 1 -lu Iulie 1594. Calugfirii franciscani primira ca.

Mormintele Domnilor Nostri

11

ramasifile acestui oaspete sa se odihneasca linga biserica lor. Pe piatrii


se celia mai de mull acest epitaf :
,D. 0. M. Lui Io Petra, Domnul Moldovei, din familia regale, corvineascS, a Mihnestilor, care, ca sa pSstreze legea (crestinA) in ,Stefan
fiat sau, ptirasind de buns voe fare sa foarte intinsA, invrednicindu-se de
ocrotirea Augustel Case Austriace, a murit in vrista de peste seized de
ani, In 1-iu Julie 1594: om, si in nenorocire sl in fericire, prea-vestit, in
razbolu si pace".
Niste Iriandese facurii inca pe acel loc o grotS a Madonei.
33. Alexandra, urmasul lui Petru, a murit in Scaun, la Bucuresti,
in Julie 1577. El filcuse in acest ores o biserica 'mug, pe dealul de bless
Acolo a fost ingropat, dar piatra sa de mormint nu se mai
piistreazil. O feta a lui insi, Elena, e ingropat in fundul biserica, prefiicata peste vre-o patruzeci de ani, In mina dreapt5.
34. Mihnea, fiul lui Alexandru, ingropil in aceasta biserica pe dot
fit ai sat cu Doamna Neaga : Vlad si Radu. Mazilit in 1591 pentru a doua
era, el se fScu Turc si marl la Constantinopol in 1601 : trupul sits de
renegat se va fi odihnind supt una din pietrele strimbe, irnpodobite cu
turbane, care se rididi dese in clmitirele Capitalei turcesti.
35 Petru Cercel, fiul Jul Petrascu-cel-Bun, stralucitor Domn dupii
moda Apusului, filcu biserica domneascii din Tirgoviste, unde vole s-i
fie mormintul. Dar in mazilit si, luptindu-se pentru Domnie, innecat in
Bosfor, la Mart 1590: scos din Mare, pielea-i umplula cu pale se trimese
dusmanulul, Mihnea.
36. 0 rudii, un nepot, Vlad-Vothi flub lui Milos, autase &a* tea tro-

nul lui Mihnea. El muri inss innainte de a piece din Constantinopol, in


August 1589. Tata' sliu fusese inmormintat Ia Patriarchie, la 20 Februar
1577, si tot acolo vor fi fost coborite in piimint oasele tineirului Voevod.
0 sofa a Jul Vlad, Irina, mgritatii cu Albu Golescu, se odihneste insii in
mantistirea Vierosul, a Golestilor, savirsindu-se din viafg puline septa
mini dupa tatill el, ca vilduva tinara.
37. Stefan Surdul, fiu al Moldoveanului loan-Voda cel Cumplit,
stfitu pufin limp in Scaun sl, cercind sa cistige Moldova cu ajutoruf Turcilor, fu ucis in lupin din Februar-Mart 1595, cu Aron-Voda, la Dunare.
38. Alexandru-cel-Rau, flu! Moldoveanului Bogdan Liipusneanu,avu

o stapinire tot asa de scurtS. El fu spinzurat la Constantinopol in ziva


de 25 Marl 1597, fiind apol ingropat in pripa la vre-o biserldi din Constantinopol.
39. LIn mare domn eroic lea apoi in stSpinire Tara-Romfineascii. El
invinge pe Turci, navAleste in Ardeal, in Moldova, le cuprinde, be plerde,

e gonit st din mostenirea sa, dar se Intoarce cu osti imparStesti impohive Ungurllor ardeleni, invinge, sl e ucis la 9/19 August 1601, din porunca unui general aliat. Trupul fu ingropat in cimpia Turdei, unde an
slivirsise omorul, cape! fu adus la Mgnastirea Dealului, cad Mihal Viteazul era fiul lui Petrascu-cel-Bun. Scoasti data cu capul lui RadacelMare, striimosul sau, trisla rtunfistfa care adapostise un suflet ca acela,

12

Istoria Rominilor in Chipuri si Icoane

n stet pentru priveal5 intro biatA cutie, pe care a inlocuit-o daun5zi un


Telicvariu meschin gl fare frumuseta.

Matra ce acoperea capul lui Mihai se afli sl azi insa in mijlocul


pronaosului. Pe ea se celeste, data aceasta in limba 'waste& inscriptia
ce urmeaza :
,Rice zace cinstitul si raposatul capul crestinului Mihail, Marele
Voevod, ce au fost Domn Tarsi-Romanesti si Ardealului gi Moldovei :
cinstitul trup zace in canpii Tordei, $i, cind 1-au ucis Neamti, ant au fost
7109 (1601), in tuna lu Avgust 8 zil(e) : aceas(a) piatra o'u pus jupan Ra-

dul Buzescu i jupanija eg. (jupfineasa lui), Preda."


Nefiind o Doamna, mama lui Mihai, Teodora, n'a fost primiti in
Dealul. Cind ea s'a savirsit, in 1605-6, flu! $i fata lui Mihai o ingroparit
la Cozia, unde staluse, supt numele de cOlugarif a Teofana, anti cei din
urma ai vlefii sale. Acest fiu at cuceritorului,
40. Nicolae-VodO Petrasou (Petrascu era numele bunicului sau ;
Nicolae se adaugise ca titlu domnesc) pribegi in lame, impreuni cu familia sa. Dupli 1620 el se cas5tori cu Ancuja fata lui Radu-Voda $erban
si tr5i mai mull in Ungaria, umblind dupe Domnie pfinii in 1611. Un limp
state in Simbata-Mare (Tyrnau), dar, cind muri, el fu dus in Raab, in
,biserica sirbeascre, unde poate cA I se vede astfizi piatra de mormint.
41. Urmasul adevarat al lui Mihai Viteazul a fost un boier mat in
vristi, vrednic de aceasta cinste. In boierie-i zicea $erban, tar ca Domn
s'a numit Radu. El a invins pentru imp5ratul cretin pe un principt ardelean, a fost gontt de altul, dar s'a intors si l'a invins si pe acesta. Irma
in jar& n'a mai putut sA stea dupli aceasta, ci s'a dus in jerile impfirfitesti, sand mai mutt tot acolo, Ia Tyrnau sau Simbata-Mare, in Ungaria.
Moartea l'a gasit insii in Viena, Ia Mart 1620, dupe ce-si imparfise averea printr'un testament scris in romilneste. Intiiul loc de ingi"opare I-a
fost in biserica Sf. Stefan din acelas oras, ins& pe urm5 rudele sale
I-au adus in WO, asezindu-I in biserica de la Comana. pe drumul
Giurgiului. Inscripfia ce se vede acum pe morm:ntul sau, nu-I priveste
insfi numai pe el, ci $i douii rude, dintre Cantacuzinesti. Ea are urmittorul cuprins :
Aceast5 una piatra aceste fret farina acopere : a blitrinului $5rban Wasarab Voevod, a lul DrAghici Cantacuzino Vel Splitar, de fatfi
aepotu-i, si a lul Costandin Vel PAharnic, iubif fiu lui Draghici ; pre cart
cum viala in dragostea singelui i-au legat, asa moartea, aice aducindu-i
vecilor i-au raposat. Carii, $i, crestineste, cu dreptate, cu dragoste, cu
milostenii si cu toate bunele fapte trAind, s'au savirsit, la aim! de Ia
Hristos sprisitoriul (7128=1620), de virsta , mogul, nepotul la (71761667), de virsta
fiul la (
), de virsta
42 Radu Mihnea era fiu! lui Mihnea cel Turcit sau, cam it ziceau
oamenii de pe atunci, Turcul. In timpul cit a stapinit ca un Domn bogat
$i foarte preluit de Tura el a prefOcut in mutt mai mare biserica bunului sau Alexandru-Vodil. $i aid fu el ingropat, in Februar 1626, fiind

".

Mormintele Domnilor Nostri

13

adus din Moldova, de la Hirlfiu, unde murise cu citeva saptiimini Irmalute, in Ianuar. $1 astrgi candela lumineazii urmAtoarele rinduri spate
frumos, romfineste, pe mormintul lul:
Aciastfi .piatrei de pre mormint o'u fficut $i o'u framsetat cela ce
este bine cinstit $i de Hristos iubit cretin Alexandru Voevod nAscAtoriut
dumniilui celuia ce s'au pristAvit intru fericitfi credinta, celuia ce au fost

bine cinstit si de Hristos Cubit Domn cretin Radu Voevod, ce-au fost
Domn Terii-Rumfinesti si Moldovel, si multe rAzboe au biruit, si Mai au
venit de In cinstita Poartfi s'au fost at doile rind Domn Terii-Ruminesii,

$i s'au lAsat steagul fiu-sfiu ce e mai sus scris,

si

larg se'u dus de-au

lost Domn Teri' Moldovei; si acolo se'u pristavit intru cetate in Hirl Au,
in luna lui Ohenarie 13 zile, SimbAtfi, $i cu mare cinste I-au adus trupul
dumnelui, $i 1-au ingropat in luna lui Fevrarie in 5 zile, DuminecA. Aicea
zac oasele dumnealui. Dumnezeu-1 iarte in Imp& Ape ceriului, adeviirat.
In anii 7134 (1626).g

43. Flu al until Iliac Vodi Liipusneanu, coboritor ticAlosit al tut


Stefan-cel-Mare al Mo !dove!, Alexandru fiul lui Bias, sau Alexandru II las,

cum I s'a zis, stapineste pe rind in Tara-Romiineasca $l in Moldova, necontenit supt ocrotirea rudelor sale din Levant, Italienl grecill. Muntenii
resping inset cu armele la 1632 pe fiul siiu Radu, numit de Turd Domn

al teril tor; Mr in 1633 o riiscoala a Moldovenilor goneste si pe tali.


Bietul om se duse la Constantinopol, unde i se pierde urma. Se slinse
aici in sfirficie mare: cine stie unde va fi fost coborit in piimint trupul
nevrednicului acestula I
44. Luptind cu acest Alexandru-Vodg, adeci luptind prin ban', slitruinte *f fAgilduiell, se vede fiul lui Radu Mihnea. ii ziceau Coconut,

flindci era un copil, $i tot copil a rfimas Ora la urmA. Epitropia 1-a
fost intiiiu mamA-sa Arghira, care muri in Bucuresti, gi trebuie set fi fost
ingropatil In Radu-Vodli. Si el plea mazil la Turci, se mai zblitu citIva
ant dupe Domnie, si muri la Constantinopol in 1632. I i plistrase bogAtia

poale di el se odihneste in Pairiarchie chiar, unde se mai inmormintaseri rudenil de ale lui.
45. Un flu al Moldoveanului Stefan Tomsa, Leon, om incfi tinfir,
harnic in jocuri ostasesti, statu pe aceiasi vreme citeva ant in Bucuresti.
Cfizind prin mazilie, el unelti pentru tron, slid pierdu nasul. Cind sl-a
pierdut vials $l in ce ungher i s'au ascuns ramfisitele, nu se poste afia46. lea acum un Domn cuminte, blind, bun judecfitor, pArInie al
belerimii tinere, frate de arme al celel imblitrinite in lupte, prlinclos letanilor. Oltenil an adus in Domnie prin limbo tu pe Matei, boierul din
si

Brincovenii Oltului, Oltean si el deci.Odiniourfi ostas at lui Mihal VIteazul,


el a dovedit ca nu ultil inviitfiturile bane ale sliivitului sAu innaintas in Domnie : 15comia, ura, setea de rfizbunare a vecinului sfiu Vasile Lupu s'au frint#
de voinicia lui inteleapia. Domnind ast-fel dougzeci si unul de ant, el a
lost astrucat in biserica domneasci din Tirgoviste, in tuna lui April 1654.
In fain acestui mormint nou era fuel din 1653 mormintul proaspfit

at Doamnei lui Matei, Elena, $i in acelasi intunecos pridvor dormia sir-

14

Istoria Rominilor in Chipuri si Icoane

gurul for copil, mort nevristnic,Matei. Peste ciliva ani, Turcii au trecut
pe aid prgclind, si ei nu craters oasele lui Matei Ele furs stramutate
apoi la mangstirea Arnota, din Vilcea. Sus, pe o culme din preajma Carpafilor, de-asupra mgnastiril Bistrifa se innalla micul llicas in care se cuprind supt o piatra impodobitg, sgpata de 'nester din Ardeal moastele lui
Mate! Basarab din Brincoveni, insemnate cu aceastil pisanie:
Aid nee Mate! Basarab, cu mila lui Dumnezeu odinioarg stgpin
si Domn al Tgrii-Romgnesti, bgrbat infelept, indurgtor $i milostiv, intemeietor sl innoitor a multe biserici si menastiri: nici-odata biruit, ci
biruitor, si a multe invingeri invinglitor preaslavit, dusmanilor infrIcosat,
prielenilor de folos, imboggfitor at ferii sale, cel ce, cu multa boggfie
si 1ntru toate indestulat, in ling pace a domnit dougzeci si trei de ani ;
a adormit intru Domnul la cinstile bgtrinefe, in anul Domnului 1654".
Supt piedestalul de piatra, jos, e ingropat Danciul, tatal lui Malei, pe care acesta a pus sa -1 educe in radii de la Alba-Iulia Ardealulul,
unde el murise, inmormintindu-se intgiu in biserica Nitropoliei romAnesti

de acolo, faculg de Mihai Viteazul. Stan numai el doi acolo in pustietate, in paces mangstirii cu doi paznici, Virg caluggri, fare locuitorl,
fag oaspeli; din toate partite codrul ingh to zarile, sI noaptea calgtoril
cart strabat drumurile vailor vgd lucind aceastil singurg lumina de indreptare si mingiiere, ca o raze pornitli din sufletul luminos al strgmosului.

47. Usuratec, pornit spre legate nesocotite, Mfg putere a fost bitrina rude care a urmat but MatV..Constantin-Vodg era fiul lui Radu
$erban cel de la Comana si at i'ma de preot din Bucuresti, Elena, ingropata in anul 1656, paisprezece ani dupg moartea ei, in biserica de sat
de la Dobreni. Stgpinirea lui Constantin, noul Basarab, inseamna rgscoalg, umilinfg sl ruing. A incheiat ca fugar : in Ardeal intaiu, apoi la
Cazaci, cu cart umbra, fare nici -un drept, dupg Domnia Moldovei. Marl
siirac si
la Polon! dupg anul 1676, Diinmezeu lie in ce foe anume,

foarte nenorocit. Mai fericitg decit el, Doamng-sa Balasa zace in biserica Sf. Vineri din Tirgoviste.
48. Inlocuitorul sea a fost un Orec foarte nebnn, Mihnea al III-lea,
ce se zicea flu at mindrului Radu Mihnea. $1 el se rgsculg impotriva Turcilor, si taindu-$i boieril, fug', dar nu-1 era Ifisat sa lase din Ungaria pribegiel sale. La 23 April 1660, a doua zi de Paste, el igen un mare chef
de sirbiltoare cu acelasl Constantin $erban, cgrula-1 urmase. Vent infierbintat acasa la filtoarea sa, o Tgtarcg, si clizu trgznit de dambla. La
Satumare trebuie sg 1 se caute deci mormintul, dace se va fl ggait cine
sg-1 ridice unui asifel de om. Unit ziceau cg a fost Turc, alf11 1-au vazut
insi sfinfind biserici ortodoxe.
49. Citeva lunt grele pentru toate lumen, domneste, stramutat din
Moldova, un biet Arngut bgtrin, care trgise mull Limp ca boier al lui
Yaslle Lupu, Chica, ce-si lug ca Domn si numele de Oheorghe, zicindu-s1 Oheorghe-Voda Idea (Oheorghe se zice in albanesa: OhIca).
-Turd, ii scoaserg cu parapon si-1 minara la Constantinopol, unde se

Mormintele Domnilor Nostri

15

stinse in curind, flul &la Grigore fiind Domn in locul lui. S'ar putea
elute in cetatea impiirateasea mormintul incepalorului maririi Ohiculestilor.

50. Acest Grigore sau Crigorasco, flu si sof al unor Romince, avu
un trai tulburat, cu multe incurcaturi pe care 4i le pregall prin neprevedere st sl in descurca prin viclenie. $1 in 1673 se credea n el va mat
putea cumpara Domnia. Mimes intre Turci el muri peste putin. Loc de
ingropare sI data precisii,
necunoscute.
51. Radu Leon, Elul lui Leon-Vodii. Om de peirecere, fiira voinfa,
mort la Constantinopol dupe mazilia din 1669.
52. Antonie din Popestii Ilfovulut. Mosneag cazut aproape in copiMole, hriinit din leafa ce-i diideau boierti si supravegheat de flu-sau
Neagu. Cind pierdu Domnia, in 1672, Turcii ii oprira la dinsii, si sarmanul patriarh n'avu parte nici de odihna in pilmintul fern sale.
53. Duca-Voda, arnaut ca si China, ca si acesta intaiu Domn in
Moldova, isi zice, tot ca si acesta, Gheorghe-Voda, facind din numele
sau de pang atunci un nume de familie. Cantacuzinestit izbutesc a-I
scoate in 1678. Domn in Moldova peste pulin limp, a trela oars, it prind
Polonii, in razboi cu Turcii, si-1 duc la Lemberg. Aici moare acest om
lacom si slrasnic, la 31 Mart 1685, de dambla. A lost ingropat in biserica ortodoxii din acel oras, zidita de marele negustor Alexie Balaban,
.in sclipul gropnifei acestuia".
54. $erban Cantacuzino, om temut, mindru, cu apucillurt de rege,

stapin al boierilor sal si respectat de Turci. 0 scurta boala-1 rapuse la


29 Octombre 1688, si pe mormintul sau frumos sepal, de la Cotroceni,
clitoria sa, se celeste pomenirea ce urmeaza:
Supt aceasta marmura odihnesc oasele a luminatului bun crestin
lo $erban Cantacuzino Voevod, nepotul riiposatului $erban Basarab \foevod, pre carele miluindu-I Dumnezeu cu Domnia acestel Sari, de au domnit 10 ant si au chivernisit Cara bine si vredriimste, cu tot cinstit neamul
lui, apiirind-o de toll vrajmasii. 'aka. carea 1.ra' de la Dumnezeu i s'au
siivirsit viafa cu cinste, aici, la Scaunul Domniet tut, lasindusi tare iarasi

la cinstit si bun chivernisitor, neamul lui, intreagi st cu pace bun& A


ceiruia i-a lost viata de anl 54, si asa s'au pristavit intro Hrislos la Octomvrie 29, leat 7197, 1689".

Tatal lui $erban, vestitul Postelnic Constantin, a lost ingropat la


Margineni, in Prahova ; acolo a stramutat $erban si trupul maicei sale
Elina, vestita gospodinii a celei mat marl avert muntene din veacul al
XVIIlea. Astazi de jur imprejur e temnila, st biserica, dlirimata de cutremur, arse, a fost cu total prefacula de un egumen grec, zvirlindu-se
ca netrebnice pietrele ctitorilor. Fratele mai mare at lul$lefan, Draghici,
zace in mormintul lui Radu $erban, bunicul sau, la Comana.
Dintre frail! ceilalli, Cotrocenii odihnesc pe Mate! (1 1685), pe
Iordachi (f 1692). Mihai a fost taiat la Adrianopol si Constantin, invafatul Stolnic, gitult la Constantinopol 1

Istoria Rominilor in Chipuri si Icoane

16

55 Constantin Brincoveanu, om b ogat, bun gospodar si pfirinte


iubitor at awl neam imbielsugat ; sale intelegator de frumuseta si sprijinitor at invataturii; tare intreaga a fost acoperita de dinsul cu biserici
noun 1;1 innoite. In ziva de Sinta-Maria Mare 1714, avind implintli 25 de
ani de Domnie, i se tale capul, innaintea Sultanului, la ConstantInopol,
dupe ce toate odraslele-I singerasera supt sarmanil lui ochi batrini, satbe tficlii, fara lacrimi,cea mai strasnica suferIn15 omeneasca ce se ridica din tot trecutul nostru. Se aruncara in Mare trupurile Domnului, ale
fiilor domnesti Constantin, Radu, Stefan, Mabel, pe cind capetele schimonosite treceau in virful sulitelor. Pescaril culesesera din ape ramasitele
Brincovenilor, st crestini milosl le asezar a in manastirea din Chalke. La
Horez, frumoasa cladire a lui Constantin-Voda, gable pentru ingroparea
intregului sat' neam, se vede, supt chipurile de famine ce ocupa paretii,
numai mormintul de marmura nescrisa al Domnifei Smaranda ; o sore a
acesteia, Ancuta, maritata cu Nicolae Roset st moarta in pribegia dela
Brasov, a fost adusa aici in primavara anului 1730.
56. Stefan Canlacuzino, flu! Stolnicului Constantin, a intrebuintat
Coate mijloacele pentru ca sa aduca moarlea acelui pe care-1 inloculse.
Ca o rasplata dumnezeiascil i-a venit aceiasi peire silnica, dupe dot ani
singuri de Domnie. Fu gituit in temnita la Constantinopol, impreuna cu
talel sau bowie batrin. Capetele for furs jupuite, umplute cu bumbac si
trimise la Adrianopol, unde states Curtea. Aici in Adrianopol fora zugrumaft Mihai, fratele lui Constantin, st Radu Dudescu, care lima pe
sore lui Stefan. Capetele li-au fost puse in virful parilor. Cel din urma
dintre Cantacuzini cart incunjuraserii fara credinta pe Brincoveanu, Tome, [men la Rust la 1711, st muri peste zece ani acolo la dinsii. Numal
Raducanu, fratele lui Stefan-Voda, do arme in necropola cantacuzineascii
a Cotrocenilor.

De acum innainte, Moldova si Tara-Romaneasca nu-si mai au siruri


deosebite de Domni. Aceiayi oameni, mat mull instrainati de cit straini,
tree de la Iasi la Bucuresti si de la Bucurestl be Iasi. Innainte de a vorbt
de mormintele tor, sa pomenim pe ale Domnllor Moldovel.
2. DOMNII MOLDOVENI.

1. Bogdan intemeietorul si-a emit odihna in biserica, de lemn pe


atunci, a Rildautilor. In timpuri neorinduite si salbatece ca acelea, nici-o
platen nu s'a asezat pe mormintul celui care a dal Rominilor, ca o palernica cetate, Tara Moldova,.
2. Latco, acel care a incercat sa face din Moldoveni niste catolici,
supusi episcopului latin din Siretiu, si-a luat local linga parintele sat',
dupe 1372.

3. 0 clips Moldovenil 41 /Wan' Domn de legea tor, ce e dreptul, dar de alt neam, rusesc, din Gentle. hug Koryatowicz pert in curind.
lin calator din veacul at XVI-lea zice ca i -ar fi vazut mormintul intro

Mormintele Domnilor Nostri

17

mrtn5stire de ling5 Birlad. 0 astfel de mandstire n'a fost insa niciodatii


Anastasia, flied lui Laic $i vaduva lui lurg, zace in necropola R5ditultior, unde a fost ingropata la 1420, anul morlii ei
4. Petru, fiul Margaretei sau Musa lei care avea drepturi asupra
Moldovei, e cel d'intilitt Domn sigurdupil un Stefan I-iu, fatal sau poate
in urma tut lurg. El a dada man5stirea Neamlului, in valea Neamtului
$i a Ozanei, pe o inn-Wine pietro sa, mire pfiduri. Acolo va fi fost el
ingropat prin 1'90, dar nici- urm5 nu s'a p5strat din mormintul lui
5. Roman, fratele lui Petru, fu Domn scurtii vreme, apoi fugi in
Polonia, $i la urma d runt din nou : el fu inmormintat la Radauti. Roman
cladise ins5 biserica lui deosebila in tirgul Romanului intemeat de dinsul,
$l at i coborise el oasele otiei sale Anastasia, care a fost mama lui
Alexandru-celBun.

6. Alexandru a f5cut cel d'intaiu din Moldova o tare tra'nicii $i cu


viitor. Mai b'ne de Ireizeci de ani a silipinit asupra ei Fara nici -un fel de
site sau viclesug, duhul salt bun, impaciuitor rabdator, milostiv, cucernic. El a dovedit a prin burattatea adeviiratfi si dreapt5 a inimil se pot

face lucrurile acelea marl pe care asprimea crude le poale incepe sau
gr5bi, dar nu duce la cap5t. Moldova a iesit din minile lui gate, incununat5 cu neatirnare si impodolitii cu invfil5turi si mestesuguri.
El cl5di vechea mfinfistire Bistrita pe care StefancalMare a prerecut-o apoi din temelle. Poate ca aici se inmorminta fratele sau luga,
dar un fiu Bogdan se astrucit la R5dauti. Atunci Bistrita an se innalta
inca in r5coroasa vale de linga orasul Piatra. Dar la Bistrita fu dus tru-

pul Doamnei lui Alexandru, Ana, o ortodox5 moarta in 1418, pe cind,


cu citiva art! in urmil, cea d'intAiu scope a Voevodului, o catolicii, Margarela, era asezatii supt baptisteriul bisericii !aline din Baia (1410). Poale
ca lot Bistrita a primit st oasele flilor domnesti morti innainte de vreme,
odrasle ale Anei, Roman si Vasilisa. In iarna anului 1433, se stinse, mulilimit intr'o fall nou5 scoas5 din Coate primejdiile, Alexandru insu5i Mormintul sau fu clAdit din piatri sfipata cu podoabe gotice. Dar poate nu
s'a serfs nimic pe lespedea care i-a acoperit sicriul si, oricum, ea nu se
mai afl5 ast5zi, fiind inlocuita cu una care pomeneste o moartfi din vremile urm5toare.
7 Ilie-Voda flu! lui Alexandru si al Anei, intl.& in lupta cu fratele
sau Stefan, st5pini un limp alaturt cu el, 51 trebut s5 fugil la urm5, orbit

de acest irate nelegiuit, in Polonia, de unde era Doamna WI Acolo se


stinse nenorocital orb intre anil 1444 $i 1447, si se va fl taunt loc in
vre-o biserica ruteanii din Polonia, sosia sa ftind si ea o Ruteana orlo1

doxfi.

8. Fratele Fara milfi si mustrari de cuget fu prins in 1447 de Roman,


copilu' foarte Hair *Inca al lui Ilie, si uck prin t5ierea capului. La 16
Iulte sosia la mfinastirea Neamfuluinu la Bistrita, care nu putea fi pro-

fanata cu astfel de oase vinovatecarul ce aducea irupul mficel5rit al


Voevodului. In b'serica mrmfistirii, dreasA $i prefilcut5 apoi de Stefan-

18

Istoria Rominlior in Chipuri si Icoane

cel-Mare, la dreapta se infundil un gang de intunerec. Pe o piatra din


acel colt negru se celeste inscripfla, puss ins tSrziu, de Stefancel-Mare,
$i astazi nedeplinS:

Acest mormint 1-a infrumuselat lo Stefan Voevod. cu mita

lui

Dumnezeu Domn al feel Moldovei, flu! lui Bogdan Voevod, unchiul sat'
Stefan Voevod, fiat biltrinulal Alexandra Voevod, care a fost acts.'
Piatra de mormint a unui Petru Voevod flu! acestui Stefan, a fost
striimulatS din vechea mAnastire a Pobratei, clfidifiS pe acest limp, in cea
noug, al caret ctitor e tot-Stefan-cel-Mare.
9. Roman piere la 2 fulie 1448, poate otrAvit. Mamasa Marinka
avea incil fare in mina el $i cred ca ea va fi inmormintat pe linerelul
Voevod la Bistrif a lui Alexandru cel-Bun.
10. Ea avea $i all flu, care incurc& lumea mal multa vreme, ajunse
un stricat si peri, omorit de boieri, in Cetatea-Alba, in primAvara anului
1455. Biserica din acel ores, iarSsi innoltS de Stefan, primi trupul celui
ce nu meritase numele lui Alexandru-cel-Bun.

11. Frail al tut 14 $i Stefan se lupta totodati pentru dulcele rod


al Domniel. lalA un Petru, care dispute in 1452,
12. Apoi Bogdan, flu din flori al tut Alexandra. Acesta e un lupCalor harnic, care secerli larg in stile polone ce sprijinli pe Alexandre!.
it ucide insil unul care i se zicea frate, Petru Aron. In graba inmormintile' ucisului, care fu asezat in biserica de lemn a satului unde plerise,
nu se putea infrumusefa' o piatri de mormint. Cind Stefan flu! acestui
al treilea Bogdan fu Domnul Moldovei, el Fact' biserica de piatri din
Rfiuseni, pulndu-1 hramul taierea capului Sf. loan. Insi trupul mortului
fu dus la RAthiali, $i acolo o inscripfie il aminteste in aceleasi cuvinte
ca sl pe innaintasii sal in Scaunul Moldovei.
13. Petra Aron se inchinii tutulor vecinilor si flicu pe placul tutu-

lor bolerllor ; pentru care avu parte si domneascil septe ant de zile.
Stefan it goal in Polonia, apol la regele unguresc Mattes. Intro zl, cind
pindia la holarul Moldovei, in Secuime, o ceata naviilitoare, avind in
fruntea ei pe Stefan, II ucise in 1468, Ilisind trupul Mil cap In mile leranilor strSinl din satul rfisplfillrli.
14. In ce coif al Moldovei n'a innillial Stefan bisericl sl milnastle,
unde n'a lAsat aminlirea luplelor izbfiviloare sau binefacerilor implirlite
ea dreptate, in cursul a jumatate de veac de Domnie ? TinArul isl cuceri
mostenlrea, se lupta, Invinse, lieu Para neatirnatil; bArbalul matur apara
drepturile noue! Moldove glorioase, far biltrinul stilpini Oa in zilele din
urmfi cu sable in mina, gala sa apere sl 85 intregeascA, leu bAtrin care
nu-si uitA vinatoarea.
Stefan a fficut de platri gropnlia domneascA a Rfidaufilor, si mes-

terul sau slipiltor, ,mister Ian", un Polon sau un Sas, incunjurili piirefil
blserIcit cu o prispA de pietre mormintale, asezate una lingli alta intru
pomenlrea stramosilor (1479.80) La Blstrlia el innAlifi mormint Doamnet
Ana, mama lui Ille St, cind flu! se stinse 'Inca in floarea vristel la Con-

Mormintele Domnilor Nostri

19

stantinopol, Mid ostatec, Stefan aduse in tarn pe lubital salt Sandrin sau
Alexandra, $i in bratele str5bunulul el asez5 pe urmasul care yenta la
dinsul innainte de vreme (1496).
Dar el 41 Met' slesi si celuilalt neam at sau alt adApost al cenusei
omenesti, in Patna supt o timpla imbrAcata cu brad a munftlor Bucovinei,
lingfi o 'Impede ape de munte. Acolo intrari in mormint tinerit Voevozi
Bogdan $t Petra (1479, 1480) Acolo igi aseza el Doamna cea de-a doua,
adusil din strit'in'Atatea Mangopulul, Maria (t 19 Decembre 1477). Acolo
primi el r5masifele credinciosului sfetnic batrin s1 de slgur rude, Mitropolltul Teoctist (1478 Numal sotia sa d'intaiu, Evdochia de la Chiev,
care muri innainte de a se ispriivi Patna, $i mama, Oltea- Maria, care nu
fu.ese sotia lui Bogdan, ci avuse alt sot si, cu el, si alit copii, nu se

imparlasir5 de morminte in Patna: Oltea, moarta la 1465, fu asezatil


ling5 zidul Pobratei, la dreapta.
Stefan gall in Patna din marmurA curate, impodobita cu flori de
scant gi sepals cu maiestre stove cirilice care au un caracter gotic, pietrete ce trebuiau all acopere pe dinsul $i pe sotia aceasta a blitrinefelor sale, Maria lui Radu-Vod5 Munteanul. Pe lespedea care se ridicit in
Julie 1504 pentru a-i primi trupul, se cetesc aceste rinduri, pe care lipsa
de ingrijire a flului si urmasulul le rasa neisprfivite:
Blagocestivul Domn lo Stefan Voevod, cu mile tut Dumnezeu Domn
al feril Moldovei, flat lui Bogdan Voevod, ctitor sl intemeletor at acestai

sfint Incas, care aici zace. $1 s'a stramutat la vesnicele lacasurl in atuna
si at Domniei sale an ."
15. Bogdan, fiul lul Stefan si at Mariei lul Radu, muri Inca liar,

-nul

dup5 un lung zbucium zadarnIc cu Polonii sl Muntenii sal, dupe ciocnirl

folosiloare. cu Tatarit, la 18 April 1517, cind era la miez de noapte.g


Peste clout' zlle, aclus de la Has!, el era inmormintat In Patna, prin grija
boierilor sal, cart incunjurau acuma trona' fiului situ, nevristnicul Stefiniffi.

Pe o platr5 cu Hull de scrisoare flag se celeste:


Acest mormint este at blagocestivulut Domn lo Bogdan Voevod,
Domn at feril Moldovei fiul lui Stefan Voevod, clitoral sfintulut licasutut acestula, care s'a strimutat la vesnicele 15casurl in anal 7025 (1517),
line tut Aprille 20, la miezul nopfil.`
16. *ter/1114A nu crescu decit pentra a se dovedi crud, nerecunoscalor gi nedestoinic. Boleril sal, fill acelor cart sluj1serfi indelung, cu
nepatata credinf5, pe Stefan -cel-Mare, it uciserfi la Hotin, in ziva de 14
lanuar 1527, otr5vindu-l. StefAnif5 care nu era NI Doamnei Ruxanda,
ci at unet femel. Stana, nu i-a putut face loc acesteia (t 28 lanuar 1518)
In Patna, ci in vechea necropolA a RAdAufilor. El insusl fu dus de Curlea

ucigasit $l de Doamna sa, Stana, fate but Neagoe (ea a fost ingropata
In Arges), to Patna, unde pe morminlul shit se vede aceasta inscrlpfie:
Blagoceslivul sl de Hristos iubitorul to Petra Voevod, Domn at
fern Moldovei, a infrumusejat acest mormint nepotulul sau Stefan Voe-

20

Istoria Rorninilor in Chipuri si Icoane

vod; care s'a stramutat Ia vesnicele Ificasuri in anul 7035 (1527), tuna...

(,fers).'

17 Acest unchiu Petru era fiul lui Stefan-cel-Mare si at unei femei


din Hirlau. Data aceasta Moldova nu avea un Domn obisnuit, ci o minte
ogee& o vointa neinfrinta si o fire bogala in planuri marl. Numai maura, socoteala mai trebula pentru a face din Petru-Voda, zis Rares, parechea lui Stefarecel-Mare in viafa lerii cirmuite de amindoi. Aceasla a
lipsit Irma lui Petru, si din lungul sau zbucium cu Ungurii din amindoua
partidele, cu Polonii si cu Tura n'a iesit decit pierderea pentru toideauna a provinciei Pocu fia si o mai adinca injosire fafa de Sultan. Acesta,
Soliman -cei -Mare, goni pe Rare in Ardeal Ia 1538, dar el izbuti sa-si
capete iarasi Scaunul. In vederea ingroparii lut si a neamului sau, Petru
Rarer cladeste noua gropnita Domneasca a Pobratei Naga apa Siretiului
nu tocmai departe de Suceava. Inca la 1529, Domnul inmorminta pe sotia sa d'Intaiu, Maria, In Putna si fiul acesteia, Bogdan, zace in b'serica
Sf. Dimitrie din Suceava. Pentru sine si pentru cea de-a doua sofie, care
trai mat mull de cit dinsul, el pregati Ia Pobrata morminle de marmura,
asa de frumoase cum nu se mai vazura. Cind, in Septembre sau Octombre 1046, el se slinse, destul de balrin, il cuprinse acela pe care scrie:

(Aceasta groapa e a) iubilorului de Hrislos robul lui D mnezeu


Io Petru Voevod, fiul bfitrinului Stefan Voevod, care (stramutai la aceste)
Ificesuri si In vesnicele lacasuri ; vesnica lul pomenire.'
18. Dot Domni au linut puterea in Moldova pe vremea de restriste
a lui Petru. Until era flu! lui Sandrin, nepotul de flu at Jut Stefan -cel-Mare,
st purta numele acestuia (poporul i-a zis Lacusta, dupe una din nenorochile scurtel lui Domnli). II ucisera boterii, in Decembre 1540. Cred ca
Irupul plin de rane a Post dus In Bistrita, unde mormintul lui Alexandracel-Bun primi si pe aces! urmas nenorocit. In el se ingropa in urma va
duva lui Lficusta, Cneajna, in 1542. Inscriptia ce se vede astazi pe aces!
mormint, o pomeneste numai pe ea.

19. Alexandru Cornea, flu din flori al lui Bogdan, n'a trait .decil
pima' la intoarcerea lui Rare:, care-1 Me in Galati (Februar 1541), ffirfi
sa se poatfi 01 in care din bisericile, azi cu totul schlmbale prin innoire,
ale acestui oral zace acest Domn de citeva saptamini.
20. Dintre fill lui Rares, unul a murit Turt, dupe ce-si batuse joc
citeva luni de Moldova si de boieril ei: tocmai la Brusa i-ar ft mormintul
in cimitirul turcesc al acestui oral din Asia-Mica.
21. Stefan, fiul cel mic, fu omorit de boleti in 1552, prin pravallrea
asupra lul a cortulut de in Tutora si strabaterea cu militate. and lucrerile se Ifimurira in Moldova, sora lui Ruxanda, ajunsa Doamna tut Alexandru Lapusneanu, it scoase din mormintul sau de acolo st-1 wail' in
Pobrata, linga tats 4i linga mama, care murise si ea, zugrumatA de acest
ginere grozay. Inscripfia celui din urma barbat din neamul Raresestilor
a aceasta:
Doa mna Roxanda, fiica lui lo Petru Voevod, tar Doamni a lui lo
Alexandru Voevod, infrumusetti groapa aceasta fratelui ei Stefan Voe-

Morminte e Domnilor Nosh.'

21

vod care s a strimutat la vesnicele Ilicasuri in anul 7060 (1552 , Septemvrie 1"
22. L'Opusneanu a fost un crunt tiran, omorind pentru plAcerea Jul.
Data citiva ani tam satulA de dinsul, it lAsii a fi Wilt de un vinturalame giec, lacob Vasilic. Intors dupil peirea acestuia, Al xandru-Vodi
multOrni lui Dumnez u ridicind o man..stire in munte, si mai aproape de
care fu si a patra necropolis a Domnilor-Moldovei.
Suceava, Slatina,
Acolo-si va fi ingropat nut loan, si acolo se mai vedeau sau se mai vad

incA pietrele de marmuri lucie care acoperiau doua Domnile moarte


tinere, Teofana si Teod/ra. Zdrobit de boalii in 1568, Alexandru isi lull
numele de cillugarie Pahomie, cu careI fu impodobi a moartea prin
otrava. Pe piatra sa mormintalA din Slatina nu se porn neste deci decit
numele cAlugliresc; astfel:
,AAceasta groapi este a monahului) Pahomie, care s'a striimutat

d'n viala de aid la vesnicele llicasuri, si a fost ingropat aici in ctiforia


lui tea noun, in anul 7076 (1568), luna Maiu 5.
23. Doamna Ruxanda muri in 1569 sl fu dusii la Slag la, farli ca
Elul ei, Bogdan, sat fi Meat cinstea unei inscriptii. Bogdan insusi, maztl,
fugar, se stinse in Moscova. Un Irate, Constantin, pare sA fl murit la
Constantinopol; altul, Petru, a &Mat sa tea Domnia si a fost nets in acelasi oras, de Turcii cart -1 prinseserA. Alte fete ale Lipusneanului r5.6cirit prin Polonia: una a facut minastlrea Socola, lingO Iasi, st e ingro
path acolo. In Slatina, necropola in curind parAsitii, 41 mat gAsi local
d'n acest neam, numai un nepot de flici al bOtrinului tiran.
24, Iacob Vasilic s'a numit loanVoda, sl lumea i-a zis Despot
pentru 61 se zicea despot de Naxos si de Paros. Ucis in 1563 de boleti!
cart-1 incunjuraserA in Suceava, el a fost iugropat in grebe, fiira nici-un
semn amintitor, in cimitirul cetAlll. Poate sa He el acel cadavru de ,om
de cinste" care s'a giistt acolo, in sApiturile din urmii.
25.*Stefan Tomsa, inlocuttorul lui Despot, avu o stApinlre de cite-va
luni numai. EugInd in Polonia, el fu osindit la moarte acolo pentru a se
face pliicere Turcllor, supt cuvint ca el ar If fAcut pagube Polonilor ce
fusese in slujba sa de oaste si-1 chinuise, precum gi ca prAdase mergenile regatului (Mal 1564). Cu el perlra vatavul de last, loan Motoc, si
Vornicul Petru Spancioc. Doamna Tomsel, Candachla, nu era cu dinsul.
Osindltul fare dreptate 41 alese ca loc de ingropare blserica ortodoxi
a SI. Marti din Lemberg, unde t se Me capul.
26 loan Vod6 fiat kJ StetAnItii (1572.4) a fost numit cel Cumpllt,
pentru rautalea lui cu boieril, st ar ft merltat, pentru vitejla lul in lupin

co Tura, pe acela de: Viteazul. Ucis dupii lupta de la Roscant rupt


de doufi cOmile
el nu s'a invrednlcit de o ingropare crestineasca.
Doamna sa Marla Huru trAI mult limp sI dupA 1600.

27. Petra Schtopul era ftul tut Mlrcea Clobanul din Tara Romaneasca st al fetes celel mal marl a lul Rares, Chlajna ( moarte in Constanttnopol). El fu intemeletorul celel de a cincea necropole domnestl, pe

22

Istoria Rominilor In Chipuri si Icoane

care o numi Galata. in aceasta manastire, asezata pe o-culme ling& Iasi

el astruca pe Doamna sa, Maria Amirall din Rodos, pe un fiu Vlad sl


pe o fats numil5 Chiajna 'dupe bunica ei. Dar el n'avu parte de ingroparea in tars, ci am vazut undeI zac oasele.
28. Multi Domnisori ajutati de Cazaci navalir5 in Moldova in Miele
lui. Unul, Ioan-Voda P otcoava, care se faced ca este loan cel Cumplit,
linu cite-va sfiptamini Scaunul din last. $I pe dinsul it taiara Polonii la
Lemberg, in ziva de 16 Iunie 1578. Crilaul se aprepie cu sfiala de acest
frumos tinar vIteaz, si dupe moarte I se cusu cu fire de matasti capul
de trunchiu, si trupul fu ingropat in aceiasi biserica ruseascaa, unde se
odihnia cellalt Domn ucis al Moldovei, Tome.
29. !litre cele dou5 stapiniri ale lui Petru domneste lancu Sasul,
fiu din florl at lui Petru Rares. Fugi si el in Polonia, la 1582, si avu
si el parte de sable calaultil in Lemberg, fund dus apol, de sigur, la biserica ruseasca.
30- Aron-Voda, care se zicea fiat batrinului Liipusneanu, a tuns
des si de aproape oile sale birnice ; rasculindu-se impotriva Turcilor
data cu Mihai Viteazul, a Post neasilmanat mai mic decit acesta, si in
lupta si in faimS, si in nenorocire. Slujitort1 sal unguri 1 -au prins, trImetindu-1 in Ardeal, unde muri inchis la Vint!, caste! vechiu pe Mures, in
mijlocul unui sat de Romini (1596). Doamna lui, o Cantacuzina, pare sa
fi ramas un limp railcar in Ardeal. Mormintul tut Aron nu se mai afla
astazt la Vinti, unde am mers anume pentru a-1 cauta.
31. Tradatorul care-si vindu Domnul, ajunse Domn in locul tut.
Fiu de Tiganca, Stefan-Voda, care fusese pana atunci Hatmanul Razvan,
era unul care stia sa se lupte Polonil ii scoasera ins& pe cind ajala pe
Mihai Viteazul, si cind el voi sa lea Domnia de la ocrotitul tor, fu invins
si teas in tapa (1595). Aceasta salbateca neomenie s'a inlimplat linga Snceava, sI liana pe vremea lui Miron Costin, peste cincizeci de ani dupes
aceste imprejurari, se mai vedea acolo, cuprinzind oasele celor cazuti,
movila lui Razvan`, pe drumul spre Baia.
32 Omul lesesc, Ieremia Movila, situ sa traiasca de azi Ora mine.
Attie! cucernic, si destul de bogat, el facu la Sucevita, linga apa cu acest nume, manastire noun si necropola domneasca cea de-a *esea. Aici
isi ingropil el fate, Zamfira, in 1596, sl aid isi gasi el insusi local de odihna in 1606. De mull limp un Domn at Moldovei nu mai era ingropat
in clitoris lui t Iota ce scrie pe mormintul lui, ridicat, nu de rude, care
incepura un lung si salbatec razboiu pentru putere, nimicindu-se intre
ele, ci de un boier credincios:
Aeasta piatra de mormint o facu si Infrumuseta dumnealui Oavrii
ce a lost Stolnic, mai de mutt raposatulut blagocestiv si de Hristos iubilor Domnului nostril Io Ieremia Moghila Voevod, cu mile Jul Duranezeu Domn at tern Moldovei : vesnica tut pomenire sl fericita odihna lui;
in anul 7114 (1606), tuna tut tante 30'
33. Dupe Movila Ieremia vent Movila Simion, care crezuse ca a
rapus pe Mihai Viteazul si pier! in pulberea unei seri de infringere in-

Mormintele Domnilor Nostri

23

naintea lui Radu $erban. Mucezi $i el citiva ani pe tronul Moldovei innainte

de a mucezi in mormint. Se crede c5 I-a otravit vaduva Ieremiel (Sepiembre 1607). Fu dus Ia Sucevija, unde zace $i flic5-sa Teodosia, dar nici
lui nu i se feicu mormintul indat5 : abia la 1620, fius5u Oavrill, ajungipd
Domn muntean, se gindi la datoria impodobiril locului unde f se odihnia
parintele, $i astazi pe o plated facut5 intocmai ca a tat leremia, cu bourul si sterna Movilestilor, se celeste :
A r5posal robul st5pinului Domnului nostru Ilsus Hristos lo Simion
Moghila VOevod, Domn al Terli-Rom5nesti $i, cu voia lul Dumnezeu,
Domn al fedi Moldovei, in anul 7113 (1605 1), luna lui Septemvrie 14, *lel
reimas groapa lui in uitare, neinfrumusejata, piing ce vru Dumnezeu si
ajunse prea-iubitul lui flu lo Oavr11 Moghila Voevod Domn in cel d'intaiu
Scaun at p5rintelut s5u, in Tara-Romeineasca, impreun5 cu malc5-sa Melanie Doamna; atunci a f5cut aceasta piatra si a pus-o, in anul 7128
(1620) luna lui Marcie in 15
Nici-unul dintre mulfil feciori ai lui leremia $i ai lui Simion, impodobifi aproape toll cu Domnia, nu se coborirei in peimintul sfinfit al Sucevilei, el vintul nenorocirit ii abeitu pe alte larimuri lat5 cum tree ei
innalnlea noastrei, copil jertfili n indriei mamelor, pribegl aruncafi pentra
toatil vista for in mijlocul strAinitor:
34. Mihelilas, fiul lui Simion. Dupe citeva luni de Domnie cu numele,

e gonil la Radu $erban, care vole sari dea pe fiicasa, $i acesta-1 ingropli
Ia Dealul, supt piatra ce zice asa:
Aceast5 piatra de mormint a filcuto $i a impodobit-o Doamna
Marghita fiului et Io Mihail Moghilift Voevod sI Domn al jeril Moldovei,
fiul lui Simion Moghila Voevod ; si sfirsitul vielil sale 1-a fosi in locul
Tirgovistel, si a fosi Ingropat aid, in sfinta biserica, lacasul Dealului,
in zilele blagocestIvulul Domn to Radu Voevod, nepotul de flu at lui
Beiskab Voevod, $i a fast Doran fret luni in locul peirintelui seiu : i-au
fosi bate zilele viejii ani 16 $i jurnatate ; la anul 7116 (1608), tuna (lanuar 27)".

35. Constantin, at lui leremia, piere fare urmii, dupe ce a fugartt


a doua oars din Ora, unde slapinise f5r5 stralucire ; nu se stie sigur
Wei fetal de moarte a acestui Ural- nenorocit (1612).
36. Gavril. at lui Simion, nu poate mostenI decit Scaunul muntean
at teal& sau. in 1620, el e silit sei fugei in Ardeal, unde lea pe vaduva

unui nemes $i se pierde printre Unguri. Poate ca mormintul I s'ar gasi


in biserica satului soliei sale, unde-si serb5, in 1626, $i nunta : Sintieu,
ungureste Solimonk5.
37. Moise, irate cu Oavril. Fu in dotal rindurl un pasitic Domn
moldovean. La urma fugi in Polonia, unde traia pe la mosiile ifamiliei :
Wielkie-Odzy $i Muchoyedy (in Podolia $i Podlachia) inteuna din bisericile acestor localitati fu pus el in plimint, incheind o lunge vials fgra
stralucire, dupe 1661.
38 Alexandrel, ful lui leremia, domni, dar foarte scurt limp El,
fratele slier, Bogdan, mama -sa Ellsaveta, Jura prinsl de Turci in 1616 si

24

Istoria Rom:ntlor in Chipuri si Icoane

dui la Constantinopol: coplii trecuri la legea Islamului, iar mama acoperitA de rusine ajunse in haremul unui Ag5. Bogdan instt era in Polonia In
1 55, de sigur pe linga surori.

loan-Voda, al lui Simon, n'a domnit. Pena prin 1640, el pindeste in


Ardeal, unde statea pe linga Oavril. Cred ins ca la sfirsit el s a intors
in tare si ca a fost ingropat la manastirea Todirenilor din Burdujeni, intemeialei de un irate al tateilui siiu, Teodor Movila. Chipurile amindurora se v5d si astazi pe Ora, dar nu e nici urma de morminte. Fate lui
Loan fu sotia cronicarului Miron Costin
Petru, fratele lui loan, ajunse Mitropolit de Chiev, si fu reforntatorul Bisericii rusevti din Polo nia El fu ingropat in manastirea de la pesterii (!aura pecersca) din residenla sa (Decembre 1647 .
Felele lui leremia, Regina, Maria, Ecaterina si Ana murira ca sotii
ale urmatorilor nobili poloni: Mihail Wisznowiecki, Stefan Potocki. Samull Korecki, vi Stanislav Polo ki: pe mosille acestor fami ii trebuesc
cauiate mormintele tor.
39. Coborilor din Movilesti dupe mama -sa Elisaveta, Miron Barnovschi Movila, ginerele lui Radu Mihnea, peri la Constantinopol, unde
mersese ca s5 emit a doua oars Domnia Moidovel (2 tulle st n. 1633).
El cladise bisericile Barnovschi vi Sf loan din Iasi, precum si manastirea

Birnova, dar nu se poate spune sigur dacii trupul salt a fost adus din
orasul de peire, pentru a ft tiezat ntr'unul din aceste lacavuri. Ellsavela
mama lui Miron, se slinse in Polonia, pe mosiile 1\lovilestilor

40. Vasile Lupu (Vasile e un nume adaus la suirea 'n Domnie ;


numele sat' de botez e Lupu). Arn5ut, dar din peirinti asezati in tare, CAsAtorit intai cu o Rominc5.
om foarle bogat, cheltuitor si (tunic, de
o trufie si de o poftei de a st5pini ce nusi alit parechea, a rivnit, lupfind i uneitind, Tara- Romaneasca si Ardealul chiar. Dusmanii ii reipusera
la sfirsit. TrAi inch o bucat5 de vreme la Constant nopol, sarAcit, 'Arils!! de Doamna, incunjurat de coplii unei tiitoare si muri in 1661, avind
ins5 acum lingtt dinsul pe Doamnet-sa Catrina, care locale inch la 1665
case for de ling5 Arsenal. I)e si fiul sau Stefein.t5 era atunci Domnul
Moldovei, el nu crezu c5 se cuvine se aducli trupul latalui salt pentru
a-I ingropa din nou in stralucita b'sericA ce clAdise acesta be Iasi, Treilerarhi. Poate ce unul din cel dot fret! at lui Vasile, Gavril Hatmanul,
mort innainte de schimbarea de Domn din 1653, s5 fi fost astrucat nice,
precum se vet fl facut sl cu fiul lui Vasile, loan, si cu allele din rudele
cele matte ale Lupului. Dar in Trel-lerarchi pletrele de mormint ale farnilief domnevti lipsesc cu total.
41. Lipsevte vi a lui Stefanitii, nebunatecul flu at but Vasile, care
muri de frIguri rele, dupe o scurta Domnie, la 29 Septembre st. n.1661.
Totuvt fu dus la Trel-Ierarcht si acum citiva ani, in cursal lucrArilor de

restaurare un Evreu a gesil pe metal Bahluiului inetal ce se crede ca


ar ft slat pe degetul tinarulut Domn Stefan.
42 [strait Dabija, un bun biitrin belly, mud in Sedan pentru ca
vista-i era prea innaintati ca se-I mai poet' atinge nenorocirea maziliei.

Mormintele Domnilor Nostri

25

Sofia sa, Doamna Catrina sau Dafina, I-a dus spre ingropare la mantis tires Birnova din Iasi, in mijlocul codrului" inca. Pe mormintul lui se
cetesc aceste rinduri :
Aceasta piatra a facut-o si impodobit-o Doamna Dafina Domnului ei, riposatui fo Evstratie Dabija Voevod, Domn al Teri' Moldovei, si
s'a pus in clitoria lui, maniistirea cea noua ce se chiama Birnova in anul
7174 (1665), luna lui Septembre in 11, ceasul al doled".
In aceiasi manastire a ingropat si urmasul lui Dabija, D uca-VodA,
care tinea pe Anastasia, fata cu Buhus a Doamnei Dafina, o fetila Maria,
singurut copil al lui Istratie-Voda (1667).
43. Duca singur isi galise ca loc de ingrop re manastirea Cetaluia
de ling& Iasi : acolo fiind inmormintaia fiica sa, numita tot Maria, alt
Haar copil ramas in pamintul moldovenesc (1672). Poa e chiar ca si un
frate al Ducal se odihneste in biserica, innoita nai daunazi, a Cetaluii
Fiul sau unic, Constantin, domni de doua on in Moldova, dar fu
chemat, la urma in Constantinopol, si aici i se pierde urma. Sofia lui
dintaiu era fiica lui Constantin Brincoveanu, Maria, si cu dinsa avu el un
fiu, bolezal cu numele muntenesc de $erban. Maria muri de ciuma to:
in capitala turceasca, si micul Serban se stinse in TaraRoinaneasca, peste
patina vreme.

Mama lui Constantin, Doamna Anastasia, prinse dragoste pentru


un beiu grec din Maine, si ajunse de risul tuturora. In 1700 ea se afla
insit la Constantinopol, cu Constantin, cu un fiu mai mic, Stefan
al
card sfirsit e necunoscut
si cu fetele Anastasia si Safta. Alta fata
Elena, fu sotia lui Nicolae Costm, stalu si muri in Moldova, dar nu se
MIA urme din mormintul ei la Cetaluia Duculestilor
44. 0 Domnie scud& avu Iliac fiat lui Alexandra Iliac. Era un bid

om sarac, care, cind osindia pe cineva la vre-o plata de dalorie, punea


mina in punga lui si ajuta pe osindit. Sarac s'a dus Innapoi la Constanilnopol, unde n'a mai venit nici-o stire despre dinsul (1669).
45. Stefan Petriceicu, boier de fare, carat la suflet, nestatornic 41

prost", a fost odata Domn de la Turd, a doua oars de In Poloni,

in

mijlocul carora s'a adapostit apoi. In 1705, vaduva lul, Mariana, Iscaleste ca starostina de Zwolin. Ca staroste acolo va fl murit deei sotul ei.
46. Antonie-Voda Ruset, din Orecii Constantinopolel, cazu de la
putere in 1678, scos de Duca, si Turcii it chinuira in tot fetal, batindu-i
'resin supt unghil si tragind Mara tulpanele ce-I silisera sa inghita El
marl peste putin limp dupe aceste suferinfe, far fill sal Alexandra sl lordachi traira ca beizadele prin Write noastre.
Un amanunt duios e acela ca la biserica Sf. Nicolae cel domnesc
din last, dreasa de dinsul, se vedea Ora in ultimele limpurt o piatra de
mormint pe care Antonie si-o gatise in zadar. Ea purla aceste cuvinte :
Minunatal Antonie Ruset... inteleptul, sia acoperit mormintul, lucru de mare cuviinta; tot ferlcitul Dome de Moldavila Antonil Ruset s'eu
ales aclia (?).'

Istoria Rominilor in Chipuri si Icoane

26

47. Dumitrasco Cantacuzino, v5rul bunului Postelnic Constantin,


era un Orec desfrinat $l fail inimii. A murit mazil la Constantinopol, de.
o umflaturfi la git, dupe 1685.
48. in sfirsit lath* un Domn dintre boierii jerli: Constantin Contemir. Baffin, betty, glumej ca $i Dabija, om de isprava Si viteaz ca si dinsul Murind in 1693, el fu pus intaiu in gro pa ce -ui &Ise An once in biserica Sf. Nicolae cel domnesc, clitorie a lui Stefan-cel-Mare, pe care
el o innoise Apoi it stramutari in Miera, o man5stire de ling Milcov,
pe care el o Meuse din lemn. Niel dintr'un loc, nisi dintr'allul nu putem
c5pfita vreo inscriplie. Si iarasi n'avem nici una de In m5nfistirea Castnului, unde zace Gheorghe Stefan-Yodfi, mort tocmai la Stettin, in 1668.
49. Fiul cel mare at lui Cantemtr, Antioh, a domnit de douii on
in Moldova, si s'a sons in Constantinopol, destul de trtrziu,
50 tar marele invatat DimItrie-Vod5, acel care a vrut s5 face binele nostru punindu-ne supt ascultarea ruseasc5, marl ca pribeag la 21
August 1723 in satul sfiu de locuint5, Dimitrovca, la 420 de verste de
Moscova. Nu situ dac5 acest fruntas at vremil sale, scrlitor veslit, Domn,
flu $l frate de Domn, academician. senator, sfetnic rusesc, are p nA astAzt pe mormint piatra pe care I-o datoreste macar recunostinta noastrfi,
a Rominilor.

51. Tot innainte de Fanarioji trebuie socottal Domnia anal boier de


tare. Fost ginere at lui Cantemir bittrinul, Mihal Racovilii fu un om greol

si Bra caracter. Dug' cea din urmfi mazilie a sa, el moare la Constanlinopol, dup5 1744.
Avu dot fli :
52. Constantin mud de belie in Bucuresti, la 28 Ianuar 1764. Tolusi
nu se tie unde 1-a ingropat fratele salt Stefan, care se ails cu dinsul 5i -i

watt) in Domnie. El insusl as:lase solid sale Sultana, a egret moarle it


aruncfi in desnadejde, locul de odihnfi Ia Oolia (1753). Aceasta martitstire, intemeialfi innainte de 1600, fusese prefticulit de Ilasle Lupu, si in
ea dprmia Toma Cantacuzino, bunicul de spre mama a lui Mihal Racovilii.
53. Cit despre Stefan, el zace in vre-o biseric5 din Constantinopol.
3. DOMNII FANARIOTI.

1. Nicolae Mavrocordat, cuminte scriiior de craft, incepe sirul tor,


de st singe romfinesc curgea sl in vinel e IW Dupii multe schimblirl intre
mfirire $i primej die, el mud de clum5 la Bucuresti, si fu ingropat Ia minunala manfistire, facula de dinsul, a Vficfirestilor. Piatra lui ce se vede,
neatinsg, p5nii ast5zi, are aceastfi inscriptie, pe care o tfilmacim din versurf grecesti :
Viizindu-te, morminfe, mfi tem de privelistea to :
Cad ascunzi in tine pe Nicolae Domani
Moldovel odinioara, apoi at Teril-Romfirkesti,
Pe acel care aceasta biserica a intreitei lumini a soarelui

Mormintele Domnilor Nostri

27

Dumnezeeote a innalfat-o din temelia el chiar,


Pe cel prea-inIelept si Scaun at infelepciunii,
Oglinda infeleptilor in Oahu',
Al carui neam vestit e din at Scarlat1 lor :
Parintele Ia fost Alexandru, care la a Otmanilor
imparatie era talmaciul cel de tainii.
Dar pe care Muse le I-au incununat cu-a gloriei cumli",
Acest mormint de marmura-I incunun' acuma,
Pierind de ingrozitoarea boal5 a ciumii,
Lasind durere nesuferita la fill
51 la soda sa st la rudele mune :
Pe care sa-1 fericim toll dupe cuviinlii,
Rugind pe Domnul, cel ce vede Coate,
SA-I pule sufletu 'n livezi inverzite.'

2. La Vacareoli gindia el sa 1 se adune neamul dupe moarte, dar


nu i se Implini dorinla. Pe fratele sau Scarlet, sofal unei fete a tut Constantin Brincoveanu, iI Iasi In Mitropolia Tirgoviotei. loan-Voda, fratele
lui Nicolae, it Inlocul pe limpul cind acesta era prins de Austriaci in
Ardeal ; aceasta nu i-o feria fratele mai mare, care nu-1 dezgropa de in
biserica Sf. Oheorghe Vechiu, unde fusese ingropat la 1719. Numal doi
copii ai lui Nicolae sint inmormintati, fare pietre amintitoare, la Vaalreoti. Doamna Putheria si un alt flu zac In Mitropolie.
3. Constantin-Voda, fiul lui Nicolae oi omul care avu indrazneala
&a declare pe lerani liberl, fu rinil inteo lupta dintre Ruoi si Turd, la
1769 Dus la leo!, ca prins de razboiu, el muri aid. 5 1-au ingropat cm
mare cinste boierii in Iasi, ca pe un Dome, spune Cronica, fare sa
arate insa st locul de inmormintare unde se cobori acest biet mooneag,
mai batrin si decit vrista 11V, care n'avu parte de un sfiroit in liniote.
Slim insa de aiurea ca sicriul, dus pe nmeri de patru general' rust, In
aoezat la Mitropolia.

4 Lan, fratele lui Constantin, muri la Constantinopol, tar fiul sin


Alexandra fugi din Moldova, unde era Domn, la_guoi in 1787. Inca in
1804 el of Doamna-sa scrlau din Moscova, unde i se ridica mormintul,
in manastiroa Danill, la 1819, cu o inscriptie simple.
5. Alt Alexandru, fiat lui Constantin, mazilit peniru a face loc precedentului, e ingropat la Constantinopol.
6 Ca neam vechiu, inrudit cu Mavrocordatii, stau inna'ntea noesIra, de la inceputul epocei fanariote, Ohiculeolii. Origoraoco-Voda avuse
pe Matei (numit aoa dupe bunicul de pe mama, Matiao Sturdza). oi fiul
acestui Matei fu at d ilea Origore-Voda Ohica Moartea-I gas' la Bacareoti, of pe mormintul salt, in necropola cea noua, in Pantelimon, se
celeste acest epitaf :
,Datoriia cea oboteascii
De pre fires omeneasca
impllnind prea-fericitul,

Istoria Rominilor in Chipuri sl Icoane

28

Dea pururea pomenitul


Ortgore cel prea-innalt
OhicaVoda incoronat,
Domn in TaraRumaneasca
Si in cea moldoveneasca,
Care, cu minte nalfa domnind
$i cu dreptate carmuind
De pre vrem a ce-aceste lerll
Cu inteleapte indreptarph
I a a doaolea Domnie,
Data de la 'mparatie,
Din Scaunul cel stramosasc
Lk lacasul cel ceresc
S'au mutat far de prihana,
Cu pace si cu pohvala,
Jar trupul sau cel de om
Cu cinste ca de un Domn
Aicea s'au astrucat
$1 ingroparii s'au dal
La a sa domneasca zidire
Spra veacinica pomenire:
Avgust 26 d., leaf 7260 [1752].

1759, Mart 14, pristavindusa iniru fericire sI Mar lia Sa Doamna


Zoi[a, s'au pus oasele tot inteaclastu mormant al raposatului iniru fericire Domnu Origorie Ohica Volvod, iubitu sofa Marii Sale, intru al saptelea an dupe raposarea Marii Sale, vlIndu de in tam Moldov" cu preaiubitul fliu Marti Sale lo Scar lat Ohica Volvod cu Domniia Tarii-Rumanestl, si, insusi Mar lia Sa viindu cu alaiu si cu Wall+ boertmea si cu 'oda
oranduiala Domnii si cu Sf tulle Sa M trop[olitul] la'ril chir Filaret si cu
amandoi episcopii g1 cu alfi zeace arhierei stralni, aducandusa din Bucuresti pane aici, s'au asazat inteacest mormant cu mare cinste si cu
mutt& jale da norodu, pa'cum Marla Sa au pohtitu, peniru %eacinica pomenire"
Cum se vede din aceasta inscriplie, scrisa numai in romaneste, si
Doamnasa lug locul ling& dinsul, in acelasi stralucit morrnint de marmura. Un frate, Alexandru, tale de Turd al caror dragoman fusese, a
fost Irma ingropat in Constantinopol. Tot acolo se odihneste fiul lui Origore, Mate! 0 fate, Ruxanda, muri cu mull mai tarziu, in 1780, si ea isi
gasi oclIttna in marea biserica-mausoleu rldicata de tatal ei linga Iasi,
Frumoasa.

8 Scarlet, cattail flu, murind In Bucuresti, e inmormintat in bise-

rica Sf. Spiridon Nou, si pe marmura lui celim, pe greceste, ceia ce


urmeaza :

Mormintele Domnilor Nostri

29

,Pe marele'n sinu-i


Acopere mica
$1 oarba platra,
Pe Scar tat Domnul,
Fiu lui Grigore,
Din a Ghiculestilor mare vita,
Care de boala naprasnica
A peril in Dacia (Tara-Romaneascii),
Dupe ce domnise 'ntaiu in Moldova,
Iar a doua o ara
Domn in Dacia
Avind virtutea aceia
Ca pentru toll supusli sal
Era ca un parinte bun.
Pentru care, cu puternIca
Durere, I-au dal sufletul,
Cu lacrimi minglindu-1.
CI mormintul 1-a 'nnaltat
Fiul sat' vestiful,
$1 mostenitor at puterii,
$1 cu jalnice plingerl

Toll din Coate Orfila


Cintam pomenirea
Celui plecat spre partite cerului
In anul 1766, Decembre 2".
Acest flu Alexandru muri in Constantinopol
8 Grigore, fiul lui Alexandru, gospodar fare pareche, modest si
crutafor, foarfe mutt cinstit de Turci, putea nadajdui soart a lui Grigore

at II-lea. Dar in marea biserica domneasca a Sf. Spiridon din Iasi se


ingropa numai trupul sau ciuntit de capul pe care Turcil, cari-1 Mama
pentru tradare, it dusera la Constantinopol. Pe aceste jalnice ramasltese celeste:
Odrasla a Ghiculestilor
Lui Grigore-al Dacilor Domn Testa,
Cu evlavie 'nvelit, din stramoai ca acestla,
Ascunde-acest mormint frumos trupu-i.
El a fost smuts de-o naprasnicii moarte,

Iar acum in lacasul ceresc locuieste.


9. A trete familie care a domnit pans la 1774, numaT in Moldova,
Callimachii (numele de la inceput, romanesc, al neamului e insi Calmasul) n'a lasat decit un singur mormint domnesc pe pamintul tern, de
unde-si fragea obirsia. 0 inscriptie greceasca, puss in numele Doamnei
Elena, nascula Mavrocordat, pomeneste in biserica Sf. Spiridon, pe loan
copilul .,cu fata de our ", al ei sl at lut Grigore-Voda Callimachi. Grigore, taiat de Turd, in 1769, zace in Constantinopol, ca si tatal sau

30

Istoria Romani lor in Chipuri $i Icoane

Ioan-Voda. Fratele lui Grigore, Alexandra, muri dup.(' 1821, adus, de


prigonirea furceasca, a cersi la usile crestinilor. Flit lui, Scar lat si loan,
fur& ucis1 in Asia, la Boll $l la Cesarea Siriel. Numal Doamna lui Scarlat, Smaranda, fiica lui Nicolae-Vothi Mavrogheni, $i ea adusA de imprejurilri la mare sgracie, e iamormintatA in Iasi, in biserica Goliei ; moartea 1 s'a inlimplat la adinci batrinete, in 1842 abia.
10 Dup.(' 1774 se ridicii familia Ipsilantilor. Alexandru-VodA, cel

d'intAiu Domn dintre dinsii, moare foarte britrii, prin osinda turceasca,
la 1807 abla, la Constantinopol. Fiul sAu Constantin fugise atunci in Ru-

sia, si el zace intr'o bisericii din Chiev supt un monument destul de


simplu. Un frate al lui Constantin, Dimitrie, e inmormintat la Constantinopol, unde mart in cea d'intal tinereta. Ipsilantestil n'au liisat nici unul
din mortis lor in tarn
11. Tot asa $i Moruzli. Constantin-VodA, incepatorul mAririi lor,
marl dap& 1782 in Constantinopol. Dintre fiii lui Gheorghe, fu ucis in
Cipru, Dimitrie sl Panaioli periri Wail de dins' pentru trAdare, in 1812.
Alexandru-Vodii, om bun si nobil, se invrednici de o moarte obscure in
mijlocul lor, la 4 5 Iulie st. n. 1816.
12. Mihat Sulu cel d'intAiu moare la Constantinopol si se ingroapi
acolo. Alexandra Nicolae Sutu fu dus, in 1821, cind muri de boalA in
Bacuresti, tot la Sf. Spiridon, WA sa i se fl pus o inscriplie deosebila,
-n mijlocul tulburarllor revolutiei. Cellalt Mihat Sutu, din 1819-21, eatici
prin Europa $i se duse apoi in Atena, capitals Oracle! libere, si muri
acolo. Nici el n'au cu tart' floaslea legatura trainicA si ghat a mormintelor.
13. Amindol Domnii din familia Caragea, Nicolae si Gheorghe,
a an rAmas In not, ci unul in Constantinopol, altul in Atena.
14. Dintre Domnii intimpla ors, Nicolae Mavrogheni, care-si cladise

o bisericii 'n Bucuresti, moare Mal in tabara turceasca de la Minim,


fArfi 'A alba parte de vre-o ingropare, tar trupul ha Hangerli, injunghiat
$i decapitat, se arunc& la Sf. Spiridon din Bucuresti, in mormintul lui
Scarlet Ghica. In sfirsit un Manole Giani-Ruset piere 'n pribegle la Rusi.
4. DOMNII CEI NOI.
1. Dupfi 1822, Rominil cApAtar& larAsi Domni din neamul lor.
Cel d'intAitt Domn national al Terli-Romilnesti, cucernicul Grigore

Dimitrie Mica, e inmormintat la Colenlina, supt un urit monument de


plata innegrita, ling& mausoleal de In Tel, unde venire in el pe rind Ill
01 nepoll de ill, Inscriptia stingace de pe mormintul sAracAclos suns
astfel:
Pletrile dupA utile cetAill vecinate
MArturislt-all cAliitor ilor) ce fapte lAudate

OhIca Grigorie a lucrat, Domn plIn de intelepclune :


L'al lul mormint esti dolor Ismereniall depune. 1835 (-1834), No. 4.

Mormintele Domnilor Novtri

31

2. Contemporanul sau moldovean, bunul patriarh Loan Sandu


Sturdza, muri si el ca simplu particular in Cara unde domnise. El fu inmormintat supt o simple piatra in biserica Sturdzestilor la Iasi, Barboiul.
In versuri bunisoare se cuprinde aceasta pomenire a lui:

Intre muritorii lumei cind eram sf eu odata,


Dam p ovaf a, slat, poruncii la oricare judecalti.
In a mea origins nobilu, in sfirvit vI domnitoru,
Statuiu patriei si sprijinu paste drepturi vi poporu:
Vazuiu slaw, cinste 'mpreajma-mi, avuiu schiptru, stapinire,
Dar in sfirvit suferit-am vi a soartei prigonire.
Acum iata supt aceasta piatra stau eu muritoru,
Caci viafa amarita un desert e plin de nori.
S'a savirsit din viafa la 2 Fevruarie 1842, domnind in Moldova de
la 1822, !Lille 1, pant, la 1828, April 23."

3. De acum Dom(' gonifi de framintarile peniru alcatuirea unel


noun orinduiri mor in strainatatea europeana, spre care-t chiama gusturile for de oameni bogafi vi doritori de o viafa placuta. Ramasifele lui
Mihai Sturdza si Gheorghe Bibescu, acelea ale lui Grigore Alexandra
Ghica an ramas in Franfa sau Germania. Lai Alexandra Ghica I s'a facut
loc la Pantelimon, supt un linens monument de marmura sculptata, mai
frumos dec11 oricare din ale Domnilor novtri. 0 litografie, scum foarte
rare, reprez nta convolul sau de ingropare. Adus de In Nizza, unde murise, Barbu Stirbei se odihnevte acum in mijlocul harnicel gospodarli moderne de la Buflea. far cel d'intalu Domn al Romaniei unite, Alexandra

loan I iu Cuza, a lost stramutat in biserica de la Ruginoasa, astazi o


movie arendata la Ovrei.
Si asifel din mormintele vechl vi noun s'a ridicat Innaintea cetito"
rilor lungul vir, glorios of nenorocit, al Domnilor Rominimli.,.

IL

Doamnele romine.
Despre Domnii ce au stfipinit aceste Teri, despre luptele, tratatele
ei nenorocirile lor, s'a vorbit destul, el bine ei, mai ales, xfiu. Viafa intregil Teri se cuprinde in faptele lor, care s'au fficut in numele el. Din
potriva, o uitare nedreaptfi a acoperit totdeauna, ca o buruianfi de pfirisire, mormintele Doamnelor, ce an slat alfiturl de soli! lor, in mijlocul
furtunilor unui train aea de zbuciumat, incit able ni-I putem inffillea astfizi. Figurile viteze, figurile dureroase, lignite binefficfiloare el sfinte,
modestele figuri blinde se impfirtfieesc de acelaet nepfisare din partea
scriitoror. $1 ca ei Doamnele sint date ultiaii Domnitele, a caror copiMile el tinereja a trecut mai totdeauna printeun lung elr de pribegii ei
rfitficiri ei pe care nunta le-a stramulat in locuri bonnie depfirtate de no!,
de unde adesea n'au mai venit nici-odatfi sfi-ei vadi pfirinfli ei fara.
Despre Doamnele noastre se poate vorbi din douti puncte de vedere:

intaiu din acel al originii lor 5i apoi din acela, nu mai puffin insemnat,
al rostului pe care-1 aveau la Curtea petrecerIlor sau la Curtea afacerilor. Ici ei colo, se prind de la sine in aceastii batfiturii de Wei florile
strfilucitoare, vii ale caracterelor, ispravilor ei suferinjelor acestor Doamne.
I.

In ceia ce prIveete origina, neamul ei rangul innainte de cfisatorie


al Doamnelor Teri!-Romfinesti ei Moldovei, trebuie sfi se fie samfi de

cele trei epoce, in care se desface din panel de vedere politic, ei nu


numal din acesta, trecutul nostru. Cea d'intaiu e a neatirnfirli de fapt,
eea de-a doua a unei supuneri cinstite el cruffitoare faffi de Turd, cea
dea trete. se deosebeete prin ascultarea desfivireitfi de aceeti stfipini.
Anil 1550 i 1720 ar fl punctele de desparfire. Jar dupfi 1859 incepe, fireete, epoca a patra, de neatirnare noug, in care trfilm.
In cea d'intfilu epocfi, origina Doamnelor variazfi dupfi cum bfirbefit lor erau Domni in Scaun, Domni legiulti, fli a i unor stapinitori, sau
erau ntete !inert copti din nor!, care nu Owl dace vor ajunge sfi dom

34

Istorla Rominilor in Chipuri $i Icoane

neascA si ei vre-odatA. Hai indoialii ca acestia din urmi se insurau mai


rAu decit cei d'intfilu, Doman sau fill din cfisatorie al Domnilor. Bietli
oameni trAiau din greu, crescuil cu frIcA mare de mamele lor, feriii de
ochil tuturora, arlitail, la once prilej, ca feciorl de boieri sau chiar de
oameni de rind, ca odrasle ale sot ului cu care le mAritase Domnul, iuWW1 lor. In sfiatcla $i teama lor ei se fAceau cAlugAri, negustori de blinail, de stridil, ciobani, adicil boieri peste turme multe, $i poporul, care
nu uita ce fuseserii el mai innainte, li zicea si ca Domnl: CAlugArul,
Clobanul, Stridiagiul.

De foarte multe ori, un astfel de om, care jertfia Coate numai pentru slabs nAdejde nesigura a Domniel, nici nu -$i mai fficea pacatul sfi se
insoare. Cind insfi el 1st lua nevastA in zilele grele, se innfilla odatA cu
dinsul in ironul fedi o Mara femeie feat nici-o pregatire pentru mfiriri de
acestea. Astfel era insfi cu Domnii $i tinerii Voevozi pe cari-i insurau
pfirinili lor, Domnii. Aceslia-3i cilutau sofii intre neamurile marl ale feri-

tor vecinesi, daci se poate, intre neamurile stapinitoare ale lor.


Neaparat ca se cerea ca mireasa ea fie de aceiasi lege : ortodoxa
dee!, $l- nu catolicA. In aceasta privinia, Domnil =Meal aveau alegerea
mai usoarii. Dincolo de DunAre erau, in adevar, pAnil pe la 1500, o mul-

fime de dinastli ortodoxe, mai vechl decit aces de la Arges sau de (a


Tirgoviste $t Bucuresti, asa incit pentru al nostri era o cinste sA se incuscreascA cu ele. Pe vremea cind se inchlagfi Marele-Voevodat at TernRomenesti (1300.1350) erau trei neamuri de Teri bulgiiresti, in cele trei

Bulgarii ce se fAcuserii pe atuncea : una la Marea-Neagrii, alta la Tirnova si o a treia la Vidin; erau apoi neamurile regale sirbesfi din Siberia $i din Bosnia, mai tarziu sl din Herfegovina ; veniau apol o mulfime
de stepinitori mai mici, tot dintre Sirbi, in Macedonia sl linga Marea
Adriaticii ; in sfirsit ceva mai departe strilluci Inca pAnii la 1453 familia
Impiraleasca a Constantinopolel, cu multe ramuri lalerale.
Numele se luau de alte vremi dupfi norme care nu se mai tin in
seams astfizi: une ori se da copilului acela at sfintului serbat in ziva cind
el era niisc4t; dar de obicet at unel rude, sl anume se incepea toldeanna cu rude care boteza sau cu acela mai insemnatii prin vristA sau
prin rangul el. Domnii cei vechi de pesle Olt, car! n'aveau inrudiri laminate, se chemau ferdne.ge Litovoi, BArbat ; unui de dincoace de Olt
are numele de Seneslau, dol judefl, clipetenii de judefe, se numesc loan
;I Ffircas. La Domnii Voevodatului celui mare intilnim nume ca Alexandra, care e at unui Tar bulgfiresc, ca Mircea, care e at unui Domnllor
de la Avlona, la Marea Adriatica ( Mircea) ca Mihail, at altul Tar bulgfiresc, ca Vladlslav (Vlaico), care aminteste Beni sl Voevozi bosntaci.
Inrudires dinasliei noastre s'a fficut decl neapArat cu Bulgarli din Vidia
si cu Sirbii. Multe neamuri boieresti au venit impreuna cu Doamnele de
pests DunAre.

Numele tuturor acesior d'Intgiu Doamne muntene s'aierdul, afarfi


de al Callnichlei
care pare sa fie reach* , soila lui Radu $l mama

Doamnelor Romtne

35

tut Mircea, dace nu al a fratelui sau Dan. Na se cunosc dealt patine


Doamne muntene de legea Ritsaritului din veacul al XV-lea. Slim pe at
Eapraxlel, Botta lul Vlad Calugarul : dar aceasla pare sa nu fi fost de

neam mare, al sa se fl calugarll odata cu soful el innatnte ca acesta


-sa fl ajuns, in 1481, la Domnie. 0 fate a Eupraxtel, purtind numele drept
romanesc de Caplea, lua intaiu pe boierul Staico Logofalul vl, ramiind
vaduva, tatal el desparfl de nevasta pe favoritul sau Bogdan VornIcul,
din Moldova, insurindu-1 cu Caplea, care muri in 1521, Hind ingropala
In Dealu.

tnnaintasul al duvmanul acestul batrin calugar, Basarab-cel-Tmar,

era insurat al el cu o female de rind, Maria. Despre dinsa se vile ea a


slat prinsa o bucatil de vreme In Brasov. Acel ce pusese Watt pe dinsa
era fatal lul Basarab, Basarab-cel-Batrin, al se vile ca el a final dotal
soil', dintre care insa nici -una de neam mare : pe fata tine! Maria (aceasta sofie a fost mama celul de-al doilea Basarab) vl pe fiica unui
Orec, Sinadinos al Capitanului. Batrinul avea vi o feta cu aceasla sofle,
al, in dada lui, B sarabcel-Tinar prinse al finu in roble pa sora sa cea

'IWO.
Sofia lui Radu-cel-Framos se chiama tol Maria sau Maria-Despina,
vi era tot din rindurile feletor de boleri: ea a intnvaravit pe filca el, care
ajunse sopa lui Stefan -cel-Mare ; acesta o luase in roble la 1473. Junglad soacra birultorulul vi a pierzglorulut solului el, ea marl in anul 1500,
la 11 Maiu, fund ingropata in necropola domneasca a Paine,.
In manastlrea Oovora se vede linga chipul tut Radu cel-Mare, fiat
Jul Vlad Calugarul, o Doamna cu coroana pe cap, bend de fir pe piept
vi fungi cereal cu pletre scumpe. E Doamna Catalina, ceia ce inseamna
Ecaterina. De vi Radu se casatori ca fiu de Domn, ea pare sa fl fost tot
snlidifa a unei Malin' bolerevli. Crudul Mihnea finu pe o Voice, ce ramese vaduva tinara pe urma lui, dupe aciderea-i in SIbliu, la 1510; dela
dinsa avem at o scrtsoare &lire Brasovenl 41 allele pe care I le scrie un
flu at lul Mihnea, numit Mircea ; pe el vi pe o fate Ruxanda, marital&
eland an Bogdan fiul lui $tefen-cel-Mare, Voica-1 tubed ca pe f II el adevarali. La casillorla Ruxandel cu Bogdan, tinarul, dar uritul Domn moldovenesc, se trimesera cu mireasa 24 de ,,cevti de argint satiate cu Bur',

luerate in Ardeal, care I se (Mama de zestre. Craloyeatil,

1)i:tied' ce
stapineau Oltenia sl.fliceau Domnil, dadura creafiunti for, copilandral
Vladufa, o tinarii Doamna Anca.

Asifel ajungem la casatorla imparateasca a lul Neagoe Basarab.


Acestea slat Doamnele orlodoxe, Minute in Tara san steatite, ale
Terll-RomanevII.

Intimplator Insa, pentru anumite scopurl politica, Doman munteal,


cull ingadulau, ba chiar sprijintau, din acelasi molly, propaganda catoIlea, 1st luau al Doamne de legea ApusuluL Regal lingerie!, eras din par-

Istoria Romintior in Chipuri vi Icoane

36

tea tor, bucurovi de asemenea incuscriri, ava de folositoare din atitea


puncte de vedere.
Inca din veacul at XIV-lea se Meuse o astfel de legaturfi de fami
lie. Nico lee Alexandru-VocIS, care avuse cu aliii sone, orlodoxfi, pe Via-

dislav, urmavul see, lua pe la 1350 pe o coboritoare a vechilor Beni de


Sever In, Romini unguriti vi !recut! Is reltgia catolIca. Aceasla Doemnii
Clara, avu doui fete, care arata insfi a fi fost ortodoxe amindoufi: tins,
Anca, lea pe Stravimir, stfipinitorul bulgiiresc at Vidlnului, far alto, Slava,.
ajunsese stfipinitoare in Serbia.
Si

Tepee se invreanici de o solle catolia. Ea era chiar rude re-

gelui unguresc de atuncee, Mailav Corvine!, vi casatoria se fficu, cu toatfi


impotrivirea Turcilor, la inceputul armful 1462, sau in cele din urmfi zlie

ale anulul precedent, data cu incheiaree unul Irate' intre Tara-Romitineasc5 vi Lingerie. Nu vtim cum o chema pe Doamna catolicfi a acestui
oat stravnic. Cu dinsa avu Vied dot fi; until state pe lingo cel de-al doilea loan Corvin, Hul tut Matiav, ler cellalt mud in slujba episcopulai de
Buda. Mihnea nu era flul catolicei, dar vi Jul I se Impuse, Is Curiae ungureascg, o nevastfi de aceasta lege, culeasS printre multele rude rOmatreli, dar catolice (flindcA erau nobile) ale regelui.
H.

Intemeetorul Moldovel, Bogdan-Vocla, va fi vend de pests must;


cu sofia sa, o fatti de cneaz de acolo, fare indoialg, vi cu acel flu La /co.
care -I urmii. Dupe tin vechiu pomelnic, MItropolitel Dosoftel di, in versurile sale adause In Parimlile (Proverbele tel Solomon) din 1683, numele
acestei d'intiiiu Doartine a Moldovel: Maria.
Laic fine, de sigur, pe o Romina, vi poate sa fi lost vi el insurat
la coborirea din Maramurev. Cind el se face a trece la catolicism, ne-

esta-se nu-I urmii pe aceasta cale, vl despre dinsa se vorbevie infect,


scrisoare pe care Papa o indreaptfi cadre noel convertit in 1372.
Din casfitoria lel Lalco cu aceasta ortodoxli indfirfitnicfi se Itasca
feta, Anastasia, care mull ably in emu' 1420. Ea pAstrfi legea 'unmet
sale vi Ada marea movie Colman mAnAstlrit din Rfidfiali. Cind mud
Laic, el i se cuvenla mostenirea Moldovel. Bolerli II cfiutarfi un sot,
vi4 gasira ie singura tare vecinfi, unde erau neamuri marl de legea Rfisfiritulul, in Litvania ruseasca. cu care se mfirgenia Moldova de miazfinoapte. Un tinfir principe din vestitul neam al Roryatowyczilor, lugs, veni
deel in tare", se cumin& cu Domntfa vl stfipini der numai pulin limp, cfici
fu eels.
Acet cart luptesqril cu el gfisira insa o altfi femele din neamul let

Bogdan intemeletorul, poate o sore a lei Laic. 0 chema Musette, der,.


flinda trecuse la catolicism, i se zicea Margareta. Ea lease de barbel
pe tin Stefan-Vol:15, cu care avu trei fil: Petru, Roman vi Stefan. Acevila

se rfizboirfi intfilu, apoi domnia pe rind. Un act at lui Roman pome-

Doamnele Romfne

37

mevte pe mamAsa Murata, la 1392. Petru era ortodox, dar mamisa clAdi
in Sire tiu. biserica Sf. loan Botezitorul, unde flu si ingropati.
Nu slim de unde yenta Anastasia, soft& lui Roman, care fu ingropat& in orasul si in biserica limit& de soful ei, Ia Roman, Am brawl c&
era Bice lul luga el a celei d'intatu Anastasia.
Obiceiul inrudirli cu strelnli urmeaza vi mai departe, cautinduse
principese litvane sau chiar polone, catolice. Cea d'intalu DoamnA a lei
Alexandru-cel-Bun, ingropatfi la 1410, supt baptisteriul bisericil [aline din
Baia. e catolica Margareta, cu care el se casitorise inc5 din Polon la,
fu nd pretendent numal In coroann Moldovel. A doua solle a marelui
Voevod poart& numele de Neacvesau cum (Almada(' cArturarliAna,
si era poate o fiici a lul Mirceacel-Mare: ea nAscu la 20 tulle 1409, pe
mostenitorul tronului, le, tar, la o data urmAtoare, pe acea Chiajna,
care mull able in 1479, nemAritatii, cad nu gasise un bArbat de potriva
el. Mormintul Anal se vede el aslAzi in mAnastirea BistrIfel, ling& paretele
din stinga : data morlii, insemnati acolo, e 2 Novembre 1418, Indata stA
pinitorul moldovean, care era destul de batrin acum, pefeste pe o rudA,
o varA a regelui Polonlel, Ryngalle, care era si rude lui vin al treilen

wad', de pe bunIcA-sa Murata, filcA a vre-unel Polone. Ciisatoria se


desfAcu, far& copii, in 1421, chip& cererea Ryngallei, care ariitase cA so-

(al el nu urea in ruptul capului sA se face st el catolic.


Dar, peste pufin-; o site nuntA cu mireasA venitA de peste hotars
se serbA in Suceava. :Vladislav, regele Polonlei, se casfitorise a doua
oars cu fate unul duce !liven, Sofia, st Alexandru ceru pentru movtenitorul sAu Ille pe Marinka, soya reginel. Mitropolitul cel d'intiliu al Moldovel, losif, o rudA a Domnului, fAcea slujba multi! la 23 Octombre 1425
Marinka fu o bunA st credincioasA salle pentru bletul Ille Voevod, care

muri orbit de fralele sAu, vi o mamA plIni de ingrifire pentru fill sal,
Roman el Alexandru, cars se luptarA mull limp pentru CoroanA el murira

amindol otravill. Fate lui Ille vi a Marinkiicare era ortodoxiise numi


Anastasia, ca si bunica ei. 0 Borg mai mare a el a fost sofia lul Vied
Dracut, st aceasta e cea d'intAiu cAsAtorle sigurA intre cele douii Case
domnitoare romfinesti.
Doamnele urmasilor lui Ille nu ni slut cunoscute Dar se stie cA

unul dintre el, Petru Aron, IuA pe bAtrina sora a lui loan Corvinul, o
femele de 50 de ani, vi o RomincA din Ardeal, de lege catolicA. Deci
aceasta e a doua cAsAtorie princiaril intre Romini din Teri deosebite
$tefan-cel-Mare era fie lui Bogdan, flu el insusi al lui Alexandrucel-bun al al unel 011ea, care se maritif dapfi scuria ei iubire cu Domnul
vi avu doua fele (Maria, soda lui $endrea, si Sorea) si trei fit Joachim
calugArul, loan si etru, ce sint astfel frafil intregi ai marelui Domn.
El IuA puterea in 1457, neinsurat, si-sl cAulA nevastA in Ruvi ca
vi Ille Dar Stefan merse pane la Chiev vi de aid it sosi mireasa, Evdochia, Mee lui Olelko vi sora lei Simion cnejii, cu care fAcu nuntA Ia 5

38

Istorla Rominilor in Chipuri al Icoane

lulls 1463. Via fa el a lost nenorocila

si

scurtii. Ea marl in 1466, Ifisind

numai o fat& Elena, pe cind site femel (Mull bfilefl lul Vodfi. Elena
ajunse nevasta moatenitorului tronului moscovit, loan. La 1484 1 se nfiatea un flu, Dimitrie, menu sa lea moatenirea buniculul sfiu, Mare le-Principe, cad soiul Elena! murise. Dar soffit cea dea doua a bAtrinulul Prin-

cipe, Sofia, din neamul impfirfitesc al Orecilor, care al ea era mama


anal flu, se puse impotrivfi. Elena al Dimitrie furs aruncafi In temnlia la
1502, at nu trairli multi vreme dupg ceal capatara libertalea. Filca Jul
Stefan-cel-Mare se stinse in durere la 1505.
A doua sotie a lul Stefan vent din Mangup, un orfiael pe stincfi,
in Crlmeia, unde stApinla o ramuril a Comnenilor impNrateati din Trapezunt. Maria Comnena fu cununatfi cu Stefan la 14 Septembre 1472,
de sigur in minfistirea cea din non editfi a Putnel. Ea n'avu nici-un let
de noroc : cel doi frail ai sal se luptara infra sine, cel mai mac ucise pe
cel mai mare; Tura Mani in 1475 Mangupul ai nu Ifisarii in vfaifi, din
tot neamul, decit un copil, care irecu is legea lor. Maria simil zguduiturtle primejdiei din 1475, cind Stefan batu pe Turd Is Podul-innalt, ai
ale nenorociril din 1476, cind el fu invIns la Rfizboteni at citiva vreme
nu atlu Die' Baca el mat traeate. Cu citeva zile innaintea Criclunulul din
1477, ea muria, ai trupul, acoperit cu un giulgiu impfirfitesc, fu coborit
in gropnlia Putnel. Plaira ei de rnormint poartfi aceasta Inscriplie:
anal 6985 (1477), tuna Jul Dechemvrie 19, a niposat blagocesliva roaba
lul Dumnezeu Maria, Doamna blagocestivului lo Stefan Voevod, Doma
al Twit Moldovel,.flul lul Bogdan Voevod`.
Pe atuncl createau la Curtea Jul Stefan -cel -Mare, ling6 mama lor,
dont' roabe domneati, fetele. lul Radu-cel-Frumos, cart It lases ca zestre
mares Jul frumuseig. Stefan nu fu cel din urmfi care sa vada aceasta, at
inch din 1480 el lua pe Maria, ca a !relit sofie a Jul. Ea -i dfidu un flu,
Bogdan, care rfimase singurul in viaffi al moatent Domnia, precum al o

fatfi Maria, care se slime, nemaritatfi, ca ai Cneajna, in 1518. Mari&


Doamna insfial, care traise dougzecl aI patru de ant cu gloriosul ei sof,
se mai invrednicl de aepte ant de viaffi, murind abia in Fevruar 1511.
Mormintul el se vede Oda astfizi in necropola domneascii a Putnet.

Neagoe Basarab, Domnut Terii-Romfineati, lufi, de sigur duph sul-

rea sa pe Iron, pe aces Despina sau Millie', care e unul din cele mai
curate chipuri de Doamne romine. Foarte evlavioasfi, lubind ca ai Neagoe clfidirile, juvaierele, carfile preiloase aceste doufi insuairl sint intrunite de inchipuirea poporului in legends care o face sfi-al vindh podoabele ca sa se pouts mintut clidirea mfinfistirii de la Argea, buaii
solie al duioasfi mamfi, ea nu -ai dezminfia neamul innalt din care se soboria natal Ohl era numit de Sirbi Tarul Lazfir Despot ai era anal dintre

cei din urma representanji al neamulul ce stfipinise dour' sute de an

Doamnele Romtne

39

asupra Serb lei. Un var at et, Maxim, adApostit in Tara-Romaneasca, at


caret Mitropolit ajunse, ficu tut Neagoe scumpul dar at acestei femei siege.
Niel Despina Inset n'avu zile fericite. FIll et loan sI Petru, Mee
Anghellna, murtrii in vristii fragedii. Dupe 'mug ani de cAsAtorie, se Mingee si soful ei, Inca (Mr. Flu! Teodosie, dezbracal de mosfenirea lui,
muria la Constantinopol, filra sa ft putut avea macar mingtierea CA Pa
adormit pe brafe, Apoi, ea fugi in lume, faticind multi vreme prin Ardeal, dezblitindu-se cu datornicil unut sot risipltor pentru lucrurile frumoase. Doug fete ale el se aflau ling5 dinsa, Stana si Ruxanda : sl cea
mai mica era asa de frumoasfi $i, infeleapta, inch amindoi Domnli romini de atunci incepurit
ca in povesille cu fate rte impArat rAzbolu
pentru dinsa la 1525.
Fu invins Moldoveanul, Stefan cel TinAr, flu al Jul Bogdan Orbul
si nepot de flu at Jul Stefan -cel -Mare (mama -se inert nu era Doamna lui
Bogdan, Ruxanda, el numai iubita Jul. Stana, pe care o ingropi totusi
in Putna). Soli munteni venisera In Sibitu Inca de la 17 lanuar 1526 pentru a lua pe frumoasa DomnIlli Ruxanda. Nunta el cu birultorul, Radu de
in Afumati, fu zabovita pufin de rAzboi, si ea nu se fact' decit in Mailunie urmator.
Doamna Despina nu trecu inset in fare, cu toate ca* ginerele ei ceruse pentru aceasta si invoirea regelui unguresc. Inch* in 1528, ea statea
tot in Sibilu, irimifind numai din cind in cind stafete, in fare unde domnise. Flies ei cea mai mare fusese mArital'a cu Steflinira, care nu urmase
exemplul tatalut sAu, ce ruinase fara petind mai multi vreme fare fob*
pe Elisabeta, sora regelui Poloniei. Ina din 1527 inset acest ginere era
ucis si se banuia ca Doamna, infeleasii au boierli, i -ar fi pregAtit sfirsitul. $1 ea displirea insa peste pufin, la 1531. Cu dot ant innaInte, ginerele
muntean era ucis si el de uclgasi, de neam mare, impreunA cu un flu al
sau din inlgia caslitorle.
Basaraleasa rabid deci si mai departe intre stralni. Abia in 1535
tronul muntean era capfitat de Radu Palate, care lug de sofle pe Ruxanda,
cred. Radu facu nunia la 1541; copllul Jul cu fats tut Neagoe prim! numete de Marco, asa de obisnult in baladele sirbest1. Batrina Doamni
vent si ea in lark unde o gAsim, stind in Bucurestl, la 17 Novembre din
acest an chiar. Dar caderea, in 1545, a Jul Radu o arena larasi in pribegle. Acolo murt ea peste vre-o zece ani, la Sibliu, unde-I placuse totdeauna sa petreacA. Numele el din urma fu acela, calugAresc, de Platonide. Mitropolitul ferii Ananla merse de-I aduse oasele la 1554, punindu-le in gropnifa Argesului, de unde de curind le-a dat slam restauratorul cladiril, d. Lecomte de Noiiy.
0 nepoat5 a Despinei, Elena, fate Tarului loan Despot", fu maritata pri 1530 cu Domnul moldovenesc Petru Rares, a earui sofie Tint/31u, fate vre-unui boier, Maria, murise in 1529, fiind ingropa A la Putna
fu o Doamna
Elena, direla I se mai zicea si. Ecalerina au CAtAlina
dupii chipul Despinei Ea a ridicat bisericile Sf. Oheorghe si 0 penia

Istoria Romfnilor in Chipuri gi Icoane

40

din Botosani al a daruit Warw. celorlalte odajdit lucrate cu mina el,


dintre care una, un 'ter, se pastreaza Inca la Patna. $1 el il era 'Astral&
o vtafa bogata de multe primejdit si nenoroclri. Navalirea, in 1538, a Sultanului Sollman o sill :A fuel cu billefaall Ille al Stefan at fetele Chlajna

aLRuxanda, in celatea ardeleana a Bislrifel, unde mita vreme ea nu


stiu ilea sofal el mai traleate. Cind Petra se duse la Constantinopol sa
ceara lertarea Sultanului al Domnia, ea avu larfial fungi zile de straanica
nesiguranfa, al la inceputul anului 1541 cineva cerea atirl despre Marla
Sa Petru-Voda, pentru ca. Marla-Sa Donmna Martel-Sale ma maga al
intreb de dinsul, cad mull se intristeazaa.
In Domnia sa cea de-a doua, Petra mai Iraf cinci ani. Doamna
ramasa singura in 1546, avu durerea sa vada ca flul ei cel mare, Ille, se

facea Turc. Peste doi ani, cel mic, Stefan, era ucis de bola'', in 1 -lu
Septembre 1552. Doamna avusese doua fete. 0 alts Domniffi, din fatale
casatorie a lui Petru-Voda, fusese softy Domnului muntean Vlad, un befly, care se inneca in Dimbovifa. Cea mai mare din Domnifele Elenei,
Chiajna, lua cu pufin limp innaintea morflt tatalui ei pe noul Domn manlean, urmoul lui Rada Paisle: Mircea Ciobanul. Cu dinsul avu ea, in
1550, un flu, pe care-I numi Petra, dupe Petru-Voda Rares, apol alit doi
cart primira numele muntene de Radu (Mircea se zicea Hal lui Radu -cet

Marc) ei de Mircea, dupe tali. Ea avu si mai matte fete: una din ele,
Maria, fu casatorlta, in 1566, cu strabunul Cantacuzinflor, Mihail, xis
$attanOglu sau Aul draculul ", dar, mirele Hind batrin al urit, ea fag'

de IM' dinsul in calea spre Constantinopol. 0 alts, Alexandra, o a


trela furs marltate dupe bolerl, lar o a palm cazu prada ambifiei mamel
sate al irecu in haremul Sultanului Murad. Pe una din ele Chiajna volse
s'o marite cu cludalul Or6c Iacob Heraclidul Despotul, care luase Domnla Moldovei ai
ea trimese acestuia portretul
Interesant amanunt
miresel luI.

Condeiul lul Alexandra Odobescu a facut din Chiajna un tip de


rautate indrazneafii. De fapt, softa cuieplitului Mircea Clobanul va fi invalet ceva din insusirile sofului el. Dar din ceia ce saviraeste ea, intro
viafa neobosiiii, dupe moartea acestul sof, se desface numai o nestinsi
patima de a stilpini. Platind, uneltind, fagfiduind, viclenind, ea face ce
plapindul Petra $chiopul A caute mostenirea lui Mircea, apol tot ea-I
pune Domn in Moldova, ea capita o clips tronul muntean pentru un Vlad
Voevod, care luase in casatorie pe o nepoata a el. Ea se lupta in 1587

pentru ca Tura sa ajute pe un concurent la Coroana Poloniei, pe care


dinsa H crescuse Moare pe la 1588 able, dupe ce cunoscuse tonic cele
bane at rele ale vieflf, de la Donnie panti In negustoria cu marunfiauri pe

oare o Ho pentru a trill, in surgunul el de is Alep, in 1575. Ea 'Asa


Domn prin Moldova pe fiul ei Petra, care numtse Chiajna pe o copila
a lul, nascuta in 1588. Ceilalli doi fii se turcisera de mull. Local unde e
ingropat acest zbuclumat trup de femele, nu se cunoaste,

Deci in

1552

ling' Doamna Elena se Oa numat fate cea mica

Doamnele Routine

41

Rtucanda. Match -sa o mfirita repede ea un anume Joldea, care lufi:Domnia ca loan-Von. Dar pribeagul Alexandra LApusneanu, fiul lul Bogdan
Orbul ol at frumoaset Anastasia din Lfipusna, lubita lul, naval' in Cara si
caceri vi seminal si mireasa. Elena fu zugrumatfi din porunca lul, si rimfivitele ei incApurfi supt piatra ceoI sfipase de mita vreme lingfi sofa!

el lubit. Ruxanda, o femele evlavioasa ca si mamasa, fficu loc in mielistirea Pobrata vi fratelul el acts.
Si ea putea sfi deprindfi de la bArbatca vi sora din Tara-Rom&neascA
toate tainele rfintlifil. Legenda o invinuieste ca s'ar fl involt la
moartea prin otravi, in 1568, a bfirbatului el. Cind acesta marl, Hind
acum, de idea Satanef, calugfirul Pahomle, ea ingriji de trebile Domniei
supt fiat el, Bogdan. El era singurul care-I rfimisese, cfici urma altula,
Petra, se pierduse, ler fetele el se mfiritaserfi cu boleti romini st greet
sau, ca Teofana vi Teodora, frecuserfi supt lespezile de mormint ale
Slatinei, ori, ca Sultana, se calugfiriserfi. Bogdan mai mfiritfi si el doui
dinire dinsele cu Poloni, carli pliceau mat mutt decit orice neam pe
lame sl intre cart ca sl Despot Psi pelf Doamna. Pin& sa se insoare,
el fn atacat ins& paste Nistru de un nobfl polon cfirula-i ffigfiduise pe o

sera a sa fare sfi se fie de cuvint. Ruxanda nu trill ins& sfi van !spavile nebune ale &mini cocon rAu crescut din prey multi iublre: ea murise la 12 Novembre 1569, si in astfel de imprejurart nu se gist cane sa -1
sale citeva rinduri de pomenire pe mormint.
PetraocucelBun, tatfil lei Mihal VIleazul 1), dupfi moartea Doam
net sale Voice, cu care avea o fatfi Maria, ce se marit& in jara, lea, ca
Domn, pe o fati de Logoffil, Slane, care pribegi multi vreme prin lame,
laps moartea 8c:quint el.
Doamna lui Mihal Viteazul, fiul lul Petrascu, Stance, fusese Waist

nevasta anal boier, anume DumItru. $1 ea era Olteanca, st blirbalul el


acesta d'intfilu: mama StanceI se chema Maria si ea avea oi un flu,
Dragomir. Cfisfitorla era Vacua acum la 1588, si juplineasa lui Mihai ca
boier it vfizu in 1593 ajungind Domn. Ea fugi in 1595, cind cu 'area cea
mare a lul Sinan-Pala, in Ardeal, dar nu intovfirfist po solul el cind el
nava, in 1599, in aceastA fari, el ramose la Bucurevti s1 Tirgovivle, ling&
fiul et Nicolae Pfitrascu. pe care Mihai it Ifisase aici ca Domn. Stance
vent dincolo de muntl numai in 1600, cind, dupit infringerea sa de clitre
Nemti vi Unguri, nenorocitul erou avea nevole s& dea zfiloage ca sfi fie
Ifisat sA-s1 apere tronul munlean. De atunci ea n'a mat vfizut pe Mihai,
care pert acts in anal urmfitor. Intoarsii in fare la 1603, ea marl de ciurnfi, si numai elfii puturii sa se ingrijeascii de ramfivilele Domnului ei pe
care be asezarrt la Deaiu Radu Buzescul st so pa luiPreda.Fata lul Mihai,
Florica sl fratele ei Nicolae inmormintau la 1605-6 pe bunica for dupfi
1) N scut acesta cu o Teodora (cilu Arita: Teofana). Daci ar fl font fiu le wit, nu
putea ocupa boierli la dusrnanli nearaultd sau, (lid nu putea si jure cu marturi, ca Petrafeu

nu e tats qi el a ficut ci una 1 alta.

Istoria Rominilor in Chipuri

42

gi

Icoane

lets, calugarita Teofana. Peste putln, Domnija lua pe Preda din Creel..
st o vedem ceva mat tirrzia purtind judecall cu Marula, fata din nor! a
tut Mihai.

Urmasul lui Mihai, Radu-Voda 5erban, igl tragea drepturile de Dom-

nie de in bunica-sa, Anca, probabil o fats din Hort a lui Neagoe Basarab sl vaduva Banului Barbu, cel din urma dinire Cralove0i. Ea states
in Ilfov, unde sl astazi se vad deasupra Argesului, In Coen!, ramasitele
stralucitulul el castel. Files Ancal $i mama lui Radu fa Maria, mootenitoare a matte moan. $erban, fund Inca boler, luase pe Elena, care din
partea ei, foarte bogata, iol tragea neamul din vechil boleti de la Margineni, la capfitul carora se pomenia Udriste Warm!. Cind RaduVoda
muri, pribeag $i lips!!, In Viena, in 1620, Doamna-sa era Inca in viata.
Fain el mai mare, numita Anca dupa bunica-sa, fu maritata apoi cu um
tovaraa de pribegie, fiat lui Mihai Viteazul, si copilul tor, care muri ea
liner viteaz sl vest!!, primi gloriosul nume al acestui bunic. Pela 1640
numai, fain cea mica, Elena, care purta numele Doamnei, ajunse soil.
lui Constantin Postelnicul Cantacuzino.
Viola acestel Domnite e un carat tablou de patriarcala bunatate.
Buns gospodina, mama a multi copil, fit si fete, can toil, afara de pallmasul $erban, cel Mal mare, care ajunse Domn la 1678, se indreptau
daps sfaturile el cuminti, cind moartea solului zugrumat o rasa official
a easel
miloasa cu casnicli sl leranii el, ea se desface ca un chip
blind din Scripturi in mijlocul unor aspre vremi viclene sirazbunatoare.
in Domnia lui $erban, ea facu drumul be lerusalim si la Muntele Sinai,
intovarasita de fiat ei Mihai, ctitorul manasliril Sinaia. Moartea o prime
la o vristil foarte innaIntata, in ziva de 2 Mart 1687, sl ingroparea ei lingii
sotul raposat de mulls vreme, in Hilda bisericel den a dreapta", In Margineni, se facu cu o cinste si o durere adevarata, care nu se vedeau
adesea.

Doemne romince sint &este $i be Movilestilor. Elisavela, solla hi

leremia, pare sa fi fost fata unul bolerinas cu numele de Ciomirtai..


Fetele ei se marltara Coate in Polonla. Regina lua pe Mlhal Wisznowlecki,
inrudit cu vechea dinastie moldoveneasca sl fu bunica unul al doilea cu
acest name, care ajunse rege al Poloniel. Maria fu soli& Jul Stefan Potocki, Caterina a lui Samuil Korecki, lar Ana, o femele care se amestecii
in mulle, stapini pe rind, cu desavirsire, patru barbell. 0 atilt fata, Zamfire, =rise Inca din 1596: mormintul ei se vede la Sucevija.
Ana samana bine cu mums -sa, care nu era o femele obisnuita, ci
se poste alatura cu Chiajna in ceia ce priveste energia salbateca. Murind
leremia, fratele acestuia lug puierea, pe cind Doamna gatice mostenlrea

finial ei Constantin. Pentru a face Domn pe acest copil, ea otravi pe


Simion si incepu o lupta inversunata cu cumnatasa, Marghita, care InItalicise a urn pe flu! el, Mihallas. Acesta fu gonit si muri in Tara-Roma-

Doamnele Romine

43

masa, unde Rada $erban, care voia

sa1 dea pe flicit-se Anca, II fficu


loc la 1600 in necropola de In Dea lu. Cind Tura scoasera peste fret ant
pe Constantin, ea n5v511 cu acesta, care muri innecat, apoi cu flub lei
cel de at donee, Alexandru, sl cu cel mai mic, Bogdan, cari furs prinal
in 1615 de Schender-Pass ei turcHi. Doamna suferi atunci cea mat mare
ruelne din partea paginllor, sis1 desficu de jale el pfirul, Inchinindu-I
minastirli Sucevita, uncle se vede ei astazi, spune cineva care a lost
acolo, dou5 codlie castanii deschfs, fungi de o palms si jumalate, Impletite la partea de sus, fiecare in deosebi, el legate la un loc cu un fir
de sirm5 de argint",
Elisaveta muri In Turd: au aunt-, aerie Miron Cost In, ,,dup5 un
Aga lure, pia, la moartea elm. Cumnata viiduv5 se invrednici de mat
mult5 el mai lunge fericire. Ea !stoutf sa face pe fiul el Gavrilae, Donut
al Terll-Romiineeti, unde domnise o clip5 4f solid el mort, Simion-Voda,
si, adunind ling5 dinsa pe copiii ceilalit, sliipini din mijlocul for. Dar
Cavil las fug' la 1620 in Ardeal, cu fratele eau loan, el pterdu pentru tot-.
&alma nadejdea Domniel. Marghlta, care &idea porunci in numele ei,
intitulindu-se Io Doamna Marghita, sotta raposatului lo Simion Voevod`,
trecu eland in Polonia, In Lemberg, cu cei dot coconi ce-i mai r5m5sese supt ingrijire. Moise Movila ajunse mai t5rztu, de douli ori, Domn in
Moldova, far Plitraecu se calugari 51 innaintri pane In innalta treapte archiereasc5 de Mitropolit al Chievului, unde dadu o indreptare float Bisericil r5s5ritene. $1 ea petrecu in veemint c515g5resc cel din urm5 ant

at viefil, numindu-se astfel Melanin.


Marghita avusese o singur5 feta, Teodosia, care se stinse in copilarie :
piatra el de mormint la Sucevila a 'Astral data moriii: 1596.Deci Slmion

el Ieremia plerdurii in acelaei an douS felije c5rora singure H era 15sat


sa se odihneascii in p5mintul strilmoellor for.
Alte femel din neamul Movilestilor se intimping ins, pe !Ina Elisaveta, in xilele el de pribegie la Poloni, cind tines curie aproape dontneasca In moeta el, Uscie. Astfel, Marla Postelniceasa, vacluva lul Chirlla Paleologul
care murise luplind pentru Movileell ; aceasta Marie
sau M5ricut5, care se numeete in 1614 Maria de Lojna, din neamul Cu1101', era insael sora Doamnei, pe care o intoviir5eise in nenorocirea
alt, sorb' luase pe Hael. Apoi Logofeteasa Ileana, sora lul Ieremia
nce cel batrin , care Ileana pare sii fl fost vacluva dupe alt sprijinitor
al Movilestilor, mort pe cimpul de lupta Vasile, fiul lul Leon Stroici.
Alta tovarAe5 de pribegie, alt5 v5duvii era Elena Barnovscht, care
mosteni mai tarziu acest bogat ad5post din Uscie. Ea pare s5 ft foal o
rare a but leremia. Ftul ei, Miron, insurat cu o fare a Int Radu Mihnea,
ajunse Domn in Moldova, fugi la Hotin, fu chemat din nou sI merse pentru intarlre la Constantfnopol, unde lurch it !Star& in 1633, ca sa invete
boleril Moldovel a nu mai face Domni. Durerea 'Lieu din Elena o cafeg5r1f5, monahia Ellsaveta, si casele din Uscie se umplurii target de Jake
unei mame nenorocite. Dar sore lui Miron, Scripca, rA ase poate in Mot

44

Istoria Rominilor in ChIpuri $i Icoane

dove, unde fitca altei surori (Marica), Salta, lui pe Costin, fatal lul Miron Costin, pe cind o a doua fita, Eflimia, se cAsAtort cu unul din
Isogaftl 01 puternicil Cantacuzlnesti, Tom a.

Cu dinsa se mintula 'Inca an neam de Doamne cArora soarta na


lia crufat durerile cele mat marl ale viefii.
IV.

De-acuma, limp de 250 de ani, incep Domnil de strains sau de Ro-

mini instralnafi. Cind nu au el tronul, el se gAseste in stipintrea vre


anal boler de fare, innfilfat in elude Turcilor, cu sprIjin nemtesc sau unguresc la Munteni, cu ajufor polon in Moldova.
Singur Mihnea-Vocla, fiul lui Alexandra sl nepotul de flu al tut
Mircea Ciobanul, lea pe o RomincA, Neaga, that unul Logofit din par111e Buz Sulu!, $i mama Domnului scrle unei surort ca o asemenea legit-

WA nu scade pe flat et, cad bArbatul di pref femeir, vi, orice ar

fi

fost innainte, Neaga va fl de-acum Doamna feril.


Name le Doamnelor strAine sint cunoscute, dar nu $i faptele lor,
care nu exists. Cele mat multe din ele sint Orecoalce, din Constantinopol sau din Inside. dar intilnim sl cite o Bulgarcii sau Po lona, ba
chlar cite o RusoalcA, din. Moscova.
Astfel Alexandra fiat lui Mihnea, clitoral d'intalu tall meinAstil
Radu-Vodii, vine cu o DoamnA Ecaterina, care avea rude in Pere, In
Venetia si Genova, care avea slmpatil catolice, de vi rAmAsese ortodox& ;

mama el trebule sa fi avut un rost prin 'erne noastre, act sora Ecaterinei, meritati cu un Val large, poartA numele romfinesc de Mfirloara.
loan-Vodli cel Cumpllt (.I. 1574) fusese casatorit in timpurtle sale de eventurf prin Moscova, cu fain cneazului Rostovului, Marta, care-1 dfidu un

flu, Petra. loan Groznicul Ii propunea in 1574 sA la altA fatA de cneaz,


dar el se insure cu fats pircAlabulut Lupea Huru; aceasta tilt ilia multi
vreme dupii moartea sofului el, rupt de camlle, si avem de la dinsa o
scrisoare romineascA. lancu Sasu e soful Marie! Paleologa : ea trAleste
si vadfi pe Iancu filial in plata din Lemberg $t -$i duce apoi viafa in intu'wee tot in acest ores, incunjurata de prietenl,`cunoscuft si ruse de-ale el,
cu tofu! Creel din deosebile Orli; Maria fusese mAritatA innainte cu un
Grec sl even cu el un flu, Fi lip, st o fatA, Chrysaphina. Petra Schiopul,

a cirui falai softe fusese feta de nobil ardelean Elena Cherepovici


Rica for se chiamA Tudorifa, WA apoi pe Maria Amirali, din Rodos, qt
in sfirslt, in pribegie, pe linAra roabg rAscumparath, Irina Dolce, din
care I se nAscuse fiul st mostenitorul, Stefan.
Stefan Surdul $i Aron-Vodil fin pe clout, fete ale lui Andronic Canlacuzlno, cAsatorinduse cu ele la cApatarea Domniel sau in cursul acestele Doamna lui Radu Mihnea se chiarni Arghira; Radu insoara pe flu!
sau Alexandra cu Ruxanda fala lui Scar lat Saegiul sau furnisorul de
vile pentru macelarla imparAteascA din Constantinopol. De si fiat lui
Alexandra Illas se numeste Radu, mama -sa Elena trebuia sfi ft fost tot

Doamnele Romine

415

Oreaci. Moise Movi li tlne pe Ecaterina, feta grecisati a lui Rada Mihnea, yi aceasta di all& feta' tut Miron Barnovscht, ce ajunse apol si al
Domn al Moldova Leon-Vothi, flu! lui Stefan Tomsase zice , e soful
unei Victoria, si tatil sAu adusese cu dinsul in Moldova pe o Oinevri.
Maid Basarab din Brincoveni asezi pe tron Raga dinsul pe Elina,
feta lul Radu Nisturel Poste Ideal din Fleristii Ilfovului. Mama Elinei
era Ca lea Calomflrescu, si tatAl acestei Ca lea a Post poate unul dintre
cel mai strAlucill ostasi al Id Mihal Viteazul, pentru care lupti impotriva
Tatar nor si indeplini o solie la nunta lul Sigismund Bitory. El cazu insi
supt grele binuieli yi trebui si NO in Ardeal. Chemal innapol de Domn,
Radu se invoi numai cu greutate $l, dupi citva limp. puts sit vadi ca
se temuse pe dreptate, caci Domnul trimise, in urma unul spat, patru
slujitorl ca s6-1 omoare. El pert, dar luptindu-se, caci, spune cel ce a
pistrat aminlirea acestor lucruri, era om foarte vileaz st in 'oat& TaraRomaneasci nu mai era allul ca dinsula. Poporul n'a uital aceasta, 51
pina mai tiirziu a cintat tristul stirs!' al viteazulai WA de noroc.
Foarte evlavioasi, Enna a ridicat doui biserlci, la Negolesti si la
Fierastf. Iubiloare de inviiitura, ca $1 fratele ei Udriste, care a Post cel
d'intalu cArturar de slavoneste al timpului siu, ea a cheltuit pentru liphrirea unel carfl de cintiri, until Triod slavon. Oospodina harnici, o vedem cerind data de la Catrina judeceasa", soli& magistratului sisese
din Brasovul vecin, izvoade de peteare, vi mat marl, si mai mid, si de
cilti sl de lot feallul si nu mai pulin, simenii de flori de tot WW1'.
Femeie indrizneaji, ea purls de grija tern, in 1633, cind sotul el, care-si
luase Scaunul ea armele, merse la Constantinopol salt capete intirirea
$1 avem rnca o foarte cuminte scrisoare romineasca pe ca e o indrepta,
ea atunci citre prietenul din Ardeal al lui Mate!, Oheorghe Rac6czy I-tu.
Elina n'avu noroc si -1 trilasci flu!, care fa numit si el Hefei, dor
bat ina stAtu, aproape pin& la sfirsit, pAni in 1653, lingi batrinul el. Mor-

mintul ei se vede la mina dreaptii, cum Wirt in biserica domneasci de la


Tirgoviste, si in inscrIptia Biped pe marmuri se pomenesc prin frumoase
cavinte slavanesti to ate insusirile yl faptele ei bane.
Frumosul si impunitorul Vasile Lupu, dusmanul lui Matei-Vodi,
luase in boierie pe Tudosca fate lui Bucioc, un socru de vlitor Domn
care a murit tras in tap& de Turd. Ea trece aproape nevizuti innaintea
noastrA, rispindind milostenit la biserici. Fiul ei loan nu aril multi vreme
flind de la inceput de o fire bolnivIcloasi; dar ea nu ajunse si s1-1 vadi
mort. Dar tot asa n'apucti nici bucuria nuntil celor doui fete ale el, vestit de frumoase : Maria si Ruxanda. Cea d'intaia se miriti cu !anus Radziwill, unul din cei mai mart magnall al Poloniel, si taco dupi cisitorie,
o callitorie in Apr's. intr'un portret la
cea d'intAlu dintre Romince

Academie ea apare intr'un bogat costum polon : o feta lungireati,


obrajli rumen!, ochil marl negri al Oral bogat. S'a suns intre strilni,,
dupi ce tot neamul ei se mintuise Mara de sore Ruxanda Aceasta n'avu.

Istoria RomInilor In Chipuri pi Icoane

46

noroc in told& viola ei, #1 a lost totdeauna jertfa celei mai brutale salWilla. Ea trebui sa primeascil de sof pe flul de Heiman clizAcesc Timu#.
care o pelt arzind salele Moldovel #1 gonindu-1 fatal in codrl. #1 care
vent la nuntii, stingaclu in hainele ce nu -1 prindeau, mic, cu fate de Tatar stricati de varsat, #1 prinse a #i tale unghtile la fereastrA pe cind
sunau musicale #1 se intindeau danfurile pentru bucuria de nunta a Dommita Se duse departe, ea luxoasa st invdfata fali a lui Vasile-Vodi, #i
trii1 intre Ceuta belly!, zgomotosi #i lacomi de singe, intre femelle for
Haute ca stage.
Apol 1.1 aduserA mort de supt zidurile cetlifei Sucevei, unde o ghlulea-i sfilrimase genunchiul, si adlipostul ei de vaduvie fu la Ra#cov, chiar
pe main! Nistrului, a#a incit privel4tea feril 1I Erea totdeauna supt ochl
la eider o theme de acolo fratele el viireg, Stefilnifil, in scurla lui Domale. Dar cind dezbinarile Intraril in Caziicime si cind cumnatui el lurk,
pert si el, Ruxanda se Intoarse in Moldova, unde avea mo#ie la Defiant!
Botosanilor. Acolo imbittrini ea in apucliturl de stapinA. 0 moarte grazavfi o a#1epta Fug! innairdea Polonflor ce nAvalisera la 1687 in lard ;I

se adliposti la Neamf, dar si aid razbatu o ceata de Cazaci cart iifare' pe prag capul stApinei for din vremea lui Timus.
A doua sojie a lui Vasile a fost o rude a Hanului talfiresc, o mare
frumusera circasiana, care botezindu-se, lua numele cre,tinesc de Ecaterina Cu dinsa avu Domnul singurul flu care-1 riimase pe urma, ace!
$1eflinIfli. La ciiderea lui, ea fu incunjurata in Suceava, prinse dupe uciderea lui Timu# inchisfi cu mita batjocura la Buclule0 st epol lAsata
in slirsit, sa piece Raga sotul ei la Constantinopol in -arum carula mai
icaI o bucatA de vreme,#i dupe ce-i murise flu!.
Sofia lui Consfanlin Basarab, flu! lui Radu*erban sl a Elenei, filca
maul preot din Bucure#ti, no era din mare neam boieresc, ci a Stolniculet NIcolachi. Numele e grecesc, dar acest boierinas eralde sigur Ronan,

act alifel n'ar

ft

dat filcei sale un name drept ronanesc ca aces ta de

BAla#a, Dupti ce fusese jupfineasit de boler mull! ant de zile, Bala#a avn
perle sA fie qi Doamnri. Mulfarni lui Dumnezeu pentru aceasta ridicind
eladIri sfinte, Sf. Vinerl din Tirgovi#1e si manfistirea Jitianul. In cea
latu fu ingropalfi, cu pomp deosebitilpatriarchul de Antiochia nand

slujba, In 1654, qi, peste citeva lunt nurnal, solul el plerdea Domain fi
apace un lung drum de nenoroclre.
data cu dinsul cadea si vecinul sau moldovean, Oheorghe .$1efan, om roscovan, grAsullu, plin de bunii vole si gala de chefuri cu yin
#1 de curte pe ling*/ femei. IncA djn bolerle, Oheorghe-Vodii finea pe
o jupAneasli din neamul Boe#tilor, Salta 0 furase in mijiocu! drumulul
flindcai Rilicuse Biltrinul cronlcar Neculce zice a#a : Oheorghle StefanVodii cind era boler, murindu-1 gluprmeasa, an rams vaduvoiu, #1, tilnind

a giupineasa area, frumoasa tiara, aflame Salta, au timpinat-o pe


drum mergind cu ridvanul la Iasi, #1 an poprit rAdvanuf cu site, #1 eau

Doamnele Romine

47

suit Mra de vole in radvan, si an intors radvanul innapoi la case lul $1 pre
'Irma au prima sl en, si eau cununal cu dinsul. Ea n'avu norocul &kiwi
de a marl in fericire.
Cu 8(41,1 ei gonit ea trecu in Ardeal, unde nlid5jdui o clips ea
vada iar5s1 stralucirea Domntel Apol Gheorghe $tefan porn! tot mal

departe in tell straine, Ora in Moscova, 'Anil la Marea BalticA. Dar


pe dinsa n'o tlnu mull limp cu el, cfici o feta din case, Rusoalca de
!team, Stefano. Mihallova, cistigii prin tinerefea el Inima biStrinului Donut
izgonit. Cu Stefana, care se &idea drept Doamni, trill si marl pribeagul,

pe cind Safta statea linistita in Moldova, infra credinciosil ce-I amazesera din timpurile bane. $1 cronlcarul Neculce pe care -1 auziram mai
sas, a vazut pe Meta biitrinii, care pecetluia inca scrisorile el cu bound
Moldova' si isi zicea Doamna a acestel tart.
Ghlca bitrinul, urmasul lul Gheorghe $lefan, nu avea Doamni.
Fad tau Grigore lama pe o Moldoveanc5, Maria, fiica lul Matias Sturdza,
vl aceasta avu larilsi zbucium si durere destula cu bilrbatul el. Trecu din
Moldova la Munteni, de pe tron in Coate pribegiile si primejdiile. Masca
an copil in Ardeal, unde numal mila lui Mihail Apaffy, principele ter% o
sc5p5 de a fl data in mina Turcilor, pe care Grigore-i tradase.Ratficirile
el au dus-o si pin Venetia, de unde veni in Tara-Romfineascil purlind
scampe haine de mode strains, pe care datina feril nu o Ingadui sii le
pAstreze. Avu un singur flu, Matei, care nu domni, si dou5 fete, dintre
care una lug un boier moldovean, pe Antohie, fora poate, iar cealalti
pe flul Jul Antonie-Vocla Roset, lordachi. Ele tralra tot prin tarn, piinli
la moarte, sI poate si ea pe ling& ete, dupli ce ajunse in viduvie.
Istratie-Voda Dabija, blitrinul care ajunse Domn at Moldovel In
1661, avea linga dinsul pe batrina lui, Catrina san Minna. Ea fusese
rafiritati si cu an Buhus, sl avea din aceasta casalorie d'Intaiu o falli,
Anastasia. Anastasia Buhus, flaslra Jul Dabija, luA pe recut rumeliot
Duca, sl la m-oartea Jul Istratie-Vodli, Moldovenii avail pe Voda Duca.
Anastasia-1 dada mat multi urmasl, dar n'avu de loc grija numelui el
ban, nicl fag de sot in tineret5, lad la botrinelii fate de copil. La Bacarestl, cind Duca se Well a domni acolo, se zicea ca Doamna lubeste
pe frumosul Logofilt $erban Cantacuzino cu lunge barbfi neagrii sl frumosli ochi marl. tar, dupe ce se duse la Constantinopol cu copili,

foarte putin scirblia ca e vaduva, ea prince dragoste pentru un beta


de Maina.

$erban Cantacuzino firma ca Domn pe o Maria filen unul boier


hetes, de loc din Bulgaria, din Nicopol. Se stie elite ca Doamna Matte a fost foarte evlavioasfi sl ca a stiut s5-41 creascli foarte bine, dac5
an bfitatul, cal putin cele patru fete. Trial dintre ele se mArtlara cu bolerl
lannteni, dar Casandra fu Doamna lul Dimitrie Cantemir cel invatat.
Domnita Maria impart5s1 soarta foarte schimbittoare a sotulul el, neas-

timparatul vi nenorocital boier Constantin Bilaceanu, ucls intro lupti


cat Tara.

48

Istorla Rominilor in Chipuri si Icoane

Marica lui Constantin Brincoveanu 51 Patina LA Stefan Cantaeuzino incheie rindul Doamnelor de Ora la Munteni, precum la Mo !doyeni
se intilneste la urmi Ana, a done solie a lui Mihai Racoviiii. Maraca se
vede a II lost o buns gospoding patriarchalii, darnic5 si harnic5, bucuroas'5 de multi copiipatru befell si septe fetepe care 1-1 d5duse Duninezeu. B5trinela-i pregiites grozava veste a uciderii intregului ei neam is
Constant'nopol, in 1711, de securea calaului, intro zi de bucurie, care
era tocmal ziva ei, Sinla Maria din August. Stahl un limp surgunit5 de

Turci la Chlutaie, apol ea se intoarse cu fratele ei Pena in fare, unde


fusesera Dorani si bunicul ei de pe talk Antonle-Voda din Popes% si
rfiposatul el sot. Era acum o biata vaduva sarac5 si cu multa durere ea
se roagfi de Brasoveni, in dou5 rinduri,

sA -i

pl5leascA o veche datorie,

ca sa scape $i ea de datorn'cii ei. Nici moartea, nici locul de ingropare al Doamnei cucernice, care a f5cut de platr5 la Bucuresti Biserica
dintr'o zi, nu ni sint cunoscute.
PAuna era flica unui Oreceanu. Incti innainle de c5derea sotului ei,
se zice ca ea avuse vedenii care prevestieu o nenorocire. La 1716 Ste fan -Voila era gitult, I5sind in urma o femele cu mintea slabit5 si doi
copii nevrisinici. Acestia se alesera ran. Jar mama lor, dupe ce vinturi
o bunfi parte din Europa, cersind ajutoare de drum, de la ImpiiratuL o
peusie, se aseza in Ardeal, bar unde avert mosia Recea, in Tara F5glirasulut. Acolo muri, batrina si singur5, tntr'un tfirziu.
Doamnele veacului al XVI-lea situ sa se lupte pentru Domnie, sa
porunceasc5 ostilor, sa pedepseasc5 dusmanii, sa cirmulascii jam sl sA
judece. $1 de la Do mnele din cestfilalt veac, al XVII-lea, pornesc porand sl, Intimpl5tor, hotariri de judecatfi. Cind asa-numile .era fanariot5'
incepe dup5 1700, soilile Domnilor, mai mull straine, nu mai au insit nici
en amestec in trebile tern, cl ttncezesc in gineceu, in seraiul Curtit,
ap5rind name' la hramuri 41 la cite un halain. Despre cele trel sal ale
Jul Nicolae Mavrocordat, despre cele dou5 ale flului sou Constantin,
despre sotta a doua a lui Grigore Matei Ohica, Zolia, nu se poste spune
nimic. intimplarea face s5 slim ca Ralita, Doemna celui d'Int5tu Cellimach', era o ageri stApinii de case. Niel acele Doamne pe care le
atinge cea mat mare nenorocire, sotul Ion fund Injunghial sau decapitat,
aid acelea nu fac sa se awl& p5nfi la not o plingere.
Cu loan Sturdza $i Origore OhIca, eel d'intliiu avind Inca pe b5trine Jul, Ecaterina Doemna (Roznovanu), cel de-al doilea despfirtil de
soya sa, Maria Hangerli, flica Domnului cu acest nume, ucis in Bucuestl,
Doamna Marghioala, vestit de vorbareatii, de primitoare si de neastimpiiratfi
incepe reme a cea noun, la 1822.
Doamnele acestui limp sint prey cunoscute, ca sa trebulascii a so
vorbi do dinsele. AdevAratele chipuri eroice sau duioase sint ins' ale
unor timpani acum depirtate.

Despre imbracaminte si locuinta.


I.

imbracamintea si locuinfa sint strins legate intre dinsele. Ele porese de la aceleasi foarte vechl obiceiurl si se supun, in desvoltarea timpalui, la aceleasi mode si inriuriri trninice venite din strainatate. Bo Merit
iubitori de Poloni din veacul al XVI-lea poarta vesminte ca acelea de
peste Nistru st, in acelasi limp, aduc m bilarii anumite schimbari cart o
apropie de a poporulul model. $I mai de mull cei ce cladiau cu mes-

teri sari, cum vedeau cladirile, in pribegie sau in alatoril, la Brasov,


la Sibilu, la Bisirita, aceia cautau sa-si potriveasca si vesmintul si podoabele dupe acelea, de forme apusene, care se inlilneau in Ardeal.
Turcil au impus pe urma gusturile for in vesmint si in acelasi limp in
imparfirea si impodobirea easel Cea din urma influenfi, care traeste si
pane asitizi si nu se mai poate inlatura, curentul apusean, a atins in aceIasi limp, prefacindu-le, hain a si casa, elementele si podoabele uneia si
ale celeilalte

Siudiul acesta indolt se poate face deci in acelasi cadru, $i din


aceasta tratare imbinata nu poate sa lash decit folos, o infelegere mai
deplina.

CInd se vorbeste insa de imbracaminte si locuinfa, trebue sa se


infeleaga aced imbracaminte si locuinfa care se preschimba in urma jocului inriuririlor stralne. Dec! e numai a Domnilor, boierilor, negustorilor mai bogall $l a clericilor mai innalfl. Clasa numeroasti si holaritoare in ceia ce priveste munca si pastrarea insusirilor neamului, a feranilor, aceia a ',astral in multe parfi pAnii astral vechiul sau port si
vechiul sat, mesiesug de cliidire, pe care singura si be face.- in imbraciiminte, caclula, minteanul, sumanul, zeghea, cojocul, Hari!, bernevecil leranului sint acsiasi astAzi ca pe vremea lul Basarab si lui Bogdan, intemeietorii, in al XIV-lea vest, ai principatelor. Tot a*Ei de statornic si
credincios au /Astral femeile satelor vaiurile, pieptanatura in coil $i condart, camasile inflorite cu cusaturi $t fluturi, piepfarele, cojoac le, fotele, zavelcile, opregurile celui mai vechiu trecut. Deosebirea ce se vede
astrizi intre Tinuturi $l in ceia ce priveste infalisarea pe din afara, impo-

50

Istoria Rominilor in Chipuri si Icoane

dobirea cu vapsell sau forme aplicate asupra tencuielii, imparfirea pe din


launtru, natura si croiala uneltelor oi cioveielor easel toate acestea n'au
suferit decit in timpurile din urma unele schimbari care sint imbunatafiri,
sniff! catre mai frumos si mai trainic. Yn afara de aceste vechi forme,

pe care le-au apucat in chip vadit, si care nu se poate fagadui, de la


striimosii tract, ce au I sat parfi din aceleasi obiceiuri de imbracaminte
si locuinta vecinilor nostri slay! de peste Dunare, in afara de aceasta
mostenire de dotal on milenara de la aceia cars au inceput, in Balcani
ca si Carpafi, viata de callura,poporul nostru n'a putut crea. El a pafasit pe alocurea mindrela simple si practice a trecutului pentru a lua
mai daunazi din minile negustorului, evreu mai ales, forma cea mai proasta

si mai idling a imbracaminfii, si chiar cladiril oi mobilarii apusene. Femeile imbodolite sau infasurate in barizuri, cusuie grosolan in pole*
si fuste de tirg, ba chiar in rochii' cu volane dupe jurnale de mode rasuflate, care primesc astazi in Moldova de rasarit, cu oarecare mindrie,
pe strain puindu.1 in fate paretelui caplusit eu folografil stingace sau
mesufei de mode noua, inflorita cu cutii, straluciloare de chipuri fru

moase, pentru salmi sau ciocolata si cu carts postale ilustrate,acelea


au parasit o adevarata avere, fart a da in schimb ceva de In sine.
Portul si cladirea au evoluat, ajungind din vreme in vreme la Inffifisari cu totul deosebite de acelea de la care se plecase, numal IA
acele clase superloare ca bogafie, ca neam sau ca dregatorie, de care
am vorbit.

Aceasta evolufie se poate imparfl foarte neted si sigur in citeva


perioade. $I anume:
1. !Main avem inriurirea orientala bizantina. E cea mai veche si
aceia pe care o putem cunoaste mai greu prin cercetarea de-a dreptul.
Ea a fost Nara, prin Slavi, Sirbi si Bulger', de peste Dunare, st a durst
pufin, fllndca focarele de influents s'au prapadit cu totul Inca din veacul
al XY-lea, prin cucerirea turceasca.
2. Paralel cu cea d';ntaiu, si inlocuind-o in curind cu totul, e intimenfa Apusului, care trece la not prin Sasi sI prin Polon! mai ales, intru citva

prin Italienii, mai ales Oenovesi, cart faceau negotul in parfile MaraNegre. Ea stapineste cu totul parka in a doua jumatate a veacului al
XVI-lea chiar, amestecindu-se numat de la o bucata de vreme, dupe 1500,

cu a doua influents bizantina. Moldova, care nu era de-a dreptul marginasa cu Rasaritenii, a avut-o intr'un chip mai deplin, mai desavirsit st
mai trainic de cit Tara-Romaneasca, desparfita flume! prin spa Dunarli
dd Balcani.
3. Cea de-a doua influents bizantina vine prin Orecil din ConstanIinopol si din Insule, tot mat mull amestecafi in toale ramurile viefli noes-

tre, apoi prin Rominii, vinatori de Domnie sl boieri, cart petrec o mare
parte din viafa for in locurile rasaritene. La sfirsit, aceasta Influents capats o infalisare turceasca (in fond insa, si aceasta, tot bizantina). A-

Despre imbracaminte si locuinta

51

ceasta se intimplA in veacul at XVIII-lea, cind ne dam dup6 asa numilli


Fanarioti, cart st el se dAdeau dupti slapinli lor, Turcil.
4. In sfir$il, Rusii mai ales, dar si Austriacii, cart an ocupat de
atilea on principatele in veacurile at XVIII -lea si at XIX-lea, mesterii
nemli, negustorit brasovenl si lipscani, can an palruns, de pe la 1774 mai
ales, in fora, Evreii, cart au napadit Moldova, consulii, calatorii, profesorii, actorit ambulanti, loft acestia au impus felul de viatil at Apusului,
in care tr aim as lazi in chipul cel mai complet,
cit priveste imbriicirnintea si locuinla. Negolul Europei are interesele sale ca sit adoptiim
la vreme toate rafintiritle, adesea on urite, costisitoare, netrebnice st cesiinAtoase, ale unei civillstilii pripite, zgomotoase, aspre si trufase, care
n'are prin urmare numai peril bune
H.

In veacul at XIV-lea, Bulgarce, Sirboatce, poate Bosniace, de signr si vre-o radii bizantina, fAceau parte din familia domneasca a Muntenilor. In boierimea lor se grisiau atitia cart, in multele nenorociri care

cazusera asupra peninsulei balcanice, descoperiserti ca e mat bine sa


trAiascA cineva dincoace de Duraire. Prin acesti factori an palruns obiceiurile si datinele rAsArilene. Acestea nu erau allele decit cele impriaitestl bizantine, in legiituril cu Imperial roman de odinioara. Din cause
aceslei innalle obirsii a lor, ele nu puteau fi privite de cit cu un respect,
cu o admiralie filed de margeni de o socletale care incepea able sa se
desfacri din masele poporulul.
Pe de alai parte, Tara-Romaneasca, alcAtultA mai de mull, a dat
la rindul el Moldovei ceia ce is insist primise de la vecinil de peste DanAre,caci pe atunci era Inca aces culture romano-greacti ce se intindea
in chip firesc de la miazAzi be miaza noapte.
Asifel, viata claselor noastre innalte s'a bizantinisat in parte, deed
nu in intregime.
Incepind cu locuinfa, daca manastirile ce se dureazfi in acest veac
sint Imitate dupa cele sirbestl, daca Mitropolia Argesulu1 e o umila eradire bizantina, pufinele case mai bogate, innalf ate poate chiar de acelas1
mesteri, von fi avul infalisarea exterloara obisnuita in Rasarit : cladirea
umbroasa cu feresil midi, pridvor pe stilpi sl bogata grading imprejur.
Cast in celelalte parfl rasaritene, mobilarea va fi fost de tot neindestulatoare. Divanurile, lungile paturi de odihn6 neintrerupta, care serpuiesc
in jurul parefilor esufele sapate 41 incrustate cu sidef si tildes, multele
covoare care captursc intreaga incapere nu par sa fi palruns ins6 is
mot. Caclele na fusese primite nicl de aristocratia hernia si razboinicd
a Sirbo-Bulgarilor.

In costum, mode bizantina a fost 'mita in intregime de Dome!,


earl voiau la se arate cit se poate mat asemenea ea imparafil bizantial,
model vesnlc at oricaret stapiniri in Rasarit. $1 Marl' nostrl Voevozi as
-part& de be inceput la ztlele mart cununi de aur, lungi r^^'Iii de brocard

52

Istoria Rominilor In Chipuri si Icoane

de aur, papuci de piele suptire, cu calcilul mic ai virful rotunzit; al at


Si -au lisat parul pe spate, invirtit in bucle, cum cerea eticheta imparfilease& Asa vor ft el inffitiaati de-acum innainte
cu o singura deosebire, pe care vom vedeao iodate, in chipurile amintitoare din bisericile
al manastirile cladite de dinali. E o imbracaminte care sumAna cu a sfin-

tilor imparatii bizantini at Tarn bulgari poarta chiar aureola in jurut


capululat cu a arhiereilor. Briul 1W Neagoe-Voda, acea bands de lesetura deasa al delicatfi de mafasii al aur, lucrata la Sluczk, in Polonia,
care se anti" al astazi supt acest nume in comoara de la Argea, sainana
cu patrafirul ce impodobeate pe preot in limpul slujbei, al, in jurul gitstului, Manull Paleologul, contemporanul lui Mircea cel Batrin, are intro
miniature din 14081, un omofor ca acel ce se poarta de preofi.
Un singur chip domnesc din acest limp a ajuns Ora la noi. E Mircea cel Bfitrin, avind linga dinsul al pe flu' sfiu, insti nevristnic, Mihail,
chip zugravit in biseries.de la Cozia al in paraclisul de ingropare at
aceleiaai manastiri. Zugraveala nu e cea de la inceput Wei inir'un loc
Wei in cellalt: in paraclis ea e facuta in veacul al XVIlea, cind s'a inWilted aceasta bisericuta, luindu-se chipul dap& acela din bisericii, tar
acesta insual a cazut la reparatia din vremea lei Brincoveanu aI a fost
f & cut din nou atuncea. 0 reproducere bowie necredincioask prin prey
multa impodobire, se da la inceputul volumului I, partea IIa, din culegerea de documente externe, zisa Hurmuzaki, a Academiel.
Multi ar fi aplecati sa vada in imbrficamintea lui Mircea numal o
inriurire apuseana, deci ungureasca. Pare, mat ales aaa cum e reprodus,
un cavaler in zale, cu manila pe umeri si sable la coapsa. Cind it cornpart knit cu vre-un chip balcanic din acelaai chip, precum e al Despotaint Constantin, in miniature reprodusa exact la sfiraitul volumului VII
din coleclia Sbornic, a Minis eruluI de Instructle bulgaresc, vezi lesne
c& cele mal multe elemente sint totual bizantine, Mircea are ca si Constantin cununita neinchisa, cu fret ramuri ascutle, care era pasiratfi penfru stapinitoril neatirnati ce n'aveau totuat demnitatea de impfirati.
Acelaal e felul de a se lase pfirul, Inca neimpletit, dar umflat
cum it poarta astazi unit cleric' tineri, aceleaal mustati plecate in jos.
acelaal, Bale fine a unel bfirbi ce cautfi sa se asemene cu a Mintultorulul.
Aureola trebuie sa ft fost Wail" lui Mircea de calre imitator'. 0 haina
strinsa, roaie la Constantin, male cu cereurele negre implestrite cu albastru la Mircea, infaaura trupul. Benzi de fir cuprind bratul in mijloc
'rare umar al col, Iar allele cercuiesc de mai multe on incheietura mine'.
Pannell, ascutiti in acest limp, se dau ca o mfinuaa pe picior : Constantin ii are, implirateate, roan, pe cind la Mircea et sint de fir aurit. Vulturf! bizantini, cad se vad pe genunchil lui Mircee, dovedind o neindoWilda inrudire bizantina, impodobesc dot cite dot o lunga haina de pe
deasupra, pe care Constantin o imbracfi, lasind sa se vac% numal mi1 Hertzberg, Geschichte des 41yeantiner and des Osmanischen Reiches, in col.
.0neken, l.i p. 516.

Despre imbracaminte si locuinja

53

'neck de In cealaltg. Din potriva, Mircea n'are p este aceastli din urmil
haina strimli decit o manta rosie, brodata cu aur, care-I atirnfi pe umeri,
asa inch se pot vedea margenile tunicii scurte, sable, inffisurarea strimti
a piciorului, ceia cei dii o intalisare rfizboinich, sprintenii. Mircea n'are
In mina sceptrul, precum it are Constantin, filndeti el trebuta sil tie cu
mina dreaptfi blserica inchinati de dinsul lei Dumnezeu.
Data Mircea se imbraca astfel, de sigur ca Doemna sa purta vesmintul impfirtileselor st innaltetor Doamne bizantine sau slavo-bizantine.
_Si anume: coronita cu mai multe ramuri ascuitte, being de desupt cro-

It& larg, din brocard cu flori de aur pe fond rose, verde sau bran, in
deosebite nuance ; ca podoabil a hainei acestela d'intAiu, o dung de
fir la git si o alta, tot asa de lea, cazind in lungul vesmintului, o a treia,
in sfirsit, cu pele ovate colorate tivindu-i margenea. Une on dunga cea
langti din mijloc putea sa fie inlocuita prin mai multe dung! paralele.
Astfel, Teodora, solia impfiratului bulgaresc Sisman, are doufi dung! de
fir la mijlocul hainei, pe cind alts doufi se de5fac din niste cercureie
de aur ce cuprind umfirul de jur imprejur. Ca si in vesmintul barbatilor,

an cerc de aur infilsurti bralul, iar cel de in incheietura minil se prelungeste de desupt pfinii la cot. Manila e totdeauna de ally coloare si
prime* une on si ea benzi de fir ; fetele ascund minile in aceasta mantle, pe cind ele apar in cealalta haina in femeile mtiritate, hind acoperite
de mantle numal de-asupra umerelor.
Acest costum, hurt atunci, in veacul al XIV-lea, data cu etichela

san ceremonialul, data cu limba de Stat si cu caligrafia, cu miniataristica, in sfirsit cu Wag arta slavo-bizantinfi, s'a pfistrat faro deosebirs
la iota epoca neatirnfiril noastre, devenind Ipe incetul o sfinta dating,
care nu se puleau dint!.
Cel d'Intaiu Domn moldovenesc de In care avem chipuri autenlice

twist carp sfinte si in bisericile de clitorie, Stefan -cel -Mare, poarti


iia adevar, in evangheliarlul de In Humor, unde e inffilisat innatntea Meet! Domnulul, costumil a caret descriplie urmeazii :

Pe cap, cununa cu fret ramuri ascutite, impodobita in cercul de


Jos cu pietre scumpe. Acelast Or lung, umflat, neimpletit, ce cade pa
amen'. Mustala suplire. Barba infurcatfi, stiminind cu a Mintuitorului,
lipsote, ca st aureola. Heine de desupt e de brocard cfirimiziu: Domani Bind ingenunchiat, nu se poate infelege lungimea aceslui vesmint.
Cea de-asupra e o lungti, !argil mantle de brocard cu fundul visinta,
prin care tree minecile. Pe margeni zugravul, care nu era tocmai priceput, a pus benzi de aur, dar, coloarea Hind slabfi, ea s'a cojit si a cfi,zut, lasind pete albe, care s'au talmficit gresit ca o margene de blani
de catom. Papucii, mai largl si rotunzi, decit eel care se purtau in veacul al XIV-lea, in toatti Europa,. nu sint Wei nice de coloarea rosie a
imptiratilor.
amt

Pe o dverfi sau perdea de use de la Putna, unde !Wile sint Inca


stingace, dar colorile apar in foal& desfivirsirea Ion, Stefan are

Istoria Romini lor in Chipuri si Icoane

54

acelast coroanS, cu fret ramuri inflorite st o alla ascutitA la margent.


Se vede numal manila de aur, cu benzi de argint Is git, is incheleturi
in lung sl pe margenea de jos. Dar scum o niineca greoaie atirna intro cadere solemna, maiestoasil.
Aceiasi dye' dA unul din cele d'intfitu chipuri de Doamne ale
Moldovei care se cunoaste pang acuma. Maria, flica tut Radu-cel Frumos, poarta tocmal aceiasI cununa. Un vat lung st larg cede pe umerl.
Manila e intocmai ca a lui Stefan. E incaltala cu papuci rosil ca st solnl ei

1.

Pe un pfirete at bisericli Sfintului Nicolae din Iasi, cladita de Ste


fen, Evdochia poarta cam acelasi vesmint, sl el se vede si pe stole cu-

suta cu aur care era menita sa acopere mormintul celel de a doua


Doamne a lui, Maria de la Mangop : de la cununa licestela atirnii niste
podoabe in chip de suvite.

In cursul veacului al XV-lea apare. intaiu Is Munteni, ca in portretul din Ambras at lul Vlad Tepes, Hpfirit de mine innainlea volumului
II din colectia Acle sI frogmen/a, &free parului in bucle. Astfel se deslac de supt coroana vitele intunecate ale lui Radu-cel-Mare in picture
de la Govora si ale lui Neagoe in aceta, prefacula (faunae, de is Arges
Tot in costumul tut Tepes se vede pentru futile oars obiceiul nou, IuaE
de la Apuseni, de a infasura umerii cu un dolman de blanI scumpe, mai
ales samur, cea mai cautata bleat in Rasfirit. Banda de fir de la git dispare, facind loc until guler rasfrint. Inpodobirea cu sirurl de margaritare,

en nasturi scumpi e iarAsi un adaus din acest limp, in care s'ar putea
recunoaste influenla asiatica a Turcllor. Cununa lui Neagoe are cinci
ramuri inflorite-

Cit priveste imbracamintea Doamnelor, ea infatiseaza lotus! deosebiri. Heine de desupt e increjita fin in lung, si cam la mijloc ea pare
ea se desface printr'o cusatura in let, formind un pieptar si o fusta.
Oreol cercel cu mai mulle ramurl, de aur si margaritare, ajung aproape
pane la umeri.
La lupia, in mijlocul afacerilor obisnuite, intre al sAi, neaparat ea
Domnul nu 'Astra acest greolu costum de pomp'. Elemente apusene se
amestecau in haina de toate zilele. Stefan va Ii purtat ip lupta coital

rotund cu un ac ascutit, care se vede, de pilda, pe mormintul, de Is


maniistirea Vierosul, at lul Albu Oolescu, care se rilzboleste calare cc
dusmanii Domnu'ui sfiu. Topes ist acopere capul cu o caciulitfi de eelfea visinie, pe care de jur imprejur, in mai mulle strati, sint cusule
margiiritare.

Stofele ce se purtau pe atunci sint bine cunoscute. Le aduceaa


Creel! si Hellen!i cu postavuri rasaritene de peste mares, Ragusani'
1 Revista pentru istorie, archeologie

filologie. L Partea I.

Despre imbracaminte si locuinta

55

earl vindeau marta de Venetia, adecA, in rindul intatu, brocardul, Armenii si Nemtit din Lemberg $i Cracovia, Sasil din Brasov, SIbilu si
Bistrita.

Astfel, cit priveste cele dou5 d'IntAlp calegorli de negustori, de la


dinsii se cumpara camha", pe care Italienii o numiau camocato, stofii
ee se lucre in RAsarlt, adesea cu fiori de aur, cusAturl cu fir sau, cum
se zicea pe atunci, de sirma 1, alte stole de m tasa, barhet, taftii, serasir de aur. Ceilalti vindeau postavuri flamande, de Ypres si de Louvain,
sau germane, din Colonic, din Breslau, in sfirsit chiar fabricate sliestene, care se chemau de Cehia, flindca Silesia fusese reunite o bucatii
de vreme cu Boemia Cehilor, $l postav litvan2 Sasii numiau in veacul
at XVI-lea calitattle ce treceau la not : Scharlach, adeca ecarlate. postav
stacojiu, Stamen, Berchkammer $i mai ales postavul Schay, ciiruia si not
ii ziceam sal $i-1 intrebuinfam mat des decit pe toate celelalte feluri3.
Dintre lucrurite confectionate, nu se aduceau decit patarti gate, lucrate
in Apus.

Prin ele trebule sa se inteleagfi unele cum e a lui Tepes in porIreful din Ambras, pe cind palariile grecesti aveau virful innalt si margentle marl, ridicindu-se tot mai mutt spre ceaf5, precum sint acelea,
foarte urite, care s'au pus la moda acum, de citeva luni de zile. Heine
crone veniau une on din Polonia, ca si nAdragi si poate cAmiisi, care
incep a se intrebuinfa, ca arficol de imbractiminfe deosebit de haina,
able in veacul at X1V-lea. Briiele lesesti erau mull cautate. Sasil mat trimIteau, dar numat ca dar Domnilor, evantalii de pene de palm

Juvaierele si scumpefurile jucau un mare rot in podoabii, unul


mutt mat mare $l mat trainic decit astazi. Necontenit Domnii nostri cereau de la mesfesugaril de peste munfi pAhare, vase, nAstrape, cesti, s
lot felul de arginiarli, pentru podoabil si infrumusetare. Ca sA-sl fedi
cineva o parere despre bogatia de lucruri scumpe ce cuprindea case
unul om mare din Tara-Romfineascil sau din Moldova la sfirsitul veacului
at XVI-lea, pe timpul lui Mihai Viteazul deci, ajunge sa rasfoiasca lista,
in intregime pastratA, a lucrurilor ce rAmaser6 in Tirol pe urma lui Petra $chiopul, Domn moldovean pribeag:
Ofisim in acest stralucitor pomelnic, din care se desfac pareca
focurt de pietre scumpe $t scinteierea 18ptoes8, a mArgaritarelor marl,
juvaiere propriu zise, numite cele mai multe in turceste: mete, bilezicuri.
Petru Cercel, venit din Apus, purta, dupe moda de
zultficuri, cercei

acolo, el insusi cercel, hathale, zingire, nezghepuri, mutcale, fimiruri,


hangere cu pietre scumpe, pazualuri de cal, felegene de aur, lefturi cu
jamanduri sau diamante, rubine balase (balais), zmaragde, olmazur,
(tot diamante), wzafirurr, Jacuturiu,lanturl sau lantugurlpe care Domnil
1 C. *tefulescu, Man. 71smana, ed. a 2-a p. 49.
2 V. I. Bogdan, Documente fi regeste privitcare la rel tiile Tarii-Rumntegt cu
liraovul gi &ngaria, Bucurecti 1902 ; ed. 2-a, 1905.
3 co ter z rd ler e In A pendice la vol. XI d'n colectia Hurmu ki.

56

Istoria Romini lor In Chipuri si Icoane

le purtau la git pe vremea lui Petru Rares ca un semn deosebitor at


puler!! for apol : shill, tips% talere, chipuri de dobitoace st lucruri de
argint si aur bitut: solml, cerbi, boi, corabil, nastrape, sfesnice, linguri,
cupe, teascurl, chiar calimari de argint cu cernealii*, buzdugane, cujite
cu fed de argint scumpe, friie de matasa cu lanturi de arginte, frile de
argint cu piruzele, scarf', sele, zaball de argint aurite, sabit de our pa trate'
perne cusute cu fir, cearsafuri cusute cu miltasa, gugiumane sau adult de

sobol, caftaneimbracaminte turceascade serasir de aur, camasi rosii


ale Doamnele15 cenghere muierestigferegele de catifea ale Doamnet', feregele de atlaz ale aceleiasi", dulame de atlaz si Wittig ale
Domn ului insusi, basmalute turcesti, fin !aerate, mese de cristal, ogliazi
in patru colturi, cu cadrul de Walesa rosie (I turcoase, lacinte si granate prinse in aur, ceasornice care se atirnau la git si aveau forma unui
ou, peed!, amulete, nasturi de cristal prins in aur, incunjurat de perle
si pietre scumpe", parka si verigi pentru picior, bratareo scufie feme-

iasca cu rose de aur si margaritare mart`, o scufie neagra de califea,


cu margaritare marl si rose mid de aur, pe care e prins un juvaier de
aur, cu diamante si rubine, surgucluri cu pene de cocor, prinse in
aur, garnisite cu margaritare si rubine`, podoabe femelesti cu lanturi
lung! 1;1 margaritare ce atirna de ele, pe care le intrebuinteaza femelle
la cape si inteadevar to poarta, in picturile de la Arges, Ruxandra,
fats Int Neagoe,briie cu turcoase, rubine si copci de aurcum se vede
una, minunat lucrata in filigrana de Venetia, intre odoarele bisericli
Curtea Veche din Bucurestigulere cu margaritare pentru feciorasul
Domnului", gulere Wale in aur, in chipuria, crud de purtat la git, cu
chipul Maid! Domnului pe ele, degetare de au', felurIte haine de atlaz
si damasc, de brocard, foate in color' vii, scufii unguresti" pentru
Domni, manta turcesti, de sobol, caplusite cu rosu, manusi, albe, galbene, care se aduceau din Ardeal, si cite allele asemenea cu aceslea.
NI s'a pasirat chipul bietului om, care a murit, in 1594, de dorul
tern sale intre Mita bogatie care nu-I folosia la nimic, did nu se gasia
nimeni sit io cumpere cu preturi cinsiite9. Un mester apusean 1-a infaNat asa cum era el in viola de toate zilele, in yield fall stralucire si
autoritate a pribegiel intre strain!. 0 caclula de samur, destul de mare,
41 pleaca mogul de-asupra frunjii lui. Din imbracaminte se vede o haina

de desupt, care trebuie sa ft fost de atlas cu colorafia tare; pesfe dins


Petru-Voda a imbracat o alta cu mined scurte, care n'ajung nici 'Ana la
cot : ea e prinsa numal sus si are pe amindoua margenile chiotori cusute
cu matasa sau cu fir; se zareste briul, care sfringe numai haina cea Wintaiu E un bairin slab, cu fata speriata, cu Oral scar!, alb sl cu o lungs
barbs ascutila ; in mina, ca un neinvatat care iubea inviilatura, el line
o carte.
I) Hurmuzaki, 1112, la tnceput. Tot acolo, pp. 90-1, catagrafia averii lui Petru
Cercel.

Despre imbracaminte si locuinfa

57

Flu! .sau, $lefart-Vodii, care fusese numit de Turd in toala forma


Domn al Moldovel, e linga dinsul, infisurat intr'un singer vesmint intn-

aecat, cu gulerul alb rasfrint. Poarta in cap, in loc de caciula, o lungs


pailirie cilindrica, Manila Jos, tar incolo cusutii in romburi ca o plapomil
Cind acest frumos copil Wan era in hainele sale domnesti, el

pares insa cu total altfel, si alt mester apusean, acesta un pictor de talent, ni la zugravit asa. Pe masa std o male ungureasca, deosebita si
de slicul coplilor, si de caciula luptlitorilor. Are forma obisnuita a acestor Warn: rotunda, cu margenile ridicate in sus, paralel cu fundul, dar
mai pufin innalte decit acesta, st despicate in fate. 1.4 mare surgucia de
pene de strut risfirate ca an evantaliu e prins cu un juvaier. Din aceIasi siofii verde cu flort de our s'a fficut tinaralui Voevod pantaloni
scurfl sl o haina lunge si large, care e strinsi cu un briu lat. Tot din
acelasi material a mares mantle aruncatil pe umerl si frumos tivita pe
=argent cu margiirifare. Copilul are in picloare cizmulije Lure ti, st fine
mina dreapta pe un scamp hanger.
III.

De acum innainte costume! apusean, unguresc la Munteni, polon


in Moldova, inlocaieste tot mai mull pe acel rasarilean, din care luasem
elites elemente, si mai ales filfilrea liberli a unul vesmint Mkt ca o roable Cind captita numirea de In Sultan, Domnii nostri, primili prin
aceasta chiar in ordinal ostilsesc ales al Ienicerilor, poartii o clip& lunge
.caciula de pisla alba cu margenea de fir, cuca Ienicerilor, si vesmintul
peste haina de desupt,
for albastru, cu copcile de fir
cab anifa

rOza; un dolman de bland II std pe umeri. Odata ce au Wens insa in


Scaunul Domniei, acest port e prirasit ; pe cap ei pun caciula sau senile,
ealpacul Ungurilor. Cadet& poate fi plecata pe labia sau in fella ; e din
deosebite blanuri, dar de in dreapta el nu lipseste scumpul surguciu de
pene rare si pleire stralucitoare. Astfel de caciula au pe cap Mihal VIteazel, care 1-a dat gloria si a transmiso, ca o amintire de cinste, dorobantilor nostri, Ieremia Movila, Mate! Marina! st mindrul Vasile Lupu 1.

Lin dolman de bland aparenta sau acoperita cu o stofa scampi, ca la


Mihal Viteazul, acopere umeril. De supt at se desface large rochle de
brocard sau de alien, care poate avea margeni de bland si sireturi ca
ale caliirasilor st rosiorilor nostri, prinse cu nester! de pietre scamps si
1 Hurmuzaki, 1111. 1V1, 1V2, Sup/. II, vol. I. Gaspar Gratiani, ibid., vol. II. S&-

anion Movila, cu coroana, in Kozak, Archie far siavache Philologie, XlV, Zotu Tiara, ginerele lui Petru $chiopul, In Hasdeu, Cuvente den bdtrini, I, la p. 184. Us
Gheorghe ,Stefan si un Constantin Basarab, pupil cam de fantasie, in Papiu, 7esamitt, 1. Un Grigore Ghica in platosA, gravurA deosebita, reprodusa de curind. Cf. si
descrierea lui Matei-Vold mort, in cAllt rifle patriarchului Macarie de Anti chia, traducerea Cioran, p. 115.

Istorla Rominilor in Chipuri si Icoane

58

anr acolo unde, in uniforma de astazi, sint alamuri $i noduri. Ea e incheiata sus intr'un singur nasture san in dot, $i ca, in portretul lul Vasile Lupu, nasturii pot face parte din strurt intregi de Emilel de juvalere.
fin $i bogat 'aerate. Heine de desupt e din /melt'si stora, $i poate sii
alba t3i ea
ca in chipul boierului Zotu Tigara, glnerele lui Petra $chiopul
nasturt scampi
100.000 de scuzi de our t

o garniture de acestea poate face pane la

gi benzi de fir. Pe podul minilor se inlinde

ane on o prelungire a minecei, o claps ca o manseta. Briul nu poate


iipsi nici-odaia, si in el e prins minerul de In hangerul stump, inches
adesea in teacii de catifea, cu oricit de mile margaritare si pietre
scumpe. Cizmulitele sint totdeauna de mode rasariteana, mol, mladioase,
rotunde.

Intre Donali si boieri nu e alts deosebire in cela ce priveste imbracamintea decit bogaila mai mare In cel d'intatu. Si unii St altii, mergind la razboiu, pun pe dinsii vesminte mai potrivite pentru migcari fapezi. Astfel, doua gravuri germane ni-au pastrat, cu prilejul campanillor
turcesti din Ungaria, in 1663-4, la care luara parte $i Domnii nostri, dourt
chipuri Interesante, $l pentru fete, gi pentru costume Ohica-Vodii, care
fficea o siaruitoare Curie cresiinilor, (lumen!i stiipinului salt, e inchis

intro platosii tocmai ca acele ce se obisnulau Inca de catre generalii


din Apus. lar Dabija calare pe un strasnic cal cu frinele bogate, scoate
fate -1 rotunda, grass, cu mustata suptire alba si ochii mica, de supt un
fel de coif jos, cu fret pene de strut, dintre care una filfiie mindru invint. Parul alb, bogat, atirna in lute groase. Un lung anteriu simplu, cu
$l cinci benzi de fir asupra pieptului in curmezis, e legal cu un
brie lat. De-asupra-i aruncata mantaua, care se revarsa asupra unei self
lazoase. Asa fel de erou a fost eland batrinul Domn betiv z.

guler

In imbracamintea Doamnelor nu e nimic schimbal, decit inlatura$i hainelor increlite. Allfel, aceleasi rochii
fungi, aceleasi mantic de brocard $i /diem. Coroana dispare insa $i din

iea cerceilor celor marl

icoanele de clitor, si in local ei se vede, in Celatuia de Oda, care ni


arta& cum se imbraca Anastasia, frumoasa Doamna a fat Duca, si feo palarlula de bleat, joasa, cu citeva pene de strut formind
tele ei,
surguclu. Clad Doamna vine la biserica la o sarbatoare mare, ea poarta
rochii care, prin bogatia blanilor de samur sf numarul cel mare at margaritarelor, rubinelor $l allor juvalere, prefulesc 400.000 de scuzi de mar,
adeca de patru on cit nasturit but Voda. Solute bolerilor celor marl ai
Sfatului se intrec prin .hainele for prey frumoase, impodobite cu 'unfurl
de our $i blani de cacom" .
1 C laton, ambasadon ci misioncui, in ,Buletinul societatei geograficeg, sent.
11, an. 1898, p. 73 d'n tiragiul aparte.
2 Plane libere.

3 Cdlatorz, etc.,

1.

c.

Despre imbracaminte

$i

locuinta

59
IV.

Epoca aceasta e Inca destul de stapinita de Orient, cu toate ineercarile ca se facusera, de la Mihai Viteazul incoace, in sensul unel
apropierl politice de Apusent, care ar fi adus s1 alte urmari. Din veacut
al XVIlea avem Inca unele eta dirt dyne, precum sint casele domnesti
de Is manastirea moldoveneasca Slatina, cu pridvor, feresti neregulate si
o colosala bucatarie cu hornul boltit Mesterii cars au lucrat aici, sint
Sash in curind insa marli arhitecti vor ft, in amindoua terile, Oriental':
Creel $1 Armeni, mat tarziu Bulgari chiar lenachi mesterul de la Trei Ierarhi si Collet a lui Vasile Lupu, deschide drumul pentru multi attn.
In forma de mina ni s'a pastrat unul din palatele acestui ttmp,
Curtea din Tirgoviste, facuta de Mate! Basarab $t innoita apoi de Brincoveanu. Se desluF.este bine $i astazi feta!, cu totul rasaritean, turcesc,
cum a fost alcatuita : jos sint strasnice pivniti, care stujesc drept temnile $1 drept oda' pentru multele feluri de stupor', de servitor' innarmati
ai Domnului. Deasupra lor se boltesc odai mid, joase, cu putine ferestl.
Pi* sint inchise intre zidurile lor, $1 un turn de straja, pastrat $t astazi
intro forma refacuta, se innalta asupra intregil cladiri ca sale de rugaciune a unul minaret.
Cum se kaki in acest palat Is sfirsitul veaculut al XVIIlea si in
eel d'intaiu paisprezece ant at celui urmator, stim foarte bine. Mobilarea
e cm totul turceasca: divane, mesute, covoare. Putine oglinzi de Venetia,
E n singur scaun: tronul. Pinzalura de case, covoare de Persia, de Agem,

sau hagemir, se vad pretutindeni. Cel de case st musafirii stau, ca is


lark pe pernile de fir $i atlas, pe cearsafurile cusute, pe plapomele de
zarbap halal i alte strofe orientate, peste care e asternut un alt covor
sae sdgedeaua.

in ceia ce priveste imbriicamintea, Vocla poarta calpacul unguresc

en surguciul de fret pene de strut, care a ajuns acum lucru de dating.


Frum osul batrin cuminte igl lase barbs intreaga ; e ras pe cap, dupii
mode turceasca, $l, ca si dinsul, toll boierli lui. E o mode noua, carets
as I se impotriveste nimic.
Intro copcil scumpa, se prinde dolmanul de bland de samur, hens
de brocard se deosebeste de acela pe care o purtau Domnii mai vechi,
fiindcii lash* sa se vada salver!! rosil, iara$1 taletura de Tarigrad. Dia
Laing de desupt se vad minile : cind este un spat de Curie, Domnul $i
invitatil nu leapada manila lor, dar o IAA sa fluture pe umeri, tlindu-se
sums! in copra.

Slim numele unora din vesmintele ce se oblsnuiau pe aceasti


yreme, cind tot ceia ce formeaza Janariolismur se gaseste in BINA, de
sarvanalele de
si deocamdata lipseste inch* Fanarlolul`. Se deosebiau
feregelele vechi, de contefele de mode apuseana, de serhallkurile constantinopolitane noufi. Stofa ce se punea in ele era conevalul de fabric&

60

Istoria Rominilor in Chipuri si Icoane

Ita liana (canevazzo), postavul obisnuit, matasa, atlazul. Colorile erau nuJulie tot cu numiri turcesti: ghiulghiuliu
,orange ",
,rose`, turzingiu
staged
verge', s. a. Termenii de croltorie erau luatt $i ei din aceasta
limbii: aslfel, (lintel) blana de samur se puteau face limii; se alegea din
ssorocul' de blana paceaua, piciorul, pentru anumile podoabe. Nasturii

de matasa cart incheie unde nu se pune nasturele de metal scump cu


pietre, se zice ceapraz, de unde acel care pregatesie astfel de lucruri de
galanterie e cunoscut de acum innainte supt numele de ceaprazar.
Pe cap, Doamna Marica, cele septe fete ale ei, jupanesele si juparufele pun lese de margaritar, care prind bani de our
podoaba de
cap a htelor sau vhlurile, valiturile` vechi, prinse in ace cu gamalie
pre/loasa. La sarbatori mart ele obisnuiesc islicul
pe caret cunoastem din zugraveala de la Cellituia,
in care surguciul de pene e limit
prin flori de pietre scumpe, avind una mai frumoasa decit celetelte, ca
lintel. Haina de desupt se chiama zdbun, dace e tuna, ler, dace line
loc de pieptar, ghiordie. Numele cele vechi, pastrate in Moldova, mai
putin inriurita de mode', sint sucm5 i limbar. Cea de de-asupra, e dulama. Stofele sint orientate sau venetiene (pe atunci se zice . venelice) :
lastra, usoara st grea, sarasir, sahmarand. canavat, tabln, halal, bela.
coasa, tertanel. sandal de Venetia, atlaz, mai ales florentin, taftli leseascli intrebuintata mai mutt Ia captuseli). Rochile sint impodobite cu
copci, zise si wcapataie `, cu flori de fir $i de matasuri, cu sireturi, cm
vechil nasturi scumpi, cu margaritare. Blanurile, fall deosebire de anolimp, hot5resc tot ass de mull; samurul famine cea d'intaiu printre ele,
paceaua sau pintecele de samur sau de sobol, dar pe linga dinsul an pre!
risul $i Nem!. Un briu incinge mijlocul, $i toala boga lie vechilor juvafere : cercei cu picioare $i cu casutele, lanturi, lefli si leflisorl, salbt
brafare, palate stralucesc de lumina soarelui sau a faclillor.
Viala absolut oriental& a Rominilor ncepe : ea va line o suta de
ani in copal, in care mai nimic din aceste lucruri nu va fi schimbat Doer
boterii vor capata, potrivit cu rangul tor, acele Mice-baloane, de care am
ris Inca pang daunazi $i care erau menite sa joace in ierarhia noastri
rolul pe care-I jucau in cea turceasca, prin marimea, coloarea si impleUrea tor, turbanele Domnii insii luasera in local vechilor calpce si clean, pe care Is purlau inch Mavrocordajii, cel pupa Nicolae-Voda, acele
arite Wart! nal`e, cu fundul alb si cu o muche in feta, care-i deosebeste
de sfeiniell lo= in imbracaminte. In acelasi limp, ei schimba forma datamil vechi si li 'e tura uneori gulerul de bleat Astfel, de pe Ia 1750 innainte,

ei sint imbract ti pe de asupra intr'un vesmint mai strimt, blanit s' el pe


allergen!: .limgindu-se on cit de mutt aces) vesmint nu s'ar putea .atinge

copcile 5f n sturii scumpi cari se vad MI fobs de o parte si de alta.


De pe la 1$00 in sfirsit, cajaveica blanita, avind minecile aproape intregt,
cel mai writ &litre foals vesmintele domnesil ce au fost data, apare :

ea se vede in chipul lui Alexandra Ipsilanti, d r n'ajunse a inlocul cu


total haina rra mineci, ce o precedase.

Despre imbracaminte si locuinfa

61

Imbracamintea negustorilor a fost totdeauna intru diva deosebita


de a boierilor. Dar n'avem de unde o cunoaste, pentruca able in veacul
al XVIII-lea, negustori s'au facut ctilori de biserica si ni-au lasat astfel
chipurile for in zugraveli de pfirete. In biserica bucuresteanfi a Icoanel,
intemeiata la 1786 de boierinasul Panait Babeanu, care avea o rudfi logofat de bresle, se vad inire clitori barbell cu fesusoare rotunde pe cap,
ca acela de supt islicul boierilor, cu vesmintul de pe de-asupra tint pe
margenile din lung, precum $1 Ia mineci ea bland neagra, si cu un dolman de acelasl fel de Maria in jurul gitului. Femeile au rochil largi cu
flori, un guier alb rasfrint, precum $l bendile de galon aunt in jurul gi.
tului; an colan de bland se prelungeste pane la mijlocul strins Cu o cinglitoare de paftale scumpe, discuri de our spat legate intre dinsele; pe
cap ele poarta o cacidifa de postav, $licul, asezata pe codifele impletite
ale parului, prinsa printr'un galon cu flori vesele si avind la o parte o
stea de argaritare sau pietre scumpe cu matte ramuri. Fetele au in cap
tot caciulife de acestea, der lard o asemenea stea, tar balelli fesisoare,
ca si ale boierinasilor negustori
V.

Moda noud incepe prin anii 1770-80, sau chiar ceva mai tarziu, in
vesmint ca si in locuinfa.

Pe la 1780, Doamna unui om asa de lumina!, asa de innaintat`


ca Alexandra Ipsilanti, gaseste hazliu sasi schimbe o clips hainele cu
ale Sasoaicei sotto lui Sulzer, cunoscutul dilator prin partite noastre.
Petty, care vent la noi pe aceiasi vreme st vazu un bal la Bucuresti, nit
spume despre nicio rochie europeanfi ratficitfi printre cele bogate $t stralucitoare ale Rfisaritului, ci numai de toalete dup5 define greceasclia

si cea ,romfineasefi'. 0 doamna englesa, care vazu Bucurestil luiVodi


Mavrogheni si fu primitfi cu o deosebita cinste la Curie, Lady Craven,
vazu in amarite Doamnel numai persoane grecesti cu turban $1 o fatli
de boier romin cu o pfilarie de samur foarte innalta, prinsfi in dosul
parului, care era ridicat drept in sus, peste un fel de legfiturii supfire :
era feta vestitului Ban Dudescu. 1.1n Rus care trecu prin terile noastre to
1793, nu vazu nici el la un ,bal al Curfii" din last decit focurile diamantelor $i apele margaritarelor, tar nu $1 cochetaria, 'Inca necunoscuta la
noi, a costumulul european din gatitul veac al XVIII-lea.
Pe atunci nici case nu era Inca schimbata : aceleall oda' make,
ca tavanul jos sl ferestile mici supt stogul sindrilit sau, Ia Munteni, acoperil cu olane de un trandafiria slab, al acoperisului; aceiasi mare curie
nepietruitii, acelast minunala grading cu vechile flori ale acestui pfiminf,
aceleasi atenanse saricacioase pentru locuinfa unui intreg popor de Ttgent. Rare on cite un architect grec, care a invafat in Italia, are cunosfinfil de case vesela' de lumina a Europa Mesterii bulgari, cari lucreazil
si panki astfizi in Dobrogea, sint foarte diutafi -acum, si ei cladesc pan&

si palatal de la Mihai-Voda, al lui Ipsilanti, sollda case, care a pulut it

62

Istoria Rominilor in Chipurl si Icoane

prefacula astazI pentru nevoile unor Archive moderne. MIA Ia 1774 fur culila e Inca necunoscuta, si se mininca de pe Divan unde oaspelii stau
16zimali pe perini, innaintea unel mesule rotunde, joase. Mobile e tot asa
de rara ca in odilile din vremea lui Brincoveanu. Dar, ca semne de vrem
noua, bolerul moldovean Scarlet Sturdza, intors de la studii din Germania, isi face o case ca acele din aceasta !era : mesteri din Brasov incep

a fie chemali de bogatasil cart se deprinsesera in pribegie cu fetal de


viola din Ardeal, si in curind in Gheorghe Asachi Moldova are cel d'intalu

architect romin pentru case ca in Europa Curtea cea noua din Iasi, a
'ul Alexandra Moruzi, astrizi Facultatea de medicine, e, si ca infalisare
si ca imparlire, o zidire apuseana. in sfirsil, Mavrogheni poate pofti, Inca
de pe Ia 1780, pe Lady Craven la un prinz cu scaune si tacimuri de argint
-care se par visitatoarei a fi de obtrsie englezeasca.
Cind, in cursul razboiului rusoturc din 1806 la 1812, generalul rus
Prozorovscht isi lurt resedinfa la Iasi, Vistieria Mollolel !rebut sa cheftulasca pentru ca Nemfi si Evrei sa preeateasca europeneste Curtea. Se

cump rara scaune marl ce se numesc jilfuri", crivaturi de lemn , canapele de plisa si .scaune bane de plisa", ba chiar maturi nemlesil`
si aparate de ventilafie, rasuflatori la o stung de ferestre". Dupe ce Rusil
plecara, boierimea noastra era in deplina stapinire a noului fel de traiu.
Cuvintul de mobile" era intrebuinfal Inca de prin 1821, si o cocoana
din Moldova isi insemna pe atancl mobile de vinzare, in care gasim paturf de mode, canapele de cutest, de Usti", scaune de Lisa cu jilfurile
for si cu citurile for ", scaune de lemn negru, cu plisg, peutru sufragerie,
Coate prefuind pane la 2.000 de la Cum se vede, din toale punctele de

o garniture' moderns. Ea se potrivia cu castle noua ce rasariau din Coate partite de-a lungul stradelor, care nu mat sint podite cu
scinduri, ci pletruite, si primesc ally lumina decit a fellnarelor de la
pravalit si a masalalelor. E, in sfirsit, medial polrivIt pentru ospefe pregalite de bacillari francesi, dupe care vine cafeaua alaturi cu inghetata
si felele din case cinta din piano si din harps, cum lea auzit calfitorul
trances Lagarde, pufin innainte de 1821, in case celui din urma dintre
Brincovenli din ramura veche, MareleBan Ortgore.
vedere,

Aceste cintarefe de salon, care impodobesc abalurile", de acute


innainte mat dese decii on unde aiurea, poarta pe stand pant! ridical
In sus si ,anglaisele", buclele lasate sa atirne lingo urechi ale domnlsoarelor din Europa. Fara sa paraseasca misozile de bland, obisnuite
si in mijlocul vent!, ele se imbraca in rochil de stoffi noua, de coloare
deschisa, rochil roze, albastre, foarte iufoiate, cu minecile umflate,asa
cum se pot vedea in portretele culloricesti din Schitul Icoane(, la Bucuresti.

Femelle maritate pun salad si valurt de dantele pe cap, si fichu-ul frances inloculeste pe incetul paceaua a.. samur. Salvaril el cipicil turcesti

Despre imbracaminte si touting

63

cusufl impreuna au fugit de mull innaintea botinelor, ghetelor invingatoare (ghete--=guelres) Name! barbell! merg inch maref in rochil rasaritene, blanite si acoperlte cu blanuri, avind pe capul ras turbane de sal,
puse cochet la o parte la cei tineri
Dar Domnli de dupe regulamentul Organic merg toll in uniforme
de taietura ruseasca, $i astfel ce deosebire mare intre dot haft, cart au
lieu! cirma in TaraRomaneasca dupe incheiarea erei fanarioie la 1821,
Ohiculestii 1 Unul, Origore-Voda, are mica, anteriu, papuci, hanger, ca
mai loath' boierimea tut, care stropeste lash' cu cordoane si decoralii,
Norduris rusesti, acest vesmint piirintesc si stramosesc. Et poarta barbs,
jar parul si-1 tale scurf, dace nu si1 rade chiar. Ceva mai liner, fratele
sat' Alexandru e barbierit slit lase pgru'n bucle. Blana e numal un dolman elegant. 0 slralucitoare uniforms de general european, strinsa pe
talie, it infAsura.

Moda venue de sus fu urmala. La mesele Divanurilor de supt Regulamentul Organic giubeaua mai statu &Mud cu fracul sau redingota,
barbile lungi cu supfirile mustafi revolutionare, bunele capete smerite cu
scafirlia rasa linga pletoasele capete increzatoare cu cirlionfi bogali.1.3rin
divanurile adhoc, care formara Romania, se va mai ft ratacit vre-un
anteriu din timpurile moarte. Dar si acesta se pierdu intfun zimbet de
compatimire curioasa. Vremea noun invinsese, Si prin hainele, prin locaInfa st mobilele sale.

Viata saciala a trecutului.


Vial& social& el vial& cultural& sint dou& lucruri care nu trebuie
s& se amestece intre ele. Cind cineva cumpAr& de la altul, cind it invat& carte, cind it lucreazi ceva,atunct siivirseete acte de via% cultsralg, care se deosebesc de actele politice. printr'aceia ci sint mat obir
nuIte, a se schimb& mat greu sl ca n'au insemnitate tstoric& fiecare in
parte, ci flume' toate In un loc. Supt numele de vial& social& se inteleg
Ins& elle acte, et cele culturale [Ara indoialL dar care se pot pune la
o parte pentru a forma o categories deosebiti. German!' 11 zic gesellschaftllches Leben, geselliges Leben. A merge la un prleten, a face o
prImblare la eosea, a ft de fefa In un botez, la o nunta, la o inmormin-tare, a asisia la o conferinffi a o asculta e un act cultural de amindoll& pfirfile, dar e adevArat c& nu once conferinfa poate fi ascultatfi,
acestea sint acte sociale. Elesprivesc societatea, nu ca intregul omenesc
din care facem et not parte, ci acel cerc mat restrins care are el limp
liber pentru a se vede& mat des el a petrece impreunfi. Ins& afar clue
nu face parte din acest cerc, privilegiat in acel infeles ca trfileete mat
ueor, trebuie sii sfivireeascA din cind in cind acte soctale, et anume cind
anumite sarbfitorl it dezrobesc pentru o z1 sau mat matte sau cind fa
viaja hit se peirec imprejurfirt care cer neap5rat bucuria sau mingiierea
celorlalli.
VIala social& in trecutul nostru 31t a 1o11t totdeauna 'melee!, el On&

mat dilunlizi ea nu sibilant' de loc cu cea de astazi. Ea s'ar putea impart' in fret epoce, care infiifteeazfi el fret Influenfe.
I.

In cea d'Intalu, careta nu1 putem statornici un inceput, c&ci e


'carte veche, influenta aceasta e a poporului, a mullimllor feriineetl. Cind
Rominii au intemelat Voevodate ei apoi Domnti, el au imprumutat multe

lucruri de la vecint, mat ales de In vecinii de peste Dunare, represintan!' at civilisafiel bizantine, romano-asiatice. De la &net' au lust formele
vleill de Stat, limba Cirmuiril el a Bisericit, costumul, arta, lileratura.
Dar, in cela ce priveete viala soda% imprumutul nu pare sit' se fi fficut.
Doer familiile balcanice strZimutate in not el-au pgstrat fireete tot chipul
de a trill din patrle.

Viata socials a trecutului

65

In ci ilizafia bizantinS inteadevir, viola socials se razimil pe ann..


mite principii, care nu se pot urmiiri sl in treculul nostru din veacul al
XVI-lea E luxul, pompa, dorinla de a aim!, care porneste de Is iron si
merge piing is cel din urmil din cementi cart poseda oarecare avere
sau pot sa imprumute. Aurfiril, pietre scumpe, margSrilare, blanuri rare,
calilea, Sia,fi trebuie sa impodobeasca pe orice barbel, pe o ice feramie cum se cede. Ele intovilraesc toate actele vie! sociale $1 le provoacil chiar, flinda nu se face o visits, o primblare, nu se asistS la o
representatie (de circ pentru aces vre-ne), pentru placerea de a vorbi,

de a rasufla aerul larg al intinderilor sau pentru a vedea spectacole


r-esiesugite, ci pentru a face se se vada bcgsiii nou,S, de curind cistigate
sau prega
lb al donee caracter e isolarea fe nellor. Oinec..ute unul din pScatele cele mat marl ale ct%ilizatiel bizantine. Femeia nu e pretutinden1
pentru a da viefli sociale elaslicitate, discrelle, s ralucire. Na: ea nu va
sill prin au oritatea graltel sale pe invatat a nu se pierde in amanunte,

care nu privesc decit pe foarte pal!, a nu inirebuinta o limbs gr..oale


care miroase a atelier, a nu face critice amare si grosolane care arata
toideauna pe acel care stie de prea puffin limp un lucru si e prea fudul
de aceasta ; as nu va deprinde pe razboinici cu bunacuvlinla a pacil,
nu vs pune pe omul de Slat in cunostinla unor realiaill care nu se vad
in locurile de aduncre, in locurile de luptii ale partidelor, realitati de
buna tate si de milli; ea nu va inyata pe blirbati a se prIvi intre el cu
alit ochl decit acela cart vreau sa impute si sa supuie; ea nu va fi Marti
as acopere aspra realitate cu suptirea pinzS albastrii a unei prefSciitorlt
sa zicemde impficiuire si infratIre. Intro roabe, is lucru; mire aceleast roabe, mire regustorese senile din (tiara cu tot felul de stirl si de
Intrigl, la clevettre si lene,asa se imparte vials femeil in aceasIS civllisalie gresiiii, care a inceput cu despreful femeli pentru ca sa a bii Is
nrmS barbell, din sufletul carora peri.,e orice urmi de barbfille.
Al treilea caracter al stein sociale bizantine, a lipsa de noutate,
de sgonianeitaie, de originalitale, inlepenirea in forme moarte, in formule seci, al caror inteles a peril de mull si al caror folos n'a exIstat
poate nici-odata. Ea inliitura de la o bucata de vreate tot sufletul; cine-I

are, trebule sa ce fie la o parte, act ar pules sa purl ciuda I, r6u crescut. Aceleasl gesturl, aceleasi vorbe, aceIasi zimbet la aceleasi impre)urad si in aceleasi ceasurl. Pare ca nu sint oameni vii cart se cautii penfru asi impart:SO prisosul vietii sufletesti, pentru a-si desavirs1 astfel edu-

calla, ci preojil formalists at unel religil in care nu mai crede nimeni


$1 din care n'ar raminea chiar nimic data s'ar duce si ritualul stint.
Cit putem vedea in cele Inhi vechi timpuri din Irecutul nostru, nu
e insa asa. Oamenii sint asprt, simpll, vorbesc riispicat si mull, introbuinteazi cuvinte tart clod se mince si vorbe blinde cind au paces sau
airlift in sufletele tor. Scrisorile dintre care, din feri -Ire, s'au 'Astral

66

Istorla Rominilor In Chipurl gi Icoane

destule, in archivele sasestl din Brasov, din Bistrita, din Stbi lu, chiar in
archivele poloneacele scrisorl, serise latineste sou, mat ales slavoneste,

dar dictate de Domn in romaneste cake secretarlul sau, sint pline de


juriiminteass ma b, to Dumnezeu" st mai multi sau mai putini Anti.
ash beau singele copilulut mime si cite de acestea In vre-un Petru Rarer sau Mihai Viteazul. El ameninta: va calca in pictoarele cailor almanaturite gala de seceris, va arde zidurile si casele, va trece totul prin
foc si sable, va face trupurile in bacilli, fare sa crate nici copiii, va
ard^, va trage 'n frigare. El face asigurart strasnice: .,nu las tare in
ruptul capuluig, spune $tefancel-Mare, vorbind de Poculia pe care Pofont( i-o cereau innapol.N'am venit sa stau treipatru saptamini", striga
Rarer Brasovenilor, cl voiu sta 'Ana se va face void noastrag ; Mihal

fagaduleste in furia sa, ca va bate in fruntee acelor cariI clevetesc,


scrisorile de pica si ca, dace -I supara mutt Imperialii,se va vedea uncle
va veni Viena si Praga". Nimic nu-i poate indupleca, nici infringerea:
astfel Petra Rarer batut de Poloni isi cere drepturile cu Inca mai muila
inviersunare, fiindca regele la JIgnit, al recunoscind infringerea, el o
recunoaste numai ca pedeapsil a lui Dumnezeu, pentru care nu e dator
a se umili innaintea oamenilor. Ei sint neiertatori dincolo de margenile
morlit: Basarab Voevod Neagoe afla de moartea until fecior de Domn,
Milos, care uneltia impotriva Scaunului sau st el, omul cucerlic, care
avea elite bucurie sa cladeasca biserici si manastiri, nu mat poate de
fericire. Sultanul, fmparatul turcesc, a taut pe Milos st Ia pus in temnilii,in temnila grea, aspra, si Milo* a murit acolo. De aceasta lui Base-

rab, it pare foarte bine, cad nu-I va fi, ca pana acum, amenintata linistea in fiecare clips. Si, fiindca e bucuros, o spune si Brasovenilor.
$t sa se bucure sl el, pentru ea era sl dusmanul for sl ar fi adus si
asupra for sabia turceasca st peirea I
Erau acestia, cart luau numele tut Dumnezeu in desert jurind, Cabatjocuriau dusmanii mod!, cart ameninlau cu ce nici tiranul cel
mai impietrit n'ar fi fost in stare sa savirseasca, nisle oameni neasamanal de rat, spre cari trebuie sa ne intoarcem cu o uimire ingrozita ?
Conlemporanil au numit cite pe unul Vlad Dracut, Vlad Tep, Basarab
Tepelus, Mihnea cel Rau, Ioan-Voda cel Cumplit, Alexandru cel Rau,
Aron tiranul; sa fie de nevole ca not astazi sa mai daruim nume de
acastea crunte sI acelor carl nu vin la noi, din lImpurile lor, purtindu-le
pe frunte?
De &gar ca nu. Vremile erau aspre la not, ca in tot Rasaritul, si
ca mat in tot Apusul. Dar oamenii nu erau asa de grozavi, cum par.
Numi cif el n'ascundeau gindurile for rele, si le intariu Inca pen expreste. Buna crestere bizantina ar ft cerut Irma altfel sa se scrie un
bilet dulce aceluia carula peste cileva ceasuri, dace se va increde, I se
ri -el

-vor scoate chi'.


Traiul acesta nu e bizantin in nimic. innaintea noastra n'avem sfinte
mum% legate cu panglicile convenlentelor sf formulelor, ci cement ne-

Viafa socials a trecutului

67

-obisnuifl de viol, de nestapinifi in miscall, de slobozi in cuvinte, Na e


nici -un coil de filing uncle el se ascunda, sfioase, femelle. Din potriva,
Doamna se amestea in toate $i, cind D mnul cade, ea e gate sa joace
rolul lui. S'a vazut ce femei au fost Despina lui Neagoe, Elena lul Petra
Rarer, Chiajna lul Mircea Ciobanul, Ruxanda Lapusneanulut, pentru ca
sa vorbim nuniai de cele mat vechi. E o vials tiara care zbucneste
naive $1 crude prelulindenea.
Tot Ireful de sus a ca Ireful de jos: o vlafa feriineasca. Leg5turile
dinire familiile Doran: lor s1 ale boierilor sin! ca si acelea ale gospoda-

rilor din sate. Vials socials de la Carte e deci indreplata make toate
dupe aceia din mlile de gospodOrit ale sesului si munfilor.
De la cei mat vechi Domni n'avem marturii, dar ce aflam pe urma
ne ajuta a intregl. De la Stefan-eel-Mare se pomenesc praznice de mul14m115 ca singure petrecerl, pe Raga bolezuri si cununii despre care nu
ni se spune nimic.
insa un Domn muntean cam de pe aceasta vreme, Neagoe a lasat

sfaturi cake fiul sau, Invallituri slavonesti, care au fost talmacite si in


romaneste. Neagoe e de sigur cel d'intaiu Domn romanesc pOtruns de
c enure bizantina. Din fiul sac cubit, pe care-1 numise Teodosie, sperind
cu va cirmul ca Teodosiu-cel-, are, el voia sa face o minune de desiiVirsire. In carted sa, el it invafa cum sa primeasca soli strain!, cum sa
fie ospele, cum sa stea in frunlea ostilor. Dar de petrecerile Curti!, de
piacerile ing5 duite ale ei, nu se vorbeste nici-un cuvint. Cad marile petreceri ale Domniei lui Neagoe insusi au fost cite o sfinjlre de biseria:
la acestea el aducea, ca Ia Arges in ziva de 15 August 1517 multi cleric!
stralucitori din Iowa lumea rasariteana, carl-I sfinfeau cu cea mai mare
pompa patriarchal& cladirea. Alte on el three cu aces! prilej $1 revista
ostilor $i poftia din vecinatate senalori silses11, cart sosiau cu daruri
oe buna vecinatate, infasurali in blani lungi si largi, cu galtane inflorite.
feranesie iarasi
Ante' petrecerile cele marl erau
befiile cele
strasnice. Cind Mihal Viteazul cuceri Ardealul, se vazura astfel la Alba
Julia ospefe cu Mitropolifi si Looted marl care fineau noaplea intreaga $1

rapuneau pentru citeva zile pe acel ce luasera parte la dinsele. Fireste


ca jupanilele si Doamnele nu se amestecau Is aceasta slrasnich bucurie
-a barbatilor. Mal i,i lasase Doamna in fail $t se mingiia impotriva povefelor Bisericli cu o prietenii, sofia lui Genga ; dar ling& el se afla, fare
s5 se pomeneasca de dinsa in mersul furtunos el viefil de Curie, vaduva
inca tiara a lui Petru-Voda Cercel, Vellca, si sore ei, Zamfira, fete ale
Vorniculul Ivan. Si cite alle soli! de boieri iiintovarasisera, dar ele stateau acasa, fare paza bizantina de alminterea tesind la furca/intre roabe,
vise de fericire in clipele strasnIce ale razboiulul.

Cu pufin limp inneinte de Mihai Viteazul, domnia in Tara-Romaarcasca acel Mihnea-Vod5, care s'a lurch in 1591 $i a rams in aminlirea
meamulul ca Mihnea TurcItul. Mama IA Ecaterina, o Levantine din Pero,.

Istoria Romani lor In Chipuri ot Icoane

68

purta epilropla, si avem dela dinsa, prinieo intimpiare fericitfi, scrisor


indreptate catre o sore a el, de lege catolica si care se f1cuse cfilugti
rig in Insula Murano de ling5 Venetia. De aid se vede viata de Curie
in ad car, dor cif e de stirticiicloasa 1 Maga Doamnri se an' inc c
sorts, Lucretia mgritatti cu tin Orec, st tret fete a e acestela, una pur radA
numele romfinesc de Patina; mai arziu Mihneasi aduse ca DoamnA pe a
Rominc5, Neaga, si copilul dom esc Rada se Judi via incAperile into
necoase ale resedintil; femeie ierlatoare, Neaga, se inutile ca o mina,
de en aft Rada, fe !ores nelegitim al sotului ei. Levantine le, deprinse

totust cu vtala moroanca 5 din Constantinopoi, g5sesc pe cea de

not si mat nesuferit5. Oamenii ii se par inchi,i, slant/14i de prejudecall.


Sing ire bucurie o au cind soseste, ce%a d n Stambul sau din Veneta
lucruri du g5'ea15, peril si allele ca aces ea, in schimbul c5rora trimet
mai mull bllini, bogasii, hghene de aram5,plapome,p-rize de in, mare e
batiste. Oda 5 Mihnea, Inca en copil alLncea, cere a i se trimele dot
aid de rasa apu ean5, ca sii-si &each' vremea cu dinsti. Alt5 data irimesul surorii Marioara educe dotal' cart!, de sigur italienesti, pentru care
se n ult'Ameste in deosebi. Necontenit griji de bani, cu Turci, Evrei, Gre
cars -si cer daloritle, si amenintarea vesnia a maziliel. Aceastit aril nit
e mostenfrea noastrfia, suspina odatii Ecaterina : azi sintem si mine nu
sintem, dup5 vole lui Dumnezeu, si ne afram in mina Turcului si aid not
nu slim unde vom if panit la cap5V. Si luta c5, in adevitr, pesle citva

limp, nenoroctrea mazillei aruna pe bietil cement tocmai in Rodos,


lingfi Asia, epoi p5n5 la Tripoli, pe coasts de Nord a Africeil

In acest limp Vorlfi Judea, in flecare zi sl pe oricine Un alitto


frances vede la 1585 pe Petra Schlopul, unchiul lui Mihnea, judecind
supt cort, fake ostasi,innalntea Curlii din last: Domnul stalea pe sawn
ill loll boieril sat imprejur " pe la spa tele Martel Sale, zice formula oftcla15si ascultau plingerile oricui 1-ar fi venit innainte; cart toil, la o
sul5 de past de dinsul, in genunchi isi ar5tau plingerile cu glas tare,
smut dup5 altul, si el ii trimelea innapoi cu hotiirirea ce i se pi:tree mai
dreoptE". Iar en Ragusan in slujba lui Mihnea spune, din parte-I: Dparnna Ecaterina nu mai are tihn5, fiindc5 tare e mare si elle judete jade-

all) nu sint decit, on ea, orl Domnul hot5r5sc toate: ci vezi dta deed

are on ba de lucrul'
De sigur o Carte unde nu se petrecel
late acum Curtea lui Petra Schiopul, pe c re o cunoastem din hlrtitle privIloare la pribegia lui in Tirol Bietul Domn e vAduv; o roabA I a
dal roes en frumos flu pe care 1-a bolezat StefanVodfi si -1 lubesle din

loath mime. Innainle de a fugi din tea, el o lea de sotie dar pe a cans
de boleti si numal innainlea cilorva credinciosl. Dup5 care scrie ca biota

lui mina nedibace en act de mitrturie, pe care trehue s5I traducem aproape pentru a-I intelege:
,Al 7099 (1591), tuna Ghenar 17 zile, Duminedi sera, 3 ceasuri,
ne-am cununat cu muma tut $tefanVod5, enume Irina botezata. A eviir

Viata sociald a trecutului

69

am zis: pane sint in tars, sa nu se spate cuiva,sa *tie toll, sa fie ascuns;
sit nu *tie nimele din case. lar, dace voiu lot in alai tare, atuncl sfi
711e toll cum ca cununafl sintem. Sa *tie toll. Am marturIsit cu adevarat,

Marturi: Mitropolitul Oheorghie din Sveava si episcopul Ohedeon de


Radian *I Anaslasie egumen de Galata ministIre *I Stro Icl Logofatul
-eel Mare *i leremia Vornicul si Andrei Hatmanul st Oheorghe Hatmanul,
Camarasul Hrisoverghl si Carnarasul Oheorghe *I Vas'lle Paharnicul '*I
-alli multi, (care) nu este pus numele tor. Si *tie ton. Am serfs cu mina
mea, *I am pus pecetea noastra mai mare, marturie, sa se *tie. lo Petro
Voevod, Oheorghe Mitropolit Mov116..
Si ialit1 in Tirol, cu tinara Doamna, cu o Cerchesa, care vrea sat
fie *i ea Doamna, cu nepotul Oheorghe Hatmanul, cu cumnatul Oheor

ghie Comara*ul *I sora sa, Alexandra Camara*oala, impreuna cu dot


copii, apo* cu Mitropolitul, cu un ieromonah, invalator al copilulul, cu
mai multi boierl ci copil de case 41 cu un pilic, Petru Bo lea, care e, cum
axt zice, le comedien ordinaire de Son Attesse. Patina bucurie din
etceste glume ale piticulul 1 fncolo, lipsInd judeful de toate zilele, e o lene
morocanoasa I Toil stall in case, mull de tot in cite o singura odale.

Daca ar fi lost jocul de cart!, si -ar Ii trecut vremea ass, dar nu era.
Copilul invert buchile, boierii beau *l dorm, ciliva mai viol fug sa feat
egof la Venetia sau politica la Constantinopol, in Polonia ; Doamna
moare de urit, Domnul se stinge de dor.
Sired' oameni I
IL

Salim acum cinzeci de ani si gaga' all& priveliste. Prin Creel ;I


mai ales prin Turd, Blzanful e acum stapin *I pe vlafa soclala, care pierde morocaneala, dar si cinstea, cumpatarea el ferfineasci. E acum lux,
un lux ruinator, pe careI tine mince unel fed intregi, sint acuma forme
rIgIde, neinvinse, si zavoarele gineceului ascund femeia.
E epoca procesiunilor de la Carte la biserica, epoca marilor audienle solemne, epoca petrecerilor cu infall*are razboinica educe din
Conslantinopol. Calittorul e ulmit *I nu (lig sa insemne mInunatele prlvelI*II de la Curies Domnului din Bucure*U sau, mai ales, ale celul din
fed
Matei-Voda domne*Ie de o parte, Vasile Lupu de alts. 51 despre
'Wet socials a timpulul for aflam de la un Paul Strassburg, Trimes sue
des, de la un Bandini, mislonar catollc, de la un Pavel de Alep, nepotul
until patriarch de Antiohia, in calatorie pe In noi, cele ce urmeaza :

Trasuri cu sese cal primesc la intrarea in Capitals pe oaspetele


Martel sale. Pe oaspefii de frunte Vodii-i primelle indata in palatul sau,
pia Curled. Si unit *I &fit merg is gazde, cacl In Curie nu se gazduiesc
decit rudele Voevodului. Doamna prime*te totdeauna de-o parte, stand

intr'un jef. 0 feta din case, domnisoari de onoare, duce la dinsa.

70

Istoria Romtnilor In Chipurt si !come

A doua zi sau pesle citeva zile, strainul e chemat la audienta sl la,


spilt. Acel Suedes care vent Ia Leon-Von, innaintasul lui Matel Basarab.

fu lust de acasa de boleti cu radvane, in Jural carora calarlau pezilorii


Domnului, Dalmatint (in Moldova erau Ungar!, apoi Neal!), in numar dedoua sate, imbricall frumos ardeleneste. Slrassburg povesteste cunt a

trecut prin strade si piete pline de marfuri scumpe pe care le vindeau


Italieni, Greet, Romini, Turci si Armenr. Multi lume se adunii sa van
alaiul: spare ca ntivallse acolo tot neamul romanesci. Dregatoril Curtis
an pus hainele cele mat bune, care impun; call scutura friie scumpe.
Domnul asteapta in use. in semn de consideratie pentru visltator,
el tine capul plecat si milnile pe piept. in odata de audienta doua
scaune stau asezate pe un loc mai ridicat. Cel din stinga, loc de cinsle_
la Turci, e pentru oaspete. La spatele Martel Sale" stau boeril cu blanr
de samur foarte scumpe, care slut, cum am zice, fracurile :metal limp.
Talmaclul e de fata: cite unul Vie sturcesle si grecesle sl italleneste V
latineste si nemteste"; calugar catolic, nascut in Crete, el a facut studir.
is Wittenberg. Cind se arata scrisorile suveranulut ce a crimes solul, ale
patriarchului sau innaltulut cleric ce a dat o recomandatie, Domnul se
ridica de pe sedan shal descopere capul.
Trimbite sl buciume twat deodata afara. E semnul a masa e gala.
Tacimurile sint de argint pentru Voda, oaspete si boleril cel marl, de
tut pentru boieril at dollea, de lemn pentru caracuda. Toll stau pe laviti,
dar dour: scaune sint pante, peniru Von si acel ce a venit sa1 cerceteze: scaunele sint imbricate cu califea roste, pe care o prind cute aurile. Linga jiltul domnesc se aseaza Spataruicel-Mare, linind sable dom-

neasca in git, far in miini cuca st schiptrul, PaharniculcelMare I multi


userl cu toiege de argint. Postelnicul, Stolnicul, Clucerul, chiar Vamesul stau gets de slujba, in haine scumpe de parade.
Bucatele sint scum pe masa, acoperite cu capace, care le tin caldicele. Pe scaunase linga stapinttor, care domneste si is masa, asteapta
slide cu vinurl, cu rachiuri si chiar cu bere, precum si pahare de tot
fetal, cele mat matte de argint Medelnicerul educe felurIle noun : data
Domnului nuI plac, el face name' un semn, si ele sint lasate supt masa.
Tipsiile pe care s'au adus deosebitele mincari nu se !eau, precum se lea
de is fiecare blidul, et ele se innalra :ramagloare in mtjlocul mese!, else
incit oaspetli pot VI site toldeauna isprava ce an facut. Pe aibele fete
de mese lucrate cu Dori de our se lied tinging si cattle, de argint, de os
de eerb sau si de lemn. Furculita lipseste deocamdata.
Se bea in cursul mincarii. Dupti ce s'a mintult aceasta, vine rindul
toasturilor. Musica de trimbite si lobe nemtesti. care cinta Inca de la
inceput, cum s'au incheiat cuvintele binecuvintaril
in camera candela
arde supt icoane
musica aceasta tace Domnul lea to mina un spahar
strasnie (ingens scyphus) si vorbeste intru lauda suveranutui strain din
partea carula a vend poste oaspetele. Cind cuvintele lei, ascultate in
tacere, s'au sibs, tunurile bubuie afarti, scuturind geamurile. Apoi san
ca Domnul inchina pe rind -- aceasta se face Ia serbatori pentru fe

Vista socials a trecutului

71

care boier (ba chiar pentru fare intreaga, la sfirsit) si acesta asculta
respectuos, in picioare, urarile ce 1 se fac, sau boleril inching unul dupa
aItul pentru Marla Sa. si el se vad cazind atunci in genunchf, panii pomenesc numele aoroape stint al Voevodului.
La serbillorile blsericestl, Domnul se trichina intaiu, apoi el bea
pentru ,imparatur pagin, de care lama Cara lui (in Moldova cel ce rldica Ohara!, Domnul, lace, de rusine); unmet pe urma vine rindul lui.
in Coate fret defile, bubue tunurlle $1 riplie pu$111e Mara. Jar intre un
toast $i spat cinta protopsaltul de la biserica din Curie cum $i astazi
data pa la manastiri unit colugari situp, la masa egumenului
sau Ti-

genii 'Wind arcusurile pe vioare, facind sa se auda cintecul dorit de


Voda El sint singuril lautarl la masa veseliel sau in triumfurile obosite
de dupa lupla: Mal Viteazul limas! a infrat in AlbaIulia in sunetul vioarelor figanesti, care stiau sa elute pentru toate ceasurile din viafa
omulul.

in octane vecine, cele vesele de boteri $l bolerinasi mininca $i beau


mai in vole, din mincari anume 011ie pentru dinsil. Slujbasl at Curti! due

in bate parfile fripturl $i urcioare celor ce stau pe la casele lor. Une


ori, is vreo nunta bol intregl se invirt pe frigari in Curie, pentru mu!time, care bea yin nou din oale de lut.
0 petrecere ca aceasla se face la flecare praznic $i fine cel pufin cInci-sase ceasuri, tar de cele mai multe ori se prelungeste parka in
ziva. De la un limp ostasii din Curie se imprastle, dupa ce insa fiecare
ceatfi $ia petrecut pawl acasa bolerul care o comanda.

Flecare serbatoare mare isi are insa $1 petrecerile ei deosebite.


Astfel, in ajunul Anulul Nou,
atunci ca $1 scum, prin casele unde nu
s'a introdus obicelul strain at bradului de Cractun,
se impart darurile.
Domnul prImeste, in Spatarla-cea-Mare pe fie-care boier dupa rangul sau,
cum se face $i astazi in palatul imparatului german sau al Presedintelui
Republicei Francese. Copil de casa aduc in camera de spat paharufe
de vutca, cofeturi $l cafes neagra. Si la ospefele obisnulle, vutca ro-soglid-0 cofeturile, luate Intel:, odale anumita, merg innainlea minarilor. Acuma Irma, ele se dau $1 acelor pe cart Voevodul nu-1 prole
Is masa. El mai asculta salvele de pu$ti $1 tunuri, musics induloaatoare
a Tiganilor. La urma se infaNeaza innainlea Domnului $i breslele cu
capetenlile lor, dar poate ca acest obiceiu, democratic de altfel, n'a
Post lust decit de la Turci, impreuna cu matte allele, abla destul de tarziu, in veacul al XVIII-lea.
in ziva de Anul Nou chiar, se impart, dupli define oriclirutproznic
de capetenie, haine scumpe de brocard scamp, de brocard ieftin sau de

simplu postav chiar, caflanele. La le$irea d'n blserica, viniitoril domnes% scutifi de multe sarcini pentru ca aduc salblitactunt Is Curie, it
asleapta cu jertfa cerbilor, caprioarelor, mistrefilor $1 deosebitelor feluri
de paseri. Sovoane covoare de parada , basmiill de matasa, tolege
scumpe se -ntind supt picioarele stapinItorului $1 ale bolerlor din plaiul

72

Istoria Rominilor in Chipurl si icoana

salt, cart le romans cu bent. Traditia cea usoara din ajun se face scum
a doua era. Urmenza, dar nu pentru toll, oaspatul acelei zile marl.
El se deosebeste prin mat multe adausuri peste obiceiu. Toll se
pindesc ca sa vada tine va stranuta intaiu, dar stranutul imitate sa fie

adevarat, nu adus cu tabac sau altcum, pentru ca atunct cel ce ar ft


stranutat rmine de batjocura'. Un stranut autentic da dreptul is un palm cu yin si la douii caftane, unul de catifea si situ! de postay. Dace
Marta Sa insust face sa se ands sunetul asteptat cu (Ala vesela nerabdare, atunci I se da un caftan, ba Inca unul de brocard de aur, dar platile din Vistierla fern.

Apol in turta cea mare, care se da In. masa, se ascund tine ar


crede? bilete de placinta.Ele nu cuprind insa versurile pe care le cunoastem. Ba nu dau macar o proposilie intreaga, ci namei in cileva cuvinle o filgaduiala de Anul Nou, care poa e ft Nara insa si ca o constatare, de luare in ris sau mustratoare. Cel ce-si grtseste blletul, e dator
sa-1 celeasca cu glas tare, si ni inchipuim ce feta trebuia sa faca bolerul neastimparat, nesupus cantle, printr'o potrivire ironica a noroculut

it cadea tocm I pofta de a fi Doran ".


De Boboteaza, Von lese Ia girls, cu tot alaiul. Inca din ajun insa,
el a primit trimesi ai clerului din tot cuprinsul Domniei sale : e rindul for

sa faca daruri, si cei de la tare, cei de is manastirile si schiturile din


auntie Tin cu vinaturi, cu laptarii proaspete si cu pastravi. Parfait! se
invrednicesc sa schimbe citbva vorbe cu stapinul, dar el nu pot fi primiii
la cinstea cu cofeturi, cafes si vutca, Hind numai smerite fate bisericesti.
Dupe slujba is bisericii, acesti oaspell al Bobotezel sin! primili in Spaeerie, unde data psaltil prelung imnuri bisericesti. Pada si clerul strain,
letinti, papistafte, Franciscanil bulgari din Muntenia, data Iesufiii poloni
din Iasi, calugarii secul de is episcopia Bacaulul tree innaintea Martel
Sale, precum Ia Anul Nou au trecut consulit. de clod sint acuma consulate ale Rusiel, Austriei, Prusiei in jerite noastre.
A doua zi, Is slujba, iatii si Doamna ling& sofa! et, iota domnifele

yl beizadelele intre lummarile lungi, grele ale Bobotezel Numal la aceaslfi serbatoare se mai yid, in acest limp de orientalism banuitor,
zfivorit, sopa si fetele acelui dupe vole cantle se misca orice in tars. faceputa cu sosirea in radvane vechi a batrinilor starefl, urmind cu aceasta
frumoesa pet ecere patriarchala, in care femeilor li se ingaduie sa se inchine lui Dumnezeu in acelasi limp si in acelasi loc cu blirbalii, mintuita,

cum vom vedea, cc binecuvintarea tailor, serbarea Bobotezel are un


carac er de alba fericire curata, care lipseste celorlalte. Calugarli merg
pe
case cu aj tout, de-a valma cu preotii eel multi la numar al orasului de resedinta. L utarii Monti, lautaril lure' chiar, nu lass auzul sa
se (Atha asca o clips, nu nu-nal ziva, ci si in noaptea din spre B boteaza, si in aceia a serba Ii iarast. ,Mullimea st bucuria poporului in
Tara Romaneasca Is Boboteaza", scrie un patriarch asiatic pe la 1650,
lair c.. tot eels ce situ ca se pelrece la Curitle celor mai marl Domni
1

Viaja sociala a trecutului

73

al creatinatrifil Oastea toata e in picloare, tact e gi o serbatoare Oslaaeasca, al in jun! Curti!, in drum' spre biserica, pe strada, pant' tarziu, cit ni mai pastram apartiforti, flutura steagurile de millase cu Maica
Domnului, cu Sf. Oheorghe, cu bourul ai corbul purtind crucea'n plisc.
Dupe ce se mintuie slujba i i biserica, vine procesia al sfinfirea
apel. In Tara-Romaneasca tot alaiul merge papa la girls, lalomifa in Tingoviste, Dimbovila in Bucur411,odaloara Argeaul la CurteadeArgea.
In Moldova apa e pusil intr'un vas de argint aurit, in carte, de spre odaile
Doamnei. Sese sfeanice de argint and imprejur ; un copil de cast' fine in
mina al aeptelea. Toata lumea e in picioare; Is stinga Voevoduiui e
Doamna, copiii Ion se art In dreapta ; Camaraaul al boierii la spatele
lor. In stralucirea geroasa a zilei de tanuar, se innalta Coate prapurile biaericilor, care se infrafesc cu steagurile ostaailor.
Cadelnija se mists de noun on innaintea familial domneati, de trel
on Inca innaintea copiilor. Apoi Mitropolitul, unmet de episcopi, sfinfeate
apa. Atunci iaraai puatile 41 tunurile salute, in bucuria obateasca. La Martian!, cop!! se arunc in girlii pentru a cauta crucea pe care Mitropolitul
a lasat-o din mina.
Acum e binecuvintarea tailor de lupin, de sigur ca in stravechiul
Bizanf, a calla femora slabita traieate Inca alai. Lin numiir de cat cu ar;We scumpe, impodobite cu our el margaritare, sint aduai de oamenil
Comisulut celui Mare, in millocul uirnirii bucuroase a poporulut. Un calAtor a vazut in Moldova, la 1647, douazeci gi patru de cal foarle frumost pe care Mitropolitul ii strop' cu aghiazmii. Strainil ce incunjuran pe
Mthai Vileazul la 1600 avail prilejul sa-1 vada serbind astfel prin strop"-

rea binecuvintatoare a cailor Boboteaza acelui an unic, in Alba-lulia,


capitala Ardealului supus Rominilor.

Mai tarziu, aceasta parte din urma a serbaril se facu al mai bogala. Comisul adage numai pe pouodnicii, cat' de calarie, pe clad Armogul ii trecuse innainte cu calf de trasura sau telegaril. Pe cel d'ntain
-erau suiji liner' boieri, cart nu primisera in.ca slujbe. Calul dawn de Sultani se zicea tablabafa, name pe care poporul I-a luat in batjocura,
aplicindu-I oamenilor moll! 41 incefi, de parade, acest cal simbolic at
legaturit de vasalitate calca mindru In sfirsit, infra ciohodari sau lackei.

Mal de mull se facea un mare haz cind un Comiael mai zburdalnIc


venia &Hare pe un catir, pe cind un lovaraa al lul avea cinstea de a fi
purtat de un magar.
Peste cileva sliptiimini, yin Pantile. Din saptamina mare Domnul dd

facii bogata luminare pe care o va finea in mini in noaptea de in'fere. Logofatul al treilea siege crucile pe care le va purla familia domneasca; tot el merge alma sd clued invitafille.
Priveliatile incep cu spalarea plcioarelor. Jot sera. un c lugar bikin, sarac, trenfuros, cel mai urnil dintre umili, e spalat cu apa ce cade
en argintul ib Wahl! pe argintul ligheanului facut la Brasov, In Dan lg.
-sa-1

Istoria Rominilor In Chipuri st Icoane

74

poate in Rasarit chlar,de mina Mitropolitului. El e lade ; un Viiidtca..


de obIcein al Bazaulul, infallseaza pe Petra; alts zece clerici implInesc
pe aceiasi lavlja de lemn numarul celor doisprezece apostoll.
Sara Inviern incepe cu sunetul sec at giamparalelor, cu care seimbata de bucurie cop111, prin curt!, pe s1rade, prin plefe si prin cimitire.
Spre miezul nopfil se misca !erasi alaiul domnesc. Aural, pielrele scumpe

lucesc abia, scurf, in intunerecul noplii si a midi cladiri care e biserica


Curti!. Cind luminartle se aprind de fulgerul fericit al Ynvierii, usile etude in lemn in vechiul cadru de piatra se dau in la turf si mil de stele
miscatoare prind a Zbura In curtea intinsa a resedinjei domnesti. Domnul airing crucea din mina Mitropolitulul sl MitropolItul li raspunde, sarutindu-1 de ire! on pe frunte.
III.

mire peirecerile marl ale timpului erau si siderite, serbarile extraordlnare ale Domnulul si Curjii. mire ele, mai ales alaiul Domnulul nou.

Acesta era numit de cele mai mulle on is Constanlinopol. Ce solemnitaft se oblsnulau acolo, cum se savirsia instiinfarea noulul numit.
cum se ducea acesta In audienfe, cum Intra in biserica patriarchala, salute! cu cinlari de bucurie si slavire,
aceasta nu trebuie aratat aice.
Primirea stapinitoruld in capitals sa ne priveste singura.
Voevodul e intimpinat de boleri la vadat Dania% la Oiurgiu, pentru minded, la Galan, pentru Moldoveni, dar fireste numai de citiva filmes!, dinlre sfetnicil de frunte sau prietenil lui cunoscuji, or! rude, sI
nu de loafs mulfImea boierilor, cars asteepla sa1 vada intrind in Bucuresit sau in Iasi. Al doilea popes il face la vre-o manastire din preajma

cetafit de Scaun: la Vacaresti, de cind se innalfa aceasta zidlre a lui


NIcolae Mavrocordat (popasul cel vechiu nu-1 slim), ler, dincolo, Inca din
limpurile lul Petra 5chiopul, Ia Galata. Iarasi boierit yin la stapinitorul

lor, dar tot cifiva numai, cu cart se face infelegerea asupra alaiului.
Mulfimea nerabdafoare vede Irecind in sfirsit ,pompa Marie' Sale
Hofer! de toata mina, signori, calarI si pe jos, merg innainte si in urma
Domnulul. In frunte slut Hatmanul sit Aga, boierii, ostasil; apoi yin ceilalfi, cite dos, cite Ire!, in sireag", dupe rangul lor. El insusi se infafiseaza in portal sau cel mai scump si mai de cinste, care1 arata innaintea
tuturora cine este. Cucai sta pe cap, caftanul dat de Sultan e prins in
cope' In git ; de-asupra surguciulut prins intro floare cu pielre scumpe
flutura steagul de Domnie. Aga de Scaun, represintantul Sultanulut, e Ia
sane lul, local de cinste in Risarit. Cifi Turd I -au mai intovarasit, nu
se dezlipesc de el in aceasta Infrare, oricum, impunaloare si straludta
piloresclf de sigur. Musics turceasca suns in tot I input drumului, o
masted ce nu se aude Inca decit la o imprejurare ca aceasta, cad indata dug' ceremonie lautarli imparatesti se intorc, bine daruifi, la Constentinop o I.

Alaiul merge de-a dreptul, nu la Mitropolie, ci la biserica, mai mica,

VI* socials a trecutului

75

a Curti!. Acolo asteapta Mitropolitul gl tofi episcopi!. Se face slujba de


mulfamita, careia not ii zicem astazi, impotriva bunelor obiceluri ale Bisericil noastre, Te-Deum, dupe catolici. Dus de supfiori de episcopi
Domnul incunjura prislolul, in limp ce, ca la nun% se anti Isaia Unfuieste'. Nu se arunca insa ca la nunfi daruri de ban!, de Dori, de cofeturi celor de feta ; astfel de clarnicii s'au facut la Constantinopol. Ingenunchind pe piatra de la dvera cea mare, care deschide altarul, Voe,
vodul primeste acum din minile Mitropolitului mirul dint. A mai fost uns
data la Constantinopol, de patriarch, dar princip;u1 este ca se poate
mirui cineva ,.si de doua si de fret orr cu mirul stapinitorilor sfinfifl de
Dumnezeu Une on Vladica sau unul dlnire episcopi fine o cuvinlare.
pentru a laude insusirile, totdeauna alese, ale celui ce tine acum sable
$i topuzul.

Actul at tre lea e asezarea in Scaun. In Divan, sale cea mare a

judecafilor din fiecare zi, asteapta Turcii, cart n'au putut cake pragul

bisericii. Doua scaune, numai doua, sint 011ie acolo. Pe unul vs ste
Domnul, pe cellalt, Is dreapta, Aga, ce tine locul Sulfanului Dar nici ei
dot nu se aseaza, cl stau drept" acele scaune de cinste, pe cind is
spatele for se insira rudele domne5ti si toata boierimea cite poate incapea, precum sl clerul innalt; si chiar negustorl de frunte. Domnul sfirutil firmanul cu slovele aurite care cuprinde numirea sa; un Turcmai.
tarziu Divan- Efendi, domnul Judean'', judecatorul Turcilor ce yin in
Ora,
celeste actul in turceste. Niment nu infelege nimic, $t nici nu e

nevoie sa infeleaga, cad cuprinsul e neschimbat; dar cea mai mare


luare aminte sl lacer% milcomireg domneste. Cind s'a mintult cetirea
sfintelor cuvinte, pornesc pustile, tunurile, musics turceasca, cea de tarn,
surlaril, trimbifasii, dobosir sau tobosarii; clopotele vuesc in tot orasul.
Mare cacofonie solemna. Pentru infelesul celor de feta, firmanul e cent

scum pe romaneste, de pe o talmacire scrisa cu stove marl, pe hirlie


large, groasa, lucie rasarileana, de Marele-Vistiernic sau altul dintre boleft Acum gt Domnul $i Aga sten in jefuri. Cind st a doua cellre s'a ispravit, e rindul imparlirii de caftane sau chiar de Vint Is Turd $i la creslint. La urma, se bee cafes in Spalarle.
Une on chiar in aceiasi zi, alts data peste cifeva zile, nu rare on
$i dupe citeva saptamini, Domnul sta in Spatarie $i face dregatoril cei
noi, 771 alege si orinduieste Sfatul. E obicelul dupii aceasta sail si oapateze Ministerial'. Ospaful se face dupli regulele pe care le cunoastern. Mara, Curtea se foarte veseleste", far cei dinnauntru nu mai pufin.
Une ori, de multa veselle a vinului vechiu, boierii les la Joe. Asifel,

cind Nicolae Mavrocordat a venit in Moldova ca Domn a doua oars,


in 1711, s'a giucat in case cea mare', dinduse mesele la o parte. Voda
care nu era asa de sirs n, nici asa de fudul cum se crede, a =llama
danfuitorilor, dindu-li postavuri bune si allaze stralucttoare.
Cind Domnul a fost ales in Ifni, in urma morfit innaintasului sau
unele amanunte se schimba, neaparat. Primirea Is vaduri, conacele, inlilnirea la mana'stirea de linga Capitals nu se mai intimplfe Dar bpieri

76

Istoria Rominilor in Chip= si Icoane

wee toata si mull norod se aduna pentru alegere st edemas. Alesal


merge $1 Ia Milropolie innainte de a fl mirult in biserica de Ia Curls.
Aid, la Mitropolie, i se pune pe umeri un caftan oarecare, in asteptarea
celut imparatesc. Dacii un Turc de same e acolo si da pe at 1111, ante
/nal bine : pare ca tot e ceva din sfintenla voinfil imparatesti, fara de care
nu se incape nicio in potrivire. Flind vorba de o fapla cu izbiada neslgu a, Domnul are gag sa ceari une orl juramintul prin grai gI scris de la
toff boierli. Cind Sultanal s'a involt cu numirea si 1au placut, deci, dandle trImese, primirea firmanului se face iar'asi cu o mare pompa, cad
acuma se cepa% de fapl, temelul pulerli. Voevodul sl Curfea lui less
!anointed trimesului destul de deparie, avind une ori, aceasla nu stria
tats de niste slapinl asa de vicleni 1
si toata oastee. Nu e Inca vrerime de injosire in care ceremonialul Impune ca Domnul roma'nesc sa
siirule scare calului pe care calareste un Pas& cu fret Mari sl sa-1
mearga spot pe jos innainte pane -I pofteste acesta sa incalece,
dar
Aga e intimpinat cu o cinste deosebita. La intilnirea cu dinsul, Voda
primeste pe cap cuca. Numal scum se face in Divan cetirea firmanulul,
in mijlocul milcomiriig, si o noui descarcare de pusti si tunurl intovirasite de musics. Si de stand innainte se stie Doran adevarat. in tocmai asa,se face la innoirea din fret in area ani a Domniei, afar& de cazul cind Domnul e chemat la Poarta cider ca s'o priineasca si adese on
primeste in loc petecul negru at maziliel
Doamna nu-si face niciodatii intrarea odata cu soful ei, el zaboveste macar citeva zile, poirivind asa incit sa soseasca mai tarziu. 0 primese jupanesele, sofille boierilor, in cocli si radvane, si o duc la Carte
de-a dreptul, unde-si lea in primire odaile el. Ea nu va mat lest decit la
serbatorile cele mart ale Bisericii sau in primblarl pe ulna, la feredeaa
-- in bale turceasca, si in not, ca si in tot Rasaritul, un adevgrat club
fameiesc
pe la manastiri si pe la vii sl primblari'. Carafe Domneasci
e urmata de ale tovaraselor de petrecere, purlind haine de .sahmarandg.
de canavileg, de .belacoase`, ,odoare sl salb1 oe galbenim, tar pe
cap slicuri de sobol". Seimeni, Vornicel, Comisi calaresc In jurul trisailor. La intoarcere, Doamna imparte darurl jupaneselor.
Domnul mai da serbari supusilor sal, earl le asteapta mai mull de
la &mu'. De Sf. Oheorghe, dupe mode turceasca, si ea insasi o veche
mode bizantina, se scot call domnesti is iarba, in cede'. Voda insusi
a lesit cu acest prilej la intaia primblare de primavara, pe la maniistIrl,
de care sint pline vecinatafile aminduror Capitalelor. Miel fripli se impart

slujitordor ; la biserica s'a trimes de la Curie un mid f ipt, in loc de coliva. Iata scum, pe cimpul inchelat cu iarba, aparind un steag de Arnault", mindri Albanest cu mustalile negre dirze si susaneaua de-a curmezisul spatelor ; iata vechli Seimeni, ostasi cu plata. Dupe of via telegaril,
call de trasura ; peg[, murg', roibi, albi, negri, sargi, surf, impart!!! la
.carols Domnului`, a Doamnei, pe la bolerii marl; inh'un catashf de

Vista socials a trecutului

77

pe la 1670, am numarat 90 de Cal din aceasta rindulala. Armasul al ajn!oral sae deschid al doilea virag', urmati de trimbaast si strmaci, oilsunind in terabit& si suria" Vin pouodnicii, call de ca See, sl armasaril,
flnutt de Comisel sl Seimeni, toff infasurall in stofe scumpe, mai ales
ealul Sultanului, invelit in atafta naramzie, ca naramza Comisul sl ajutorul sau inchete defilarea: el da si ospatul cel mare pen ru ziva aceia.

Alla data, sint oaspeti de primit : foarte rare on un Sultan, un han


at Tatarilor, innainlea carora se cade In genunchi, dese on Pasi 1Mb-spinali cu neobisnuita supunere. Nu lipsesc, cum am vazu , soli! crestinl,
pe cari-i primeste, departe citeva ceasuri, Hatmanul, si -1 salu a in margenet' orasalui Postelnicul. Palatinul de Calm, c re sost to I si in 1677,
Doran fiind AntonteVGda Ruset, se invrednici chiar a vedea pe Doran
In local Haimanului. Boierli tots sint linga dinsul si, facindu se cerc,..saluili. Oastea a aproape intreaga: 20 de companii, de ,steagurl de caFares!, sese de Seiment pe jos, sese de alit pedestrasi; un mare steag
rosu se innalta din mij1 cut lor; trimbitele, surlele suns. Corturile sint
tactile din jos de frumoasa manastire floe& a Cetalull. to audient a de a
doua zi, Trinesul polon gasesle intr'o odaie frumoasa, zugravila dap&
mode olandeza`, un divan, tot frumos, acoperit cu covoare scumpe, si
sliclufele cu vela, palm la numar. Se 'eau dulcell si se prinzeste in acea
cdmoro. Peste 70-80 de ani, Matei-Voda Ohica primi tocmai in acelasi
fel pe alt mare sol polon mergind is Poarta, contele Mniszek. Dar el
nu prinzl numal fate in fel& cu Domnul, ci la o masa de 400 de tact-

mur'fara bun& Undulate. Ca adaus is placenta mincarii si bauturli,


se fact' dant, de dantultori de mestesug insa, earl venire cu Mutant for
obisnuiti, st distrara lames dap& cafea.
Une or! Domnul merge la hram. Egumenul san preotil it poftese.
aducindu I un dar obisnuit pentru aceasta: cafes si zahar. in curtea bisericil: Sf. Paraschiva, Sf. Spirldon mat tarziu, la last, se inlind saluane
knurl de c borire pentru stapinitor.. Doamna, vlind deosebit
nu se
pot inchipui cal doi soli domnesti impreuna,
are si ea prImIrea ei.
Din Xamara` se don anumite pomeni cu acest prilej.
Sau se face un Vladica nou. Din vechiu, Domr.ul statea de fete is
biserica, intr'un scaun rosu, Naga Mitropolit, la hirotonisire. El primeste
spot pe ales in Spalbrie. De aid episcopal, Mitropolilul lese pentru a
strabate stradele Capilalel pe an cal impodobil cu aster ; musics Domnatal data, si ciopotele taluror bisericilor suns.
Pe urma 'Irma fu introdus obicelul de a se educe episcopal cel non
In carafe Curti!. Tot in Spiitlirie se face ceremonia de recunoastere st
Inifirire Vistierul-cel-Mare da manila si Voda cirja, pe care o educe co
capul gol si o da sarutind mina pastorului sufletesc. Ceva din aces! obicelu a ramas ;I pawl In zilele noasfre, $1 la sfinlirea de blsericl, Dom.!
e poIlit une or!, sl lea parte, indeplinind functiune de archiereu.

78

Istoria Rominilor in Chipuri

$i

Icoane

Din cind in cind, se dau vinalori marl. Odinioarfi Domnii, cind nu


aveau rfizbolu, stribateau fare in lung $i in tat, prigonind dobitoacele 41
inlluind cu ireptate bunti pe oameni. Acama e hotarit ca vin5torile de
etichet5 nu se cuvin a se face decit innaintea celor patru posturi.Mil de
ferani sint adusi peniru a stirni vinalul $l a-I ucide. Un pref e pus pe once
'cap de tiara sau de stilbilficlune: 25 de aspri lepu ele, 60 vulpea, 80
risul, un lea mistrelul, un galben ursul. Sint de feta loft boieril, pe care
I-a chemat Domnul, si la o vinlitoare de duptt Craciun prin 1760, se insteel in program MareleArmas, MarelePaharnic, Marele-Comis, Mare leClipitan de darabani, MareleStolnic, Marele-Medelnicer, mai multi boieri
de a doua treapta si a trete, vfitafil de aprozi si de copil, mazill, armfisel,
pah5rnicel gi mulls gloats. Vinalul se imparte intre vinatori; pieile $1
blinile le 'eau paicii, ce incunjura pe Domn.
Cind pleacil la rilzboiu sau in cercelarea hotarelor, cind frece de
la 0 Capital& la ells, Domnul destasura o stefilucit5 pompa, pe care
able ni-o pulem inchiput astazi. Merg, pe vremea lui Vast le Lupu, 3 000
de cal5r1, 2.000 de pedestri. Domnul are innaintea sa cele dotal tuiuri :
sulill avind in virf semituna, un glob $l o coedit de cal, semnul oricarel
dregatoril la Turci. Urmeaza fill Domnului, dac5-1 are $i slut cu el. in
yesminle stralucile, cfilareste Domnul; paid pe jos incunjura calul, cu

mina pe gitul lui; comtsel, vre-o doui zed, au p5rul lung, haine rosti
cu stele de argint aurite in el; cu dinsii impreunfi merg vatafil. Poste'.
ulcul, cu toiagul de argint in mina, Ma gala sit primeasca porunci. Spatarul e in urm5, cu armele stapinulut: sable de Mat si buzduganul de
strivit. Copiii de case, p5h5rniceil slujbasi linerizburcla acum, innaintea
marelui steag at Domniei, dat de Sultan. Tabulhanaua cint5 sau, cum se
zicea pe alunci, cu alita dreptale, Safe. Bolerii, imbrficall cit pot mat
bogat, merg dup5 rangul tor. Dup5 el se due etrile, corturite, supt po
runca MareluiSittrar, care comandi si tunurile. 10 12.000 de oameni,
grosul Writ, se desfisurii, in deslul de buns orindutalti, pe urm5.
Dar, la on -ce miscare prin ores, Domnul nu poate merge singur
st nu poate atinge pamintul: trebue sit fie &Mare si incunjurat Aceasta
se vede necontenit, de la Stefan Tomsa at II-lea (1611), care aleargfi in
vesminte road cu buzduganul in mina, intre 500 de puscast, papa taFanaflop, cart tree in mijlocul until buluc de Arnaull salbaleci.

OesperVoda reliant filled in tabare polona la 1620 intre o suig


de ostasi pe jos. it incunjura mai de aproape 17 satirgii (halebardierl)
barbosi, sese Armasi cu cizmutile galbene, lungi haine rosti si Mice de
arsinic galben, puse to o parte stimpodobile cu slelute de argint; tolbe
alirna din largile cingAtort de argint; arcele sint prinse de umfir, impreunfi cu buzdugane argIntate. Cit prIveste pe Domn, calul situ peg are
friie d' argint suflate cu aur, late de fret degete gl bfitute cu pietre
scumpe. Vesmintul stilt, de brocard de argint albastru, se coboara pang
la glesne; peste dinsul e aruncata o indoita mantle de catifea roste bignitfi cu samur ; la fel e cuca. Seaua roste, de Persia, are coburl $i sad
de argint aunt, si de to dinsa atirn5 scumpul buzdugan.

Male sociall a trecutulni

79

innaintasul lui Gaspar 41 imbriica pane st aprozit de Divan cu ursl-nic, blanl de jder st vulpe de Mosc Ia cabanifa. Era, scrie Miron Cos tin, de lot zburdata podoaba Curfil". si Domnul nu sufeila nici la bolerifles' ,haine cevasi proaste.
Or Ice miscare a Domnului e dect un fel de serbaloare a ochilor,
o bucurie a Fulfimilor.
IV.

Un alt sir de pefreceri sint acelea pe care le cere viala de famitle,


foarte sirinsa, foarte unite si iubitoare pe acele timpuri.
N'avem sliri asupra botezurilor de odinioara. Se vede ins cif ele
erau foarte cercetate si impod bite cu ospele. Nasul dfiruia de multe orl
mosli intregi finului, pe care-1 privia ca pe fiul sau.
In nunta se intilnesc toate datinile poporului, infrumusefate prin
bogalie si putere Ia clasele stapinitoare. Dupe infelegerea cu pefitorii

cad finer!! se casatoresc, dar nu se cunosc, si, deed se vcr tub!, se


vede pe urma, o Dumineca e hotarila penfru serbilloare. Cu trei, cu
-septe zile innainte, incep insa ospelele, de-o parte pentru barbell, de
alts pelltru femei ; si o case de socri sI cealalta sint indatorife la aceasta
si cauta a se intrece. In loate aceste fret zile, lautarii cinia 'n zori In
fereastra mirelui sl la fereastra miresei. Clad vre-o nunta domneasca e

sa se face la far& se gatesc divanurl, case, cerdace", asa incit un nos


sat pare ca rasare in mijlocul cimpului.
Vineri si Simbilta sint mese marl. Persoanele poflite, si mai ales
femeile, aduc multe, felurite si adese orl scumpe daruri, pe care le poarta
in urma radvanelor un inireg sir de slugi. Anume: un berbece viu adus

dupe git , miei in braje, cobilife cu OW, curcenl, giste, rate, bull de
vin, cosuleje cu colaci si cosulele cu poame,si unele si altele acoperite cu fachiole sau marami de matasa cusule cu Hort in cele palm
colfuri.

Ospatul, in cask or! in grading, se di dupe datinile celui de In

Curie, pe care-1 cunoastem. Neal cinta necontenit. Cite un pehlivan


sau caraghios, Turc de neam toldeauna, sau ,Harap , bucura pe cel de
fora prin ispravile, schimele si vorbele tai. Ca sa-si poala face cineva o
parere despre mestesugul for, care nu putea sa lipseasca la nicio nunta

de same, lasam sit urmeze descrierea pe care o da un privitor uimit,


Constantin CapItanul Filipescu, care vorbeste in Cronica sa despre logodna lul Stefan fiul lul Radu-Voda Leon cu Catrina lul Duca-Voda din
Moldova.

,.La care logodna au

fost aicea in fare

cu mare veselle:

au ficut multe ospefe, multe jocuri; care se potrivia cu o name dom'masa, far nu logodna. Strins-au toala boerimea fern cu Coale juptinesele si au intins corturile in deal despre Mihai-Voda, in drumul Cotrocenilor : acolo facet' ospefe in Coate zilele. Adus-au pehlivani de cel
ce joaca pe funli, si de elle lucrurl: adusese si un pehlivan hindiu ha-

80

Istoria Rominilor In Chtpuri

$1

Icoane

rap, carele fAcea jocuri minunate $l nevAzule pre locurlle noastre: lute
em era st vi los Linga allele, de nu le puiem lung!, faces acestea mai
cludat: punea de 'rind opt bivoli $1 se rgpezia lute. $i, sgand pesle el,

se da in vgzduh peste cap, $i adea in picioare de ceia parte. Alla, an


cal domne c, gras, mare, isl lega chica de coadg-I, s1-1 bates. Comiselul

cit putea, sl nu I putea sg-1 mite de loc. Alta, un copac ware din pgdure aduse e, si, Wird, s'au suit pe dinsul ca o ntaimutii ; deci, &alit
melte jocuri ce au fAcut sus in virtu -t, s'au slobozit de acolo cu c put
In jos si an dal in- picioare. Alta, un lulpan lung de multi colt, ii tinPa
oameni in mita!, cit era, $l se repezia lute, sl mergea cAlcind pe Wpm
sl nu se afunda. Alla, se prindea multi ameni cite dot in mini, si fgcea
chip ca de o buie cu minile, si mai lung, *I se repez'a lute, si Infra en
capul prn gaura acela si nu1 s'mlea oamenii,' si de ceia panic cadea iw
picioare. Ca acestea matte faces, care nu le lineal mInte.
Dupg at dolled rind de bucate, mirele-si siege cal/unarul: el va mer-

ge in case miresei pentru al duce ceunii de millasa alba cu flori gf


mgrggritare, precum $i un islic cu pietre scumpe, un inel al o salba.
TIgan'l drag innaintea but, mireasa-1 primeste in camera unde ea stg la o
parte de vesetia sgomoloasii a ospgtului din ca3a ei ; In dreapla si In
slings 1 stau cite sese prietene, cu relele de margaritare in cosite indatii

ce darul a foal prImIt, scald e rgpit in odala undo se petrece,

ai

aici

trebue sh bea (Oita limp cit se inching, de unul $1 de altul, in &imitate&


lu1. Trebue sa fie ont tare ca s'a se poatfi intoarce singur acasg.
La rindul sgu, cu all' tauter!, mirele pleacii, pe jos, intre prIeteni,
sI merge In nun, flindu-s1 capul descoperit pe stradg. Darul pe care-I
educe cella ce-1 va cununa, a doua zi, e un rind de blanurI Si un covor.
A doua zI drumurlle ce unesc tole doug case Si stele ce duc la

biserla sint impodobite cu brad. Pe aceastg cale de vesnicii verdeara


merge mirele cu o intreaga ceatg de liner' impodobill, prielenli si lova
roil sgi de vristg. Citiva Seimeni in haine rosil sint ceruti de in Vodg.
el deschid alalul. Mirele poartg vesmintul sgu eel mai stump, cu dolmanul de blana aruncat pe umgr ; surguciul fluturg de-asupra 'acute!. Call
strillacesc de our si de pietre scumpe.
Se merge ;night la nun, care se alipesle la acest alaiu vesel, cal.
rind, cit de bgirin sa fie, la dreapla mirelul. Nuna, care a venit in trgsurg cu sese cat, asteaptg in case miresei, unde Inca de dimlnealg fete
mai sarace, din vecini, joaca necontenit hors.
Mirele rginine in mijlocul carol, $1 inclati nuns urmata de nun sl
de toll nuntasli, se scoboarg din cerdac, aducind mireasa, a egret feta
e ascunsa de un lung vat de miltasg cusuta cu flori. Acura si mirele, intorcindu-i innapol spre case, merge innguntru, ca sa asculte corolla, ararllor al luarea de 'limas bun in mijlocul lacrimilor.

[artist alaiul se alcgtuleste pentru drum Ca pe o pradg, mirele


viteaz duce in rfidvan pe mireasg: clod ea sale scars, nuns, care o intovarfiseste, svirle nn covrIg si un/pfihar cu vin ; innairtlea mirelul, atilt a-

Viata socialA a trecutului

81

rare de bleisug, s'a varsat o cog cu op& Selmenli rosil stralucesc In


frunte, surgucturile riizboinice flutura, scinlel se desfac din nenumaratele
juvatere; Tiganli, neobosili, data.
In biserica, bent, de aur sau de argint, sint aruncati pe covorul ce
s'a intins pentru ca sa ingenunche mini. 0 ploaie de ban!, de cofeturl,

de mid. de castane, cede asupra celor de NA; o plateste nunul, care


are si grija covorulul, a faclillor, a islicului de ginere. Deal e o !inth
domneasca, ea se mintuie aid la biserica in pocnete de pustl sl tunurl.
Urmeazh cal din urma si mat mare oval, Ia mire acasa sau la

socrl. D ntul incepe in cash, Irece in curie si se intinde une on pe


strada : doua sirurl impodobite isi stau faja in feta sl bat pamintul in
horn miscindu-se, cind Ia dreepla, cind la stinga. Strut bArbafilor are in
frunte capetenia joculut, un batrin boler, custoiagul in mina; apol vine
nunul sl In at treilea rind, mirele; faire femet sta in frunte nuna, avind
ling& dinsa mireasa.

Cite o nunta mare Linea dotal sl chlar fret saplaminl, cu mesa inlInsa 'n fiecare zi, de dimineafa pane sera. Cind se face ziva, bucataril
aduc un cocos fript cu pene, st unul din el cinta cucurigu sing mash.
Dar a doua zi se incepe lunge petrecere a unor Umlaut.' sanAtoase )il
voloase.

In Moldova, Inca de Dumineca se face celtrea foil de zestre; ea


cuprinde mosille, vitele, tot temetul gospodariel si cele mat scumpe podoabe, care trec aslfel, Bra a se invechi, din neam in neam. Intro foale
din 1678, gasim astfel, ca Imbracaminte: paccele de sobol, sucne de
eahmarand si tabin, de ef'- de hataia, de adamasca, tambare st habacie de eahmarand, nafraa i de mini (stergare), naframl de briu (batiste),
camils1.,cu sirmag (fir) ;I cu malasa", camas( de feredeu" (sau de bale),
briie. Apol, albituri: pesrhire de matase roste cu fir, servete ,cu fir' sl

,cu matasa', cearsafuri tot cu fir" si ,cu matasa", perne ,de ursinic
cu fir", pilote de atlaz, plapome de sahmarand, poloage de atlaz cu
fir". Juvalere de tot felul: saibe, lanfuri,brafart, sarje, inele,left url, gherdone de coral", cununi de aur cu Oche scumpe, tecl sl cepse, coboace,
alai de Brume', ,ploscufe de spa de trandafira. Ca unelte casnice,
citeva de metal, pe Blend bowie scumpe: ,lingurt de argint poleite,
piulifi de Brasov. tot polelle, telere (puleau fi de argint sau coslior). Na
Hpsesc covoarele persene. In sfirsit. sint darurile volnicestt catre mire:
rafturi, sabil, cal de calarle, telegarl pentru radvane, hamurl, cuhnil IS
radvane.
DNA cetirea actulut, sofil plecau in ,cale alba". In )ola urmaloare,

parinfl miresel yin del vad in ,calea pre mare', sl tiara sofiel-I prlmeste cu marama alba pe cap.
In Tara-Romaneasca, ()spate! de Dumlneca se da in casa mirelui.
Lunt, el pleaca Is nun ducindu.I ',idea si cofefuri. Intorcindu-se acasii,
el eta aid si pe parInfil solid lui, si indatii, cum stau Is mesa, numal
el patru, titular!! vestesc sosirea talerelbr, paharelor, maramilor, gospo-

Istoria Rominilor in Chipuri Si Icoane

82

Heine le sl juvaierele, mebliele, am ziceasa de puftne


au sosit Inca din ajun, odata cu sara.
Mat ramin calul de ginerea sl redvanul, care se daruiesc iota,
cind cel dot lined prinzesc intaia oars la fleetest parinfi ai nevestel.

darlei intregl

Alaiurile de ingropare intreceau si ele cu mutt obicelurile simple,


practice si grlibile de astazi. Moartea unel rude domnesti educe deschiderea mai tuturor Inchisorilor, o large lertare pentru minluirea suflelului celui raposat. Sentient, darabanli, Cazaci merg innaintea tungulul
scrag ce intovaraseste pe acel ce este sa" se ingroape. Trupul zace intr'un stcriu descoperit pe care-1 incunjura rude, boterl de acelasi treapta.
Semnele dregatoriei, o sabie cu virful in sus, sint duse innaintea luptatorulut si sfetnicilor. 'Ponce plingatoare, cu glas puternic si pullnla de
a nascoci tot elle plingeri, hranesc jalea celor de fate. Pomenile sint

cu adevarat mar*.
Cit priveste doliul, Nicolae Mavrocordat a mers dupe Merin' solief sale Putheria in haine ro$ti. Cei mai multi vapsesc numai hainele
vechi in negru. Si call se imbraca in negru, $I, ca sa plinga, li se ung
chit cu ceapa. Pada' pe la 1700 se mai Linea Inca vechea dating ca
acel ce jelesc, sa mearga un numar de zile cu capul descoperit.

Si ca adevarate distraciii, vesele, Para scop serios sau Irist, margentle in case, ce era?
Foarle puttn si foarie grosolan.
Am vazut ce erau pehlivanii st pehlivantile.
Reprf tintattile for sink insti numal de zile marl. In celelalte, la
serbarile obisnuite, tats cam ce se nascoceste pentru placere :
E jocul geridulul sau al discului, prin care calarefli cearca sa semereasca pate cu o mica sulija de fier. Strassburg l-a viizut inca in Bucurestl la 1632, dar el nu fu cultivat multi vreme. Domnul rasplatia cu
darurl pe acel ce nemerisera.
E apol jocul banulul. Un Tigan dat pe fate cu funingine vine In

odata de oaspell gi, cu minile la spate, cearca sa la niste gologani weans' intro gramagioara de falai. Clne nu poate, face loc alluta, tot
Tigan si tot uns cu funingine. Alte orb, banil slut tinge o luminare aprInsa, cu sau far& Mina imprejur.

E in sfirsit jocul alai, care atirna de o sfoara

sl

pe care 'Nasal

trebuie sa-1 is fugind.


51

alit.
V.

de ce.

E puffin de adaus in ceia ce priveste Influenta turceascii, sI Iota

Ea alinge named vials acelor cart tratesc in strinse legated de


bale zilele cu rfispinditorli el. Bolerimea care us sill In Curie capill

Viala socials a trecutulul

83

-mai pufin aceasta noun spolala strains. Dincolo de margenile boierimll,


.ea nu se simte de loc.
In ce sin aceasta influent& ?
Ea nu priveate dalinile de famille, care Ora Uirziu rAmin acelea
pe care le-am schifat mai sus. Dar ea imbogfifeate, ca lux, ca felurime
de amfinunle, ceremoniile, alaiurile fickle. Slujbaail sint mat mull' al
numele turcesii ale celor not dinire &brag muhurdari, dloiclari areal de
unde s'a fAcut imprumutul. Cosiumul turcesc, viala sedentara, molateci
a Turcilor, desAviraita zilvorire a femeilor par'ca trebuie sfi invingi.

Un Mail' din aceasta vreme e ceva mai incnrcat, data nu mai


bine orinduil decit alalurile vechi. Mfirefia de altfi data s'a mfirgenit
acum numal Ia pompfi, gi aceasta trebuie sate deci orbitoare. Pe la

1820, popasul Domnulul la Vacaresti e o ceremonie deosebita, la care


Jeau parte toll episcopli. Cind se face Intrarea in oraa, Aga merge in
frunte, cu podarii, breslele (ca In Constantinopol), Arnaulii. Vornicul
de oraa 41 educe zapciii, apol pe negustori, pe craInici sau telall si pe
judectitoril starostiei. Cu Hatmanul tree zapciii de Divan ai Aprozil. Ling
bag-bealeaga care porunceate beAilor, steal de polilie turceatie Pore

tarbaaa, portareli beillculuigazda Turcilorai Wain Turchnea cealaitn.


Spatarul duce, intre ramilaifele Seimenilor, tulurile, care sint Icel, dar
au fac cit cele doun de odinioarn. Armaaul are cu el nu mat pulin decf t 500 de Muter!, cifi sint de toll in oraa. Vin doisprezece cal domneat! gI Comisul. Boierimea trece cu Islicele umflate pe cap. Secretarial
turcesc al Domniei, Divan-Efendi, merge in acelea rind cu belzadelele.
'tuna' apare fantoma Domnulul Ireator intre peici, pa calul tablabafa,
supt steagul Sullanului. Spatarul fine sable cu topuzul gl, ca la Constantinopol, CiimAraaulcel-Mare aruncii parale prostimil. Tot ca la Constantinopol, se fa ce, ca semn de veselle, un curban-balram, o jertfii de
berbeci, gt aceasta afar la sterile bisericii, unde a fost miruit belul,
.Curiea Veche". Intoviiraalta de Vornicul el, care se chianti scum VorAleut haremulul, Doamna se invredniceate de acelaal fel de cinsle. $1
,nehterhsneaua cintii 1

Se mai vfid innoirl al in jocuri. S'a mintult acum cu Nora de Ia


Curie ; o bucatn de tamp, nu se- mai donfuleate acolo, femelle neputind
as van alli barbalf decit pe at for si rudele for barbateati. Tiganit lui
Brincoveanu nu-al mai pirlesc parul qt sprincenele. Jocuri carat turceatl
se intiinesc rasa, fora ca pentru aceasta ele ski fie mai presus de veal!.

ligfinil. Giurgine, care se cinta la Curtea lui Nlcolae Vodn Caragei,


pare si nu fl fost al.ceva decit o grosolanfi necuviinfn, ce even insi
darul de a insenina pe batrinul stapinitor, care-al ft-muse mai koala viala
in Consianlinopol. Maria Sa mat gfisia pIncere al in jocul pfipuailor. ht
sfirsit, o trupfi" de ceauai gl silt slujilorl grecl at Domniel, imbrficall
turceate gl chiar europeneate, ventau dap& mesa, pe o scene improvise& ca sfi spuie giumbuauri in buciili de frase 'nate din Coate limbile.,

Istorla Romtnilor in Chipurl sf Icoane

84

VI.

lata scum vremea noun, adusii de ocupafille straine st de legaterile ca Europa.


Llisind neatinse ceremonitle de Slat, serbarile bisericesil st, is
parte, definite de famine, aceasia inriurire apuseana, evropieneasch*,
ziceau siramosil, inlatura foarle rapede o viaffi de soctetale asa de pafin dezvoltaili in ceia ce priveste placerlie propriu zise st puse In locut
el obicelurile pe care le rAspindise, limp de douatrel veacurt, Curdle
moderne.

N'am putea spune cind anume Domnit si bolerit romini din veacul
at XVIIIlea se supusera aceslui curent nou, dar biruinfa Jul aproplati
pules sa se preyed% Inca de prin anti 1760-70, cind formele franceseprind a ne !spill si cast gn, data cu sosirea dascalitor de franfuzesta
an Cerra, un Ledoulx -pentru co pitl de botert Pacea de la Cuctuc-Catnargi si iniroducerea epitropiet consulitor europent corespund 'eras' cu
Incepulul acestel flout" 'tele sociale.ln 1773, cind regele Romanilor losit
vent la Brasov, unde erau gramadill pribegit munteni, el don saI vada

ell porn la o assemblee, care se finu in case generalului de acolo :


jupanesele vor ft venit numai cu oarecare sfiala qi vor ft lost uimtte vazind ca Iostf sta de vorba cu dinsele.
La 1784, dect supt Domnla acelutast Nlcolae Carageh, care era
incintat de Opus', de giurgina *I de leatrul" ceaustlor, un calAtor, de
seam nesigur, dar care sole In franfuzesie, Petty, cunoscut at poetulul
Vacarescu, pelrecu cileva zite la Bucurestl, si el povesteste astfel cet
st nu rusesc sau nemfesc,
d'IniAiu bal romAnesc, romanesc curet
dat de fifer' strain' pe pamintul nostru, despre care avem stilntli pane
acum:

fed seara, am fort la un bal dat pentru aunts unul boter. Sala

era piing de lume. Erau mulle doamne Embracate grecesle si romaneste;


&tattle lor era foarte bogala sl bine Impodobita cu diamante sl alto-

pietre scumpe. Toturimi pares o magic. Totul era pentru mine o alti
fume. Fiecare lucru era nou, si mi -a placut. Nevasta mea sl Bice au jucatmenuetul sl apot cadrilurl, destul de rapede. Pot sa to asigur cn an
ma puteam fine de ris vazind pe domnit ceia cu barbile for ailifi sa ur
meze danful dupi misura pe care o dase sofia mea. La urma, Orecoaleele se incalzira asa, incit puteau sa joace ca Englesele. Totul era vesel,
tolul in deplina infelegere. A lost un supeu, si apol s'a inceput !arilsi
balul, care a finut Vilna la miezul nopfii."
Asifel de constatarl fac de scum Innatnte foil dilator(' cc yin pe
Is not. Mal irec able zece ant 51 peniru Wale oars niste flatten' fac ccrerea de a 11 se ingadut sa Joace la Bucuresti: dar el venisera in lImput
rfizbotulul celul nou, pentru ofilerii rust. Cererea nu se prinse. In noel
razboiu din 1806 12, actor' rust joace la last, supt conducerea Baneflbut Maggi in cesele clubulul ofiferesc. Dupe 1812, clubul din Bucurestl
:amine si incep represintafil da teatru german cu vre-o sal& de specta-

Viata socials a trecutulul

fort obisnultl. Ba afar o trupa de opera

85

Italian&

cinta acolo pan& la

Iscarea tulburarilor din 1821.

Dupa infoarcerea bolerllor asemenea petrecert se facura sl mat


dese, vi la 1826 o companie francesa se intimpina in Iasi; unul din aft-

;urns el zicea asa Dupa cerire: Compania frantozasca va aye cinste


astazi Jot, in 17 Fevruarie. o mare aratare de mestesugurile for st o
mare aratare cu pantomin'a de scoborirea but Ploton (sic) in lad. Duml
-Inca va ft o mare aratare cu pantomina italieneascre. E cel mat vechla
afis romanesc de teatru ce se cunoaste, si e ilustrat I

Era noun in vial& de societate incepuse de sigur st ea se desk'first rapede. Supt acest report, Europa nu mat avea ce sa ne invete.

ii

Istorta Rominlior In Chipurt gi Icoane-

V.

Romtnii In strainatate

strainii

In terile romane0.
Pornim de In dou& constatArt Astlizt poporafla oragelor noastre
* foarth amestecaifi: in Moldova-desus burghesia e aproape flume evrelascA; in partite munlene alijia dinire cei ce o alctitutesc sint Greet,
Bulger!, Sirbi, care nu s'au ameslecat Ina deplin cu at nosh.' st unit

chiar mai ales dinire Orecinici n'au de gind :A se amesiece, socofind c& neamul for e cu mull mai frumos decit al nostru. Aceasta ar
pules sfi He o primejdie mare, &KA n'am even norocul ca locuilorif
satelor, temelul ferii in mai loath privinfele, sint num& Romint sau, ict
ZFl colo, pilcuri de strilini cart nu mai privesc nick) altfi farA ca a lot',
ci se deosebesc de Romint numat prin port $i, tine or!, prin lege.
Pe de altA parte, multi dinire cei mat bogali #1 chiar de mai vechin
neam dinire locuitorii oraselor Romiiniei, be piirfisesc o bunA parte din an

sea chiar mai totdeauna pentru a trill in striiinfitate, de In hotarele ferli

Ora In Paris. Sint clement cresculi de invillatoare strAine, intro visa


unde se vorbia franfuzeste sau nemfegie, daft pe in liceiele Franciel, Isprivifi prin Universitfifile a cestei ter!, cetlnd named Ilieraturit frances&
;I avind astfel an suflet inchis pentru cele mai melte, demi nu pentru
Coate, aspiinfiile noastre. DacA n'am even viafa politicA, din care se pot
irage folo are de putere #1 dominafie, sau $t allele, emigrafia ar ft si mat
mare. Acesti oament se duc acolo unde-i trage anima, unde viafa e mat
straluciloare, mai veselA, mai vioale. Aceasta ar fi !arilsi o mare primejdie, dad prin ea s'ar instrilina o parte insemnal& din bogfilia saw
din infelepclunea, din capacitatea naflonalit. Pentru a vorbi flume( de
cea d'intiliu, din fericire insa instrAinafil au grija sit plardti destul de
repede rostul for de stApintiori ai pamintulut romAnesc, care ajunge astfel in mini mai destoinice. Ramine insA marele pficat fali de neam, ca
banal siors cu multa :aunts pamintului acestuia de minite feranului, acest

our stump se risipegte an de an ca o pleava nelrebnicA pe nlaturile


pline de bogtifle, ale altor popoare. Cercettitorli deficilelor, ai ruinet
ameninfatoare asupra noastrk n'er !rebut sA ccreeteze numai importul 0E'

Rominit in strAinatate

137

exportul, ce vindem gl ce cumpfirAm, cl gt viata Rominilor din Paris et


stn oraaele de bat al petrecerl ale Europe', unde se sfivirseste al tretlea
fenomen insemnetor al economiel noastre nationale, risipa noastri. La
not nu cheltuieste nici-un fel de cAliitori strains, pe cind not zvirlim our

WM de nedreptate, nur ruginit de singe, our intunecat de lipsa de patriotism, la picioarele strainilor.
Si aid ins e un semn imbucurfitor. Vechiul stmt de gospodarie
se trezeste in inimile bolerimil de ispravg. Un O. Or. Cantacuzino, un
N. FIlipescu, un Barba 5tirbei nu parAsesc ca desertorii in ceasul de
luptA crinceni, pamintul din care a pornit puterea si mArirea neamulut
'tor, pAmintul unde II zac, in multe general'', slramoyit. Exemple bune.
care vor cistiga de sigur tot ce e slinfitos iMre coboritoril vechilor neeslur' si hare represintanjil neamurilor celor noug, de curind imbogglite.
I.

NApildirea de strAini 4 oraselor noastre si asezarea sau lungile ri-

tAcirl ale Rominilor in strainatate nu se pot intelege, dace nu se cu'waste al fetal cum ele s'au statornicit. Printr'o expunere istoricA se ciaHA nu numal cunostinta unor parts interesanle din trecuful nostru, der
of adeviiratele puncte de vedere din care aceste fenomene trebuie privite
pentru a ft intelese, preluite si indreptate.
Orase le si tirgurile noastre au avut de la inceput, toate WA deo-

sebire, gi locuitori striiini. Au fost astfel strain' vechi ca gt tam si at


ciror urmaal de veacuri intregi nu mai sint straini cu toate ca anti, ca
Armenii, pilsireazi
minunatil pilda de statornicie $l credintli fate de
trecutdupA peste cinci sate de ant vechea for limbs de acasii, din TInuturi pe care mai mull de zece generafli nu le-au vAzut nici-odata, pe
care poate nu le vor vedea nimeni dintre urmasl
Iata tine au fost acesti intemeletori neromini al 13ezlirilor marl
din terile romiinesti.
Cei mai vechi sint $agil, Nemtil din orasele Ardealulul vecin. A-

cesle rase s'au intemeiat in apropterea anului 1200, si au avut in min&


tot negotul
part', unde
de -at nostrl tratau ca birnici al
semintillor turcesti din Riisirit : Cumani, Pecenegi, Tatar'. Ei aveau nevoe dincoace dP munte de popasurt, si in ele s'au asezat gezde si fel de
fel de ajutAtori al negotului Pe urmo, alit' dintre Saul an crezul ca e bine
sa rAmile in Moldova sau in Tara-Romfineascli pentru a vinde cu maruntigul slitenilor nostri. El isi facurA case mat bunlcele decit ale acesbora, clidile din zid trainic, tiller& strade drepte gi Ilisaril la mijloc cite
o platA. Aid igi ridicarA biserica, neaparat una catolicii. Domnii nosh.'
venind mai larzia, dupii ce ni se alcilluisera principatele, au dat aril de
stilpinire si de dreptafl sou privilegil acestor folosi tort oaspell strain',
cari-I primiri, in schimb, siisi alba Curlile inire dinsii.
Asa s'au facut inceputurile oraselor : Baia pe riul Moldova, Buzitu,
Tirgoviste, Cimpulung,

88

Istoria Rominilor in Chipurl si Icoane

Lingii Seal, regil unguri an striimutat locuitori oriisenesil din neamul tor. Unguril aveau ins& mull mat puling pricepere si aplecare pentru
viala de cetate cu mestesugurl si negol. Niel in Ardeal el n'au pulut intemeia

orase infloritoare. La not el an fost !spill de Sas' sau an fost adusi ca


apiiratorl at unor Tinuturi cucerife de regi. Astfel de in ngurl ostast,
pusl cu dea sila ca s plisireze partea dintre Carpalit Seculmil si riul
Sire Hutu!, pe care o cucerise coroana ungureasell, porneste obirsla unor
localitall ca Sacrl', Agiudul, Sascutul sl cetatea, astral cu totul tears
de pe fain piimintului, a Milcovului, pe riuleful cu acest nume, precum
st a multor sate din valea Sliinicului. Mai tiirziu, lupte rellgioase si alte
imprejuriiri aduseril able pilcuri de Unguri, cart erau si ramaserti sateni.
it gasesil prin Tinutul Romanulul sau dincolo de Siretlu, in sate din Tecud, In Corn! ling& Husi, cad 'lust, n'au fost ins/ nIciodata unguresti,
st in unele parli din Baserabia, piing la Clubtirciu, pe Nisiru, de-asupra
Cellini-Albe Alt! Unguri an fost chemall sau cistigall de Domnii nostrl
cu scutirl de biruri si mulle drepturl pentru lucrul vigor mat ales, prin
!Date parrle unde marl dealurl de hit arse de soare fAceau cu pullet&
intemelarea de podgoril. DecI Unguril an vent! la not ca grtiniceri, ca
pribegi, in limpurile miscaril rellgioase a Husitismului gt ca vied din fare
Tocaiulul.

Prin veacul al XIV-lea ineepe insemniitalea oraselor Calif el, eracovia sl Lembergul. Regil poloni flicusera acolo cela ce se indeplinise
cu mull innainte de regil unguri in Ardeal: adusesera colonist! german'
st Ii dliduserfi intinse drepturi de negol sl de tirmuire prin sine insist.
Nemfli galifleni se coborira sl la not, pe valea Siretiulul. Asifel, innainte
de a se pomeni un Domn al MoIrlovei, el is! aveau gazde st prtivillii sau
dughent in Siretiu, in Suceava, unde s'a filcut peste pull!! limp Scalia
Domnesc, la Cotnari, unde erau vii de lucrat, si, In grupe mai mid, al
pe alurea. Pe cind Ungurit s'au /Astral mull limp, acesll Nemli, ca si
Sasii din Ardeal, se contopira foarte riipede,o aplecare caracteristici
a poporului german, pe care soelabilitatea lul buna-1 educe de regull In
desnalionallsare. Nemni din Cotnart, cart pe la 1750 al mai departe scriau
cu !Here [aline sl mergeau In biserica catolici, par a fi dintr'un curent
de emigralle mai nou. Izvorul de unde pornlau Oermanil galifienl secase
de mutt in Galina chiar.
In jurnatalea d'intillu a veacului al XIV-lea, musutmanil sirieni luard
regatul Armenlel Mici, in apropierea Mediteranni. Locuitorli ameniniall
cu macelul, robla sl cele mat neomenoase chinuri si prigoniri, fugirki is
lume. Coriibil it duseril peste intinderea Meiril-Negre in bogata cetate
Calla din Critneia, care era a Oenovesilor Hellen!. Aid veniau ins& necontent!, peste stepa Tatarilor. negustori din Lemberg. Armen!! negufara
lnlelu cu dinsii, apol se du.era si el in acea mare relate a Gannet. Numiirul for fu in curind foarte mare. Urmind pe vecinil for Nemli, el se

coboriril la rindul for in Moldova. Suceava avu deci Armen!! silt, ba chiar
nn episcop, care sedea mai titrziu in biserica intiirlta dela Zamca, $1 in
Streliu, fireste, loculau Armenti.Ei furs &dust in Roman de Roman-Vod/i,

Rominil in stralnatate

89

care iniemele acest ores la varsarea Mo !dove! in Sire liu, Innainte de


anul 1400. Pe allil ii va fl chemat la Botosani Petru Rares, care facu din
acest sat un tirg cu bisericl domnesti si Curie de resedinta pe la 1530.
In last el venire mai ales dupe ce se strAmutti Scaunul Domniei nice,
far nu din vechi timpuri, cfici inscriptia cu data de 1395 de is biserica
for e mutt mat noua. lasii erau popasul de care Prut al negustorilor ce
mergeau la vadul de la Tu lora sI treceau spre Chi lia, spre Cetatea-Albl,
spre departata Calla Armen!a nu Iipsiau Inca de prin anti 1350 la Celetea-Alba, marele port de la varsarea Ntstrului. Mai pe urma el razbfituri
cI in Birlad, in Beau, in Galati sl prin muffle alte locuri.
Armenii furl numal negustori: nicI vier!, nici mestesugarl, Wel co
Toni militari, el negustori. Legea, limba for sl le-au pastrat Oral astazi.
Dar el lima nume romanesti, care infaliseaza astazi cea mat veche form&
a nomenclaturil familiare: Pruncul, Teranu, Ciomag, Bolfosul, Manea.
Cel ce se chianti cu nume turcestl: Buicliu (Balkh), Colley, sint venill
Mat in urma, dupe 1700, din Galilla sau chtar din Armenia aslatica, cea
mare Cutare Armean dintre eel d'intaiu, trecind Ia ortodoxie, putu sa
ajungfi si boier mare, ca Petru Vartic. Cei mai multi nu se desparlira
Insa de o lege pe care al nostri o numiau cu desprel shisma lui Arie :
eu o miscatoare pletale, el plistrau vechile lor cart! snide, scrise in Ca.
Ha din care se pastreaza astazi una in Iasi, elle in Roman, a treta in
Botosani.

Greet erau num& prin porturile Dunk!! si Marti: poste la Braila,


ci.de sigur Ia CetaleaAlba, uncle trail pe vremea lut Stefan-celMare
vestitul negustor Callan!. Bulger! se Intimpina in elle schele dunarene,
precum la Flout; de sigur era ceva Bulgarime sl la Oiurgio, parka ce

acest ores se preface dupe 1400 intro celate turceasca, ce nu mat pu


tea face negot. Terani de peste Dunfire treceau dese on la not pe vre
mea strasnicelor lupte cart aduserA cfiderea Bulgariel; locultorl de acolo
venin dincoace numira Viasca sau pamint romAnese parte& din sesul
dun reap in care se asezarfi. Cind Domnii muntent faceau o raita pra-

datoare peste mares apA de hotel., el nu uitau sa aduca mil de satcal


-de supt stfipinirea turceasca, pe care I statorniceau prin locuri mat pustil.
Si boierilor II se ingaduia prin cdrfl domneott sa chema locultod de orl
unde in satele ce Infiinlau pe mosille tor, si, aces!! locuitori strain' Pind
bucata de vreme slobozi de bir st de dajdi &lire Domnie, satele eels

meal se chiami slobozi!


Acestea erau pina pe la 1700, cind incepe a se pregati epoca moderns a Weill noastre, slrainil din satele sl orasele principatelor noastre.
Nu erau prea multi, si nimeni dintre dinsil nu se infitisa amen ntAlor
'Denim nol.

SA vedem acum pe Rominit cars mergeau poste War, peniru mat


.mclia sau mai putina vreme, de bunA vole sau de sill!.
II.

In anul 1394, Turcii se aruncara asupra Tern Romaneslt sl, pa-Iliad-4h el inlocuira pa Domnul et, cu un boier anume Md. Boleti' el

90

Istoria Rominilor In Chipuri si Icoane

toll cement' cu avere fil trimIser& familitle la Brasov. In curind at et, be


ehiar Domnul, se adapostira aid.
De alci innainte, se intilnesc dese on astfel de oaspefl romanestl N.
eetaitle Sac ilor, la fiecare schimbare de Domn, la fiecare turns turceso,
la fiecare mace' savirsit la Curte. Cars, cantle, rAdvane, calarejl, cete
tie jeran1 pe jos, ca niste turme inspalmintate, se indreap0 spre holant1
Crain lut ungur sau princIpelut ardelean. Pe drumul Prahovel, prin Valent,
peste Piedra Craiulul, se ajungea prin trecatoarea Branului Is Brasov,
Printre munill jog!, dealungul Oltulul ingust, pe ling& Turnul Rosa, pe
care uneori 11 mat fnroseste singele fisnit, se ajunge in cealalia mare cetate primitoare, a Sibitului. In sus pe 111u, pe is plain' Izvarnei, De tug&
Tismana, se ajunge hulls' la munteg si de acolo se atinge Tara Relegate!, en micul tirgusor romfinesc, foarte vechiu.
In Moldova, Domnta buns a tut AlexandruVoda orinduitorul are
Innaintea el vreo zece ant de zbucium. Domni sint batuft, gonift din lea,

st dap& moartea tut AlexandrucelBun pall la Intrarea biruiloare, de


Mar Imparat invingator, de FatFrumos ce-si lea mostenirea, a lul Stefan-cel-Mare, douAzect sl mat bine de ant tot rascoale, tradart, lupte.
nelegluirl WA de nume. 51 de aid fug boleti', pe lingli Domnul tor, salt
In cete rlizlefe. El se duc in cutare caste!, pe care regele Poloniel I-a pus
Is %diming' tor, la Camentfa puternica, infiptii is Nistru, in faja Rohn".
1W nostru, sau prin marele codru de fagi al Bucovinei ei patrund in Oa'ilia 011 fac culcusul de hare rinite is Lemberg. Alfil apnea pe la Oltuz,
pe la Tulghes, prin valea Cimpulungulul, mai ales prin aceasta, care e
In legatura cu capitate, Suceava, si, razbatind in Ardeal, nemeresc Is
Bistrita, all& bun& cetale, hucuroasii de oaspell carl platesc bine.
Acesti fugari se chiama pribegi si fapta for de a -st parast tars is
prIpa e pribegia. 51 strain!' printre cad et locuesc de scum, II numese
dupa aces! cuvint al nostru. Se pot face lung! slruri din numele prlbegilor, dar e mai Interesant sa se vada felul for de viaja in Ardeal si PoIonia.

Pribegii 1st 'eau case prin suburbille romanesti ardelene, prin :stele vecine ; cine e mai mare si educe scrisori dela Crain sau principe e
Omit chiar, spre mai mare siguranja, intre zidurile malt!. In Polonia,
once case 11 sta deschisa.
Viala pe care o duc acesti oameni, nu e csa de nenorocita cunt
s'ar crede. Au dus cu et scule si cind se mintule bans!, et le zillogesc pe
acestea. Se gaseste cite un prieten sas, ors, dincolo, neamj, armee",
care-1 imprumula cu dobinzi mar!. Cite un ajutor vine si de la Curte, cite
un dar din partea orasului. Barbell! beau, vineaza prin cimplile si padurile din apropiere, pun fare la cale, se gilcevesc "rare dinsii, scriu st pHmesa scrlsori ; femeile lese ca acasii, mire roabele for figance; sin!

Runt! stralucitoare si pompOsse alaturi de ingropare, cu cite 40 de preell in 0r at ma! multi VI::d:ci in frunte ; copiii invath in cash de la cite

Rom hill In strAinatate

91

ye dine sau preol, dar uneori se tocmeste 01 in invatator pentra limb&


,
latineasca. Portul, datinele, petrecerile sint tocmal cele de acasa.
De odata in aceasta vita lInistItA, soseste vestea ca a mutt dusmaout sau ca 1-au scos Turd!. Rapede se pun in !azi sculele, blanlle, hainele
ecumpe, maramile sl pinzaturile fine, lucru a multi and de zile; Wynne's*rag la scare si cal inchiriall de la Brasovent umplu fritele scumpe de
* puma. chit inlacramali, dar scintelelort de bucurie, par ca strapung co
privirtle for mufti din fat& si vad cele de acasa, coperamintul fugutat de-asupra cerdaculul, odalle racoroase cu ferestI mIcl, mosia cu pasunile nes&site. Un lung sir de amen! se desfasura spre pasuri. Sau e vorba de.
o navaltre : Domnul, pribeag, Domnisorul dorit de Domnie, seful, a dat
porunca de a se gati armele. Sabiile stIclesc lacome de singe; povodnicli
locos' freamata. Ulitele sint pline de privitori, si la feresti se vad femel

ticute care privesc lung in urma calarefilor $i se zguduie de hoholels


plinsului. Peste citeva zile moarlea-$i va culege secerisul pe cutare plate
cu larba stropitil de scumpa roue wadi'.

Aceasta e pribegla, dar mat este si alta, care calca tert mat dopartate.
Inca de pill' anu11427 ajunsese tocmal la Londra, cersind ujutoara
ea en crestin prigonit de pagini, Radu Banul, care slujise pe Mircea-celMare. Lidera dupe aceasta, vedem pe Vlad Dracut, care era a& fie Domn

in curind, mergind pima la Nurnberg cu Imparatul Sigismund, rege at


Lingerie!, ocrotitorul sau statornic. Dug' 1500 numarul acestor ratacitorl
prin cele mat deparlate ter! ale Apusului se inmulfesle. Unde nu-i veil?
In taberele Imparatulul, el vorbesc de credinfa for faro de Cask de Aus-

tria, in Franfa de suferinfele pe care le-au indurat de la Turd, el mos


tenitoril eel adevarafi al Scaunului moldovenesc sau muntean, in Londra-

et se dau drept bunt reformat!, cart au parasit cu tofu! legea veche; la


Roma, in Spania et sint catolici cu patima, cart vreau sa cistige ferila
for ratacite pentru credinfa cea buns. In Ferrara, in Venetia, In Genova,
ca sl in Nurnberg, in Anspach, in Dresda, el yin, cu secrelartul for de
limbl straine, cu cifiva botert credinclosl, cu pufine slugi zdrentuite sifla-

minde, stau la hen, nu platesc, cer un dar si liberarea din midis gazdet
si se duc mat departe. Pecelluesc cu vulturul sau cu bourul, isi zic Voevozi, au haine scumpe rasaritene, lanfuri de aur, cite o decoratle europeana, cite un Ordin, poarta parul lung, si in ochil for frumosi lesnecrezatorit sau $t cellalfi pot cell o lung& poveste de nenorocire. Vin toll
de la Mircea-celBatrin sl de la Stefan-eel-Mare, st merg toll la Constantinopol. Multamesc din !oat& mime

si

pentru scrisori de recomandafic,

catre un principe, un ores vecin, catre ambasadorit pe ling& Sultan S


ce se mat intimpla cu dins?? Petru Cercel, fratele lui Mlhal.Vit...azub
actor de versuri italiene, desavirsit om de Curie, e Domn, me; rataceste
ode& e innecat in Bosfor, gt trupul sau uipplut cu rare $l tablicit as
trimete cia;manulut din Bucurestl. Alfil merg la sten:stea Cazacilor, in os/roavele Niprului, teat. cu dins!! un numar de voinici, cuceresc Moldova.,

Istoria Rom Intim in Chipur! I Icoane

92

o pierd si mor de sable, de glonf, de chinurl. Pe atilt pentru aceiasf


soartli it ajutfi halducti unguri, ostasil cu platfi at tulurora. Cite unul Intrfi In temnifele farces!! sau 41 rfiscumpfira vista trecind la Islam. Multi
pier fall de urmfi, cu dreplurile, visurile, genealogia sl blata for Curte
flamindfi.

Multi vreme, striinfilat a nea cunoscut prin acestl pretendenfl


spulberafi de furtuna luplelor pentru Domnie.

Apot de Is un limp spef a for se face rare, st inceteazfi. Stri


lea ambifiosilor nostrl nu mat e ,Europa`, de Is Germania Vilna in Anglia, el numai Imparfifin turceascii.
De mulls vreme, doritori de Domnie, boierii prigonift sau nemulrtimill cu Cirmuirea fugiau in orasele de la Dunfire care Intrare in slantnirea Turcllor : la Bender (Tighinea), la Chilia si CetateaAlbr, is Braila,

Giurgin, Turnu sau Severin, dada nu treceau Dunfirea plina Ia cetfifile


turcesti de pe maiul cellalt. Pribeagul era intrebat intiiiu dada nu cumva
ar ft aplecal sa se turceascii, spot dace n'are bard, si in sfirsit ce vrea.
lint! erau trimesi Ia Constanlinopol, alliI stilleau de pincla acolo, in- rail.
La Constanlinopol, acolo era marele loc de adunare. Se vedea
liecontenit in casele din Pere, mai tArziu numai in Fanar, in salele vecine,
cu vii si gradint frumoase, cu case vesele albe si chloscurl ascunse, o
snullime vesnlc neastimpfirata de oamenl cart uneltiau,inselau, tagildulau.
mInflau, cumpirau, otriviau pentru Domnie. Erau Romini, dar sl Greet
tlestul, chiar Armen!, spot Levantint de limb& italian5 st lege catolicii,
toil pariah ant de zile prin terile noastre. Prin regelele sau patronii tor,
Viziril, Pasl, Agate, favortft de Curie, negustort at Sul:data!, Sultane, fame! care an Intrare la acestea, el se framinta vesnic pentru un beim'
sau impotriva acestuta. 0 interesantii societate de pribegi sl alce I

Dar Domni nu se yid in mIllocul lor, earl de feciorul, fratele,


rude domneascfi ce stfi In palatal feril, la Vlah-Saral sau BogdanSarai,
ca Wog, ca ostatec, rfispunzfilor pentru purtarea celul ce domneste.
Acesta n'are nIcl-un rost deosebit, cad spionarea dusmantlor, impledecarea st urmarirea for o fac elf I, oamenil Domnulul ce stau totdeauna
In Poartfi, aceia car11 _fin local &cola, cacti acesta e infelesul numelut ce
11 se dil: capuchehalele. Ostatecul tr:ndfiveste sau petrece: une orl in
pelrecerl el indrfigeste viola turceascfi, si se face Turc ca Ille fiat tub
Petra Rares, poste ca innainiasal,sfiu SlefanVodg, cfircia i s'a zis
Lacustfi

Donut!! mazill, Domnisorli ce rivnesc tronul, aceia sint trimist prin


deosebile locurl striline, unde Irebue neapfirat sa se stimpere. Culare sti
Is Chios -51 e bine, Constantinopolul fund mai aproa esau Is Lesbos,

la Rodos, mai depfirlate, is Cipru. Alfil se ail orin Stria, la Alep, de


plide. Tri e!erea se face 5! in Africa: in Egipt, la Tripoli. In aceste locur! belul" gfiseste oda' in caste', in celate, de unde nu poste pled

Romtnii In strlinatate

93

Uri vole; aid 41 anti toe sl tonal familia lul, toll insolitoril cle restriste..
Viata e frista, foarte goals: scrisorile patrund numal pe furiv, cu gren,
Banil sint putini: Sultana! a holarit un lain, dar sint unii pentru cart nu
se face sceasta mil& implirliteasca'. Se hrinesc deei din pescarie, din
blanarie, din vinzare de maruntisuri. Temeiul cheltuelll vine insa dela imprumuturl pe care le fac Oreci, Eyre!, Turci, Armen!, macelari, Ienicerl.
Cind sur,unitul ajunge a domni, loll acevIla vin la el cu sinelele in buzunar vl formeaza in Capitalele noasire 0 colonie, vevnic preschimbala, a
credllorilor. Mihal Viteazul, ca sa scape de cererile vi obraznicille tor, a
trebuit sal pule supt foc sl sable.
IV.

Pans etunci, putini chiller' stralni ne cercetasera. In adevar, Wei


n'aveau de ce. Moldova st Tara-Romaneasca cuprIndeau insemnate drumurl de negol, insa nu pe cele mai insemnate vi mat scurte mire Apus vt
Rasarit. Dace Polon 11 nu puteau trece spre Conslantinopol far& a strabate 'nicer o parte din Moldova, dace Ardelenii trebulau pentru aceasta
IA lea in lung Tara-Romaneasca, Oermanll, Reknit, Francesit se duceau

prin vales Dunarit la Belgradul sirbesc si de aid apucau spre capitals


turceasca taind In diagonal& peninsula balcanica, prin Niv, Filipopol vi
Adrianopol. Nol ramineam de i be o parte, 11, data cu banul alai.
rulul, am pierdut vI povestirea lul.
Cele mat vechi descried de calatoril prin terfle noasire sint adage
atonal de intimplare. Un hagiu, un pelerin german, care lea la intors drumut prin Tara-Romaneasa, .- ostav bavares, mutt& vreme rob la Turd,

care vine acasa prin acelsavi locuri, dap& ce luplase in preajma for
chiar, la Nicopol (1396). A pol ceva mat tank' atinge Moldova un cavaler
burgund, care din Polonia vole sa mearga la Locurile Sfinte ale Patimet
lul Hrlstos vl vede astfel pe Alezandru-cel-Buit In Basarabia, la saint saw
Coda Un all cavaler din acefavi tara pluieste pe Dunare pe coribilla
crestine ale crackle!. din 1445- sl vede astfel Ora la Olt amindoug% maturile Dunaril vl pe Vied Dracut luptind cu paginli. Un lenIcer,Polon de
seam, se lupta in oaslea Sultanului Mohammed al 1t -lee, cu agerul vl,
vicleanul Vlad 'repel. Un secretariu venetian, un medic din Venetia sint
trimevi is Stefan-eel-Mare. Mita numal, pan& la anul 1500.
Pentru veacul urmator, avem soil sasi al poloni, mergind la Petru
Rarev sau allindu-se in calea spre Conslentinopol. Apar Irma pe aces
limp doua alle feluri de calfitori decit ratacill si ambasadoril. Pe de o parte
gird agenlil propagandet calolIce, care se tnteteste dupi Ivirea p otestanlismulut ;l e mat ales foarte vioale $l Increzufli intre anti 1550 $l 1600.
Astfel vine pe la not vestitul Jesuit Mancine II vi calatoresc alit fret! al
Ordinului, vent!! din Polonia Apo' tree prin !erne noasire eel d'intain
cement cart au name! dorinla de a cunoaste leri neoblsnuile. Sint dot
Frances': unul, Bongars un vestit invatai, care a tipnrit culegerea cronIcilor ce vorbesc despre cruclata, venise dupii inscripill In Ungarla 01,

Istoria Rominilor In Chipurl si Icoane

94

Ardeal si lug calea pe la Tirgoviste si- Bucurestl ca sa gaseasca alte Ii-scriptii la Constanlinopol, unde se duse impreun'a cu carele domnestl
ale birului, Cel tall, Francois Pavie, baron de Fourquevaux, se intorcea
din Rasarit sl el ajunse in Polonia, strabfilind Moldova de la CetateaAlba a Nistrulul 'Ana la cealalta cetate de la Nistru, Hotinul, si anume
abalindu-se pe la Iasi, unde vazu buna judecata a lul Petru Schlopul.

Incurcaturile razbolului de treizeci de ant, in care furs cuprinsi


al Dom!l nostri, adusera, dupa 1600, in aceieasi ter' romine pe We'ling
si pe Strassburgh, amindoi agent! suedezi, dinire car' cel din urma a lasat o nrrinunata descriere a TeriiRomanesti pe la anul 1630. Mai multi 01
mat bogali in stir' sint misionarii catolic1 sl unul din el, Bandini, pe rind
oaspete al WI Mate! Basarab si at lui Vasile Lupu, a dat o expunere de
-calatorie de o insemnatate neprefulta.
Y.

De pe la 1680 la 1750 am trait vlata cea mai tnchlsd din tot frocutul nostru. Strain!' nu mal win sa se aseze la not si not am intrerupt
-druruurile noastre in strainalate

Vechlle elemenle straine s'au prefacut cu timpul in Romini. Not


Sasl, Armen', Nemti, Unguri nu mai win in fail. Stramutarile de satent
din Bulgaria pe malul cestalalt al Dunarll nu se mai petrec. Negolul sasesc it fac Rominil din suburbia Romaneascii a Brasovulul, din $chel,
earl vind made for de brasovenie in Bucuresti, Iasi si alte orase ale
aminduror ferilor.
In schimb, imparafia turceascfi ni frimete tot mai multi mestesugari
sinegustori. Alfituri de Braso vent tin pravalli in Bucuresti ChiprovIcenli :
acestia sint Bulger' din Chlproval, car' se bucura in Tara-Romineasca
de inleznirl foarte marl sl sint destul de multi la numar. Nu lipsesc Armen!, Evrel din Turcia: acesiia intemelaza pe acele timpuri colonic de
Armeni din partite asiatice si acela de Evrel Spanioll, care se intitneso
de acum innalnte in Capitala munleana. Turcil se indeasa tot mai mull is
not, el sint imprumulatori de bent cu dobinzi grele, cumparatori de vile,

al mai ales de of, peniru hrana Constanlinopolei, cumparatori de au,


de mlere, de ceara. Yin din cetatea imparateasca sau din Asia Mica faimost! Lazi, negustorl cu de-a site ; nu arare on el tin most' in tare si ingrasfi acolo, ca in raiaua tor, marl turme si cirezi pe care le export&
spot in primayara. Asezarile Turcilor se chlarna ctsle sau casa5e ; el insist
au deosebite nume, dupa felul for de indeletnicire: salgil sau pastor',
geolepl sau macelari, zoheregli cart siring grinele ce se datoresc Suitenului sau le cumpara tot peniru nevoile Capitalel furcest1, mumbalegli,
cumptiratorl", s. a. Prin bilciuri el se intilnesc' totdeauna, cotind, strop-

sind, strigind. Prin orase el au pravallile tor, ca la Roman, la Focani,


Filnd camera neascultiltori si tarl de cerbice, Domnul trebuie sa cear&
ventru a-I stapinl un judecator turc, Divan-Efendi, sl ostasi turcl, al cal-

Rominil in strAinatate

95

ror numiir se tot inmulleute, beslii, cu capetenille for, beflegil

eful

for cel mare, ba~eaga.

Aceasta stare d lucruri a tinnt pane foarte tarziu, uI de multe on


as trebuit masuri energice pentru a o imbudatali intru diva. Astfel data
se darima de ostaul turci auezarile turceuti din Moldova, tar peste dourtsect de ani, dupa 1760, se smulg de arendasit turd Coate moutile ce tineau, mai ales in uesul muntean ui in Oltenia, oprindui, in acelaut limp,
cu asprime de a mai lua allele.
Rominii nu mai calatoresc s1 pribegille se impulineaza, facindu-se
scum doer dupa vreun razboiu, cind fug tradatorii, sau in mijlocul razbolului chlar, cind doseute oricine poate. Vremea buns in tars educe
mai pe loath* lumen innapoi. Omen! cart in able imprejurarl n'ar mai fi
calcat prin patrie, se oclihnesc, cu toate nricazurile, in cuprinsul et. in
1714 a fost taiat la Constantinopol Constantin Brincoveanu, dupa ce supt
ochil sal cazusera capetele tuturor feciorilor domneuti, in 1716 era gituit
Stefan-Voda Cantacuzino, urmauul Brincoveanului. Doamna lul Stefan,
Pauna, rataci, nebuna de durere, lininduur de mina copiii nenorociti,
prin Neapole, prin Roma, Venetia si Viena ; apoi ea se aueza pe multi
ant de zile in Brasov. Copiii el Radu ui Constantin intrara maul in oas-

tea germane, cellalt in cea ruseasca. Radii fu un tradator, scapa prin


fuga si pier' in mizerie; Constantin, pe care-1 amestecase in afacerile
lui necurate, lest ca batrin pe moarte din temnita de la Graz, unde intrase ca finer nesocotit. Nepoatele Numl se maritara in Milani' Irian-deze, italiene, francese din Austria. Dar Marica Doamna, vaduva Brincoveanulul, scapind din surgunul sau de in Chiutala, in Asia-Mica, 41
petrecu anti din urma in tare unde raposatul el sot domnIse cu stailucire
peste douazeci de ani de zile.
Domain se da de in Turd, si orice uneltire in elle parll e zadar'Ica. Domnul, care plateuie bine In Poarta ul in jurul Port'', a inchis
oriulcul drumul pirilor. Toala lumen Ma acasti, si pe incetul piere netttirnarea sufletelor, piere neastimparul, vitejia, credinta in victor. 0 liniute
grey apasa asupra tuturora. Ca datini, imbracaminte, petreceri simtim
cum ne prinde amorleala Turcimil decazute.
Spiritul apusean ne scapa. El vine in not, st no' mergem de la
bncata de vreme sa-I cautam.
VI.

Mal ales dupa anul de prefacere 1774, e o noun mare navallre de


-strain' in Cara. faro anume din ce locurl ui in ce imprejararl el ni soseso
avind, fireute, cu toll', un singur scop, ciutigul.
Ardealul nu mai trimite Saul de cif in numar bowie mic ; yin ins&
meuterl germani, cart lucreaza mobile, articole de incallaminte, ghete, hicrurl de metal, ceasornice, diva mods cea noun, europeanr. Sint 'aerator' buni, dar strIcall, ul mat ales foarte belly! si totdeauna fara beat.
Negustori yin mai pulinl, ca unit cel tern capitalurile; dar acum fabri-

96

Istoria Rominllor in Chipurl el Icoane

catele europene sosesc lesne prin drumurile impirAtestl ale Ardealului et


Bucovinei, chiar pe Dun Are.
Din Po Ionia yin Eyre'', goniti de necontenitele zguduiri ale regalia.
tut, care se prApAdeste. Odinioark el alergau in bilciurile de la hotar
sau dinniuntru sl fAceau confrabanda de rachiu, de holircli sau holereli,

Acum el se aseaz5 prin sate, vinzind tot rachiu; orkdoril day pe datorie si implinesc aspru, pentru care unit Doml fanarioti sint snit! a lua
misurt impotriva datorlitor pe bliuturii. In- acelasi limp, el smuig pe incetul din mina Nemtilor inireaga desfacere de articole nouA si internelaza ling& circiumil magazinul de galanterie", in local oficYlacdriel tarcestt.

Aristocratia acestel emigratil o formenz& preceptoril, inviltAtorit da


limb!. Oda% el fuseserl Milleni mat ales: Antonia Epis, care ;mint& co.
pill lot Nicolae Mavrocordat, Raicevich, abetele Banda!, profesorlt de
cies& at beIzadelelor lui Alexandra ipsilanti Ledoulx si Carra sin! ins&
preceptor! in Moldova pe acelasi limp, si, In curind, pe ling& multi Frances!, able se vede din cind in cind cite un Sirb cu culturil europeank
ca Obradovict fabulistul, cite un Saxon, ca viltorul consul trances K0nig,.
cite un Silesian, ca baronul de Kreuchely.Schwerdiberg. TulburArile revo
lutiel imputernicirli numal un curent, care e simtitor mat vechiu.
LingA acestl &mall dap& moda Apusului, sin! secretaril domnestl,
de la Del Chiaro, autorul unel imbelsugate expuneri a imprejurArilor muntene pe la 1700, plin5 In vicontele de Grammont, adiutantul lui AlexandraV dA Chico de Ia 1832 el acela pe proprielatea carafe s'a clAdit un in
treg earlier bucureslean. Ba rasa aceasta, de o incredere problematick
a secretartlor strAint Ia Bucuresil-si Iasl a mere mat departe prin Kea',
at lul Vod5 Stirbei, prin vestitul Llebrecht al lul Cuza, etc.
In sfirsit, aceasia emlgralle de la 1774 -1850 are Wit el politic! is
consult, pe cart Turcli trabute 8'54 primeascii pe rind : al Rustel, al Austrieli

at Prusiel el apot, mat tarzia, at celorlalte ter!.


CAlltor II europeni sin! acum cave mat des!. Pe anal II educe all.
dejdea de a ft profesor Ia vitloarea ecoala de drept din Bucurestisareaslicul, dar pAlrunzAtoral Sulzer, pe altul cAlatoria *vreunui ambasador in alatul cArula tea alipit: un &Win!, numismatul, un Bascov ch, ma.
tematicut Cite unul a an neguslor, care ne vede prin portal ce atinge,
Kleemann. Sao un Engles, Hope, care a serfs despre Vod& Mavroghenl,
Ker Porter, dr. Neale, Mac Michael, nn Ungur, Karaczay, an oriental
germanisat Kosmell, stmt dorinta de a sit cum se petrec lucrurile prin,
aceste locurt pulin ce,celate. PAna el spirltuala doamn5 Craven, din a.
ristocratia Innen& a Angliel, vine pe la not supt acelast Mavroghenl el
face mare haz de musica turceasck be chiar de musica Tiganilor, care
I se pare potriviill pentru a face a& danteze trunchiurile. Francesii sint
deocamdat5 Win!. Cel d'intAtu care ne visiteaz5 fail scop, a vicontele
de Lagarde, an lion al 'impala! sau, care adauge la volum chipul eau gii.

Rominii In str5inatate

97

lit sl inffisural intr'o scumpil bland. Apoi un limbut fare piireche, Slants-

las Bellanger, care a scos din obiceiurile si pacatele noastre material


pentru cloud volume intregi, carom II s'a dat un tlu, barber si in frantuzeste st in romilneste: r.e KOroutza.
De cind tineril din Bucuresti sl din Iasi se aprinsesera pentru idea.
in! liberahlor francesi sf erau In not protesturi, ziare, pamflete, framintart in Adun6rile 041001, ei de la un limp si revolujie de strada, slap.
patia calalorilor trances' ha de not crescu simjitor. Un ziarist de insemnatatea tut St. Marc Girardin se abiitu pe In nol. Valliant ramase in fara
ca profesor si apostol at nonfat crez politic. Ubicini Infra In Muntenia
la 1848 si, urmitrindu-ne p5n5 la sfirsit cu atentia lui, ajunse cel mai bun
si mat serios cunoscator in lucrurile romanesti pe care l'au avut Francesli.

ClillitoriI mat not, de la 1830 innainte, au cautal sfi cunoasc5 vi


lumea in mijlocul careia venisera vi au spus ceia ce an infeles din vorbele lor. Afars de Ubicini, el n'au putut sit se innalle totusi pana la o
privire pe deplin cuprinzittoare a oamenilor si lucrurilor. Cit prIveste pe
cei mai vechi, ei nu fac allceva decit sa insire aparenlele pe care le-au
vazut, decorul fedi, de la mehmendarul, trimesul domnesc, cunoscator de
frantuzeste, care-I primia la hotar, st de la &Anita de posit', pe care astfel de c515tori an f5cut-o vestita, p5n5 la audienfa la Voevodul fanariot
vi plecarea, in acelast c5ruf5 de post& si cu acelasi mehmendar, spre
Dun5re. amen! crescull in feint deosebit at veacului at XVIII-lea, increzut st usuratec, et nu cilutau In not decit obiceturt caudate care sa se
poatii lua in baljocurii, Fara a fl citusi de puffin cercetate si prIcepute.

Acum incep si at nostri a dilator!.


Mai intiliu se due tined pentru a face studit, la inceput in Germania (un Constantin Cantacuzino Stolnicul inv5fase insii la Padova). Vaslle Bals st Scarlet Sturdza merseril pentru a se lumina, In Viena st Lipsca. Un nepot at Mitropolitului moldovean Leon Gheuca ei un diacon al
Mttropoliel, Gherasim, erau prIn 1780 studentt in Saxonia. Din botertmea
munteana, Costachi st Grlgore Cantacuzino merg la Viena incfi de la
1809 vi un Nenciutescu fusese pe aict innaintea lor.
Un Oheorghe Bogdan invata dreptul In Paris incii din 1803, si in
1804 plecau tot acolo Iancu Vildirescu, cel de-al patrulea poet din aceasti familie, cu Zaharia dascalul sat' sl Costache flint dumlsale P1harniculul Ionif5 Falcoiane. Acestia sint eel d'intitiu student! romini la
Paris, sl et vor ft fost tot ava de isolall acolo, cum fusesera innaintasil
lor in Germania
Aceasiii intale generafie de tined romini in strainatate s'a intors
numal cu folos in tare. El aduserii din civIlisafia apusean5 ceia ce putea
ft mai folositor pentru nol, in starea in care eram atuncl. Aptirurfi astfel in principate case deschise, in care se vorbia de lucruri mat innalle,
oament in curent ca lucrurile eI curentele Apusului, un avint calm Intemelarea de scot si raspindirea celei mai bune p5rji din literature fran-

98

Istoria Rominilor In Chipuri et Icoane

cesa prin traducers. Dar dinire sludentil romini cart yenta pe urma acesfora, frail! Barbu Stirbel of Gheorghe Bibescu, fill tut Dumitrach! Bibescu, clefigara la Paris cunoefintt lemeinice de drept, de administralie, gust
peniru lucrul melodic el o innalta conettinta de datorle.
Cel d'Intaiu student' peniru etiinte plecara et el innainte de 1821.
mire dine'! era Marcovici el preoful Eufrosin Poteca. Urmau la profe.
sort de valoarea unul Arago, der folosira mai putin. 0 scrisoare foarte
naive a unuia din el avail" cit de slab erau ei pregatiti pentru a prim! un
as,fel de invata'mint.
Cea dea trete generatie de student' romini cazu in mijlocul pregatirilor revolutiel de la 1848. Unit din el, precum a fost Kogalniceanu,
care plecase din Moldova cu o large culture ei o desavireise la Berlin,

sl care, pe linga aceasta, n'a mers in Pars chief., nu se lased' fuel' cu


totul de sirens reformelor apusene. Toll ceilalli finer', Balcescu, Ooleetil,
Bratienii, se prefacura cu totul in sensul tineretulul revolutionar frances

de pe aceasta vreme ei incercara a face la Bucureeti cesa ce fusese cu


putinfa la Paris Dupa innabueirea Revolutiel muntene, el se intoarsera
in ac st ores ei atunci se puse cea d'Intatu temelie a colonic' romaneeti
din Caplala Franciel. Ea deveni pe incetul, dintr'o societate de pribegi
patriot', de el indepariall de traditille tor, un cuib de in trainare permanent& el nepatriotica.

CeI d'intaiu calatori pentru placere au fost in 1781 fill lui Alexandru-Veda Ipsilanti, cars fugira de acasa, de se opriefi la Viena, Prin 1812,
bolerul Dudescu, cel din urma din neamul sau, ulml Apusul prin ealurile
$l stingacia sa. Tot pe atunci insii, inteleptul Dinicu Golescu, care-el
crescu cop!!! in Elvella, se prlcepu a scoate folos de Intelepclune din
cesa ce vazuse,_el el scrise, tutors ace* acea minunala carte de caldera
batrineasca pentru marile idealurt nationale ei culturale, care e Insem-

narea calatorter sale.


Cu Golescu arta de a calatori a Rominilor atinsese culmea sa.-De
atunci pan& daunazi calatorille n'au provocat decit descrier' cu totul sarbede, fare origInalitate el fare legated' cu imprejurarile $l nevolle noastre. Ele se opresc de alminterea la Paris, et nu Ming macar aces tall
clasica a artel, care e Italia, sau, dace o ating, nu culeg rile' a mia parte
din folosul pe care it poate da.
0 prefacere cuminte a obicelurilor noastre, e de aeteptat ei alce. Ea
frebule sa derive din constitute ca nick, individualitate n'are dreptul de
a lucre impotriva intereselor lunette ale fern ei poporulu! OW, ci trebule

sa aduca acestora o jertfa de fiecare clips. Iar Statul are datorla de a


infrina,prIn ce mijloace-I stau In indamina, pe c!ne nu vrea sa inteleaga
aceasta.

Vechiul mestesug be clabire

99

Vechiul meOepg de cladire at Rominilor.


Bisericile si manastirile lor.
Teri le noastre n'au avut numal un trecut de fapte marl $t de
4apte bone, prin cure s'a ap5rat viala for sl II s'a asigurat rinduiala,
-el si un trecut de carturarie st de arta. Ar grest foarte mull un strain
$i ar face un mare picat unul dintre ai nosh% cind ar sociali ca la o
data oarecare din veacul al XIXlea
1821, or! 1848, orl 1866
am
Post smulst din barbaria sufletului, din intunecimea minfii. Astazi ne
gasim pe drumul mare at civilisaliel europene, unde sintem chemali a ni
utile destoinicia; alit' data, in sells, ca sl in mesiesugul cladirii, at zugravelli, al lucrarit metalelor scumpe, al cusaturilor de tot felul, aveam
poled care nu erau si ale altora si pe care not le deschisesem pentru
f olosul nostru.

Acest lucru trebuie sa se site nu de cifiva oilmen! numal, cart se


indeletnIcesc in deosebi cu cercetarile istorIce, Illerare sau arlistice st
cart scrlu din cind in cind cite ceva, mat mull sau mai pulln pe !Metesul altora. Acesta nu e numai un obiect de sitinta, precum ar fl desfa-cerea in paturi a parnintulut pe care s'a asternut viola romaneasca sau

socotirea ploilor ce cad asuprai, curentelor de aer ce1 zyinteaza. Un


tapt ca acesta
originalitatea sufletulul romanesc
!rebate sa face
parte din stmitrea neamului. Oricine trebuie sa se patrunda de dinsa,
pentru ca puterile tuturora sa fie crescute prin aceasta innallatoare constitnta.

Deocamdata va fl vorba de arta veche a Rominilor, WI cum se


1nfaliseaza in multele cladirl de biserici si manfistirl ce s'au pastrat de
la innalnlasii nostrl. Cladirile pentru locuinta oamenilor, chiar domnestile Curti ale stapinitorilor de pe vremuri, nu mat sint supt ochll nostri,
-decit doer in ramasili sarace st alit de ticalosite prin multe preschimbarl
st marl nenorocirt, incit din ele nu se poate culege decit foarte putin.
Pe cind nevoile slujbel dumnezeestl, sfiala, chiar a strainllor, dusmanilor

100

Istoria Rominilor In Chipurl si Icoane

sl necredinciosllor, fats de lacasuri sfinte, a crulat de pelre acele citeva,


sute de manasiiri, de biserici, care sint pentru not un izvor de mindrie,.
o comoara de stlinfa si o neprefulta mostentre de frumuseftt.
I.

Pe vremea cind eram numal un popor de citeva sale de ml! de


oameni, fare alte legl decit datina, fare alfi cirmuitori decit judele st
pentru
voevodul, ferani el ins!' in mijlocul cite unui Tinut de terani,
preotil fare deosebila cunostinfa de carte, sfinfili pe In vreo manastire
sau dincolo de Dunare, in Dobrogea, Bulgaria, Serbia de astazi, eraunumal biserici de lemn.
In satul $chela din judeful Vas lulu se mal vede o biserica de lemn.
Ea are, ca orice biserica din acest limp, un ciubuc sapat care o incunjura In mijloc, cadre de ferestre, podoabe de zimli. A facut-o, pentru ca
sa alba unde asculta slujba, Vas Ile Lupu, Domn al Moldovei, adapostit
de groaza Cazacilor in acest loc, care era pe atunci, in 1650, un ochiu
de lumina in millocul marelui codru al Capolestilor. Dar stravechlle biseedi de lemn erau mull mai simple decit aceasta. Srunanau de sigur cu
acelea care se mai vad pen parfile muntoase ale Rominimli, si mai alesin Moldova de odinloaril sau linga hotarele el. Am vazut de acestea is
drumul de la Agapia la Neamf si in deosebile part' bucovinene ; o al'a
a fost stramutala able daunazi din Bislrila Ardealulul, unde a fost inloculla cu o mare cladire de caramida. Sate marl st bogate, cum e Varna
Cimpulungului bucovinean, n'au altfel de locurl pentru inchinare.
Cind asemenea biserici nu se ieau dupe zidirl mai noua pe care
be imita destul de bine, ele nu sint all ceva decit o imprejmuire lungu
1afa de scinduri, avind un mare acoperamint fugulat st citeva ferestl pe
latur1; turnul lipseste sau e de lot mic, rasarind able din spinarea de
sindrila a bisericutil; totdeauna clopotele sint atirnate inir'un turn de
lemn ,deosebit.

Pe cind not nu stiam Inca decit -sa !"stem sl sa potrivim lemnele,


strain!! au facut in terile noastre zidirl de caramida. AmIntirea for nu e
legate WS de niclun fel de urme. Din manastirea innalfata pe la 1200
de cavaleril teutoni coborifl din Ardeal In Cimpulungul Muscelului, manastIre inchinata Maicti Dornnulul,-nu s'a pastrat decit numele de Clow

ter (german Kloster = manrisfirel, care se da inca unui loc din acest
oral de munte. Nici -un coif de ruine nu mai arata unde a slalut cetatea
de pe Milcov, Milcovul, in care a fost asezat de Unguri, citiva ani mai
tfirziu, un episcop catolic pentru parfile dunarene. Cetatea Neamfului nus1

trage birsla de in Teuton!, cart, descalecind sl aici, ar mai fl clad!! uncloaster : numele el sta in leg5tura cu al riulul din apropiere, sl celed'Intalu ztorluri de aparare n'au fost riclicale alei innainte de anil 136070, cind s'a intemeiat principatul moldovenesc.

Vechiul motesug be clabire

101

II.

Cladiri le noastre cele mai vechi apar fatale in Tara-Romfineasca


-sau Muntenia. Aceasta pentru ca aid s'a prefacut fatale vechiul Voevodat smerit in Domnia nova, laptatoare $i cuceritoare. Apot pentru ca
.Muntentig lul Basarab-Voda ut at urmaultor sal aveau in preajma for
chiar o clvilisahe insemnata, de la care puteau lua indemnurl $i indreptar!: ciailisalia acela a Slavilor de la Duuare, crescuta din batrinul trunchin bizantin. Bizantintl zidiserii Iasi foarle mutt, dupe Wide Romani lor
de odinioara, 1 Sirbo-Bulgarli an imbogalit ul el moutenirea artel bizantine.

Dar innainte de a se educe meuteri de peste apa cea mace de In


Basarab, Nicolae Alexandru Voevod, armlet at sal ii
ziceau in de obute Nicoara-Voda, a Haut, prin anal 1360, o biserica in
,cetaluta de la Argeu, zidind-o chiar odata cu aceasta cetalule. Turnul
eel more din fala, cu trei rinduri steal:salute de tret ferestre, facea parte
in adevar din cingatoarea zidurilor; de dinsul -e elipita o bisericula de
Miaza'zi, flu( tut

caramid'a, destul de lunge, dar foarte ingusta, luminata prin turnul acela
strivitor de mare pentru dinsa. Lumea infra $i pe o uutla din dreapta
Zidirea se rotunjia numai la altar, care se infailua insa, pe din afera, cu
muchtle unut exagon. Boltirile stranelor in dreapta ul in silage lipseau.

Aua cum era, ea raspundea insa scopului ce se urmarlse: ingroparea


Domnilor

$i

facerea de rugaclunt innaintea famine! ul Curti! domneuti.

Fara indolala ca meuteril an fost Saul din Ardeal, cart se puteau


gas! chiar dincoace, la Cimpulungul locuit in mare parte de dinull.
Alli lucratori insi an fost intrebulataft pentru a face, peste ciftva
ant, supt acelaul Domn gt cal dot d'intatu urmaui at sal, o biserica a Mi.

tropolitulut ce fusese auezat de patina vreme name], in aceasta lard


'mull. Aid se intilnesc, in adevar, pentru inthlaut data la not, insuulrIle
greoaie ale architecturil bizantine.
CIA direa e imparlita in trel : un pronaos, unde stau femeile, an
neos pentru barbell, cart se aueaza in strana bollita be dreapta ut la stings, $1 un altar pentru partea de 'atria a slujbel. Astfel pianul e al tine! cruel,
avind in pronaos cotorul lung, in altar virful rotunzit, in strana, ramu

rile. Tot dupe datina bizantina' curate, naosul sau nave, corabla sau
biserica propriu zisa, e impartial in fret prin doufi rinduri de stilpi, cart
o lean in lung; fiecare din rolunziturt, din abside are un coperiuin forma de fes, o cupola, $t de-asupra se ridica o cupola mai mare, ce
se vede de departe, cu multele ferestruici, care se deschid in mijlocul
unor firide. E o zidire destul de incurcata ul care apasa.
Nicolae Alexandru-Voda e ingropat in Cimpulung, unde pane slued ortodocuil n'aveau decit un lace* de lemn in feta vechil $1 trainicil
manastirl a catolicilor. $1 aid se intilneute marele turn de cetate, cu fret
rinduri de firide sau ocnite inutrate, dar biserica de la inceput s'a da-

rimat ut a fost inlocuita supt Matel Basarab de o alta, care ul ea are

102

Istoria Rominilor in Chipuri $i Icoane

astizi o infallsare noua, datind de la prefacerea el deplini, dupe anuk


1821. Ctiioria lui Nlcolae Alexandra trebuie srt fi fost in altii parte, legate deadreptul cu turnul cel mare, prin care se infra in cetate. Despre
felul cum a fost &cilia& nu se mai poate spune insa, fIre9le, nimic.
Tot a9a necunoscutrt va raminea cea d'Intaiu biserica domneasc6
f5cut6 in noua resedinfa din ses, a Bucurestilor, pe deal deasupra ape!,
acolo unde se vede scum prinosul de evlavie a lui Mihai Viteazul blruitor.

Supt Vladislav sau Laicu, fiat $i urmasul Int Nicolae Alexandra,

sosi dincoace de Duniire pentru a propovedui calugiiria cea buns si


harnic5, a inchinillorilor neobosIfi, a caligrafilor, miniaturistilor, legatorilor de aril, zugravilor, calugarul Nicodim din Serbia, flu al unut

Grec macedonean si al unei Sirboalce sl care a capatat inv6fatura lui


Ia Alos. Dar aid, pe Sfintul Munte cel nou, Icoan6 a Sinalulul biblic,
inflortau, crulate de razboaiele launtrIce ale Bizanfulut sl de raitele pr6dalnice turcestl, o sunlit de miinastirl, in care calugarli plInt de rivn6
ad6postiser6 culture bizantina, rellgioas6 innainte de trace. In toate se
prIcepea cite un calug6r Montt, 91 Nicodim a venit de acolo cu o prlcepere foarte intins6 si cu rivna ce trebula pentru a o face roditoare.
Astf el, el pain sii dea Rominilor cele d'Intaiu m6n6stIrl de artarani, Fe care le welt in p6rflie Oltulul, Sup! scutul unguresc; adaus pe
ling& at Domnilor nostri, crict Banil olteni cirmulau in numele regelui
vecin. Aceste manistiri sint : Vodlia si Tismana. De architecture for

vine vorba acum.


Vodlfa, ceva mai mare decit Sin-Nicoarrt, era asezatii chiar ling&
malul Duniirel, si ruinele el ae yid in cuprinsul comunel Virciorova,
supt un deal innalt in fafa munfilor sirbestl. OfisIndu-se in preajma TurCllor, carl an venit mat tiirztu pe aid, ea a fost distrusa. NM nu era:

greu, act materialul de bolovani era de tot inferior. Caramida era intrebuinfati name! Ia bolt! $i pentru podoabe, asa cum, in tImpuri mai
noua, se intrebuinfa platra la cladIrlle de crtrAmid6. Vodifa avea un pronaos, un naos 91 un altar, si infafisa deplin forma crud!. Trebule s6 ft
avut la mijloc an turn, din care n'a mai r6mas nIci-o urmii.
Tismana a fost prefricuta odat6 supt Radu Paiste, la peste uft
veac sl jumatate dupii intemelere, apol in veacul at XVIIIlea ea a saferit o a doua prefacere ; sL linlile acestea au fost in sfirsit stricate de o
reparafie din vremea lui Stirbei-Vodii, indeplInIt6 in chipul cel mai salbatec de nixie mesteri nemfl. innainte de 1855 chiar, ea era diformat6
prin inniidirea la dreapta a unei vesmint6ril Ears nici un rost. Dar se
pare C& inert de la inceput ea se impfirlia in trei trupurl de zidire pa.
trate, avind fiecare cite o cupola asezatrt pe p6refi inir'un chip foarte

complicat : un pronaos mai larg, un naos ceva mai sir is si un ingust


altar. _ns6 faptul c6 mormintof VI Nicodim se area dart din bisericS,

Vechlul meeteeug be clabire


la dreapta,
vechi.

103

ar dovedi o prefacere foarte insemnata a cladirli celef

Dupe mintuirea %mane' el alfi Domni au zidil, cautind sa intreac&


fiecare tot mai mull pe innaintaeii sal. MirceaVoda a dat feria sale doufi
manastirl ale Oltu 1111, una pe malul vilcean, alta pe platurile Argeeului:
Cozia din codrii de nucl, el Cotmeana sau Codmeana.

Cozia traeete ei panel astazi, cuprinzind in ea 0 plata cu slovele


rase de umbletul credincioeilor, supt care se crede ca -ei are odihna
batrinul clitor, mort in 1418. Nimic insa nu mai aminteete vechiul lacaa.
din acele timpurl de intemeiere a feria. Poate ca el aid Radu ?aisle,
apol egumenul de supt Mihnea Turcitul, innainte de 1600, au dres ceia.
ce ameninta sa cads ; oricum, cela ce se vede astazi vine numal din
timpul Jul ConstantinVoda Brincoveanu, care a fost pentru Cozia un
innoitor din temelie. Biserica de astazi face parte deci din alts desvoltare architectonics. $1 Inca mai mull Cotmeana, cu total preface&

Dintre Domnil veaculut al XV-lea 'Ana la Raducel-Mare (1496),.


Vied Tepee a facut Snagovul, unde I se arata morminlul. Infaflearea de
seta' a bisericii, cu hramul Vovidenta sau Naeterea Match Domnului, e
insa a celor de pe la sfireitul veaculut al XV-lea, ctnd va ft innoito MItropolitul lui Mihnea Turcitul, Serafim, care a facut la 1588 el bisericufe
Bunel- Vestiri in acelae cuprins de ziduri manastireett.
Tinganul lui Radu-cel-Frumos e astazi o biseric& de sat, cu totu6
noun. Jar Glavaclocul, al lui Viad Calugarul, fatal Jul Raducel-Mare, a
suferit o reparafie din temelli, din partea Jul Constantin Brincoveanu.
S'a atribuit o foarte mare vechime bisericil St. Dumitru din Cralova, astazi pompos, risipitor el neinfelegator reparata. Dar ea nu poate.
ft mai veche decit insemniltatea Cralovel. Aceasta vine 'Irma de la neamul boierllor Cratoveeti, boler.1 stapini al viitorulut orae, care se Odic&
able pe la 1490.

Innainte de zisa reparable, biserica, foarte mare, avea o nava,


imparfita in trel, ire! tumuli puternIce, o prelungire pe latur1 a pronaosului, care se intimpina el la Tismana, o podoaba de mite sau firide,..
el contraforturi. Acestea yin Irma de-a dreptul din Moldova el inriurIrea
architecturil moldoveneeti asupra celei muntene se simte able, cum se
va arata mai departe, in vremea lui Petru Rares (1527-1546). $1 impodobirea cu doted rinduri de firide vine de la Moldoveni ei ajuta deci le
statornicirea unei date relativ Ilona pentru acest monument, pe care unit
voiau sa-I urce pada in timpurile aea-zieilor imparafi romino-bulgari`,
cart nici ei n'au exisiat niciodata.
Plana la data de 1496 nu fusese deci in Tara-Romaneasca desvoltarea fireasca a unui stil architectonic propriu, care sa-el gaseasca forma
definitivii in anumite cladiri, ei irumoase ei trai nice. Sint mai mull incer-

earl de obireie deosebita ei une on amcslecata, tar, pe ling& aceasta,

104

Istoria Rominilor in Chipuri ?I Icoane

Vacate cu un material asa de leftin si de .slab, azvirlit cu atita pripti,


incit able dac5 o cladire putea sa intreac5 sale de an!. Dup5 acest termen, unele s'au dres, insel in asa chip, incit nu mat samein5 .cu ce fusese in incepul, iar allele, allele, an citzut pe incetul in mina.
Cu tolul alifel, si ca material, st ca plan, sl ca potrivire cu imprejurarile ferti, si ca originalilate si desilvirsire, se infeiliseazei cladirile
moldovenestt, care ele cele &IMAM niau asigurat un loc in istoria artei
bizantine tarzii.
Iv.

DIntr'un act ce s'a p5strat din fericire, se stie ca Alexandru-celBun, suit la 1399-1400 pe tronal moldovenesc, chemase la dinsul mes-

lea de biserica din Polonia, care era pentru Moldova, in cela ce priNeste mestesugurile, ce era pentru Tara Rom5neascii, metal drept at
Dunarii.

Innainte de dinsul, se poate Mina! ca Petra Masai a Wit biserica


din cetatea Sirefiului, una din Capitalele sale si local unde states de
obiceiu mama Voevodulut, Doamna Marghila sau Murata. Tot eland,
Marghita ingest cl5di in aceastei stlipinire a sa biserica Sfintulut loan
Botez5torul, pe care o incredinteazii calugarilor dominicani. Mai era
aid si o anti biserldi a catolicilor, biserica Maicti Domnulut, in care
slujiau Franciscan!, incunjurind persoana episcopului, asezat la 1370, al
Sirefiului.

Nimic n'a mai r5mas ast5zI din tustrele aceste llicaguri. Sus pe
deal e Sfinla Trolf5, biserldi p5tratii, mica, avind naos si pronaos, gi
care a trecut de sigur prin mai mull decit o reparafie. Biserica actual5
a Si. loan, de jos, din plata, poart5 caracterele sigure ale architecturil
muntene de prin anti 1660, si ea are proporlii necunoscnte in vremea
veche. Se po ate ca ea sit se ft inn5liat insei pe local vechit miinfistiri
dominicane. In sfirsit, Siretenii din zilele noastre asiguri ca episcopia
catolici se geisia pe local unde e acum scoala de fete a Statului.
Petra Masai a mai ficut sl maniistirea Neamfului, unde trebuie
set-st fl gash gi local de ingropare. Dar nici alma nu sintem mat fericill:
biserica manastirli s'a innoit din temelie, peste trecere de aproape un
veac, de StefancelMare.
Roman-Vodil, fralele tut Petra, a intemeiat orasul careI poarta
numele. Mc! a roma cetate si deci biserica, unde a fost ingropala mai ca -sa,. Anastasia. Poate ca local el trebuie cilutat la Smeredova, unde
se mai vedeau, Oat in vremuri nou5, ruine.
In sfirsit, Stefan, al treilea irate, n'a putut petrece in Hirliiu ftrt still
&bit ling.5 Curj1 gI un faces de inchinare. El a fost inlocuit insa cu zidirea, din 1496, a lut Stefan -cel-Mare.

Alexandra a lased din parte-1, doug cladiri, una catolica, alta orIpdax5, amindouel in raine; biserica dg la Bala 41 manasUrea Moldovijel, pe riul cu ac .ss n me, supt dealuri.

Vechiul mestesug be claoire

105

E grew sa se spuie care a putut ft planul marefel zidirl, care se


-43isloaca pe zi ce merge mai mull in livada de copaci batrini a case!
bolerestii, pus!!! astazi, din Baia. eels ce se poate cunoaste $l preful
sint proporfille mart, materialul, foarte ales, din caramida bung, tare ca
-piatra, si podoabele gotice, din platra lucrata : se mat vad consolele,
pe care se razimau arcele boltilor.
Din ruinele Moldovifei celei yeah!, luata de un sivoiu al munfilor,
se infelege intaiu plicatosenia materialulul, care nu e mai bun dealt cel
de la Vodifa: bolovant de riu trintill in ciment. Se vede apoi impfirfirea
in pronaos, naos st altar. Cele trel incaperl se urmau fare a face abside
la strane. Dar era un turn. Dace In Vodifa s'a putut vorbi acum zece
van! de urme ale zugravelii, dung! de alb Si rosu,la Moldovila, cu toate
-ca s'au lust bacilli de zid pentru Museul din Cernaufi, se deosebesc pe
pilrefl si deasupra unel usi chipuri intregi de sfinfi. Mal matte color! an
lost intrebuinfate de zugrav, dar in foe de our s'a pus galbenul ieften.
Alexandru-cel-Bun e acela care, intemeind fare sa $t in aceasta
privinfa, a stramutat la Suceava, din Cetatea-Albii, odata cu moastele
Sf. loan $i episcopia de acolo, din care facu Mitropolia Moldova BIseries mitropolitana o cladi el in satul Mirauft din fate cetafii, unde !alas! era din vechiu o bisericula.Dar lacasuL Miraufilor a fost facut mull
anal mare, potrivit cu scopul pentru care era pregatit. De sigur insa ca
astazi trecind asupra reparafiel austriace, destul de proasta, avem o
zidire de-a lui Stefan-eel-Mare, si nici de cit Matsui de la tnceput.
Tot el a facut, in sfirsit, Bistrifa, din a caret cladire veche n'a
tames nimic in prefacerea frumoasii a lul Alexandra Lapusneanu.
Supt urmasil lul Alexandra se pomeneste dese or! manastirea, bine
inzestrata cu mosii, a Pobratei, Sf. Nicolae din Poiana. Ea fusese facia
intro padure din valea Siretiului, in sudul judefulut Suceava de astazi.
-Pobrata cea veche a a vut 'Irma soarta vechil Moldovife. Nu I-am Waal
auinele, care se zice ca s'ar ft aflind Inca inlet" ripii.
Cu aceasta, am ajuns in Stefan-eel-Mare.
V.

El n'a cVdit nimic in cel d'intalu ant nesiguri at Domniei lut. NI-mic nu dovedeste ca biserica din manastirea Pingaratilor, 'biserica fare
lnscripfle, ar f! din 1461.E sigur deal, ca papa in inceperea lucrarilor de in
Patna, in 1466, el nu incepuse impodobirea fern cu lacasuri, care-1 sprilin& gloria tot asa de mutt ca st amintirea biruinfelor ce a cistigat in
razboaie drepte.
Cel mai mull! dintre acel ce an vazut straluciloarea biserica manastireasca a Paine!, cu total restaurata prin ingrijirea dlui Romstorfer,
vor fl socolit ca au innainte chiar cladirea venerabilli a but Stefan-celI Astazi Baia e in ostapinirea d-lui Al. Cantacuzino-Pkcanu, de la iubirea cat la p ntru tar-. sa abrnit pastrarea monumental

1.06

Istoria Romintlor in Chipuri I Icoane

Mare, curafitii numal de urmele vechtmli, care unuta si altuia it par urite.De fapt ins& nu e asa. Pridvorul cel larg, cu fret ferestre gotice orite
in frunte, e de la Petra Rare able; turnuleful cu doua caturi a fos1inadit in veacul al XVIIlea; tot atuncl, supt Gheorghe Stefan, supt Eus-

'retie Dabija, ale cfiror nume, ca innoitori", se pomenesc, in stove sapate, pe usa ce duce de la pridvor in pronaos, s'au sepal horbotele de
plated, pecelluite cu bouri, care urmfiresc uncle din liniile bolfilor, precum si cadrele in arce sfarimate, de o sculpture frumoasfi in stilul Renester'', care incunjuri bolfile mormintelor. Colacul, briul sau ciubucul
impleilf, care incinge biserica pe din Mara, e I el nou si vine de la.
Munteni. Numal zidurile vechi vor fl rilmas in HMO, pastrinduse astfel
proporfille.

Clue vrea sa alba innainlea ochilor cea d'intolu Pula, sail inchipule o Wire trainicrt, dar nu trufaii, armonfoasii, dar nu impodobilii,.
gospodoreascli, inteun cuvint, pe care o alcfituiesc pronaosul, naosul si
alfarul. Forma e cea blzantinfi : a crucii; deci dotal bollix.' in acted la,
strane 1 una la altar. Materialul e ciirfirnidfi tare, foarte tare si deasfi,
arse din tut de la Baia. Podoabele sint de platr5 ; dinteo piatra care nu
e niclodatii poroasii s'au cioplit cadrele ferestrelor : ele sint formate din.
linil drepte, care se tale in collar!, uncle din cele de pe laturl se apleaca
puff!' sus, rotunzlnduse, aproplindu-se uncle de altele si sprijinind astfel,
de amindoult piirfile, o 'lute superioarfi care e mai ingustil decit cea de
jos. In acelas fel sint Vacate usile. Tocmal asa lucrau in Ardeal mesterlf

de arts gotta, precum se vede aceasta levee in podoabele de plata


ale biserIcil de la Feleac lingfi Cluj, ziditfi supt regele Matta CorvInul.

Pe mormInte apasa pietre care au in mijloc foi de scant sau alte desemnurl decorative (inutile, severe, tar de Jur imprejur o scrisoare sla.
vonfi,in care mersul slovelor e golic, tar unirea for areal o Tanana pricepere pentru arta decorative. Pentru cele mai miirefe dintre morminte,
s'a adus de departe marmuri alba;r5sariteanit, foarte scampi". De platra
mai e partea de spre temelie, cadrul de sus, supt acoperfimint, st leg&
turf in lung, intre ele.
Pe din afar sa vild rindurile clirfimizli, mat trainice si mai frumoase decit orice tencutalli viiruita ori zugrAvila.Anumite rinduri in lung
sau in tat sint smillfuite: verde, . galben, mai ales. Alternarea ciiriimidei
roil cu cea sminfulta se face une orl in coboriri oblice. In sfirit, sus
de tot firidele poartfi la alingerea arcelor for discuri de small, verzl,
galbene, castanil chiar, care inffifieazil chipuri de dobitoace fantastice,
de bouri cu steaua in frunte, de cal intraripali, cu cumin& Sint puse cite
trel sau cite una la fiecare coif, dupfi anume regule de potrivire a co-loth. Atte discuri incunjura Wahl cladirea in aceie Orli superioare. Bs .
ele se urea, pentru a face o ultimi cumuli', pfind $i Is virful turnulefulut.
Botta turnului e laudatil de oamenii de mestesug, pentru felul cum
ea se alcatuleste printr'o urmare de pfitrate tot mai inguste. Acoperit-

mintul nu e unul singur, el ficcare parte din bolls are unul deosebit.
Toate se mintuie cu splari ascufite. Din mijlacul for rgsare turnul intr'a

Vechiul mestesug be clabire

107

mivcare gingav& care face &a se uite micimea lui.Sindili aduse din ArdeaL_

indite innegrite de plot, acopar totul, ca penele negre ale unei paseri de
pradfi.

Clopotele foarte frumoase, cu margenile late vi fundul ingust, ca


la o Hoare, incinse cu stove de acelav fel ornat ca pe piatra mormintelor, sint prinse intr'un turn de aproape, felcut din aceleavi materiale vi
cu aceleavi podoabe, solid infipt pe contraforturi.
Un zid simplu, cu meterezuri la colfurl, apriril in sfirvit manastirea.
El cuprinde vi chilli, case egumenevti, case pentru Domn vi Curtea lui.
Cetatea Hotinului, ava de bine 'Astral& ne liimurevle asupra felului cum
se zideau cladirile acestea profane vi militarevit. Plate& c 'smut rosii,
puse ca podoabe, in deosebite potriviri liniare, fac paref it. Meterezurile
sint rotunde, pfitrunse de ferevil dese, sus. Casele au ferevtl ca vi ale
bisericilor vi cite o uv impodobita tocmhi in acelav chip: Ia flotin,
acolo, se vede una in care nu se mai mintuie arcele care se tale pentru
aI face cadrul.
Astfel, unind elemente rEtsliritene cu elemente apusene, define
ale Orecilor cu ale Savilor vi Polonilor, bizantinismul cu aria gone& vI
potrivind acest amestec $i dupfi canoanele Ideate ale frumusefil vl dui)/
nevoile reale ale clime! vi naturli feril noastre, a priveghlat Stefan-eelMare la creitrea artei moldovenevtl.

Acest fel de a zidi se vede de acum innainte in Wale bisericileepocei lui Stefan, vi la Sf. Gheorghe din Baia, ciireia-i lipsevte numal
acoperivul, dar pe care o ameninfrt o reparatie, vi In Sf loan din Platra,
cea mai bine pristratil din Coate bisericile acestui limp, ava de bine 'As
tral& ;nett nict discurile cele luminoase nu s'au clintit din locurlle for,
vi la Rildiluft, in Bucovina, nu departe de revedinfa veche a Rifidrtufului
aid &scuffle stailucesc sus in virfuf turnulut, vi Ia Hlrliuft, Rica vi
mai mic, ca pentru un sat, vi la marea cliidire a Voronefului, ridicatrt in
amintirea pustnicului .Dantil sthastrula, care e ingropat innriuntru, vi la
Sf. Oheorghe din Hirlfiu, la Sf. Nicolae din lavi, astazi pristrat printeo
reparafie mai cludail decit multe allele vi, in multe privinfi, vi in Hp
u111 din Botovani, unde, ca vi la Piatra, avem clopotnifa, st la cellalt Sf.
Nicolae, din Dorohoiu, vi in Volovat, unde ar fl fost odatfi biserica de.
lemn a lui BogdanVodii cel d'intale, strilmovul vi intemeletorul, vi la Reuseni aceste don& biserici far& turn, vl cea din urmil, iaravi intr'o stare:
neavteptat de bunil, vi la Scinteia, unde ctitoria lui Stefan se anti& vi
prin feint cum sint lucrate nvile,---v1 in allele pe care nu leam vrtzut sau
in care amestecul lucrurilor noun covirvevie. Tot ava au fost filcute din
non mgraistirea Neamfului vi biserica Mirauftlor. Aceasta din urmii se
deosebevte de forma obivnultri prin aceia ca i se alipevte pe lature un
turn al clopolelor cu dotal rinduri. Ac.elavi caracter se vede vi In biserica Brilinevtilor din Tinutul Doroholu, inntilfal5 de vestitulLogofrit Tanta,
In incenutul veacului al XVIlea, vi la Parhaufil tovarrtvului de scat vi de
Ingle a; lui T4utu, boleral Totrupanu, care a cM1.;1 ceva mai iiirziu fru..

Istoria Rominilor in Chipuri vi Icoane

108

moasa lui biserica de sat. Din potrivii, ctitoria de la Do lhesti (Tinulul


Suceava) a lui Sendrea, cumnatul Jul Stefan, are tipul cel mai earth: din
aceastfi vreme. $t biserica din Arburea a lui Arbure Hatmanul, cu bolted
de mormint incheiatli printr'o mare floare gotica, poate fi adusa in legfiturii Cu acestea.

Un limp, nu se mai fac biserici marl in Moldova. E Domnia lui


Bogdan, fiul, a Jul Ste:init.& nepotul de flu al lui Stefan. Un nou avint
spre cllidirea de mfireie biserici se shale insil supt Domnia Jul Pelru
Rare,. Clfidevte el, cladeste sofia lui, fate de Despot sirbesc, Elena, chidesc dela nu fill, amincloi nivte ticalo,i, macar ginerele, acel ucigas plin
de eviavie care a fost Alexandru Lipusneanu. far dupli dinsul urmeaza o
vadita sllibire in acest curent artistic, limp de vreo doulizeci, treizeci
de an!.
De la Petru-Vod5.avem Pobrata, unde a fost ingropat st el vt sofia
se, Elena, aim! Stefan Rare,, fiul for. Deosebirile !Mire tipul vechiu $1
cel care se statornicests acum, se vad foarte limpede aici. Avem la in.
ceput un mare pridvor inchis, care era impodobit in fatil cu patru feresll
de un gone inflorit. Intre pronaos $1 naos este o camera in care yin dug'

merle ctitorii. Fereasira cea noua se ivevte scum, si ea se va infilni


In toate zidirtle acestui limp. Inirarea e laterals, printr'o uvfi pompoasli.
Pompa, luxul se vede si in bogfilia mai mare a inscripllilor.Inriurirea tot
mai mare a golicului se simte vi in nervitrile de platrA care se urea inch!.
vuind bolls. Dar lipsesc de acum innainte cfiramida aparenta, cea smfiltuna, brilele si florile discurilor. In schimb st innauntru si afare, e un
strfilucit vesmint de zugravealfi, pe fond albastru, si coloarea aceasta

dulce stlipinevte pe toate celelalte Dasupra uvilor de trecere dilute


incripere a bisericii la alta sint prinse grinzi suite, vapsite, sfipate in
lintile- acelea frumoase pe care le admiri de obiceiu in miniaturile manuscriplelor.

Amish!' architecture se vede si in Moldovita cea nourt, ava de


minunat zugrfivitg, si in biserica de la Humor, pe care un boier a inch!.
mat-o Domnului sau Petruodii, puindu-i $1 chipul printre clitort. Ea se
vede I la Voronef, unde Origore, Mitropolitul blitrinului Rares, a fficut
pridvorul, a asternut toata zugraveala si a atirnat grinzile aurite. Merl.
cile Doamnel Elena: Sf Oheorghe si Ospenia din Botovani, Invierea din
Suceava au suferlt prefacer! marl: cele dourt d'intaiu mai ales prin allpirea cite unui turn greoiu pe vremea lui Mihal Racoviiii, la inceputul
veacului at XVIII-lea; tustrele vi-au pierdut zugraveala vi podoabele.
Alexandra Lfipuvneanu are, pe lingli uritele lui plicate, merite mart
pentru arta Romintlor. El a ridicat cea mai mare si stralucitli manastire
de pfinfi stunt!, in Moldova ca si in Tara-Romlineascrt : Slatina, care se
afla astfizi in judeful Suceava, aproape la hotarul de spre Bucovina. Bistrite lui Alexandru-cel-Bun, care se dfirimase, a flicutcr din nou, de la
vfimint,puind si act ^t. $1 I, Slatina o camera pentru morr.'..selc .11-

Vechiul metesug be clabire

109

torilor. In sfirsit, el e acela care a dres, impodobindo cu un pridvor,


biserica RAdSujilor, si poate tot lui I se datoreste prelungirea catapelezmei de amindoufi partite cu aripi de zid si implirtirea in trei a naosului
prin tiouii siruri de stilpi
De scum innainte, piling Ia Movilesti, nu se intimpina in Moldova
decit Garda lui Petra Schiopul si bisericuja lui Aron Vodil. Cea d'inillia
e mare, solidtt, cu un pridvor puternic $i poartli dotal turnuri : mesterii riisfiriteni au inceput sa se amestece in cliidirile noastre.
Inch' de mull ei stepinlau architecture munteana, de la un limp numai in concurengt cu architect!! venni din Moldova.
VI.

Radu Vodli de Ia 1496 merits se fie numit cel Mare, railcar pentre
necropola bomneasca ce a clildit pe dealul de peste Ialomita, ling!! Tirgoviste, si care peniru aceia a si primit numele de mfinfistirea Dea lulu!,
pe cind, dup'S vile ce o incunjurau, 1 o incunjuril Inc ii si astazi, I se.
mat zicea Sf. Nicolae din ail.
Ceia ce a indemnat pe Rada a fost, pe lingfi netSgSdulla tut evlavie, si dorinta de a intrece pe marele sail vecin, Stefan-cel-Mare, care,
el, 41 &Ise de mutt mormintul, la Putna. Mica Radu n'a innfillat decit o
singurfi clfidire, el n'a crutat nimic pentrn a o face de o desfivirsitil trillnide sl de o innalta frumusettl. Unde Stefan pusese caramidil lipitli cuciment, at a pus piatrii tiiiatS, prInsfi cu scoabe de tier; unde acela impodobise cu plata!, el a pus- podoabe de cea mai bunfi st mat curate,
marmurS; unde Stefan facuse a se schit& citevallinii gotice, Radu a pus.
si se sape rabdfitor minunate horbote de sculpturS mfilastra; unde se
cetlau dincolo frumoase cirilice cu ascutisurt gotice, el a serfs pemenirea sa, prin mesterl dalmatini, cart stfiteau supt influenfa venetianfi, in.
ca $i in cfirtile muntene ce se tiptiresc
cirilice ce sint infrumusetate,
dupe linille lung!, rotunde
atunci,.pe cind Moldova n'avea tipografie,
ale maiusculelor italiene din epoca Renasteril. Coperisul avu in loc de.
sindrigt .,plumb amestecat cu cositorhe.
Dealul e o clildire pfitratii, o Ifidija de platri sl de marmurfi. De
o parte $t de alts a unit, sint lungile table nmintiloare, acoperite cu
stove. N'are de cit douli incfiperi: pronaos si naos, cu morminte domnesti in toate pfirtile,dar, semn at nestatorniciei lucrurilor de aid, aL
ctitorului lipseste. Dasupra puternicului pronaos ce nu pot linen pare!! ca acestia?sint dota turnuri impodobite. Un al Irellea se razina
pe bolts din mijlocul naosului. Un asemenea turn era in stare si cuprindS
st clopotele, si de aceia aicl nu se pomeneste o clopoinita deosebild ca
in Moldova.

AI treilea urmas al MI Radu a fost Neagoe, care s'a intilulat Basarab, Basarab al IV-lea. El era tot asa de evlavios ca sl Radu, Linea $t
mai mull de cit dinsul In lucrurile frumoase isi se nfiscuse din neamul
dusman al neamulut celuitalt. It trebuia s I lui un laces de ingropare, $t
el cliidi deci biserica de In Arges, vesiiiii in loath' lumea.

110

Istoria Rominilor In Chtpurl 5i Icoane

SI in architecture nouel zidirl de stralucire se vede Influenta Dealului. Au fost architeclit Rasariteni, Armeni, cum se zice totdeauna?N'av
crede ; oricum, nu sint dovezi, $i nici macar probabilartfi pentru aceasta.
Mevferit venetleni aveau cunovtinla vi de (Wink, de podoabele Rasartlulu!. De sigur ca Ia vre-unul din ei sau In vre-un Dalmatin, inriurit de
noua architecture linlara a Rena0eril, s'a indreptat Neagoe, care trimelea dese or! la Venetia.
Mevterul a pus un pairat de zidire innaintea absidelor de la strane
vi de la altar. Pang aid nu e nimic neobivnuit :ava sint st bisericite moldovenevti. Nona sint podoabele, de mode rasariteana.
In pronaos, doisprezece stilpi, dupe numarul Apostoillor, stilpi de
sculplura aleasa, intaresc bolta, care primevie gteutatea a doua turTtu-

lefe vi a unul al treilea, mai mare, la mijloc, pe cind al patrulea domnevie pe naos. Turnurile sint maiestru lucrate: ferestrele se deschid pieziv In cele din fats vi pe toate In livevle o horbota de marmura. Parefit, din partea lor, sint imparfifi in don& printr'un ciubuc, care e
gi acel ce margenevte uva de intrare. Sus, in tinde, sint discuri de sculptura in loeul discurilor de smelt ale lul Stefan. Jos an invira piaci patrate, laravt de arabescurl, in care se deschid ferestrele. Pe patru stilpi frumovl, se razima, innaintea bisericii, jos, linga trepte, un coperiv cu sirsvine de zirnfl. Acesta ar fi ca un pridvorav rupt din biserica din care ar

trebui sa feat parte.


Ce a fost trecator, unic,

$1 ce a ramas din aceasta biserica?


Neagoe incepuse a cladi gi Mitropolla cea noua din Tirgovivte,
care era de pufin limp gi Scaunul Mitropolitulut. CIA direa aceasta a fost
mintulta able supt Radu Palate, dar dupe planurile ctitorulut celul d'intalu.

Se vtle a in timpurile noasire architectul Frances Lecomte de Noily,


an serviciul Statulul romin, a dal jos cladirea intreaga, in local carela a
facut, in chip arblfrar, o alts. Cea veche se vede insa intro schif a a lul
Romstorfer, architect bucovinean. Materialul pare sa fi fost cu mutt mai

pre jos decit cel de la Dealu vl din Argev, st podoabele n'au apucat a
se face in acetavi masura si cu acelegi ingrIjire ca in cel din urma din
aceste lacavurl, din cause morfil lui Neagoe. Dar proporflile sint foarte
mart vl Rutile armonloase. Pe un patrat de zidarie ca la Dealu se innalla vase turnuri midi vi Ia mijloc unul mat mare vi mat puternic ; mat
de de mull ar ft fost chiar douasprezece turnuri $l turnulefe. Reparafia
de dupe prada turceasca din 1595, cea din vremea lui Mate! Basarab vi,

in sfirvIt, aceia care a fost orinduita de Constantin Brincoveanu n'au


schimbat esenfial cea d'intaiu infafivare a marefei biserica. Era aid un
pridvor inch's, un pronaos vi un naos, $1, ca sl la Mitropolla din Argev,
biserica era imparfilii in trel prIntr'o indoita Buie de stilpi. Cea din urma

din zidirile acestel epoce de avint in arta intrecea deet pe bate celeJaffe in ce privevie scheletul insusi, dada nu vl ,in privinfa podoabelor,
el caror limp, cum vazuram, n'a venit niciodata.

Vechiul mestesug be clabire

111

VII

Radu Pa Isle Linea poate pe flica lul Neagoe: innainle de dinsul

bed, Petru Rare

1st maritase o fats cu unul din Domnit munteni, at

vremii sale. Venise vremea ca, $l in invataturl si mestesugurt, TRva Romaneasca sa urmeze pe Mo !doyen!.
in adevar, ceva din architecture acestora patrunde la Munleni grin
acesti ant 1530.
Cine infra in Tismana, Meath' din non de Radu Palsie, fora ca el

sa fi primit lucrari de la innaintasil sal, are impresia ca ar fl intro bl-serica moldoveneasca a lui Rare?. $1 Tismana e nail& ingusta, cu oarecare elemente gotice, cu o zugraveala desavir$ita, fficutfi dupe canoane
a caror inlrebuintare se vede scum fatale oars dincolo de Milcov. $1 mat
jamuritii e imitatla la paraclisul Coziel, (Worn tot lut Radu. Aceasta cladire sublirateca, in toate apuseanfi, e inraltata dupli chipul Moldovitet sl
are la Inceput, ca sl aceasta opera a lul Petru Rares, cum s'a spus, un
more pridvor deschis, care se sprijina pe stilpi, pridvor care vine $t el
de sigur de la clopotnite alipite, precum se vede una la Mirauti. E apol
-acelasi fel de impodobire ca in Moldova: firidele asezate in mai multe
struri. Iarasi !Astra un singur turn, foarte gingas. Chiar si materialul se

dovedeste a fi cel ce era indatinat mat de mull in aceasta teal : car&


mlzi pose in lung st in lat, formind astfel figuri, in mijlocul fetelor sure
de ciment $i de ',tetra, se fntimpina aid ca $l in zldurile Hotinului, reparat poate in acest chip supt Petru Rares. Dar supt coperemint se vede
un briu de unghiuri rosii, fAcute din aramizt asezate ass incit unul singur din colturl sa lase la Ivealfi: e de acum innainte un molly de deco atie foarte oblsnult in bisericile muntene.
E pacat ca o anti ctitorie a lul Radu Paisie, Mislea, s'a diirimat
dupe un foc, lzbucnit scum cifiva ant, caci sl ea nl-ar ft putut vorbi
despre stilul de cladire moldovenesc at acestul harnic Intemeietor de IAcasurl sfinte.
Urmasul lul Radu a fost Mircea Ciobanul. El a cladit pe celAlalt
term at Dimbovilel, in feta vechil cetall din satul Bucurestllor, o biserich' domneasca. Ea se pfistreaza $i astazi: Curtea Veche din plata Sf.
Anton. La inceputul veacului at XVIII-lea, ea a suferit, de la StefanVodli Cantacuzlno, o reparatie, care n'a &tins decit usa qi zugraveala.
Yn cela ce priveste pe cea d'intaiu, florile mat alese, asa cum se vfid la
Tismana, pe cadrul intrarli, au fost inlocutte cu podoaba de sfipalurl rfisaritene, mat bogate $i mat incarcate. Pridvorul de astral e nou, si o
nouti prefacere radicalfi s'a adus infregel zidirt supt StIrbel-Vodii, pen
unit 1850. $i astazi insa, innallimea bisericil inguste, impartirea in doufi
.incaperl, turnul mic, arata ca $i aiei s'a primit forma de la paraclisul
Coziel.

Cu acestea tipul bisericil muntene era flIcat. Prldvor deschis, naos

pronaos, agent!, in sfirsit,sint incaperile. E un singur turn de-asupra naosului. Firldele in douii caturi alcfituiesc podoaba pe din afari ;
si

112

Istorla Rominflor in Chipurl $i Icoane

supt strasina alearga zimfit roil. Caramizt aparente infioresc parefil exterior!, unde nu s'a fficut niciodata zugravealli. De Ia Arges s'a luat un
singur element, ciubucul, care poate ft simplu, indolt, intreit, liber sau
tivit cu zimfi. Asa se infafiseaza Bucovaful cel vechlu de Raga Jiu, zidire
foarte bine pastrata. Snagovul, curalit astazi de ponosul tencuelilor, nu
se aratfi alifel. Bucurestenit pot vedea aceleasi lint' la MihatVoda, in
deal, uncle reparafia unui egumen grec, la inceputul veaculul at XVIIIlea,
n'a adus decit usort not, de plata sepals, in usa de intrare. Tot asa va
fl fost sl Radu-Voda, innainte de a o innot Radu Mihnea, deal atunci
cind era numaf ctitoria lul Alexandru-Voc15, bunicul acestut Domn ; astazi
avem o zidire'cu totul siricata de o prefacere moderns. Tutana din Arges,
Manta cu chelluiala lui Mihnea, tatal lui Radu-Voda, va fi avind aceleasi
legaturi de lint'.
Si alai deci, architecture de caramida si ciment, architecture firidelor simple si a turnulefelor unice invinsese pe de o parte lemnul sfirac ;
tar pe de alfa marmura aurita si viipsita cu albastrul azurulut. Ea era
mai potriviiii si cu clime noastra gi cu nevolle noastre.
VIII.

Lie fare si in cealalta, veacul at XVIIlea n'a innoil in privinfa,


podoabelor.
In Moldova, intaiul printre monumentele noua e Sucevila (Bucovina). 0 acopere Inca stralucitul vesmint at zugravelit exterioare. Infrarea e laferala, si un pHs:Ivor cu stalpi, ca Ia Mitropolia din Tirgoviste,
a fost alipit penfru ca s'o apere. Se vad contraforturi si feresire inguste,

de Jur Imprejur. Turnul e mic, supfiratic. Wenn cuvini, afara de ace,


adaos at pridvorului, o biserica a lui Rares.
Sucevila fusese inceputa inca de mutt, cind domnia Petru $chiopul, dar ctitorii, Movtle$1it, n'au mintuito dealt atunci cind unul din ei,
leremia, era Domn, deal in cel d'intalu ant cart deschideau veacul nou.
Cu citiva ant mai incoace s'a sfinfit alts biserica de manastire bucovineana, Dragomirna. A1ci insa decoralla cea nouli apare, podideste din
toate partite. Toate usile, toate ferestrele, intreg turnul, toate linille bolfilor gottce sent numal tradafirasi sl floricele. Biserica e acoperita de
un &iglu de sculpture minunata.
Clitoral a fost aid un master caligraf si zugrav, Mitropolitul motdovean Anastasia Crimea. El a pastorit si sub Stefan Tomsa al II-lea, $i
aces! Domn, impovirat de pacatele batrinului Lapusnean, a volt sa-ii
alba, la rindul sau, un maref loc de ingropare. El a ridicat Solca, pe
mainl unui rialef ce se versa in apa Sucevel, dar n'a domnit de ajuns
ca s'o mintuie, si legatura Solcai cu Dragomirna e cam aceia care era
infra biserica Argesului gi Mitropolia tirgovisteana.
Radu Mihnea, Domn si in Moldova, repara numal biserica din Hir-

lau. Oinerele sau, Miron Barnovschl, di la Toporaufl o imitatie a bisericilor lui Stefan, pentru adapostul oaselor parintelui sau. BiserIca Bar

Vechiul mestesug be clAblre

113

novschl din Iasi, inchinati de acelasi Domn, a fost cu total schimbat6 $t


nu ni poste sluji In nimic.
Lui Vitae Lupu, care-al incepe Domnia la 1634, 1 se datoresc bisericile iesene Trel-lerarchii. sau Snail! Voevozi, st Gotta, dintre care
aceesta din urma a fost facut6 pe temetia abet zidiri, de in sfirsitul yeaculut al XVI lea, a boierului Coles. Oo lia a fost schlmonosit6 de egumenll greci, at ast6zt se vesniceste asupra el o reparalle dintre acelea
la care si schelele ajung si putrezeascri. Tret-ierarchil a iesit larbsi is
Ivea15, dar nu WA 36 se piece idellor artistice ale omului care la not e
dictatorul fare nict-un fel de riispundere, $1 far& de Miner'', at tuturor
restaufartlor, d. Lecomte de Noii.
Din partea d-lul Lecomte s'au exprimat p6rerile cele mat exagerate cu prIvIre In aceasti blserIcii, in care dsa descoperla elemente rasiiritene de tot solul $1 gotIce, acestea din urma imprumutate cigar de

la monumentele scat renane (de In Bin).


De fapt, avem o cliidlre in stilul moldovenesc lipic; materialul fund

ins6 mai bun decit orlunde numni platrii tare si marmura, biserica a
pulut primi doufi tumuli, in loc de unuL In sApAturi se intilneste ca al is
Dragomirna ciabucul muntean de incingere, Borne, cu care se deprInsese lames 41 mat d'Innainte, in est si la ferestre, in local vechllor cadre golice de Hail drepte sau de arce frinte. $1 zhnill obisnulit in cladlrile muntene se intimpina Is monumental in care Vasile-Vocla a volt sii
string6 cu orice cheltulali ca clinical% Neagoe Is Argea tot ce se
stia at se putea mat frumos in architecture timpului sau. Nu s'au 'Mat ftridele, care s'au emit ins6 aid poligonale, Wei discurile de small verde,
care, inviate din vremea lut Stefan-eelMare, au scums forma unor nasturf, nIci modestele cadre gotice din acelasi limp
Cu o parte din aceste elemente, Vasile a inzestrat $l biserica sa
din Tirgoviste, Steles, pe local unet clidIrt mai miirunte a tatblui sAn.
Chibucele, turnurlle cele doui poligonale, restart de smelt se vAd al aid
plinii aslAzi.

Urmasul lui Vasile-Voclfi, Oheorghe Stefan, a incercat a6 feel un


!ecru al mai frumos in biserica manistIril sale de la Cain, in muscelele

astlizt avem supt ochi podoabele inflorite cu care


mesterli sit au lost darnIci acolo, dar scare nu se pot asAmAna aid pe
departe ca acele de Is Trei-lerarchli insi$i. Caracteristicli e al aid floerea largfi, Infolatk care se apnea pe Coate nervialle u41Ior, ferestrelor
si bailor qI e ca un fel de pecete pentru acest limp.
0 gAsim al Intro noui nignistlre domneasa, be Cetlfule, pe until
din dealnrile lutosse din preajma laatlor. Ala Duca-Vodb, lost boler
at hit Vasile al al hit Oheorghe $tefan. a Intins bribe de frumuselb, a lipit Bort, a incadrat In Brill intretliate ferestrele. El a pAstrat $1 cele
dela turnuri ale rnodeluhil non.
Mai este, indata dupli aceasto, inch tin Doran al Moldovel ctilor
In infelesul cal mare. $tefan Petricelcu a fAcut linga tirgul Siretlului din
Bucovina biserica Sint, Onufrie sau ,Minfistirea. Dar el n'a incercat
BacAulut, pt pfina

114

Iitoria Rominilor in Chipuri el Icoane

podoabele mai de loc, el a dal numai 0 zidire oarecare. Tot el trebuie


sa fie apoi acela care a dada, in cel mat curat sill muntean din acest
limp, biserica Sf. loan, tot acolo in Siretiu.
De acum innainte, se mai intilneete in Moldova incercarea Cante-

mireetilor in Miera, foarte saracacioasa. Supt ce! d'intaiu Fanarlor,


Origore Ohica zideete Frumoasa, pe un at treilea deal, linga al Oa late'
el Cetaju ii. Dar scum stilul e luat dupa cel apusean din Polonia. Cam
sea e si la Sf. Spirts:len din Iasi, al Racovifeetilor.
Pe incetul se alcatuieete atunci stilul modern al bisericilor moldovene, adus in buns parte din Polonia. Iata ce-1 formeaza. Stranele nu

mai au abside; clopolnila e lipita de biserica, face parte dintr'insa;


prin ea se antra ca printr'un pridvor. De la acesta se trece intr'un pronaos, care nu e despartit prin nimic, nici prin stilpl macar, de biserica.
Podoabele lipsesc. Cladirea e insa cu mutt mai incapatoare el luminoasa.
Celltoril din Moldova ai acestor pagini nici nu-ei pot inchipui altfel blserica.
IX.

Citva Limp insa, architecture munteana da lucrari foarte frumoase,


el adeca pane dupa jumatatea veaculai al XVIII-lea.
Mate! Basarab, conlemporanul lui Vasile Lupu, bogat el el, dar mult
mai putin trufae si foarte stringator, a facut multe bisericl, fate de cele
doua singure zidiri ale vecinului el rivalului sau. Bucureetenli au avut de

Ia dinsul Sarindarul, care s'a darimat facind loc unu! pare. Pe munte
sus, in Oltenia, el a durst Arnota, pentru ca sa fie ingropat acolo, linga
tatiil sau. Spre Apus, el a fost ctitorul cel non al Strehaiel, ei ea facuta
odinioara de Craiovesti. Der a cladit din nou biserica din Cimpulung.
In Tirgoviete, a lui e Sf. Constantin, care se darima. Doamna lui,
Elina, are ctitorie Ia Herastli din Ilfov. Urmaeul sau, Constantin Basarab,

adeca mat mult evlavioasa lui Doamna Balaea a cladit Mitropolla din
Bucureeti, Sf. Vim.' din Tirgovlste, manastirea cea noun a Jitianului et
biserica din Dobreni.
In toate aceste cladiri e acelael forma. Ea nu innoieete nimic %fa
de stilul, studiat mai sus, de la sfireitul veacului at XVI-lea. Este sau nu
pridvor, care, cind este, 'rebate sa fie deschls. Absidele stranelor pot
lips!. Podoaba e numai din zImil, ciubuce el douli rindurl de Bride.
Tot aea zidesc Cantacuzinil prin anti 1660, cind erau boierl: dovada biserica din Golan!. In acelaei limp face dupa acest model biserica din Dragoslave, cea din Cerneji GrigoraecuVoda Ohica. Clopotni-

fele ce s'au pastrat sint marl, el cauta sa se apropie de turnul minasUnit cimpulungene.
X.

Unul dintre aceeti Cantacuzini,a caror mama era fiica lui RaduVoda Serban,*erban Cantacuzino, ajunge Domn la 1678. Mai mindru
decit cel mai multi stapinitori din acest limp, bogs! el puternic, el urea

Vechiul meStesug be claoire

115

sell face la Cotrocent, unde se ascunsese de urgia dusmanilor set, a


mfireata biserica de ingropare. intrebuintind monumentele contemporane,
el se indreptii si cetre minunea, de mull uitate, a Argesului. De acolo-0
lua grupa de stilpi din pronaos si aleasa podoabil de nor' si chipuri a
usii de intrare si a ferestilor. Dar forma amine cea veche : pridvorul
usor, luntinns, pe stilpi foarte frumos sapati, si Oral urmindu-se in chip
de cruce, zidurIle sint scum uniforme, varuite.
Ceva mai terziu, Mihat Spetarul, fratele lui Serban, face dragelasa
bisericute de la Coltea, in care stilpii pridvorului si cadrul usii sint cel
putin tot asa de bine sepate ca la Cotroceni.

Dar ullima forms strelucite a stilulut muntean, in care se unesc


atitea elemente, ode Brincoveanu, care a respindit pretutindent biserica
-none 0 a ridicat din farina sl praf pe cele vechi, in cursul unel marinimoose Domnii de peste doufizect si cinci de ant. El a innoit la MItropolia din Tirgoviste, la Curtea Domneascli din aceiasi ores, cledtte dintru
inceput de Petruoda Cercel, fratele tut Mihai Viteazul, la menestirile
Govora, Bistrita, Cozia, poste si la Tismana, In Olavacloc, s. a. El sl
Doamna lui, Stance, au fost cea d'intalu ctitorl In Biser1ca dintr'o zi, in
Bucuresti, la Surpatele, st mat ales in necropola strelucitii a Hurezului
oltean,.unde n'avura norocul se se odihneasce de veci.
$1 Brincoveanu a privit cu find spre frumuseta veche a blsericil
din Arges. La Hurez el a pus, ca st dincolo, un cerdlicel innaintea pr1dvorulul pe slap!. Ocnitele de sus cuprind roate de sculpting. Briul care
incInge biserica are tot felul de impodobirl. Cel doisprezece Alp! at

Apostolilor nu se mai vad in pronaos, ca la Cotroceni, dar doue turnull se urmeaza in lung. Ian lucrul stilpilor pe cart se lase pridvorul,
doisprezece la flamer, e cu adevfirat strAluclt. Cozia se aprople de ateastii frumuselii, din care se gesesc elemente in toate cledirtle brincovenestl.

Inspiratorul lui Constantin-170de poate se ft fost acel clanger din


Ivir, mester in toate mestesugurile, zugrav, sculptor, de butte same cintaret, turnetor, sepetor in lemn, tipograf, scriltor, cavinte tor, avid Antim
care a inneltat Mitropolia feel suind treptele jefulul archleresc. Dupe
moartea tut Brincoveanu, s'au mat ridicat supt aceiasi supraveghere a
lui Antim biserica ce-1 poarta numele in Bucures11, biserica Sf. Apostoll
n aceiasi resedinta, menistirea olteane Dintr'un lemn. La cite una forma

a fost cu totul schimbata (ca la Antim, dar ceia ce a remas la toate


e decoratia sculptate.
Aceasta va stiipini de acum in toate zidirlle muntene, 11 va da tot
Interesul, !coati noutatea si frumusetea.
Biserica de la Veceresti a lui Nicolae-VodS Mavrocordat (mintuite
la 1722), o minune a timpului, impune si astazi prin stilpli pridvorului

Istoria Romini lor in Clupuri Qt Icoane

116

deschis, prin stilpli paraclisulul, al caselor egumeneuti,


cart se intrec
cu cel din Hurez, u1-1 pot intrece. Aid mat sint ul stilpil din pronaos, frumoase pith/rice de marmurii, cu capItele corintice. Zidurile sint destut
de tar! ca sa lie fret turnurl, auezate ca la Argeu, dou6 pe laturl uI anal
la mijloc.
Paniellmonul lul Grigore Ohica (t 1752), alts manastlre din preajma
Bucureutilor, a trecut printeo reparalie temeinica ul sit/ cu mutt in urme
Vlicareuillor. Iar bisericula archiereulul de Stauropolis (aua numita Sta.
vropoleos) din dosul masivului palat al Postel din Bucureuti, prIvit6 de
aproape le in deplinfi cunoutinla a celorlaite monumente de arta munteanA, place, dar nu nimeute : once se ail& inteinsa este ul alurea, ma-

car am decd nu mai bine.


Cu aceasta, vista artel rom6neutl in acestalalt principal se incheie.
Mat depar'e nu se mai iscodeute nici micar un sill modern, ca acela din
Moldova, ci unit vor !mita crucea cu pridvorul pe stilpi 01 nit singur
turn, tar all!i vor culege din formele bisericIlor greceuti. Slablclunea

materialelor fact/ 66 nu se poati face turnul decd din lema, pe caret


acopere urita linichea vipsiti viral Cutremurul de la 1802, arAtind pH-inejdia ce amenini6 parille mai innalte ale clidirilor, ajut& din parted la
aceasta clatIni, care ar trebui cit mai lute de/dill/feta.
innaintagil noutri, .barbarilm. muncind ante de anl tut pe acest leren.

ni -au !hat aceste comorl. Noi, cart nu mat putem urma o tradille de
aria proprle, trebute si ni pfisfram mficar moutenlrea. Clue ar pules
zice ca n1 facem datorla ? Uneorl lasim a cads, alie orl reparam,d
//tulle orl WA aua, incit ruinAm ul frumusela clfidlril ui visited/I feel.

'Mae conbucatoare ale poporului romanesc

i17

Ideile conducatoare din vista poporului


romaneso.
Popoarele foarte innapolate sint ca oamenli cart trilesc fill
conetlintii: ele n'au nevoie de o ideie care si le indrepte, si le lymineze ei si le duce la o Pull vrednicii, pentru binele for el pentru
binele omentrii. Ca el ace! oameni Uri noroc sauvrednict de milk filmic&
nu etin sail intrebuinfeze norocul, ele triesc de azi pin& mini. Nimic nu

leagi pe om de vecinii sit decit interesul de hrani sau de petrecere,


nimic nu leaga o generafie cu all& generafie; la stingerea liecirela dinIre dinsele ramine numal o moetenire de lucruri, el nu una de amintirl
frumoase sail de innalfitoare gindurtt Sufletul comun se naete unmet in
feta unet primejdii de nimicire, el el nu e eland all ceva decit Instinctul
Mese de a se pistra pe sine, pe care' au et dobitoacele, in deosebi oil
in turmi.
$1 in uncle popoare imbitrinite, sclizute ca insueiri, apropiate de
peire, se vede de care cugetatori, cu o indreptifiti grija, slabirea el
stingerea Ide ilor conducitoare. Atunci interesul stipineete lariel singur,
ca in timpurile cind ameni din acelael 'singe, traind pe aceleael locuri,

se sfielau pentru pradi, sau pentru cletigarea and plicerl, sae pentru
pofta de a fi unul mai mare decit cellalfi. Ideile conducitoare au dam'
stint de a aprOpla el a infrili pe oameni, mai presus de mice deosebirt
de fire, de situafie., de bogifie, de vristi : ele se poste Ace cif fac parte
din vista religloasi a popoarelor, el slut adeci acea religle, ce are de
preoli pe cel mai marl, mai bunt el mai luminafi oameni din fiecare generafie. Pe cind, din potrivi, interesul e plzmiliref el gilcevitor: el des-

parte un popor in close care se vrihnieesc el in aceste close chiar,


dintre care nu e out care sit' nu urmareasci mai multi putere el plicere
decit cellaill, egoismul cel ran, lubirea pitimaei de sine el numal de
sine, scapi din lanfurile cuvlinf it el datinilor bune el se riptide silbatec
asupra bunurilor lumii. to acest fel, socletatea se face vijelloasi, veentc
turburatii, nelinietiti la lucrul el, lipslti de siguranfi in pastrarea roa-

118

Istorla Rominilor In Chipuri si Icoane

delor lui si impiedecata in cugetarea mai innallfi. Oamenil se stmt to


mai departe unul de altul, legfiturile ce sint silifi sa incheie, nu mai sint
decit false si trecfitoare. La urmii, un popor bine intemeiat, incillzit de
lublrea intre al sfii, disciplinat si viteaz sham& lesne pe cel care ajunseseelipsit de idel conduciitoare, it robeste si-I lea locul in rostul lumii.
Yn maturitatea for sfinfitoasi insa, toate popoarele isi an ideile
conducatoare, cu alit mai dfitlitoare de izbindfi sr fericire, cu cit pfitrund
mat adinc si cuprind pe mai mull! dinire frafil. de neam st de tars. Le -am
avut SI not, ca si popoarele celelalte ce s'au impartasit de . culture. Le

putem urmari din cele mai vechl timpuri asupra cfirora ni s'au pfistrat
atiri, pane astazi. Le-am primit de la 'Adrift ca luminoase pietre scumpe
imbricate in aural curet al jertfelor, sl sintem datori a le rasa urmasilor
fate lipsil st neacoperlte de ceafa neingrijirii. Cu cit ele au strfilucit
mai tare, cu atita am rfiticit mai pulin, am intimpinat mai putine primejdii, am ajuns mai rfipede si mai sigur pe drumurile grele prin care
trece, bfituta prin multe feluri de furtuni si pinditfi de multe feluri de
peire, viala oamenilor. Cind lumina for a slfibit prin vine noastra, multi
dintre not au. rimes in urmfi, s'au rfitficit pe able plaiurl, sau cazura in
mina hofilor strains, cart se afineau in cale. Asa am ajuns sfi nu mai avem
astazi nicl Bucovina, nici Basarabia, sI numai cel mai mare si mai neasteptat dintre noroace a fficut sA nu plerdem pentru totdeauna frumoasa
feel a iliulat, de la Severin pfinfi la Rimnic, pe care doulizeci st unul de
ant (1718-39) au avut-o in mini Austriacti.In acele timpuri neamul nos-

iru s'a strecurat acid st inflorat de griji, ca intr'o noapte grea fare lumina din ceruri: nu s'a ciniat atunci, nu s'a vorbit, nu s'a scris decit
arare ors, ici si colo, ffira incredere st avint. Ca plumbul a apfisat asupra noastra grija pasului ce va trebul fficut innainle prin acel intunerec
negru ca moartea.
$1, dacfi ne-am innilfat tetras', dim& am putut pfistra ce mai rfimisese din flints noastr5, &mil am simlIt tarfisi supt picoarele noasire obosite cares cea buns si ne-am intremat mergind pe dinsa, si ne-am intors
la veselia siguranfil, si cintecele, indemnurile, cuvintele de nfidejde s'au
ridicat larfisi tot mai limpezi, mai puternice, mai dese din mullimea cfilatoare, at cfirei drum de veacuri nu se poate opri; dacE de la o vreme
ne-am gindit si la cei pierduli, cercetind despre dinsa, descoperindu-i in
departfirl sl incercindu-ne a-i mintul dintre dusmani,aceasta se datoreste
numal ivirli din nou a Ida conduciitoare. Cite unul din drumefii nenorocIll a Oat unde era piatra cea -scumpfi, a curfillt-o, sl mina rut a ridicat-o cu evlavie si lubire sus de-asupra milioanelor de capete nenorocite.
Alfituri de adevfiratele Wei conducitoare sint aitele care prin viclenia sau neprIceperea unora 1ncearca sa II tea locul. Ele sint mai rele
decit chlar intunerecul, care poate opri pe roc si duce in mfisuri de siguranffi. Lumina falsfi e insA ca focurile nesigure care fluturfi de-asupra
mlastinilor ce inneaca. Am avut si not astfel de luceferi at rfitficiril st
pierzfirii, si cit r5u ni -au fficut nu se poate spune.Mal eau fficatoare s'au
arfitat acele Idei gresite care se pareau mai asemeri cu cele bune, ce

!belle conbucatoare ale poporului romanesc

119

mingiiaserg st ciliguziserg. $1 eels ce e mat rgu, e ca le avem si astgzi.


Clase intregi de amen! obisnuffi, cite un cugetgtor chiar, cite un cintg-

ref, se indreapti dupg ele sl nu yid spre ce adincimi grozave se duc


sau vreau sa duel pe alit!. Si pentru a li nate zidgrnicia, se spun cele
ce urmeazi. Din intreaga .noastrii vialg de sese sate de ant in acelast
cam% si in aceleast forme generale de Stet se va desface sl mat bine
adevgrul $i greselile se vor infatisa cu atit mai neindreptfifite si vrednice
de toata osinda oamenilor luminafi, cuminft si lubitort de terra.
I.1

intgla noastrg idele conducgtoare a fost !dela cresting. Cum s'a


ridicat ea la aceasta innaltime sI la aceasta chemare, se infelege lesne.
Cel mai depgrtafl striimost a1 nostri, neamurile traco-ilirice, din
Carpali si Baleen', erau in adevtir pggini. Dar cind Roma lui Tralan a
stramutat hare dinsil colonistii et, hug' din toatg fmpgrfifia, cifiva dintre
acestia au trebuit sit' fie crestini. Cit de pufini sg fi lost, ei au trebuit sg
invingg aici ca s1 in alte pert, cgcl legea cresting avea in sine insusirile
ce asigurg biruinfa adecg,innainte de toate, cea mai mare iubire de amen!. Cind Impgrafti din veacul at IVlea au fost si el crestini, se mintuise cu pgginismul cel vechiu, din care au rams numat unele serbfitori
si datine, at cgror rost nicl nu mai sintem in stare a-1 Iiimurl cum trebute.
De acolo litnainte, luirea romans a Rfisgritulut, carets t s'a zis in
curind lumea bizanting, a trait in crestinism si pentru creftintsm. Lucrul
de apetenie a fost dogma credinfil, cele mai marl adunfiri, soboarele,
cele mai pulernice parfide, acelea ce se alcatuiserg pentru un punct de
ortodoxie, talmficit de unit intr'un fel st in altfel de Oil; dacg patriarchul
nu s'a ridicat asa de sus incit sii ajungg un Papa al Rgsgritului, cuvintul
e ca Imparatul el insult s'a Dieui in parte un patriarch, purtind odeljdit,
presidind stnoade, hotarind lucrurile dezbgtute. Locuitorif Impfirfiliet nu

au mai fost mindri ca erau cetafen1 romani, ci au fost impgcaft cu


gindul cif sint adevgraii fii drept credinciosi at Bisericel lut Hristos. Legea &Mg, legfitura de cfipetenie a trecutului roman, a Minas tot mat
mult in umbra ; acum legea e religla, cum mfirturiseste si limba noastra.
Dusmanul n'a mai fost dusmanul Statuluf, at stipinitorului, ci dusmanul
Bisericil, at tut Hristos rgstignit pe truce. Literature au lost cint4rile bisericesti, laudele sfinfilor, oratorla, predicele, fliosofia, dezbaterile dogmalice; abia cite o cronica a mat trait pe linga dinsele, pgstrind s! sttinra
intimplgrilor de la Carte, pe lingg cunoasterea luptet necurmate, inn&
untru st in afarg, pentru ortodoxie.Asa au trait o rifle de ant melt din
impfirgfie. De la dinsit s'au deprins a tral astfel cu sufletul Slavil: Sirbi
si Bulgari. De la acestia loft, am luat st not ca idele conducfiloare: totul
pentru Hristos. Orice am fgcut piing dug' anul 1650 spa cilutat indreptfifirea numal in legea cresting, in lubirea pentru dinsa, in jertfele pe

care ea le core
Toata vremea noastrg cea mat glorioasg, Beets in wet fruitier]

120

Istoria Rominlior in Chipuri,61 'wane

Domnilor romini a slat neatirnati supt cununi de ear, aceia in care s'a
alcatuit st Domnla Terii-RominestI si a Mo 'dove', in care s'au cistigat
biruIntele cele mai desivirsite si mat roditoare, pentru care sa ft curs
singele neamulul ecestuia, anti de la 1300 pini la 1500, cei doui sate de
ari at littera' viteze, au trait supt acest semni.

Trebuie si se tie in semi' ci acute& idele cresilni nu ers strins


mirgeniti la ortodoxie. Poporul numia, in adevir, pe catolicl tenni
spurcatig sl n'ar ft mincat micar din blidul tor. Netinerea posturilor de
cure catolici, feint for deosebit de asi face cruce, impirtisenia cu azimi
st Uri yin, sfintli cioplill ca 'dont, cinifirile tannest!, Coate acestea umpteen de dezgust gt spaimi pe teranil deprinsi de veacuri in credinta
Risitritului. Pint si un om cu asa de multi inviffituri ca Mon Costin
scrie cu adinci durere de !aim& despre catolicul din Croatia Gaspar
Grattan', ajuns prin anti 1620 Domn at Mo 'dove': ,Acest Gaspar-Vodi
niclodati post nu au uvut ; ce, pre ascuns, in Coate posturile mince came".
Cind, dupi infringerea Polonilor, pe cart Gaspar it ridlcasp, pentru .cre5

tinatate, impotriva Turcilor, dot dintre boleti! sit it uciseri, de mutt nu


mat cuteza un boier si apropie mini ucigasi de unsul Jul Dumnezeu, dar
cela ce nu se pules face impotriva unui Domn at fern, pistritor at datinet posturilor, se putea face impotriva Frinculut pingiritor de lege; ca
pe un Frinc 1 -au ingropat oamenii din irRprejurimi in biserica .Lellnilor',
a Ungurilor din Trott's.
Cu clued de ant innainte, Moldova mai avuse un Domn de alti
lege, pe Jacob Vasilic Heraclidul, ce se numla loan-Vocla si carafe Cara -1

zicea ,Despot". Acesta era un Grec din insule, dar apucase a trece la
tuteranism si adusese in jail pe episcopul socinian Lusinski, pentru care
face biserica cea frumoasi din Cotner!, care se surpi astizi in ripi, Uri
ingrinrea niminui. Niel el insi n'a cutezat si se infitiseze ca Domn de
all& lege, el a primit coroana din mina episcopulul term', la Iasi, in bise-

rica Sf. Nicolae cel domnesc, cliditi de $tefancel-Mare, at cirui chip


mindru a privit de pe pirete aceasti parodie ce se sivirsla dupi o jumatate de veac named de la moartea lul. $1 el a stat la orice prilej de
serbitoare in biserica noastri. Irma lumea-1 'Annie ci nu st-a parisit
eresul, si Ureche sale, in veacul at XVIIlea, dap& amintirlle ce tram
inci despre Despot: ,Se errata blind si tuturor cuvios st aeve crestin derept,

far& la Irani' eretic, si avea sfetnIct de at sal, de o lege en dinsul; mai


Moartea lui dupi citeva vorbe de infrunapol el-au IvIt si necredinta
tare din partea cipeteniel bolerlior risculati, uciderea Iui fire mita si
Uri sfiali, cid pans alunci Domnil fuseseri data morn' pe ascuns, tar
nu In vileag, innaintea ostilor, de mina unui matt tater, se limureste prin
pate eresului ce stitea pe fruntea usurpatorului. Se spune ci el ar fi luat
$i policandrul de- argint al minastIril celet noun de la Stalin, in mufti
Sucevel,st de aceia nimeni nu s'a gindit si -i faci ingroparea cuviincioasi,
-cle care se impirtisiseri pint atuncl sl Dom!i peril' de moarte silnisa.

lbeile conducatoare ale poporulul romanesc

121

E adevarat, ca mai toji Domnil au ingadult an cler catolic, ba


chiar au primit cu chaste la Curfea for pe episcopal de aceasta confeale, carula I se zicea in Moldova, uncle el a ramas mat multi 'name,
,,piscup" (al noatrl erau Vlifd/o/, pentru popor ca at pentru carturari).
LajcoVoda al Moldovel a ingadult intemeierea in tirgul Sirettu a unel
episcopll catolice, care n'a Valli multi vreme, ci episcopli ei au ramas
in Po Ionia. $1 Laico sau VisdislaVal Terli-Romanesti, de pe acelaal vreme,

s'a inflifisat ca flu ascultator al Bisericil romane al a facut juraminte pe


namele sflnillor catolIci. Vlad Tapes, luind o rude catolica a lui Matelaa
Corvinul, a flout profesle de catolicism, at flu! sin Mihnea a Post banal'
.ca ar fl chat in eresul WWI Duhulu! Sfint ; de aceia l'au al gonit
;nal cu invieraunare bolerli, pe cariI !erupt:flame prise macel. AlexandraVoda, flu! lui Mircea, flu al acestuia Mihnea, a darult in Roma un epitaf (aier), cusut cu our al ma iasuri dupe obicelul rasaritean. Petra Cer.cel era socotit de lesuifil cart lucrau al in Ardent al in Po Ionia, ca an
agent potrivit pentru scopurile for de convertire. Petra Soh !opal, Domn
at Moldovel, in acest limp, s'a plecal innaintea adevarultd roman al, pe
cind states in pribegie la Nemil, el vorbia intr'una de dorinta ce are de
a merge sa sarute piciorul Sf. Parinte. Mitropolitul Oheorghe Movi la cazu
al el in eresul" lui Mihnea cu privire la purcederea Duhului Sfint, primind vestitul adaos In Crez : filloque. Tot alunci trecusera la catolict
Mitropolitul Moldovel, Anastasie, al agora episcopal de Roman,
amindoi Vladici carl-s1 pierdusera cirja. Attila pretendenf I se dau drept
bunt catolici. Deci pana pe la 1600 se vad adese ort innaintfiri ale Biaerie!! romane pe pamintul nostru.
Dar trecerile acestea la catolicism sau sprijinirea de titre Domni
a acestel religli sint mat mull de nature diplomatic& Laic e ingropat
in biserica ortodox& a Radautilor, al nu e nicio dovada ca Lalco at fi
fost dus dupe moarte In vre-o blserIca a catolicllor. Se arata la Snagov
local de odihna al lui Tepee. Dace Mihnea-celRau ar fi murit in tare, In
.loc sa fie acts in Sibliul catolic de la inceputul secolulu! at XVIlea, el
-ar ft Post asezat linga tatal sate. AlexandruVoda a lost inmormintal Is
biserica lui, ortodox& din Bucuresti. Pretendenlit erau de legea acelor
pe Rugg cart ceralau. tar Mitropolitul ,catolic` Movila a cladit minas-Urea Sucevitei, al nu s'a deosebit prin nimtc, in toata 'Astoria lui, de eel
,ce statusera innainte de dinsul.

Deci lemelul era ortodoxia. Mal presus de dinsa plutia in mintea


tuturora, fare deosebire, idela marl! comunitall a creatinilor, carl se pot
inlelege, cu toile deosebirea de confesie al de rit, al au datoria sa se
-sfalutasca al sa se ajute. Aceasta Idea fusese Impusa de primejdia unel
cuceriri a tuturora din panes Turcilor. Acestia se infafisau in chit Dom nilor ci boierilor noatri aaa de ingrozitor, nu numai pentru dorinia for
de a cotropi, pentru cruzimea el lacomia lor, ci al pentru ca. Rind pagin!, ei Rigadulau adevarul adus pe lame de Hristos al strigat de pe inmaljimea crush singerate, pentru ca el amentalau necurmat nimicirea le-

Istoria Rominilor fn Chipuri 51 Icoane

122

gil crestine. Tura si prietenii, ocrotilli lor, aceia sint dusmanit omuluf
care traieste in acest limp potrivit cu idealul, cu cerintele morale ale
timpulut sau.

Boierul Vlad, care se rldica la Domnie impotriva lui Mircea-celBatrin, cu ajutorul Turcllor, code in curind, flindca cine ar fi putut sprijinI cu Inima neindolta pe omul paginitor ? Ceva mai tarziu, Radii Plesuvul, Domnul Turcilor, e invins de fratele sfiu Dan, Domnul sprijinit de
crestInil din Ungaria. Alexandru-Aldea se crede dator a lamurt pe toff ca
numai ,,frica" 1-a Vomit sa se supule Turcilor. 0 intelegere cu adestia educe moartea lui Vlad Dracul. Tepes se apara si el oda% ca numai
pentru ca e slab a fost snit sa paraseasca pe crestint, dar pe urrna cu
ce bucurie vesteste el ca a inceput lupta cu dinsii pentru terisoara" lui,
lar, nu mai putin, ,pentru toll% tare crestinilor drept-credinclost"1 Peiru
Aron al Moldovel se sfaluteste cu toata tare, pentru a se pulea desvinovali, oricind, innainte de a da bir Turcilor. De la inceput Stefan-eelMare se infatiseaza ca al dollea Ouptator pentru crestinatate", dupe moartea celuilalt mare Romin sl mare cretin al veaculut at XV-lea, loan Corvinul, carafe al nostri I-au zis totdeauna Iancu-Vodd. Pe Dowd! munteni
Radu-cel-Frumos, eel doi Basarabi, Vlad Calugartd, el ii despretuleste ca
fapturi ale Turcilor. Dupe biruinta cea mai mare a vietii sale, cea de la
Podul tnnalt, in 1475, Stefan incheie astfel vestea de biruinta pe care o
trtmese la toll domnif crestint ai lumil: ,find am vazut not oastea cea
mare, ne-am sculat vitejeste cu trupul $i armele noastre, si II -am statut
impotriva, $i, cu ajutorul lui Dumnezeu celui atotputernic I-am invins stras-

nic pe ace' dusmani al nostrl si at crestinatatit intregi, st I-am prapadit,


st i -am calcat in picioare". Solil biruitorulut pentru crucea rasariteana
merg prin orasele in care se hinting de-asupra bisericilor crucea letting,
care nu I se pare lui, ca Bizantinilor din 1453, un semn de jignire st de
dusmante. Oindul din urma al tut Stefan e sa primeasca din non, impre
una cu Apusul intreg, unit pentru credinta, lupta cu Turcii, dusmanii tineretelor sale, rapttorit cetfitilor sale China $1 Cetatea-Alba. Peste un
veac aproape, cuvintul de crestin" e pe buzele tut Mihai-Viteazul, care
seep& pe citiva ant piimintul sail de robia paginilor. In tare Moldoventlor, cart ucisesera pe Stefan Lacusta, nepotul de flu al lui Stefan-celMare, pentru ca-1 snail venit de la Turd, i1 banutau prieten al for st
chiar 'Arias de lege cu dins% st cart gontsera pe llie-Voda Rares Turcitul,
Petra Schiopul paraseste Domnie si tare si fuge in Apus, pentru ca sa nu I se turceasca baletelul.

De acum innainte lubtrea de crestinfitate incepe sa mai alba un


inteles. Clue tine la crestint in Tara-Romaneasca inseamna ca doreste
cucerirea de cake Austriacl, tar, in Moldova, prieten al crestintlor sou

prieten at Polonilor e tot una. Terile noastre nu mai pot sta de sine, si
numat putint dintre boterl au o minte asa de inteleapla si cumpanita, incit sa judece ca, prin dibficie $1 buns socoteala, poate teal mai departe
$1 cel 'slab, in loc sa fuge de supt e ghiara supt alta. Un Miron Costin

!belle conbucAtoare ale poporului romanesc

123

scrie despre rAscoala lui Oavpar Oratiani cu Polonli : De 'Andel este


fiecare Domn sa lie despre partea crevtineasca, cu aceasta tars, cid
traievte in statul sau

ava pane acme, pentru jeri

crevtinevti sta

pans astral in rindurile sale, insa cu infelepciune, nu fare socoteala vi


fare temelu, ca, in loc de folos jerli, sa educe pelre; cum s'au prilejit
vi in vremile noastre in citeva rinduri, de adusese a multi nesocoteala vi
nebunia mare cumpana acestul Flamini'. Dar, mai tiner1, mai focovi, mai
uvuratecl decit dinsul, eel mai multi dintre boierit aminduror jerilor judecal' altfel.
Pe vremea Movilevillor, Moldovenii erau bucurovi de ocrotirea Polonilor, care nu H-a adus niciun sprijin, nicio crevtere in culture, ci numai un bir mat mutt, vi multe ruinatoare tulburart pentru Domnie. Tot in
aceasta epoca de dupe Mihai Viteazul, eel mai Inimovl vi mai vitejt dintre Muntent se plingeau ea Radu Mihnea, Domnul pus de Turd, nu e in
zadar fiul lui Mihnea Turcilul vt call tine pe linga dinsul o sums de ru-

de turcestl, facind fare de batjocura. SA H vie Domn de la Imparatul


crevtin 1 Peste citeva zeci de ant, acesti crestini inflacarafi avurit bueuria
sit' vada marea inriurtre pe care Ardealul o avu asupra terilor noastre
-pans prin 1660.

De aici innqinte, iaravi crestinii, spre cart se innalla nfidejdile, sint


cuceritoril ce se avteapta. Creviinatate vi neatirnare se inlatura una pe
alta : a fi cu crevtinii inseamna a fi supt crestini. Origore Ohica, iubitor
de crevtini, tradeaza vi fats de Imperial! vi fajli de Poloni ; el se face a
trece la catolicism vi numevte Leopold, dupe Imparatul, pe un flu al sfiu
nascut in Imperiu, dar la urrna el nemerevte totdeauna la Constantinopol, unde 1 s'a vi sfirsit viata. Stefan Petriceicu. boier Inca final., bun,
dar cam slabuj de minte, face tot ava, ins& din tabara Polonilor el, mat
pujin dibaciu vi mai cinstit, nu mat nemeri drumul la Tarigrad, ci, chip&
1683-1684, cind se ivevte pentru Wilma omit ca Domn trecator prin vole Polonilor, el traieste in intunerec, ca o jeriffi a !deli crestIne. $1 all!!
dintre Moldoveni, Hincul, Dame, cart se ridicara impotriva lui Duca-Vocla,,

Hijdau, Dragujescul, viseaza tot cucerirea polona. Miron Costin vi alit!


se ascund in Polonia, cum se ascunsese odata un Nistor llreche, vi acolo
Miron, ca un cariurar, scrie Polonilor In versuri vi in proza, aratindu-11
in chip ispiiitor prejul ce ar area pentra dinvil Moldova ; el pune odata
in scris vi condijille in care boleril moldoveni ar fi'bucurost sa se supule regelui. Cind Polonli ataca la rindul for pe Turd, Sobieski gaseste
in amindoua navalirile sale in Moldova, la 1686 vi la 1691, oameni bucurout cli pot sa primeasca irt jara lar Crain cretin. Moldova-de-sus ramine in stapinire polona, vl toata mazilimea tinara, precum vi multi dintre boierli de aceiavi vrista, alearga cu bucurie supt steagurlle rohmivtrilora vi horanjlior` regal!. Cel mai mare viteaz din toata Moldova,
Turculet, slujevte la Polon'.
Pe atunci, $erban Cantacuzino, Domnul muntean, infra in injelegene cu Nemjil, ca sa 11 inchine jara vi, (lac& el ar fi cerut mai pujln vt

124

Istork Rom tailor In Chipuri sI Icoane

er ft vrut WI dea mai mull, se ajungea la o Tavola 15. De pe la 1690 in.


tnainte apol, fl Moldovenil si Muntenti keep a cerca lucrurile in Mascova, unde se ridica o mare putere cresting, en an aft Imparat.

Acesta e Iasi ortodox, si scum incepe o a trek periodda in desfasurarea ideli crestine. Ea se preface in tde le ortodox&
Chiar dupA ce Petru-cel-Mare, Tarul rusesc, se opri In Iasi (1711),
.1n

calea care socotla el a se va opri named in Constantinopol

sci

care fu intrerupta de infringerea de to Sant lest', ochil Rominilor mai


cAutarli un limp cm incredere pe Austriacl. In tot limpet Domniel id
Brincoveanu, acestia 41 pastreazi prietenil lor in Tara-RomAneascA. La
Inceputul unul nou razbolu ca TurciL o partici& munteanfi 11 dA in mina
pe Domnul fanariot, turcesc, Nicolae Mavrocordat; ei se bacuri din
toatA inima cind Austria pastreazi. mficar Oltenia, unde cirmul an limp
ca Ban clipetenia particle!, Gheorghe, flu! lui Serban Cantacuzino. Dar
administrafia cea awl& a Olteniei nemulfaml pe Coats lumea, mai ales
pentru cA nu fines in same datinile sl exploata fara firA crufare, penult
Vistieria imparateasci. In Moldova Vas! le Ceaurul incerca sa pregiiteascii
lui Mihal Racovif A soarta lui Mavrocordat, insa nu lzbuti. In 1739, Oltenia fu data innapol in minile Domnulul de la Bucuresti. De Wand Austriad! si-au pierduf insusirea de represintanfl at Heil crestine, rAmiind

numal cu ace's de cuceritori. $1 ei se ingrijirA a dovedl aceasta, rfisla


4nd, In Coate formele diplomatice, Bucovina noastra, cu Snceava si Patna, Scaunul st mormintul id Stefan-eel-Mare, la 1775. El mat yenta ode/
la 1788.91: Domnul moldovean, Alexandra Ipsilanti, se Iasi prins de
dinsii, tar unit boleri munteni il chemarit in tarn lor. mire acestia era st
poetul Vlicaresca. Dar la plecarea lor, in 1791, nimenl nu II-a plies pe
ttrinfi. Se stie ca, pe timpul rfizbolului Crimell, am mai and, in amindouli
ferile, o administrafie military austriacfi, dar bucurie pentru dinsa n'a mai
aval, data aceasta, chiar nimenl.
Dragostea pentru Rust a final mai mull, de haiku! ortodoxlei lor,

care Incalzia de o potriva pe feran, pe cleric, mat ales pe cleric, care


-era bucuros sA Iasi innaintea strAinulal pentru a -i strops cu aghlazma
mondlrul si a !nitride cruces pia buzelor din cart testa wield Ricomief
flamIndeal pe boler. Ea se intinde de la 1711 piny la 1830,vre-o satA
-de ant.

In 1711, purtarea Rusilor fusese cuviincloasS, de In Imparat ping


in cel din alma ostas. Rusts plerdura insA malt prin nelzbindA, asa de
mull, incit pin& SI Tarul era si fie Fins de Turd. A doua oars, in 1739,
a fost, din potrivA, in Moldovacaci mai departe n'au !recut ostile,jaful
cel mat strasnic din partea tuturora. La 1769-74, Rusil au stat In amindoul !erne sese ant, kind provisii, oaks!, daruri, petrecind ea bolerimea,
Id la urmA el Mara pe Austriaci a lua Bucovina. In 1788-92al patrulea
Tfisboluel cautA a pane in fruntea aminduror ferilor pe Potemchin,
emantul disgrafiat al Tarim' Ecaterina a II-a. Dar nu pentru PotemchinVodA se jertfla toatA lumen la not 1 In 1806-12, apostolll si arhanghelll

Melte conbucatoare ale poporului romanesc

125

ortodoxlei ne anezara formal si, snip sa-si paraseasca prada, el plecar&


cu Basarabia in gura. Nu peniru aceasta se jertfise Inca odala toe% Rominimea de la Dunare I In 1828-34, el strIvIra leranimea noastrii, puind-o.
sa traga carele ca bolt si lasinduI, dap& cuviniul emit' din capetenide
oatilor imparatesti, name! chit ca sa plinga ; pe bolerl II strunira at
umilira in tot fetal, zvirlinduli in Mr prin cizma lul ioltuhIn Wien', semnul boteriel. Nu pentru aceasta singeraseram Waal! In 1853, Ru01 patrunsera din non peste Prat ca sa ramiie, al numai Europa, unit& In potriva !or, it arunca innapol, invinginduI in Crime's; ea ni dada innapoi
iinuturile de jos ale Basarabiel. In 1877 am scapat Uri indoiala la Plevna
pe marele-duce NIcolae de soften generalului Curopatchin, far ca mutlamita ni se smulse si acea zdrearda basarabeana,lucru ne mai pomenit in analele aliantelor dinire State.
!dela crestIna in anima el forma, ortodoxa, murise pentru vecIl vecllor, al in mintea batrinulul celul mai evlavios.
II.

In veacul al XV -lea mat ales, Europa appseana incepu sit vada ceva
in afara de hotarele impuse de rellgte.In cugetaree, simlirea al arta lama
vechi, ea descoperi o bogalle, o frumusefa at un folos care-I fusesera
ascunse pane alum'. Cercetarl se incepura cu privire la acest trecut am
de indepartat, llmbile clasice fora studiatepretutIndeni, in boats ramurile
viefil tufletestl a popoarelor noel& se ImIti cu striduinla anticitatea.
Miscarea aceasta, care se dovedi neasamanat de roditoare st aduse ce dinsa ally literatura, alt& aria, la urma char, ail& stlinfa at un'
fel de filosofie necunoscut parka alum!, se pntea Intinde in Rfisarit nemat ecolo unde limba kiln& mai ales era bine cunoscuta, ca una ce fusese de la inceput limba bisericli al a Statute'. Deci, lingerie el Polonia,
spre marea for fericire, se impartaaira de Renastere, not insa, earl Intrebninjam Itraba slavona in dratorll si in slujba dumnezelascit. nu. Am
paatrat Inca vreo seta de an! o literature sfiraca, margenita la operele
carat religloase, al, acestea neputind if originate, la traducerl mai malt
sae mat palln bine facate.
Inca o urmare a Remitter!! era acela ca Tiede romans, mutt met
bine canoscula decit cea gzeceasca, era admirata id Imitate in tot fetal.
Namele Itallene, germane, francese, ungaresli chlar 9.1 polone, se prefa-.
ceau am incit sa sane latIneate ; localltaIlle geograflce erne preschlmbate In acelaal sees. Toll cantata sail pale in legatura inceputarne ter!,
aI neamuhd cu vremlle statuette ale RomanItor sea ale Grec.ilor. Pan&
al Tamil kaira coborilori al Int Tencer din Eneida lel Vergiliu, el nu it
se me! use altfel decit Teucri ; Frances11, urmaal a! Francllor, ar ft avut
stramoa pe an Frances; Seca!! din Ardeal tree &mill, blcult, deci SI-,
clliant. $I cam tot de eaten.
Unit feciort de boterl pribegl invatan ins& In Polonia, pe carp tannest' care vorblas innainte de toate despre Roma. El an trebuit &eats.

126

Istoria Rominllor In Chipurl *I Icoane

86 lea apropierea intre numele de Raminu, intre limba prumineascii,,


l, Romani; asamfinarea de limbli H se impuse Inca de In inceput. Pe
atunci nu se putea face deosebire intre originea poporului si originea lImbii. Limbo era invederat venita din cea latineasa; noi en toili
nu puteam fi decit Latin!. 51 astfel de oda% se ridica perdeaua greoaie
de despref, de siracie *I umilinfli care ne acoperia. Aureola Rome! incunjura fruntea feranului robit, a boierimil supusii tuturor poftelor furTesti. Ori ce-am fl ajuns s6 fim, era ceva asa de mare sa avem o obirsie romanal
Innainte de once alt6 sarcina, aceasta obirsie trebuia luminatii.51
pentru noi, dar mai ales pentru acei strain' car! se deprinseseri prea
mull a vorbi despre ,barbaric" Valahilor.
Inca de pe vremea lui Vasile Lupu, Ortgore Ureche, ucenic al sco-

illor latinesti din Polonia, scrie : De la Rim ne tragem si cu a for cuvinte ni-I amestecat grain!". Din scriitorul Italian Enea Silvio Piccolomini, din veacul al XV-lea, el mai culege stirea ca ar fi fost pe aid
cindva un Flaccus, Heiman rimlenese, pe care, fireste, Enea Silvio H
crease el, pentru ca sa-si himureascii numele de Wahl'. El se opreste
insii aid, urmind apol cu istorisirea pe romineste despre Domnit Moldovei, si numai despre ei.

Miron Costin, din generafia care urmeaza pe a lui Ureche, stie


mull mai mull: gasim in el, in un loc cu o mulfime de nelfimuriri si gresell, mai toate elementele trecutului roman. De si scrie numal despre
Moldoveni, acest boier inimos si carturar cuprinde cu privirea in cercetarea celor d'int6iu inceputuri st pe ceilalfi Romini
pang la Arominii
Balcanilor. Pe toll it hotareste ca sint adevcarafi Halted.
Si tats di un om care nu invalase In Poloni, ci in Italia insfisi, la
Padova, unde mergeau mull! Rasiriteni,Constantin Stolnicul Canteenzino, prinde a povesti si el, tot innainte de anal 1700, despre Tralan si
Imparafit Romei, ce au domnit si asupra Dade! stramosesti. Mal limpede,
mai sigur si mai bogat decit Miron Costin, pe care nu l'a cunoscut, el
vorbeste despre cea d'intalu intemelere in aceste Orli, pe care Moldo/mannl o numise descAlecatul" sau coborireasI colonisarea cea d'intaiu.
In sfirsit, spiritul Renasteril e primit de Dimitrie, inv6fatul flu al lui

Constantin Cantemir, prin lecjiile nnui Orec cu stlinfa de latineste si


care invafase si el in Italia. Cetind cu sirguinfa in tot cursul tineretelor

sale, el fu in stare sa scrie dup6 asezarea sa, ca pribeag domnesc, in


Rusia cea mai intinsa lucrare despre timpurile vechi ale istoriel noastre,
Hronlcul Romtno-Moldo-Vlahilor. Pentru el nu mai e nici-o indoiala ci
sintem Latin!, ba 'Inca nimic nu ne-a clintit vre-odata de pe pfimintul cisligat de legiunile lul Tralan.

Acesti oamenila cars se poate adaugi si un harnic intregitor si


compilator, Nicolae, fiat lui Miron Costin, lucrasera mai toll deosebi,
'Uri a se cunoaste sau a se rizima unul pe altul, pornind toll de be ace-

-Melte conbucatoare ale poporului romanesc

127

Jest lzvor, studille zise umanistice, pe care le incepusera oamenit Re.


nasterii.

Calor! pentru astfel de lucrurl erau ins& de tot pulini pe atunci:


citiva bolerl numai. Cetitorli obisnuiii, ceva mai multi, cu deosebire pre
oil, se muliamiau cu cetirea cartilor sfinte. Decl niciuna din aceste cromidi nu s'a tiparit, $i o bucata de vreme ele au fost cu total uitate.
Pe atunci insa, o parte dintre Rominii din Ardeal trecusera, dupe
indemnul Iesuililor, la Biserica Rome!, cu care se untsera, El 41 pastrau
limbs de slujba, datinile bisericesti, insuratoarea preoillor, dar in dogma
erau una cu Roma. $colile catolice din Simbata-Mare, in Ungaria, din
Viena si din cetatea Pap llor erau deschise scum invailicellor romini,
cart plecau, cu deplina cunoastere a limbil iatine, din Blaj, resedinia nou.
lui episcop unit.
Din Viena $i Roma se intoarseril deci prin /mil 1770-80 trei linen
calugari, Samuil Clain, Gheorghe Since! $i Petru Major, cart n'aveau de
loc hotarirea de a teal imbracaji in rasa la manastire. Toil Ire! aveau aceleast ginduri : so dovedeascd origina romarul, la cunoasterea carela ajunsesera innainte de a II celit cronicile molbovenestl si muntene. Dar prin
cariile pe care le alcatuira, ei mersera mai departe decit acestia. Lite"Tie cirllice obisnuite pane atunci trebuiau parasite cu incetul, llmba Irebuia sa fie salsa cu Mere lafine si astfel Incit totdeauna sit se poet&

recunoaste cuvintul latinesc de la inceput: In sfirsit, sunetele strait ",


vorbele straine" trebuiau parasite macar in sees.
Un alt lucru nou e tiparirea acestor aril. Prin scoli bisericesti,
prin scoli de Slat, prin scolile intemelate dincoace de mail in cursul
veacului al XVIII-lea, de Domnit zIsl Janarloita, cercul de celltort se
largise foarte mull. Pentru toil acesti (lament se tiparira pe rind doua
aril ale lui Petra Malor, dintre care una fu confiscate, si Dictionarlut
de Buda". Acest dicilonariu de etimologli, aratind adeca de unde vine
fie -care cuvint, n'a putut sa alba mare raspindire.. Din potriva, toata lu-

mea a cent Istoria pentru inceputul Rominitor in Dacia', care a avut


doua ediiii in vre-o zece ant. Aceasta a fost de scum innainte Biblia
Nell !aline. $1 dascalul Lazar din Avrig, care a venit in 1817 la not de
a intemeiat cea d'intalu scoala nationals in Bucuresti, credea in aceasta
Bib Ile.

Supt inriurirea acestel miscarl s'au format un numar de liner! din


Ardeal, ca loan Maiorescu, Pepin Harlan, August Laurian, Simion Barnuliu. intemeiail pe mindria latina el au facut miscarea de la 1848 in Ardent, pe care au organisat-o dupe tradiiii romane st au descris-o intr'o
limbs latinisata. Toil au 'recut, innainte sau chip& 1848, dincoace $i au
stapinit invalamintul. loan Maiorescu e intemeielorul scoillor craiovene,
Laurlan al celor din Bucuresti $i apol al scolilor Moldovei intregi, Barnaliu, al scolii de drept din Iasi. Cel din WA, un Gheorghe Asachi in Mot-

Istoria Rominilor Sn Chipurl oi Icoane

128

dove, an Ion RAdulescu, zis Eliad, in Tara-Romineasca, an crezut, ca


toatA puterea sufletului lor, in originea Jaffna pe care a ol cintat-o, in
versurl frumoase, cel d'intalu, care oi el invalase la Roma, dar n'au primit ideia prefacerkilmbil pe latineole, ba nict chiar scrierea cu singurile
'tiara 'aline. Eliad e autorul unut sistem de scriere, care a diktat citva
time of a fost primit at in Moldova.
Asifel se ajunse in anti 1860, cind acum filnja o Romania unite.
Academia Romini din Bucureotl fu inflinfata. Cea dintaiu grip" trebuia
se -1 fie formarea limbil literare, ca at cum limba literarA n'ar fi fost
de mull formatA, hick' de pe vremea tipAriturilor bisericeoft, rAmiind
se se adauge, fireote, potrivii cu limpul, neologisme ollinfifice. Laurian aI
elevul lui, Massimu, cApfitara grija dicjionarului. El apAru in douel volume
marl al slirni o adinca ulmire. Limba era curiffitd Janda-I-se jumatate din

cuvintele el. Celelaite erau cu total schilodite, ca sit

se vadli mai bine

originea Jaffna.

Pe atuncl se invAja in lea !stork Raminilor a but Laurian, care


incepea cu Romul at Remu el dadea anti &pi fundarea Rome!. In Ardeal stApinia atlinlificeate canonical blijean Timotelu Cipariu, care, de
oi un bun cunoscAtor at limbil vechl al an injelegeitor al desvoltAril el Brea% scria late ortografle de -paradA, of mat mull cu vorbe astrAmoaeon.

a5coala lattnA n'a putut merge mat departe in cela ce priveote limbs..

In studille istorice ea s'a pfistrai inca mull& 'frame, de al stabil& bar


cela ce a rAmas mai malt din ea, a fost pArerea c& nol sintem Latin!,
ci avem spirit latin, ce sintem frail bunt cu toll Lanni!. De aici urrn&
neapfirat lubirea peniru Frank, sora noastrfi mat mare: vorbirea Iimbil
el, Imitarea acestel Limb! Eliad insa vole mat bine imitarea limb!' 'tailene, primirea in romineate a oricfiral cuvint franjuzesc, in oiling ca
01 in literaturA, hrtinirea literaturn romilneon IncepAtoareg cu cea franca:4, emigrarea la Parts. In latinismttl but Laurian trebule sit se cattle,.
na numal originea Franco-romkel In care a serfs an Mihail Zamftrescu,
dar ol a model literate francese, carafe an Bolintineenu, an Alecsandr1
chiar I-au slujit toatA viata lor, at a ideilor politics 01 culturale care au,
domnit zect de ant la not; in Oro% al a tuturot Imprumuturilor nesabuite at caraghloase pe care ,sora mat niter' s'a crezut debate sit le facA
In ,sora mai mare'.
Primirea exuberanti pregAtlli la Bucareat! stadenjilor Italian!, ovapile In millocal cfirora d. de Oubernatls al-a 'gent Intrarea in Bucureati

precum astfel de oval!' s'au chelfult ot en cite an astfel de om ca


,sarula Madan san ca d. Leo Clarelle, starlet, nepolul anal scrittor bine
vlsita in Roma a anal grap romilnesc ce cuprindea Coate
cunoscut
elementele comiculul, efilAtoria din urmA, begatA Sn nemaljimirl, care
s'a ficut, an in Italia, el prin Balla pentru a se ajunge in Roma, toate
sint Wilma urmArl ale curentulut lallnist decimal. El a Inceput deal ea
&mull Clain el s'a manful' en Sadao CIrjan.

!belle conducatoare ale poporului romanesc

129

Dar, Baca le alit bine, vezi sl alte forme ale, acelelast directii.

in Istoria romaneasa, in cugetarea Rominilor despre et ins'', In

politica for a fost, papa in anti nouazect, o cinder& Ilus1e, care ni.a ajw.
tat la multe, dar la mull mat multe ni-a stricat. Ajunsesem a ne crede
de o same cu parinill nostri Romani! st ultasem de mull cit putem intriadevtir. D. Hasdeu spunea, intr'un curs la Universitate, ca de fapt not
sintem in stlipiniree unul Imperiu; In numele lui Traian, August Laurlan

afisa pe parejil tuturor scolllor primare ale Romaniel o harts a Dadel


de mine, si poetul Macedonski hotaria ca
Roma noastra e 'n Orient :
Constantinopol capital&
III.

Dar 'eta ca un nou curent se 'vise. El se lupta intalu cu imprejurari foarte grele, oprit in loc de alte curente, ameslecat une on cu
ele. Ainestecul ajunse la o alumna data asa de puternic, inch curentul
initial plirea pierdut. 0 ally generatie, pornind de la alte consIderatil,
1-a inviat si a represintat 'dela conducatoare cea bung, atita limp cit
J'au inglidult puterile. Apol lugs' s'a pant ca biruinfa se apleacfi in
partea curentulut grandoman, farli constlInta de trecutul, de vittorul, de
chemarea noastra, gate a se inchina la toil idolli neamulu! strain. Apo'
el s'a !nitwit din nou, sl el chlama astral is sine pe toll oamenii lubitort
de fare si de neam, pe toll oamenil cinstiti si cumin% pe toll amen!'
de 'spray&
Sa urmarim sl dezvoltarea acestei Wei conducatoare.

Asachl si Eliad nu trecusera cu totul in legiunea latinistilor, dar


aid unul, nici allul n'a mai pastrat de la o vreme legaturile cu poporul for
st au ajuns rapede a nu-1 mai infelege sl a nu -I mat putea &Manzi. Asachl
Bparia reviste cu text frances in feta celui romanesc si nu mat raspingea
elciun neologism frances. Had profetisa, faces comentaril a:e Bibliet,
se asamana cu Hristos, si indata prinse a bligui intr'un fel de romino-italiana
pe care n'o mai cetea nimeni.
Alit scrillori, cart fate de dins!' erau niste liner', lucrau insa, mat
ales in Moldova, pe o alts temelie. Adevarata cercetare a trecutulut o
Incepura, mai in acelasi limp, Munteanul Balcescu, care trill pufin sl
marele Moldovean Mihail Kogalniceenu. Cronicile, documentele, care erair
sl minunate tndreptare de llmbd $i plIstratoare ale eugeldrit adeolfrat romaneftl a trecutulut, lesira la iveala. Al. Russo, Vasile Alecsandri scot Is
lumina poesia poporului. Pornind de la cunostinta acestor izvoare, se
injgheba o Itteraturli nouli, care numarti, in acelasi generatie, sl pe
cumpatatul si clasicul nuvelist Costacht Negruf (Negruzzi). intro ge-

ueralle urmatoare, se adauge la dinsa Alexandru Odobescu. Dintre sl

mat liner!, scolarl at Oermantel anilor 1860, intorsi in tetra*, intemelaza


,Convorbirile literare". Slavic! da grata Brit teranului ardelean. Miron
Pompillu tipareste cintece ardelenesti. Gene spune pe intelesul tuturora

130

Istoria Rominilor in Chipuri si Icoane

povesti din Moldova. Ispirescu fese din nou firul basmelor muntene, si
minunatul povestitor Creangil infilfisazil said moldovenesc. Alecsandrl se

alipeste la miscare, dar nu cu totul, pfistrind unele pficate si lipsuri ale


trecutului. Insfi un tinfir care invalase prin to ate ferile romilnesti, in Moldova, la Cernaull, la Biel-, care statuse la Vlena in mijlocul studenfllor
romint de pretutindene, care fusese suflerul lui Pascal' la Bucuresti, un
fink moldovean din pragul BucovInel, cu multe cunostinle generale sl cu
cele mai adinc! cunostinfi romfinestl ce se pomenise pane atunci, Mihail
Eminescu, adunfi in sine toed boglifia de cugetare si simfire a neamului
si pe o innaltil gamti de modernitate ant& in eel mal frumos graiu roma%
nese.' Acel care cilliluzise din capul locului miscarea, T. Maiorescu,
recunoscu de la inceput pe fruntasul literaturil nouii.

Convorbirite au avut vre-o doulizect de ani de stralucire. Apol


revista se steamuta in Bucuresti, si multi dintre cei mai insemnafi colabo
retort at el intrarli in politics, fare a putea face sfi invIngli aid all spirit.
In Bucuresti terenul rimilsese at altora, Jar in Iasi dupe plecarea Junimile se instal& socialismul ContemporanuluV. Ceneratia tinge& primt cu
cea mat mare bucurie activitatea critics a lul DobrogeanuGherea, care
indrepta literatura romfineasca spre ideate care nu sint st acelea ale poporulu! romlinesc. In acelasi limp se ivia, printr'o infelegere gresilli a
unor anumite modele, dar mai ales prInteo adoptare a spirftului butevardier frances si prin amestecul in lileraturg al multor Eyre' sceptic!, o
noufi literatura satiricii, ffira indreptillire, Mil fin% ffirii crufare, ridicindu-se din norolul pornografiei numal pentru a musca prin insulta personals. In jurul unel biete reviste ciudat scrise, se adunasera liner! ce-si
ziceau decadent!, cintelrefi ai ticalosillor sociale si at ratacirllor bolnave
in care poate cildea simfirea omeneascri. Glasul !impede al celor fret
fruntasi nol, armonicul povestitor si piltrunziltor critic social I. L. Caragiale,
infleritul stills!, begat in Icoane noel, Delavrancea si poetul alit de intim
si de simplu Vlahufel, nu era ascultat decit in unele cercurl. Revista pe
care o alit(' mai mull publicul. Revista Naud, a lui Hasdeu, nu ficea
alegere si nu cerca sii determine nimic, in nimic.

Lucrurlle s'au schimbat astilizi. Inca odati s'au reviirsat asupra seriftorilor comorile trecutului si comorile poporulul. Atingerea intre Rominil

din toate Oak s'a ficut zilnicii, sincere, de un mare folos pentru cugetarea vechlului rot de a pregliti profesori, si vreau sii indrepte viafa
timpulul. Zidurlle dintre literaturfi si ramurile vecine se dilrimil si inglidule
o simfitoare imboglifire a celei d'intrilu. Trei revIste ale celor mat liner!,

Siimaniitorul`, Luceafiirula, ,Fatfrumos`, luptil in acelas sens, si ele


an dat literaturil de astlizi pe an Iosif, un Sadovean, Goga, un Sandu,
un clocirlan, un Cerna, un Vilsan.

Si scum miscarea nu se opreste aid. Toata vials romineasa e


prinsa de dinsa, st, cu toate inpotrIvirlle de astazi, ea va izbuti sli pre.

lbeile conbucatoare ale poporului romanesc

131

ha tot. Originalitatea el binefficatoare sta intr'aceia ca ea nu nascocee


le, nu adauge el nu faleifica nimic, dar nu Iasi sa1 scape din vedere
nicluna din insuetrile, din putinlele de desvoltare ale neamulut. Puter Ile
adevfirate de aslant, moetentrea cea buns a trecutului, tot ce are poporui
romanesc in stiipinirea et In indamina sa trebuie a ft intrebuinlat. Scopul

nu mat e acela de a ne asamfina cu unit sau cu atilt, de a ne intrece


cu Romanil de odintoara sau de a ne linen pe urma Francesilor. Nu
voim a fi un Stet modern oarecare, de o precocitate ei indrfizneala care
sa utmeasca lumen. Dorintile noastre sint mull mat modeste, dar mull

mai ueoare de talmficit in fapta sigura: avind conetilnli de ceia ce


sintem, simlIndune Romini mutt mai mull decit coboritori ai Romanilor
el chiar decit cetalent ai Romaniel, voim, in cea mai strinsfi legatura cu
lot ceia ce a fost sfinfitos in tredut, sit clfidim cu mijloace romaneett
civilisalia romaneascii pentru toll Rominii.

132

Istoria Rominllor in Chipuri oi Icoane

Dezvoltarea hotarului Terii-Romane*ti


i Moldovei.
I.

Tara-Romeineascit a numit Rominul, st numeste inc5, tot Tinutul pe

eare-I locuieste el, acela in care-;t pune munca de plugar sau in lungul
;l in largul &Arnie ist mina turmele. Acest pamint putea fi supus in parte,
odinioaril, Bizantinilor, Bulger! lor, Ungurilor, Tatarilor si Rust lor din HaVein, tar astazi Turcilor, Rusi lor, Austriecilor $i Ungurllor,

paese divino per sette destini,


in sette spezzato da sette conlini,

o fall divini prin sapte ursite


In sapte sfarmate de sapte hotareg,

cum cinta poetul despre all popor, at sau, care a isbutit insa all face
la loc unitatea nafionall si in forma politic5,dar el riiminea tot ,TaraRomfineasc.

Mini pe in anul 1300, aceasti Tail nu diiduse Ina un Stat. Romini! Wien numai supt stfipintrea usoara a cneztlor sau juzilor, mat sus
de cart erau Voevozli. Cifiva dintre acel at Teril-Romanesti: loan, Farces, Litovol, Seneslau, in dreapta st in stinga Oltu lui, sint pomenifl incli
Innainte de anul 1250. Se vede din cele spuse in intiirirea de ciltre Pap&
a until privIlegiu regal unguresc pentru cavaleril IoanifI, cart erau ispitifl
sa se aseze la not, ca pamintul cneztlor si voevozilor olteni mergea de
la Tara Hafegului Oda in Dunare, st se pomenesc si pesarille de la
Celeiu sl cetatea Severinului,aceasta st5pinita de lingua Dincoace de
Olt, din potriv5, nu se inseamna nict -o localitate si ntci -un hotar.
Pe acea vreme Unguril aveau in mina for o parte din pamintul ce
era 85 fie mat tarzin Moldova. Districtele Beau $i Patna de mirk' erau
alum' unguresti, avind locultort ungurl, adust din Secuime st din alte
pirfl, preofi ungurl el capetenii ostilsesti pentru regele lingerie. Capitals

Desvoltarea hotaruItil Terii-Romanesti

$t

Molbovel

133

acestel provIncil era Milcovul, cetate asezata pe riul cu acelasl nume,


resedinfa a episcopulul catolic.
In partite de sus ale Prutului si Siretiulut se intemelase jam rip
seasco a Oa title sau a Halle lulu,. Pang deparie in jos, cursul acestor
thug era in mina regilor Rusiel-Mica sau Rusiel-Rosit. Cind regatul rusesc
se desfacu, cnezil, rasarifi pe urma lui, stapinira nesiguri, potrivit cu vl
iejla for $i cu imprejurarile timpulut in care trate% Supt inriurirea gall
Liana, o sunlit de sate se intemelara, cu acele nume rusesti in Ault (corespunzAtor tub - out, - owce), ce se afia inca rAspindite peste toata Bucovina, peste judefele Doroholu si Botosanl partea de sus a Basarablel.

Sesul de peste Shelia ajunse pe la 1240 in mina Tatarilor Horde'


de aur. Et n'aveau nict-o administrafie a supusilor tor, ci se multamiati
a stringe de in d;nsit birul $l a prim( daruri. In atirnarea Tatarilor se poate
sA fi fost si o bung parte a Teril-Romanesti, tot sesul adeca: Braila, Inlomila, judefele celelalle de in Dunare. Mai mutt sau mai putin neatirnate,
scapate de coplesirea tatareasca, erau plalurile. Cele oltene aveau in
fruntea for juzi, dintre cart CEI mai marl purtau numele de Voevozi. De

in anume juzi vechi cred ea yin numele judefelor Mehedinji, Vilcea sl


Romanaii, toate dincolo de Olt : in adevAr, se zice judeful Mehedintului,
at Vilcel, at Romanatului, si Mehedinf e un nume de persoanA, ca et
Vilcea, venit din Vilcul (Lupul), ca si Romanati, asemenea cu care sint
-unele nume strbesti (Ruvaraf, Herligovat,'s.a),In principatul de mai them
at Teril-Romfinesti si in Moldova-de-jos judefele sint numite dupe Hurl:
Arges, Olt (in Oltenia Irma nu e un Jude' at Oltului, dar este unul at
jilutui, desfactil apoi in Phil de sus: God si cel de jos: Dolj), Covurlulu,
Putna.in Moldova-de-sus, tusk numirea vine de la orase : Bacan, Neamfu,
Suceava, Roman, Botosani, etc. Moldovenit nict nu le-au numit judefe, ci
Tinuturl. Aceasta ne face a crede ca acele judefe n'au avut nicl -o data

-0 fnsemnatate nial mare decit aceia a unei stapiniri peste citeva sate.
Aid par sa fi fost mat mutt cetaii unguresti (Milcovul), Bacaul), cetall dom
nest! (Romanul), tirguri gabifiene (Siretiu, Suceava) si tovarasil de sate,
in felut cum an fost cele din Cimpulung, care aveau drepturile for deose
_bite si plateau un singur bir Domnului.
IL

Pe la 1300-30, Voevozil di z Arges izbutesc a dobindi st Oltenia.


IndatA, el 41 beau titbit de ,Mari- Voevozi' si errata cA stapinesc ,toata
Tara-Romlineasca'. Aceasta vadeste limpede gindul lor, ca nu recunos

beau adeca, pe tot parnintul romanesc, all Voevod de o same cu el, all
cirmultor neatirnat. El !eau in armele for vulturul imparalesc al Bizantultd

<dar cu un singur cap, nu cu doufi, ca in sterna bizantina). In haina, in


pecetea cu doua chipurt imparatesti liner un porn, el se infatiseaza cm
aceasta autoritate inperiala asupra Rominitor.
Pe le 1360 slim sigur ca el aveau si Braila gi Cimpulungul gt Arge
Sul I Slatina (prvilegiul caire Brasoveni din 1368). Peste douzeci de ant
el trecusera prin Bucuresti $1 ajunsesera la Giurgiu, pe care-I intartsera.

134

IstorIa Romani lor In Chipuri sI Icoane

Severinul 11-1 didusera Unguril, dupa melte framinifirl. In fate Nicopolett


turces11, la care rivniau, el cladisera Turnul lor, caruia-i zlceau *Necopola-

cea Mica'. Ba, supt Lalco, el Mara o clipa Wine!, bar supt Mircea pusera mina pe Silistra sl Re toara Dunarea- de -jos, precum $1 pe porturile
dobrogene ale MariLEI mostenisera deci $1 pe Tarli bulgaresil de laApusr
$l pe despoil! bulgarl de linga Mare, Dobroticl $i Ivanco.
Cucertrile- Turcilor iI aruncara insa innapoi peste Dunare. In ace-

las limp, o coborire a Rominilor din Maramures lea Voevozilor celor


Marl toata Tara-Romaneasca" partea rfisariteana a Tinuturilor romanestI,
pe care ei $1 le paslrau pentru ding]].

Bogdan, Voevod marameresean, trecu dincoace de munfl pe la


anul1360. Sasll din Baia, asezafi printre nol Inca de pe la 1200, ii primire bucurosi. Voevodul unguresc, din provincia regale, intemeiata din
nou, de citeva zed de an!, Sas, fiul lei Dragon, In bate!, si pAminturile
lui luate, pana la MIlcov.Dincolo de Siretiu, se ajunse la reset cu acest
nume $1 la Suceava, care trAiau de sine stataloare.
TatarII sesulul au cautat sa se impotriveasca. Dar ei lesisera slab!
din luptele cele lungi cu Ungurii. Rominii 1-au dal peste Nistru Aceasta
spa ramase ca hotar, dar cele mai multe peril furs luate mai mull pustit
din minile lor.
Creutalea cea mare era insa cu Voevozii Teri!-Romanestl. Flindat
el statean sus, in capitalele lot de In Arges si Cimpulung, oamenil lel
Bogdan Voevod li ziceau Munteni. Acesta nu cutezase a lea acelasi title
ca Basarab si urmasiLlul. El yenta dinteun pamint romanesc, unde im-

parfirea se Picea dupa riuri. Venla intr'un Tinut udat de eel Moldovei:
el il num! dar, fara Moldovei". insa pe aceasta tare, infelegea el si tot
astfel si urmasli luf, s'o intinda cit mai departe in dauna Teri! -Romanest!.

Pentru aceasta se intrebuinia nesIguranfa sl slabiclunea acestel


ferl intre moartea lul Lalco si intarirea in Domnie a lui Mircea, deer
prin anti 1370-90. Pe de o parte se ajunse la Milcov. Alexandru-cel-Bun
era pe piimintul sau parka la riul Putna, in anul 1432, cum dovedeste o
acrisoare de slid ardeleneasca. Flul lel Alexandre, file, face o dente unor
mosneni din Vrancea. Deci nu incape 'Lido indoiala ca innainte de
Stefan-cel-Mare Moldova-si atinsese hotarul sud- vestic. Vama se lea la
Agiud pentru marfa ce trecea In Munteni, dar aceasta flume' pentru ca
Agiudul era cel din 'Irma tirg al Moldovel in aceste peril. Moldomeni si
Munteni isl fficura cetaji In hotare : a celor d'intale se chema Craciuna
sl era asezata chiar pe riul Milcov. Baciel fu intarit,s1 aid state un limp,
prin an!! 1840, Alexandra cel Nou sau Sandrin, flub lui Stefan-cel-Mare,

pazind hotarul. Linia de apfirare munteana Iasi in prada dusmanale1


Ramnicul-Sarat si Buzau' si se indrepta dupe curse! TeleajinuluI, unde
Domnil din al XV-lea veac facura Teleajna; ceva mai departe era learn&
Oherghif a, care apara Bucurestil, sl el, de alminterea, o cetate intaritrt.
precum Teleajna Linea straja de spre TirgovIste.

Desvoltarea hotarului Terii-Romanevti vi Molbovei

135

Dincolo de Siretiu Moldovenli se intinsera Jute pana in punctul


unde acest riu, intorcindu-se spre Rasarit, poate alcatui hotarul sud-ostic.

Ca Birladul era loc de vama, nu este alts dovada decit faptul ca la


Birlad se vamuiau, pe acest drum de negot, marlurile ce mergeau in
TaraRomfineasca. La Chills vi Cetatea -Alba, pe Dunkea-de-jos vi pe
limanul MorelNegre, fusesera Oenovesii, vi in cea din urma cetate et
ramasera pang dincolo de 1400. Domnil munteni stapiniau insa, ca Bulgaril

de odinioara, vi un mat v1 cellalt at acestui curs de jos at Dunarli. Molcloven!' luara, in acelavi limp de slabiciune a frattlor tor, vi acesi pa-

mint basarabese, vi aceasta Basarab ie. Romanoda 41 zicea: Domn

pana la Mares-cea-Mare. Alexandru-cel-Bun inlaturii orice urma de sta.


pinire strains vl el lase urmavilor sat vi cele dotal cetati. Mircea al TernRomanevtl se impotrivise in zadar, navalind ()data in Moldova in potriva
lut luga : moartea lul fact' din Alexandru-cel-Bun vi din urmavil sal cel
d'intalu Domni as Rominilor. In theta perioada neatirnarii, Mull Voevozi
a toata Tara Romaneasca" au 'Imes de aid innainte pe planul at doilea.
Dupe moartea regelui unguresc vi polon Ludovic-cel-Mare, fiicele
sale Maria vi Hedviga, avind de soil cea d'intaiu pe Sigismund din Luxemburg, cealalta pe lagelo botezat cu numele de Vladislav, ivi impartira,
nu fiat cearta, movtentrea. Fieciireia-1 lipsiau banii, OSiflii vl aliatil.
Amindoul ferile noastre se folosira de aceste imprejurari.
Laico stapinise, credem, vi Tara Hategului; pentru a-I rasplati vi
civtlga in chip statornic, insuvl Ludovic desfacuse Tara Oltulut de peste
manta, cu cetatea intaritfi a Fagaravului, vi 1-o daduse cu titlul de duce.

El aduse acolo boleri de-al silt, at ciiror urmavi tralesc vl papa astazi.
Hedviga adause pentru Mircea vi citeva sate, mai mutt romanevti, de
cealalta parte a Oltului, dintre care cel mai insemnat era Amlavul sau
Amnavul. Numal Sibilul vi-a pastrat posesille romanevti, Salivtea, Ravinaril vl celelalte. Pentru aplirarea for se riche& cetatea Turnulul-Rovu.
Cetatea Branulut, pe care o cladise regele Ludovic, trecu vi ea in stapinirea Muntenilor. Mircea vi fiul Au Mihail vi-au tinut pircalabii acolo. Si
trebuie sa se tie in seams a el aveau deci vl cirmuirea, nu numai asupra
colibafilor d'imprejur, ci vi asupra satelor ce alcatuiau inca de la inceput
domeniul Branului.

Toate aceste stapiniri Irma* nu se puteau alipi pentru totdeauna ca


Tara-Romaneasca, fiindca erau la mijloc muntli. Tot ava s'au dovedit
netrainice vi posesiile capatate de Domnil moldovenl in Ardeal. Stefancel-Mare dobindise acolo Ciceul, in vales Somevulul, vl, deparie, pe
Tirnave, intr'un loc unde nu1 putea folosi la nimIc, Cetatea-de-Balta.
Petru Rare prim! ca zalog Bistrita, vl izbutl dupe 1530 sail pule pirca!shit acolo, luind de Is oravent censul regal. Rodna, cu minele el, cetatea Unguravului, Reteagul erau tot ale Moldovenilor. 51 sii se adauge o
sumedenie de sate care se fineau de Ciceu sau de alte asemenea puncte
Elamite! In atitea rinduri Seculi au ascultat bucurovi de Doman novtri.

136

Istoria Rominilor In Chipurl vi Icoane

Stefan fact' chlar la Vad revedinta unut epfscop romilnesc, asemenea ca


acela pe care Munfenil it asezar6 la Oloagiu..
Dar piedeca fireascrt sfarimil blsurile de stilpinfre ardelene ce se
puteau 'taste. Ardealul se poate stapini ort tot, on de loc. Dace feudele
si donatille romlinesti s'ar ft tot intins, ajungind a cuprinde parti si mai
marl din tali", dace s'ar fi civilgai Sasii, ar fi !evil lucrul allfel. Asa ins',
Inca de pe la 1450 TaraRom6neasc6 pierdu stfipinfrile ardelene, in locul
cfirora Domnif el primirfi citeva sate ca Gioagiul, Vintul-clejos, Vurperul,
care si ele festal din mina for ciltre 1550. Dup6 aceastrt da16, Wei Mot.
dove! nu-1 mat riimase nimic in Ardeal.
Mutt mai temeinicfi fusese intinderea acestel din urmit teri in sus,
pe Wale Prutului si Nistrului. Prutul porneste de in Apus, si el se armievte larg, innaInte de a curge drept spre Dunire. in arc se cuprinde o
minunatii fail de vechi padurl si de v6i roditoare, care era plinrt da sate,
odinfoar6 rusevtl si rom6nevti. Acum be stripinia, prin anti 1380, Polonta,
care invinsese vi inlilturase pe cnezif ruteni a! Oalitiel. Acest Tinut marginav era numit de Polon! tarn Sepenicului, Sipenitului si o cirmuia un
staroste de hotar. Petru Musat, Domnul Moldovei, o lua ca zillog pentru
citeva mil de galbent, $1 puse oamenti sill in cetatea Tetinel de ling' Cerniiuti; tot odat6 fu dobindit astfel sl Hotfnul, care fusese pinii atunc!
cetate polona (numele aminteste pe acelea de Snlatyn, Obertyn, din Pocutia).
Lui Alexandru-cei-Bun i se z6logl apol tare de peste Prut pane In Nistru,

o dungy latii de pamint si mai bine !omit, cu cetatile Sniatinul sl Colo.


meta. Pentru aceastil nouil stiipinirecfici Polon!! nu-si pl6tir6 datorille,
al perdurii
dat multe lupte panel in anti din urmil a! tut
Stefan $1 apoi, tarrtsl, supt Petru Rares. Nu elite infringerea acestui
Domn In Obertyn, cit supunerea Moldovei In 1538 de cAtre Turd! pe
care -! chemaserii Polonii, hot6ri.Numal foarte putin din pamintul de peste
Prut rilmase al Moldovei.

De la 1538 incepe eapedea sciidere a hotarelor


Ele fusese
incoltite ins' al mai de innainte, bar pierderile Teril-Romilnevti sint vl mai
vechi.
Anume, dupii Mircea-cel-Mare, Turcil incearcil iarAvi sit cucereasci
tam El nu izbutirii, $1 lune( intrebuintarg, la rindul tor, un sistem de
aparare $1 de exploatare pe care -1 intrebuintaser6 Romani! NA de Dad
$1 Bizantinfl fat& de Slav!. El Marti $1 intiirtra cetiltile de pe malul sting
al Dunaril. Olurgiul, care se chema acum Ierkolci, nu mai fu c6p6tat de
Romint prinii la 1595, cind ii avuram numal o clipii. Turnul ajunse cetatea
turceascli Cule (=turn). Severinul nil luaser6 innapoi Unguril, indata dup6
moartea lul Mircea, $1 Turcli it smulserS de be Unguri in anul 1523. Dupe
dou6zeci de ant, portul Briiilei era lust de Turd vi prefficut cetatea
In jurul fieciirei cetlin se alegea o mare buena de p6mint, zece, douilzect

de sate, sl se faces din ele raid, pentru hrana ostavilor.

Desvoltarea hotarului Terii-Rolnanesti gt Mo Move'

137

Sistemul fusese inceput de Mohammed al II-lea, cuceritorul Cons.


lantinopolel. El It puse in aplicare sl faffi de Moldoveni. Dupi 3 incer
carI zadarnice, Chi lia gi Cetatea-Albfi c5zurg in stgpinirea turceasca in
1484. supt Balazid, fiul si urmasul tui Mohammed. $1 aid marele Soliman
Buse In capgt opera inceput de innaintasit sat. Invingind pe Petru Rareg
sl supuind Moldova, el prefOcu Tighinea, veche ceiate moldoveneasci in
Nistru, in Benderul turcesc, gi raiaua celorlalte dour' cetlifi se Odic& aga

de sus, incit ajunse si cuprinda tong jumiltatea de jos a Basarabtel.


Peste cinzeci de aril, Tatar'', cart ajutau in rfizbolu pe Turd, furg adus!
in acest Tinut, pe care el it numiriBugeac gi in care stature 'Anil la 1774.
Si se mai adauge ca la 1551, cind se turd Ille-Vodi Rare at Moldove!, Turdi adauserit la pilminturile for Clubfirciul de in Nistru, de-asupra Cellitii-Albe, partea de jos a 0a latilor, unde-si puserA ',ernes!!
de aid zicatoarea s'a dus to BOdglan', adecg la Turd, In dracul, pe
care pang astazt o intrebuinfeazil Gala tent!
$1 Renii, mai jos, pe Du.
nAre, cfiruia ii puseri numele de Tomarova.

Schimbari in hotarele celor dour' ter' nu se mai intimpin5 in tot


-veacul al XVII-lea. Nimic din cucerirea ardeleanfi nu ramose dupi Mihai

Viteazul. Moldova se desf5cu in aceiasi intindere pe dare o avuse gt


pfini atunci. 0 cercetare de hotar, facia de loan Buhus, cu alit dot
boieri, din partea Moldovei si de viitorul Domn Stefan Cantacuzino, cu
dot tovarosi, din partea Teril-Rominesti, aduse la 1706 incheiarea singuTel convent!! de hotar intre cele dour' feri, care si ft !esti Ia ivealfi ping

scum. Ea incepe astfel: Hotarul terilor, pe unde au fost de veac, pa


acolo trebuie si stea mann, tar Sirefelul, de 1-a mutat cineva din matca lui, trebuie sA-1 dea tar pe unde a lost'. Actul nu cuprinde mai departe decit masurl pentru Mares padurllor, pisunatul vitelor, stlipinirea
rnosiilor cumparateg (arendate) paste hotar, lucrul villor si mersul carelor. Se vede cg tints era, sit' se impledice cit mai mull legaturile, pentru a nu se iv' gilcevi.
Niel despre partea Turcilor nu se va face vre-o schimbare. Din
limp in limp, se adeveresie hotarul de dare raiele siDomnilplittesc peniru ca sii vie un om imparatesc cu dreptul de a face sa se dea innapol
dese si neapfirate, ale vecinilor. Supt Mircea Ciobanul, dupg
1544, s'a facut cea d'intAlu alegere a hotarului Brallei, st hotarnicil, Banul Teodosle gt bolerul Coada, luari in cercetare toati granite : atunci
s'a tgiat drumul Banulur. Slim ca au fficut tot astfel Alexandru Mircea
gl Mihnea Turcitul innainte de anul 1600. Hotgrnicia savirgita pentru acesta din arm"! s'a gi 'Astral: ea priveste raiaua 0iurgiului sl a Turin'.
lui. Alta asemenea lucrari eau field In 1667, cind era Domn Antonle-Vodi din Popesti, in 1717, supt IoanVodil Mavrocordat, si in 1764. Rezultatul dezbaterilor s'a pOstrat pentru cea d'intgiu gi pentru cea din urmi,
care, aceasta, priveste intregul hotar de la Adacalesi"
insula de Ia
Virctorova
'Ana in Braila. Hotirnicia din 1717 a fost adusi In fade plinire able peste vre-un an, do!, supt Nicolae Mavrocordat. E picat cg.

138

Istoria Romtnilor In Chipurl si Icoane

actul inchelat en acest prilej s'a plerdut pentru ca, dup5 spusele cronicil
Jul Nicolae-Voda, inalcarile fusesera asa de marl, cum nu se mat pomenise. Turcil din ralele se folosiserA de peirea Id Brincoveanu in 1714, de
a lul Stefan Cantacuzino, de prinderea lul Nicolae Mavrocordat si de imprejurartle razbolului, rasluind pentru raiaua Brai lei tot pfimintul pfinii in
apa Buzau lui In Apus, st in jos Valli la gura Ia !oldie', adeca judefele
Rimnicu-Sarat st Braila, intregl. $i in Ia lemifa 41 'Hoy patrunsera Turcil
de in Silistra, luind intregul mai sting al Dunartl, cu Mille pAnii in Greaca.
Dar prin anil 1760 se capata innapol, pentru un adaus la tribut, marea
movie a Sultanulul din judeful Braila: ()data Vizirului.

In Moldova, acelasi Nicolae-Voda n'a avut insa elite noroc. In


aceastfi 'era, Polonli 41 ficusera,pe vremea razbolului cu Turd', o stapinire foarte intinsa, care cuprindea cetatea Sucevel, Cimpulungul bucovlnean, cetatea Neamfului, cetatea Sorocei in Nistru, cetatea Hotinului si
multe tirguri, sate si mfinastiri. CInd se facu pacea la 1698.9, el trebuira
sa des innapol tot ce cistigaserA, capatind in schimb numal cetatea Camenifel, pe care de vre-o doulized de ant li-o luaserfi Turd!.
In timpul razboiulul ce se incheiase acum, Constantin Cantemir,
Domnul Moldovei, incercase sa lea Soroca innapol, cu ajutor turcesc,
dar nu izbutise. Rapirea de pfimint moldovenesc o incercara si Tatarti:
el trecura peste hotarele vechl ale Bugeaculut si se asezara pans supt
tirgul Chisinaului, cu turmele, rob!i si familiile lor. Ei stfiteau acum pe
amindoua malurile Bicului peak in Nistru, si aveau Tinutul Lapusnei basarabene, pane la copacii bfitrini al vestitului codru chighecean. $1 astazi numele de sate tataresti se intimpina pans in aceasta linie a Biculut.
In pfirflle Putnei, era o strasnica hofie, pe care o infrinfi numal Miron
Costin, num'', de sl era boler mare, staroste at acestui Tinut primejduit.
De fapt, in mina Domnfilui era numai o parte din judefele de jos
ale Moldovei, cum e astfizi, adeca fill Basarabla. Delimitarea de la 1703
n'are nicio insemnfitate, filndca tot Nistrul rfimase hotar sl de acolo
innainte infra Turd si Polon!.
Turcilor H 'Area insfi foarte rau pentru pierderea Camenifel, pe
care o prIviau ca o cheie a Poloniel. Rascoala Jul Dimitrie Cantemir,
Domnul Moldovei, care trecu la Rusi, if intarl in credInf a ca el trebuie sa
alba neaparat o cetate in aceste pfirfl. Se mai intimplfi lupta pentru tronul
polon intre August de Saxonia, vechiul rege, sprijinit de Rusl, si regele
cel nou, Stanislav Leszczynski, ocrotit de Turd. Se puse la cale o mare
expedifie pentru aducerea in Scaun a Cralulul Stanislav, adapostit la Bender, dar stile se oprira la Hotin in yarn anului 1713, sl comandantul
tor, Abdi-Pala, lua in stapinire Hotinul, ca Pasa al cetafii. De la Domnil nostri se cerurfi salahori sI cars pentru dezgroparea din ruins si intarirea din nou a cetajii. Niclo staruinfa nu mai folost, si in curind c.)rata intinsa fu hotarnicita pentru hrana lupliitorllor pagini din Holinul
Imparatului. Numai data, in urma noului razbolu al Rusilor cu Tura,
la 1740, mai intrara pircalabl romini in Hotin, dar el Irebuira sa-1 paidseasca indata, cu toate silinfile lut GrIgore Mate! Ohica, Domnul de a-

Desvoltarea hotarului Terii-Romanesti si Molbovef

139

tunci. Vizirul care-si flicuse acest bine cu Moldova fu schimbat, st Ta-

tar!! Lipcani, deprinsi de mull a sta in Hotin, cerurfi a se dea tart*


cetatea in minile unui Pasfi. Numai un an de zile au mai slat at nostri
in vechea cetate. Hotinul riimase ins& totdeauna in inima noastr5, st la
1775, cind Austriacit ni luaret Butovina, Domnul de atunci al Mo Ido-

vet, alt Origore Ohica, se gindi dad' n'ar putea cipata, cu acest prilej,
ca despfigubire, Hotinul I
$1 Soroca fusese ameninf are de aceastfi soartfi. Turcii, cars stolusera ptinti la 1699 in Camenifa, isi cerura aceastfi cetate, ffigaduind o

platy &titre Vistieria turceasca. Pests un an, el capfitau insil ceva mutt
mai bun, Holinul, de unde-si puteau vedea adtipostul col vechiu.
In sfirsit, Tataril capfitarti Ina. din 1712 un adaos de piimint pentru pfisunatal vitelor lor, dincolo de vechiul hotar al lui HalilPasa. El
avea treizeci $i doufi de ceasurl in lungime, adica de la un capfit at Basarablei papa in cellalt, $i douti in Mime, prin urmare !artist pfin5 In Bic.
0 intfirire formal& li se dildu in 1720-22, o a trete, dupe ce el se incumetase a. trece $i aceasta graniffi, la 1729, apol multe allele in a done
jumfitate a veacului acestuia. Din harta lui Riga, tiparitfi pentru Alexandru -Vodil Callimachi, intr'un limp cind Tataril se impufinaseri, der hotarele tfitfiresti familseserli aceleasi ca din vechime, se vede cil granite
pornia de la Bender, urmil un limp cursul Biculul, cfidea apoi pe at Botnel, si cauta in sfirsit, printr'o linie aproape dreaptfi, Cliimfifulul, care de
versa in Prut.
IV,

Venim acum la ulilmele despoieri suferite de not din partea cres.


tinilor si ocrotitorilor de peste Carpall $l de la Rasfirit.
In Ardeal $l Banat, Austria a mostenit, cind a lust aceste provincii,
in anti 1699 $i 1718, vechea stare de graniffi din vremea principilor unguresti st a begilor de Orsova, atirnatori de Pasa Timisoarel. 0 adevfiratii
hotirnicie nu se facuse. Infelegerea din vremea lul Neagoe Basarab,
incheiata de niste nemesi al Hafegulul din partea lingerie!, toll Romini,
tar, de spre Munteni, de cifiva boeri de lingfi hotarul oltean, din Baia.
de-Aramfi si alte locuri, a fost adusfi de sigur de interesele unor miinfisMI ce stilpinlau munfl in hotarul ferli. Ea priveste, in adevar, numai granite Ardealului de &dire Oltenia; de aceia au si fost alesi pentru holar
nicie de o parte numai Hafegani $i de alta numai Oltenl.
In 1699, cind Austria 1u6 Ardealul, se fficu insfi o bunli hotarnicie
generall, care slujii drept basil celorlalte. Ea a fost dusti la capfit de
unul dintre cei mai priceputi topografl pe car1-1 avea Impliffifia, inviitatul
general MarsIgli, un Italian din Bologna.
In pacea de la Pojarevaci sau Passarowitz, in 1718, Austria trecea
peste acest hotar si lua Oltenia toatfi. Ea -i riimase pan/ la noun pace din
Belgrad, in 1739. In aceasta se prevedea $i alipirea la Oltenia, ajunsli lar6*1

a noastra, a Orsovei-Vechl, dac5, in soroc de un an, ceia ce nu s'a

140

Istoria Rominflor in Chipurl vl Icoane

fecal,

Turcil ar putea aduce sa curgfi pe lingrt dinsa Cerna, riul de


granifil. La restituirea Olteniel sau ,Valahiei Mici, fafil de Turd se min-dui o alti comisie puntru hotare, care -$t mintui lucrul abia in 1741. Se
mai intrebuinfara, cu aces! prilej, mat multe holarnIce de-ale partIcularilor ;

o descriere a granite in judeful Buziu o alcatui mai tArziu, la

1769,

Logofatul de Vistierie Stefan. Delimitatori an fost comitele Rolowrat $i


Mehmed-Efendi, ale cfiror nume se inseamna pe crucea de plata, poste
pfistratii si pfinA astazi, de la Riul Vadulul, spre Sibilu.
Prin anti 1760, Austriacii prinseri din nou gustul incillarilor. Pe
de o parte, el urmiirlau Wrist stapinirea Heald, care II se frtglidui de
Turci prin convenfia military din 1771, far pe de alta ei incepuri a innainta
,cu pajurile lor;in Secuime. Astfel fficurrt in parlea Oituzului ci Berefcului,
.supt cuvint ca aid Moldovenli ar ft usurpat inca din 1710. Pe la Toplifa
se aratA sl astazi vechiul hotar. !Main era vorba numal de un singur
munte, ,Muntele-Mic`, dar apoi Ificomia crescu impreuna cu lzbinda.
Energicul guvernator ardelean, Buccow, caruia 1 se datorecte toatA aceastA

schimbare de hotar, faced socoteali la 1761 di prtmintul incrtIcatvorbi


IA fie I de Moldovent face ,aproape dowel comitateI Cind, la 1773,
regele Romanilor Iosif vent in Secuime,- el gist ca lucrul era inchelat, sl
lute scrisoare din Reghinul Slisesc citre mama -sa, Maria-Teresa, el se
exprimA asifel: Am vrizut Ciucul sl Ourghlul, cu toate pasurile in Mot-dove sl o parte din terenul nou- ocupat, care e un adevirat pustiu, acoperii

cu cel mai frumoci copacl de pe lume, dar cart putrezesc fiindcri n'avem
la ce-i intrebuinfag, $i Mei it scapfira gindul ca s'ar putea face un schimb
cu Moldovenli. Austria is' caplitase partea la intaia spircuire a Poloniet,
el -i lipsia un drum drept prin pasurile Carpafilor, cfitre noua provincie

a Gantlet. Hotarul de Miazazi al unel ape aca de neinsemnate cum e


Ceremucul nu 1 se pares indestulator, pe cind ce bun ar fi fost Siretiul
-de sus, far mai jos la Apus apa Motdovet 1 In aceste granite s'a inteles
intaiu rrisluirea BucovInei, al caret nume 1-au pus de alminterea numal
Austriacii, atuncea, pentru cA Moldovenii nu-1 intrebuinfau fatA de aceasti

parte de sus a ferli for. De acela au innaintat In 1774 Medi imparritesti


pane la Roman. Pe arena insii ei au trebuit sa se opreascii In hotartli mull
mat eau at riulefulul Suceava vi incA s1 acolo Interesele unor proprietari
de mosil 1-au Meat sa nu poatli lua totdeauna ca norms cursul Sucevel.
Acelasl molly a Iticut ca judeful Botosani are sl o parte dincolo de SIretiu, pe cind, in schimb, Doroholul nu ajunge panel la aceastA apti.
MIA de almintrelea cuvintele chiar ale lui Iostf, care meniau Inca

din 1773 despoiarea consacrata in 1775: De sigur ca, deal s'ar da innapoi ciitre Moldoveni aceste parts (seculesti) care sint destul de intinse,
der, cind nu e culture si nu sin! locuitort, faril mare pre!, s'au putea dobindi acel colt care e cuprins intre Transilvania, Maramures gi Pocufia gi
s'ar face un lucru foarte folositor. Rog pe Maria Ta a spune principelui
Kaunitz srt se gindeasci la aceasta'
Si principele Raunitz s'a gindit,
tar astazi not vedem Suceava lul Stefan -cel-Mare, fari s's avem.

...

Desvoltarea hotarulul Terii-Romanesti si Molbovei

141

Ultima pierdere se stie di a fost a Basarabiel in 1812. Rusia vorbf


Turcilor numai de Basarabla pe care o stiau acestia, si In urmii li smulsef

for adecli noulitot piimintul dintre Nistru st Prut, care lug de atcl
innainte ace,st nume. Europa ni-a dat innapot la 1856 districtele Cahill,
Bolgrad al Ismail. Erau cele mai rele pentru not, din punctul de vedere
at poporatiel, care era alciituita in mare parte din colonist' de toate
lim bele. Pentru Europa, Interesul era insa ca Rusia sil nu tali gurile
Duni -ail.

Cind Rusii au smuts de la bunul si credinciosul for aliat, in clips


chiar a biruinfil, care face mai marinimos, aceastil sit-glib' de plimint, in
care e ciudat di stiltea cinstea unel Impiir Mil asa de marl, Europa se
ingriji numai ca not a fim larlisi la Dunirea de jos, Hind strfimutaft in
Dobrogea TurcilonDar. astfel am ajuns 'arils' in Marea Neagr6, la aceaMare Neagrii, pe care o vedeau Muntenil lul Mircea Beltrinul si cu care
se mindriau in titlurile tor, la 1400, Domnil vitejl at tinerei Moldova.

142

Istoria Rominilor in Chipurl al Icoane

Viata sufleteasca a poporului romin.


Viata sufleteascfi inseamn5 inallarea gindurilor st desfAsurarea
almfirilor in flint& orneneasca. Este o viola sufleteascrt obisnultri care
n'are insemnittate si in care nu se oglindesc !impede insusirile de capeienle ale unul neam. Este lush' vi o alto, care se ridici mai presus de
nevoile sl nlicazurile, de bucurlile banale din fiecare clipfi : viafa simlirilor care n'au nimic egoist, simfirl pyminlegii, dar nu simfiri de terra,
$i viafa acelor gindurl care cauti spre innaltimi lfimuririle tainelor !omit,
iraiulul, sfinfil celor ce ni ating simfurile.Fiecare-si trfiieste deosebit sau
in legfituri de tot restrinse viafa obisnultri a sufletului, pe cind Aida sufleteascfi superioarrt e aproape aceiasi pentru cel ce tritiesc la un loe
intr'o singur societate. Deci ea e viafa sufleteascli a socletfifil, la care
lea parte fiecine dupe insustrile lut vi dupi inriurirea pe care, in puterea
Ion, e chemat s'o alba asupra altuia. Trupul societafil e Statul, sau cola
ce1 poate inlocui, brans sl-o lea din rodul munch( nalionale, mina el de
apiirare e oasiea, anima el e invatrimintul;exista dee( $t o inlma, o minfe
a tuturor.
Clue o cerceteazii nu trebule 135 se opreasca la cart!. Aceasta ar fi
o istorie literary in cel mai ingust si mai neindestulator infeles al cuvinlulu!. Cartea porneste dintr'un suflet,singura ea sau impreunti cu alte
carp, cu alte fapte socIale,1 acest suflet trebule cercetat sl tutees.
Viata sufleteasci a poporului engles din vremea Elisabetel e Macbeth at
Au! Shakespeare, dar nu intimplarile din el. Cu mull mai mull infilliseazil

aceasta viafa Shakespeare insusi, cu tot ce s'a pastrat de la dinsul: el


e deck viafa sufleteasci a poporulut engles. Dar nu st in cutare insusirl
deosebitoare, cutare accidente din flints lul. Nu vom cunoaste bine aceastrt

vial5, data ne vom opri la un singur scriltor, oricit de mare ar fi el,


on -cif de mull ar cuprinde intr'insul pe ceilalfi. $1 acestia mai mid tre-

bale cunoscull, pentru ca serisul for dovedeste ca a fost

sl cine sa -t

primeasca, sfi-1 indemne gi rfisplateasci. Urine bune $i cartile role, cele


ce au pref oricind si ori-unde si acelea care an avut pref numal pentru
cifiva oameni intr'un anumit limp, au inheres intr'o asemenea cercetare.
Ea nu e, cum se vede, o istorie literary, cad in aceasta nu se fine sung
decit de aceia ce este frumos, infelept, insemnat, pe cind dincoace are
interes once a fost st a inriurit. Credal de inriurire trebule stiut larasi ;
-cercetatorul e dolor sy afle, pe cit se poate, si care au fost cercurile
sau slratele sociale care s'au impirtrisit prin cetire sau numal prin auz

VI* sufleteasca a poporului romin

143

de o anamila literaturit Pentru 'data sufleteascg a Rominilor din timpurile

noastre de aid nu ajunge sa se studieze Alecsandri sau Eminescu sau


cei cifiva prosatori de frunte, nu ajunge sfi se urmfireascg direclille bune
care pot ft uneori numai la inceputurile for $1 mfirgenite la o inriurire

stabil; e de nevoie sfi se elle ce au cent cellalli, de ce au cent alte lucruri el intru cit cetirea for a inriurit asupra suflefulul atitor oamenl ce
au trait et el in acel limp. Curentele greeite et cele fau-ffinfitoare au sal'.
pinit si ele suflete, el, dacg nimenl nu se gindeete a le lfiuda el a pune
o vorba bung pentru dinsele, cunoetinfa for nu poate ft decit foarte f olositoare pentru a se infelege sufletul el anima unei societfili.
In acest infeles intreg vom infaftea desfgeurarea viefit sufleteeti a
poporulur nostru. Intent' siudiu precedent a fost vorba numai de ideile
conduditoare, aid se vorbeete despre tot medlul idellor si sentimentelor.

Atunci s'au add name' stelele ce indreptau sau de la care in deosebite imprejurgri s'a cerut o indreptare ; aid pill/tree caulg intreaga intindere a cerului de gandurl $1 simfirl boltit asupra viefil din fiecare zi
-a tuturora.
I.

Si aid trebule sa pornim de la constatarea ca mai multfi vrerne,


sute de ant, am trait innainte de toate in legea meeting. De la dinsa
ni-am luat indreptare, el intre &grille el sfinte am trait.
Ea ni-a fost singura literaturg, dad' nu finem same de viafa deosebitg, traind Intr'o anume fantasie original& paging, foarte bogata a
poporulul. Pe cind feranul raspundea la fiecare din intrebfirile cele marl
cu un intreg mfinunchiu de poveeti inflorite de care era fermecat el
care-1 mulfamiau : poveell de sfinfl ai Merin'', de dint' pe cart Blserica
foarte de mutt ii invinsese, poveett de zine, de frumoase flint' mat presus
de lume, carturarul, tirgoveful, boerul cetiau la cartea Anti.
Pentru aceasta el era pregatit prin ecoalg. Alta ecoalg, nu era atunci
decit a manastirilor $1 bisericilor. Chluggrit aveau nevoie de slujbg ; mgngstirea avea nevoie necontenit de preinnoirea calugartlor ; feril ii trebuiau Vladict ; in bisericile cele marl se cereau dascali cu bun meetesug
de cetire $1 cintare. Pentru cetire sl pentru cintare deci, pentru Invglarea Ilmbil slavone, care era limba bisericeascg,
au fost cele d'intfilu
ecoli ale noastre.
Ce se invfila in ele, se tle din marturtt mull mat tarzil, dar care se
potrivesc foarte bine el pentru anti 1300 sau 1400, cad not nu ne gfisiam
atunci in epoca um' desvoltfirt sin-1111e.

Se incepea cu invalatura pe de rost a ruggclunilor cuprinse in

.0rologhlu sau Ceaslov preotul, dascfilul trebutau sg be tle bine. Venia


la rind apoi cartea de cintari pe opt glasurt, aeanumitul cloth, tot ale
de neapgrat pentru pregfitirea slujbaellor biseria. Cu Psaltirea, din
care target se invfifau bung!' pe de rost, se ajungea la o literaturg mai
!milt& mai bogata, care ar ft pedal vorbi sufletulut, atingindu-i toate
simfirile st muligmindu1 toate avinturile; numal cit Psaltirea ce se intrebuinfa in scoala noastrg cea mat veche, era cea slavoneascg.

144

Woes Rominilor In Chipuri si Icoane

Se ajungea apoi In evanghelie, pe care, Ina la 1834, un om crescut


In vechile datini, Barba Stirbei, care a fost spot Domn, o numeste, cu
gindul la invfiffiturile copilAriel, de sigur, temelu at studillor, ca una ce
coprinde moralul mai curet, propoveduit de him's' Mintu floral nostre.
Se trecea la Apostol, la unele part( din Bib Ile. Deocamdatfi ins5, total
pe de rost.
In scolile unguresti de astfizi in Ardeal, copiil Rominflor sint primill din capul locului cu lectia in limbs maghlarli. Blain nevinovaji piing,

se desnlidfijdulesc, dau sfi Ng de is chinuri, far pe arra, cu minunatele


Insusiri de adaptare ale vristei lor, se Irezesc ca incep a pricepe si a rope ungureste. Slavona era strecurati in sufletele strttmosilor nostrl cu
acelasl sistem. $colarul dela Ungar' va putea vorbi numa1 cu grew ungureste, indatfi ce viala1 va educe innapol intre Rominil sit ; $1 copili acelor

timpurl nu puteau, de sigur, si cuprindfi o limbs strat' destul de grey


in asa fel Melt s'o poatii intrebuinta. $1 nici n'aveau de ce s'o intrebuinfeze alurea decit in Bisericfi. Acolo Irma nu se linen predict'.
Ce e drept, se ceresu cunoscfitori de slavoneste pentru cancelarta

Domnilor, unde zilnic se faceau acte de intirire si de (lade, care nu


puteau fi scrise decit in limbs cea invafafa : aceasta regula n'a fost Oaksit& decit tfirziu de tot, si pfing la 1590 n'aveam un singur rind romeinesc
venit dela scrittorif sau plsarli, dela logofelli sau grimaticil Voevozilor.
Asemenea hrisoave Iasi samanau intru Coate unele cu allele, sI stim ca
pentru ajutorul cut le scria, erau si formnlare, In care ramineau sfi se
adauge numele si unele amfinunte privitoare in deosebi in actul ce se
&catch. insa Domnil scriau tot slavoneste atitea scrisorl cake vecini,
unde trebula sa se dea in aceasta Ilmba, cuvint de cuvint, cuprinsul celor
spuse de stapin cu guru lui : aid trebulau cunostinil mai temeinice st mat
intinse, sl formularul nu pubes sluff Is nimic. Mal tfirziu se gfisesc diclio-

nare, dar is inceput e indoielnic demi s'a avut acest ajutor.


Slavoneasca aceasta a scrisorilor e foarte podia: mai niciodati

nu se vede un rave, cored intru toate. E de aceias frumuselfi ca st


lattneasca In care se astern die scrisori de acest fel, si de care nu se
poate sa nu zimbestl. Niel atita stlinfil a limbic invilfate nu se putea dobindi

mficar in scoala bisericeasca ; erau deci 'I alte sco11, pentru slavona
sl caligrafie, din care ieseau scriitorti domnesti. Astfel de scoll nu erau
instt deschise deaf si nu aveau decit un scenic, dot : erau Imes! locutnIele caligrafilor Curfil st dascfililor de slavoneste. $1 aid invallitura,
mestesugul se trecesu dela om in om, din mini in mina, potrivit numal
Cu nevoile foarte inguste ale socieifilit.
Boleril nu stlau carte ; el nu scriau, nu cetiau, nu inbelegean limbs
Btsericii si a Statului. Stares for de barbarle desavirsitii nu se poate asfimarta decit cu a nobilllor din cele mat adinci 'impart ale evulut media european, un veac at Meet sau al XIlea. Legea o slits' dela Orin'', dela preot,
en prilejul spovedaniet; el o vedeau s1-1 inviijau tainele. Domnii erau de

cele mai multe on tot asa de tnnaintati. Cfirturarul era cine trebuia 8'6
oie carte pentru a trill : pops, dascalul, logoffitul.

Viaja sufleteasca a poporulul romin

145

0 imbunatalire trebuie sa fl venit prin casatortile cu femei din alle


neamuri, de peste Dunare sau l de peste Carpaft. Doamna Clara a lui
Alexandra Munteanul, Doamna Calinichia, mama lul Mircea, trebuie sa ft

dat coptilor for o crestere mat buns, si mijlocul pentru aceasta era, pe
linga invalaturile mamel, chemarea unut calugar sau preot cu carte. De
cind Sirbul Nicodim, Grec dupe tali, de alminterea, trecuse Dunfirea
ca sot de culture si intemelase cele d'intaiu manfistiri invfitate, Tismana
si Vodija in Oltenia, asifel de calugart se Osten : ei trecura in curind
qi dincoace de Olt, dincolo de Milcov chiar. Alte or!, Doamnele sau jupanesele straine aduceau dela inceput carturari din fare tor. Ceva mat tiirzlu,
coboritoarele neamului Despolilor sirbesti, Despina but Neagoe Basarab,
Elena but Petru Rare, dadura o creslere bunt' si bfiiefilor st fetelor. Tinian' Teodosie trebuie sa fi fost o mica minune de invajfiturii a timpului,
sau, dar moarteaI vent innainte de a putea sa foloseasca stitnia sa neoblnuita.

Aa a fost 'Ana pela anul 1550. In tot acest limp nu putea fl alts
vlajA sufleteasca decit a injelepciunii fires% raspindita prin cuvinte,
dovedita prin fapte, pastrata prin tradifil care sic! nu erau puse in serfs
pentru Watt' lumea. Ce se poate inchipul mat ingust decit cresterea unor
societal! prin reit& singura, st inca prin relight invesmintata in grain
neinteles? Poporul era mat bine imparfit decit boieril, de si de alminterea
era un necontenit schimb intre boierime si popor.
II

Intimplarea aduse dupfi 1550 o mare revolufle.

Inca din timpuri destul de vechi, pe la 1450, unul sau mat multi
clerici din partite maramuresene tfilmacisera Psallirea, Evanghelia 0 parfl
din Vechtul Testament, precum si multe rugficlunt in romane0e. Anume
znicarea eretica a husitismului, Ivita in mijlocul catolicilor din Boemia,
ajunsese pana la Ungar!' din Miaza noapte, pfinfi la Poloni 0 atinsese
o parte dintre Romini: ereticil acestia insa aveau I eresul blind I bine-

Mellor, eresul de credinffi 0 de lake, eresul de fralle pentru toll oamenii, I pentru eel um!!! i fare carte. de a face ca orice crestin sfi
trifeleagd cuvintul Int Dumnezeu si sfi se mintute dea dreptul prin el, st
nu, mijlocit, prin preot. Miscarea a fost insa rapede oprita in loc. Tilingcirea romaneasca s'a furisat numal cu frica, pe ascuns de ierarhi, cars
n'ar ft ingaduito. POW., nespus de putint o aveau in mina. $1 chlar acela
nu puteau sa simlfi mita placere la cetirea unut grain aspru si cu total
nedesavinit: toms frumusela Evangheliilor blinde 1 Bibliei posomorite
se pierduse prin prefacerea inteo asifel de romaneasca.
Iata insa ca predlca lul Luther, in multe privinfe urmasul tut Huss,
pfitrunse birultoare pana la hotarele noastre. Iesise o Mlle minunata In
limba germane, st mice German din orice part! era ispitit de dinsa, dfidea
jos sfinfil din biserici st cinta frumoase !maul noun pe limba poporului
I ohm marirea In! Dumnezeu, fall sfinit. Sas!! aveau Romint supt ascultarea

Istorla Rominilor in Chipurl ei Icoane

146

lor, si ei simjira datoria de a talmaci pentru dins!!, la 1544, catehismul Id


Luther. Carticica n'a patruns ins& nici dincolo, cu alit mai pujin dincoace,

Peste patrusprezece ani, un diac de cancelarle, care era si preof,


Coresie sau Cores!, Romin din TaraRomaneasca, fugia in Ardeal de frica
ucigiltorului de boleri si cleric!, Mircea Ciobanul. El se adaposti la Brasov, unde Sasil erau cu toil! lulerani si voiau, ca $i frail! for din SiblIu,

sa aduca pe Romial la dreapta eredinja. El erau insa, nu named niste


crestinl rivnitori, ci s1 niste negustori vestifi. Honterus, care H predlcase
reforma legil, 11 adusese si tipografia.

El se gindlra astfel sit ni se dea call slavonesti de tipar, inirebuinlind pe Coresle. Carp slavone iesira mat multe pane la moartea tipari-

forului muntean si dupe aceia chiar. Dar tot odan cu Evanghelia din
1560, se rfispindese si cele d'intafa call bisericesti in limba noastra.
Coresi null dada osteneala sa le traduce din nou, lucru pentru care
poate loci sa nu se fi priceput. Se margeni sa indrepte` talmacirile hustle, apropiindu-se de limba timpului sau st feril sale muntene. Dupe
Evanghelie Ie1, in mai multe edit'', Psaltirea. Inca din 1564 el mai &I-

dea la tipar st o Evanghelie cu invdIdturd, cuprinzind predict asupra


textului de evanghelie ce se celeste in fiecare zi. Aceasta era o trade-

cere din nou, o compilafie, dupe un original unguresc. Agit se gtisira


tot in Ardeal, ins& data aceasta dintre Ardeleni chiar, ca sa dea o alts
Evanghelie de acest fel, adeca lamurita, dar fare nici un amestee eretic
inteinsa. Oliva cleric' tradusera si o parte din Vechiul Testament.
Asemenea aril erau menite mat ales sa fie cetite de ace! preofi
ardeleni pe cart guvernul unguresc, care sprijinia reforma lui Calvin, ii
silIse sa paraseasca, ',data cu legea veche, si limba cea sfinta slavoneasc6.

El aveau in fruntea for si un episcop pe care ortodocsii nu voiau sa -1


recunoascil : Oheorghe de Singiorz e cel d'intillu in sirul acestor Vliidlci
cu dea sila. Dar Rominil nu se incredinlasera de loc ca parinfil si strabunt' for ar fi trait in ratacire, $i, indata ce cirmuirea nu mat apilsi asupra preofilor, viata religioasa urrni ca sl mai innainte. Niel una din cartile eretice nu s'a tipfirit in numar mare sl n'a Post prea mull ceruti sau
prea bine plistratii.

Dar totusi ele pitrunsera sl dincoace, in Moldova si TaraRomlineasc6. Evanghelie cu invlitatura ortodoxa fusese tradusi chip& o carte
slavon6 imprumutati de film's! Serafim, Mitropolitul muntean; cel din
.Moldova a primit-o si el. Cind Petru 5chlopul, Hien, cuminte si evlavlos Domn al Moldovel, fug! in Apus, el duse Ora la adipostul sin tiroles din Innsbruck, din Bozen, Psaltirea but Cores! si Apostohd, Faptele
Apostolilor, tiparite de acelasi.
In ceasurile lung! de dor at de ainta, Petra -Vodi, Incunjurat de
atita strainfitate, va fi deschis volumele grosolane cu slovele aspre si se
va fi mingilat $i imbilrbatat cetind. Tot milieul omenesc zace in Psaltire,
cea mat bun6 invatiitura de mita, de tubire $l faille a oamenilor se des-face din scrisorile Apostolilor c'6tre cel d'intfilu credinciosi al legli celei

nova. $1 eels ce se petrecu eland cu Petru 5chlopul se va ft petrecut

Viata sufleteasca a poporului roman

147

.cu atijia din cleric!!, boieril gl chiar Juptinesele noastre. Nu e oare un


urasunet din aceste imnurl ale durerii care nu se poate impiica in tot cuprinsul piimintului in aceasti amintlre a celor mai strasnice nenorociri
pe care o face in romAneste bitrina calugarifa Teodosia, mama lui MilaiViteazul ems de dusmani ?
$i in alt scris romanesc din aceastfi vreme, in rAvasul de plingere
-al boierilor iubitori de crestingtate critre capetenia for fireascA, fugarul
Domn biruitor Radu $erban, nu se vede un avint de minie impotriva ce-

lor infelest cu paginii, o sete de mintuire care aminteste pagini din


Psalm!

De acum tnnainfe indraznirdm a scrle in limba noastr6 Romfineste

se inseamni numele gi faptele morillor pe pietrele de mormint ; romfineste se astern testamentele sau diatele gI scrisortle de la o rude la altfi
sada, de Ia un prieten la prietenul sau; Domnii Inver& in roma:1We pe
-sold for ce trebuie si vorbeascfi gl ce trebuie sa incheie. Pans gt hrisoave se dau in limba tern. in manastirile de Ia not si in cele din Ardeal, calugaril invafati, cari stiau slavoneste, ca un Varlaam Mitropoldul
Moldovei, Ira due fel de fel de cArli in romAneste: earli de lamurire a
Evangheliel, aril de canoane in care se cuprind legile. Tipograflile din
Iasi gi Tirgoviste dau la lumina, pe cind erau Domni Vasile Lupu gi Malei Basarab, dar MCA amestecul tor, citeva cart( romAnestt pe ling& multe
.slavone. Dosoftei, urmas at lui Varlaam, prefacu Psaltirea in versurl romanes% precum o preflicuser& atilta de cind se !vise Ref orma, gt peste
-Oliva ant vedem pe un boler muntean ca citeazii Psaltirea in aceastd
Iraducere. Vieille Sfinlilor incep a se lipari, si in ele, asa cum le di Do
solid, se !Asia o intreag& lileraturg de povestiri, care represintau atunci,
en un adaos de curatie si de sfinlenie, ceia ce represintii romanele st
nuvelele in timpurile noastre
in Ardent laraei erau principi calvini, si huhi ai nosh.' sint pugs
sa tipareascil in romaneste cantle Bisericli gi able leg!. Vine o vreme
eind in mai multe forme Wet& Biblla sill la indamina credinclosilor, si ea
era cerutii asa de malt, incit cel mai bogat si mai mindru stapinitor romfinesc de prin ant! 1680, $erban Cantacuzino, dfidu cArturarilor sit
sarcina de a prelucra o singuri Mlle mare, in aceiast llmbfi, in acelasi
ortografle. Un strfilucit monument de limbs apiiru astfel la 1688, una din
operele neperitoare ale literaturil noastre.
$1 curentul urm& mai departe, dind sufletului crestin necontenif
brani nova Urine de slujbli spar in romfineste, supt Constantin Brincoveanu, alfituri cu mici povestiri morale, ca Floarea Darurilor, cu art'
de invillatura gt sfaturi ca inoOldtura de qapte tame gl Pildele {noseJest!. Ba chiar in 1713 lese la Neale, primita cu bucurle gl cal& asa
de mutt inch an s'a pestrat pan& la not niciunul din exemplarele patate si rupte: Alexandria, povestirea fantastic& despre faptele marelui
Alexandru Machedon, biruitorul oamenilor, duhurilor $1 jigfinitlor lumil.
/ that Viteazul eta in ea modelul pvitejillor sale. Cartea se cella
.asa de mutt st in manuscript, incit inffitatul boler Constantin Can1).

Vezi-le In Convorbiri liierare pe 1900 1901. Cf. fi

Scrisori de Domni

colectic mast &

148

Istoria Rominilor In Chipuri al Icoane

tacuzino Sto Intent trebula s& probozeasci, intro carte serloaski de


istorie, publicul cfirturar pentru acest pficat. Un boler invafat ca Udriate
Nasturel, fratele Doamnei Enna a hit Mate! Basarab, traduse din slavoneate acel Varlaam $1 loasaf, care e plin de cea mat aromitfi infelepdune a Rfiskiritului. Dioptra sau Og Undo, moralli in parabole, circula iir
toate partite. In cfirticele ce se chemau Albind se cuprindeau fel de fel

de istorioare plficute. Fabulele tut Isop sau Isopille"Minunile Ma lett


Domnulull se imprumutau necontenit peniru cettre. Predict se tiparlau
In romfineate sau Osten atita rfispindlre in manuscript ca ale straluci
tutu! Mitropolit muntean Antim din Ivir. Dimitrie Cantemir, Invfifat flu de

Domn, crezu chiar vremea potrivita pentru a infilliaa cetitorilor in tipar


alegoria sa morale Divanul sau gf!ceava infelepfului cu lumea. Dacki n'a
Writ Istoria ierogliftcd, in care facea supt nume scope rite satire polltic& a timpului sau, el n'a ascuns-o de niment. In sfirait, pe un limp cind
cronicarii moldovent Costineatil, venind dupki Origore Ureche, at Munteanul Constantin Cantacuzino atingeau probleme marl ale trecutulut at

&dean indemnfirl neamului in aril scrise pe larg romfineate, acelaat


Cantemir se gindia s tipareascii In Hrcnicul sau o istorie completti a.
tuturor Rominilor. Moartea singura 1-a oprit de la aceasta.
It!.

Cea d'intfilu coalfi innaltki in tulle noastre s'a Interne tat in kat
pe vremea tut Vasile Lupu. Indemnfitorul a fost Mitropolitul Varlaam,.
sprijinttorul un Romin instrainat, mare om in noua sa patrie, Petra Mover],
Mitropoll al Chievulut gi aparator On de izbindfi al ortodoxiel in timpurtle
sale. Desalt' noatrl venire de la acoala din Chiev a tut Petra. El trebuiau
sa dea Domniet cfirturarit de cart era nevole, cunoscatorl de slavoneate 0
greceate. CIO au mai serfs de scum innalnte o slavoneasci mat curate
fusesera in acoala Trei-Ierarhilor, ei un acolar al acestela a fost Nice.
lae.Milescu Spfitarul, care atia destul de bine latineate pentru a gi lea
locul in cercurile cfirturartlor din Apus al care a fost apot Introducfitorul atiintelor acestui Apus in Rasta el unul dintre eel d'intalu exploratori
sistematici at Siberiet.
In TaraRomfineascl o coal de acest fel a lost aaezatfi de Ser.-

ban Cantacuzino in biserica Sf. Sava, care avea, ca multe allele din
Bucureatl, at chilli, gate sa primeasca ucenici. In cela ce priveate scopul.,

nu e nict o deosebire fat& de aaezimintul moldovenesc al Trellerarhilor. Si aid ca el acolo programul era cel oblanult in acolile lesulillor,
cu atita schimbare numal a in loc de Umbel latinfi cea greceascfi veche
era Intrebutnialki peniru predarea tuturor materillor, in toate clasele.
Cu ventrea in fruntea ferilor noastre a unor ameni cart, deck; nu-

eras totdeauna de neam grecesc, primiserfi in Constanfinopol o crer


fere cu total greceascif, se ram in a doua jumfitate a veaculut al XVIIlea,
o schimbare in orinduiala acolllor, al ea se pfistrfi al mat departe. Sla'vona se despfir11 de greceasa ; menirea Beadt acoll fu alta. Slavo-

Ylafa sufleteasca a poporului romin

149

41e0e Inv! Ifau cei ce se pregatiau pentru biserici sl pentru cancelaria


..clowneasci, pe cind Ia scoala elineascil mergeau coplit de holed cart
voiau sa capete o crestere potrivlia cu starea parinfilor for. De la un
-timp ins& fritrebuinfarea vechil limb! religioase scam foarte mult, si se
ajunse indata is prefacerea in romAneste a tuturor carfitor de slujba.
*coals slavona decazu rapede. Din potriva, cea greceasca Iue numele
impunator de Academie si fu puss supt conducerea unor red vestifi in
-tot Marlinl pentru cunostinfile si scrierile for. Ucenicii stateau In fncaveri frumoase In Iasi, la manastirea Sf. Sava, fnchinata Sf. Mormint, far
in Bucuresti peste paths in chiliile stralucitei manastiri a Vacfirestilor,
Intemeiata de Nicolae Mavrocordat pentra a I se vesnici numele In Coate

chipurile. invafaceli de azbuche se stringeau in Jura! unul &mat mai


Tau plain, la Sf. Oheorghe din Bucuresti si la Sf. Nicolae cel domnesc
din Iasi.

Fiul hi! NicolaeVoda, Constantin Mavrocordat, se gindi sa lac&

sl scolipentru limba latini; in Iasi se zice ca le-ar ft el deschis pentru


fill de boieri sI mazill. in Bucuresti planul Iui fusese a face un colegiu
al Iesuifilor.

in a done jumatate a veacului al XVIII-lea in sfirsit, incep a se


Intemela scoff si prin celelalte orase ale principatelor. Numarul for create
neconienit ; Alexandru Ipsilanti, Domn muntean, lea masuri ca once
-eras mai insemnat said alba o scoala. in program se prevad lea( de
-limbile

latina si francesa. Matte din scolile din provincle avean

el

(lineal de greceste. De la o vreme, invalarea stlinfilor capita un


ioc mull mai mare, si prin staruinfile Mitropolitulut Moldovel Iacob
al II-lea fntreg Invaliimintul sufere o schimbare spre modernitate in
aceasta Para.
in sfirsit de la 1750 Innainte tot mai multi preceptor! de franfuzeste

se aseazi In capitalele noastre, si mai toata bolerimea tiara ajunsese a


vtI, mai bine sau mai ran, limbs In care pe atunci se Infafisa cea mai
snare parte din Arleta de culture a timpului. Inca Innainte de 1800 se rasfind! deprinderea de a se trimete liner!! sI in strainatate, in Germania st

In Franfa, adecA, fn-aceasta din aria 'era, Is Paris. 0 masurA pe care


s) lean pe rind mai muff! Domnl din aceasta epoca e aceia de a nu se
frimi In slujba decit ace! boleri liner! cart glow fl implinit dap& cuviir la
.anti de scoal& Ia Academia greceasca. far cunoscatorul de franfazeste
se putea astepta. &este, la o Innaintare mai rapede.
Numarul oamenlior luminafi, cu dorinfa, cu nevoie de a cell e, deei,

milt mai mare in aceasta vreme. Totusi in lea se tipareste foarte pufla
pentru sufletul for. Mares opera literary a veacului al XVIII-lea e Wm&
-circa din nou, dupA greceste, deci in chip mai adevarat si mai sigur, a
sarfilor biserices11.$coala munteana, intemelata de Antim, fnnoiti de har-nicul episcop al Rimnicului Chesarie, sprijinita pe rind de toff MitropoUM si episcopli, da la lumina lucrari ingrijite, a caror limb& nu e Ins&
mat frumoase deaf limbs talmacIrilor celor vechl. Pentra ladle era !ems
de supt teascurile rimnicene culegerea intreaga a Mineelor, In care viejile sfinfilor sint orinduite dupe zilele in care se praznuleste pomenirea

150

Istoria Rominilor in Chipuri si Icoane

flecarula. Aces lea vor fi lost foarte mull cetite in Coate stratele socieOW. AIte cart! insa priviau numat slujba sau cuprindeau dezbaterl der
dogma, combater! a credintelor celorlalte, al nu puteau fi intelese de oricine..
Cind Rusul Palsie Veliciovschi, ucenic al Mitropolitului moldoveam

Antonie, care invalase destul de bine limba noastra, fact: la Dragomirna,


la Secu $1 in sfirait la Neamt acoala cea mare de calugarie harnica at Inminata din Moldova, produssle lipografiel lul, dese $1 foarte insemnate,
privesc $l ele mat mull clerul, dace se scoate la o parte cea de-a doua
culegere complete de Minee, lean' aid.

Rare on se mat tiparesc altfel de call : cite o editie noua din


Alexandrie, cite o carte de retete. Nimic de literature $i nimic de atlinta..
Boierti carturart puneau sa li se prescrie vechile letopisete sau cronici,
care erau urmate numat in chip foarte slab pe vremea lor, sau cite urscronograf in care se d'adea istoria lumil in povestiri de vieti omeneati
care incepeau cu Sfinta Scrip tura al se mintuiau, trecind prin Roma r
prin Bizant, cu Sultan!' turceati. Poet!! sint putini; el alcatuiesc stihurile
for pentru a ft invatafe pe de cost $1 cintate. Intimplator, lenachl Vaca-rescu, care area nevoie de exemple pentru gramatica sa, a pus in serfsal a liparit unele, prea puline, din versurile sale. La un otolum de poesii"

nu se pntea gindi niment : tiparirea lul ar ft jignit Ighemoniconul boieresc al autorului, care putea face versuri numal in gluma al pentra_
anume scopuri de inchinare catre o doamna sau catre Maria Sa VodaTiganil cart prindeau Coate stihurile ce zburau in aier, formau biblioteca
poetics vie, antologia cintatoare a tuft.
Se cetiau atunci carts straine : greceatidaf at printre acestea nuse putea gas! Inca nimic nou, polrivit cu parerile $1 gusturile timpulul,
latine, italiene el francese. Cantacuzinil avusera in TaraRomaneascii ominunata biblioteca, ce se rislpi in lumea mare la caderea for in 1716, atdin care se gasesc din timp in limp volume razlefe, cum e cartea de teologle Latina pe care in zilele noastre a capeltat-o Academia Rominii $1 pe
care Constantin Stolnicul Cantacuzino o rascumparase de la ostaaii noatrt
Intorai, in 1683, de In asediul Vienei. Biblioteca Mavrocordatilor s'a irosittot aaa, intr'una din zilele de mare restriate a lui Constantin-Voda : numat
catalogul ni s'a ',astral ai un Boileau, acum in colectille mele. Ditunazi s'a
gasit o parte din biblioteca, foarte bogata, a lui Costacht Conachi poets!,
om care area nevoie de o asemenea biblioteca pentru a aerie versurile sale,
in care at mitsura ai inspiratia $1 podoabele ai tonul acela de hinga cainare

sint luate din literature francese a timpulut. Scoala greceasca din Braaov
stapineate astazi biblioteca Brincovenilor de dupe 1714, darulta ei de Gnigore Brincoveanu, eel din urma din lints directs. Carlile lui Nicolae Canta,
dintre Cantacuzinil moldoveneati, adunate de el al de inaintaaii sal, alcatuiatt
o foarte frumoasa colectie. Se cautau mai ales popularisfiri allintlfice, calltort!, opere istorice. Nu Bpslau insa nicl romanele, cele bune, cum e Corinne
a doamnei de Steel al cele uauratece, ca Auentures de Faublas. Une orf

venia cu ele un negustor ambulant, Grec din Viena, alte on se facets


comanda in Ardeal sau, pentru Moldova, la Lemberg. Culare negustor

Viaja sufleteascii a poporulul romin

educes *1 aril de la bilciul vest', al Lipsciii,

151
$i

a*a I se intfimpla 31 vre

unula dintre boierii ce cfillitoriau in slatinAtate. La 1719 Ina, Matei Crefulescu

porn ene*le in testamental situ un atlanta (atlas), care I-am fost cumparat cind am fost la Viena, drept zloti nemfe*t1 48 sl pe care-1 cliiruie*te
tai Nicolae Mavrocordat, *1 in acela*1 testament el anti& ca avea in Whit aleca sa nu real pujin de 124 dill, filosofe*ti, gramatice*ti, politIce01,
istorIce*ti, latine*ti, Itallene*11, iproci, prod (*i altele sl altele); care mai
multe dintr'acestea le-am cumparat cfind am fost la Viena pentru treaba
acestor dot copila*I ca sa Inv* grece*le, tar mai virtos latine*te sl Hallene*tel. Mates nu ultfi cu aces! prilej sit se roage a i se invala coplii *1
mai departe, pstrilinindu-1 pentru carte'.
IV.

Pentru ca o liferaturii nationali sit se poati Ivi, Iipsian unele conBoieril ace*tia n'aveau un ideal *1 nu gfisiau pe ce sit se sprijine
ca ea -1 poatA descoperi. El ar fl cumpArat mindre cart' de afirmatie romfineascii, dar nu se !Asia cine sit cuteze a le scrie. El ar fi luat awl' de
cintece ro mAne*II, dar cine printre din*ii, crania* cu locul in Divan, s'ar
fi incumetat sit le scoatfi ? Tn sfir*it unde se puteau tipAil astfel de luerne, cind in principate erau numal tipografille episcopate metropoMane sau mlinastire*11, care nu puteau pune supt teascuri decit anumite
dills.

lucrurl, sau lipografia trecilloare a vre unul One vent! la not pentru
afaceri, a vre unul boierina* care Linea sit nu0 primejduiescA banal?
Mintuirea vent de la Rominil de peste munjt: el creel& in jurnfitale
de veac viaja sufleteasci moderns a RomAniel intregf.
De mull, Bra*ovenii, negustori gl me*te*ugarl instArifi, avean o
*coals pe Iinga biserica tor, a SE. Nicolae din Schel. Cind, dupfi 1700,
se intemele o Episcopie a Rominilor until cu Roma, nevola unor *colt
pentru pregfitirea de preoll luminaji se simil inclatil. Episcopal Petru Pavel
Aaron are merlinl eel mare ca a deschis in Blaj cele d'intAiu patru *colt
romane*tt nationale, 'la jurnitatea veaculul al XVIII-lea (1754 *I urm.); ele
se compun dintr'o *coalA prtmarli, un Colegiu latin sl douA seminar'', cele
d'Intaiu *coll de preolle pe care le aveau Rominii. Dupfi ele se indreptar& Coate celetalte, care rfisfirirfi mai mult in veacul al XIXlea pe acest
pfimint ardelean.

Nu Ireceau mai mutt de dougzeci de ant *1 impAratul lubitor de


lumina Iosif al II-lea Men in tot Ardealul *1 in jtnufurlle romanestl din
Ungaria *c oil ale Statulul pentru popor, *col' de romaneste sl nemie*le,

pe cind cele blfijene erau de romaneste sl laline*te. Cheorghe Since',


rivnitorul istoric din acest limp, a dat acestor *coil cea d'in4filu a for
organisalle.
Din. unele *1 din allele, din scollle cele noufi ale Neunifilor, cart *I

el 41 ciiptitaserfi episcopia, la Rhinarl, apoi la Sibiu, le*irfi dincolo de


munll o muljime de Rominl cu *INA de carte. Cindurile for eras marl:
Ifizimindu-se pe trecutul roman al neamulul, el volau sa.1 dea innapol

152

Istorla Rominilor In Chipuri si 'come

Weil puterea, toata stralucirea ce ise rapise. Cetiau cu multi dragoste


Incet, rabdator, cu lumina in suflet.
Se Intimpla peste citva limp, la inceputul veacului celut non, c&
Universitatea din Pesta capita prIvilegiul de a tipari in tipografia et carp
de litere cirilice, deci si cart' romanesti. Mille de scoala, carfile pent's
biserica puteau aduce un venit butt. Un corector romin, care a fost intatu
Samuil Clain, apol, pane la 1821, Petru Major, fu chemat pentru a anpraveghia tiparul. Prin potrivirea fireasca a lucruillor iesira atunci en
litere frumoase, pe hirtie bung, in condi!!i tipografice necunoscute panti
atunci la not, nu numat carfile de care fusese vorba In inceput, ci de
turf pentru economia cimpulul, calendare elegante sl chiar calif de ale
tut Petru Major, ca Dictionariul din Buda si vestita scriere,Istorta penha inceputul Rominilor in Dacia', in care vremea noua 41 gist even.
ghelia. Apeluri calduroase vestiau lesirea In iveala a scrierilor noui, care
se raspindlau prin prieteni, protopopi, Inspector!, funcflonart In Coate
colfurile Rominimil.

In calatorille tor, negustorit sl boleril nostrl cunoscura tipografia


din Buda. Carfile cele nefede de acolo au inceput a gist tot mai multi
cumparatori. Atunci un Brasovean. Zaharia Carcalechl, se gindi a Ina
asuprasi editura carfilor romanesti ce iestau la Buda. El planuf o blb11oteca nalionala, raspindi apelurl si mai calduroase decit pane atunci,
laud& pe boteril ce sprijiniau literaturaAse oferl a II da operele la lumina.

Fara dinsul poate ca Alexandru Beldiman, care a cinlat in accente de


jale turburarile aduse de Creel in 1821 (Jalnica Tragodie), nu slar ft
tiparit traducerile, corecie, dar red, din franfuzeste. Din lingerie ventau
acuma calendare, povestiri despre intimplfirile din Europa, istorti al geografi!, ba chiar, cum vazuram, cite o lucrare poetics.
Un Ardelean din parille Sibifului, Oheorghe Lazar, trecuse In not
Inca innainte de 1821, ca dascal al copillor unel doamne din Bucuresti.
Invafase teologia, dar era si inginer. Pe atunci in Moldova0 avea scoala
de Inginerie (Inca din 1812) tinarul Oheorghe Asachi; boleril munteni

voira sa alba la rindul lnr o astfel de scoala, st tocmira pe Lazar. El


lieu aritmetIca si geometrie buna in talnifa de la Sf. Sava, dar indeplini
pe alaturi ceva st mai bun, pentru care nu fusese plant sl nu era in stare
saI plateasca nimenl : el stramut& in mijlocul claselor luminate din principal Idelle ardelene.

Cind plea, peste cifiva ant, ca sa moara acasa, Lazar IAA um


urmas in loan Eliad Radulescu. Acesta si Asachi pregattra 01 mai departe publicul romanesc. El 11 dadura calif, revlste, ziare, poesil, diser
taili gramaticale, nuvele,tot ce nu avuse pan& atunci si trebuia sa alba.
Vre-o douazecl de ant el stapinlra terenul, st, printeo Itteratura din care
numat o mica parte are o valoare estetica, el pregattra calea pentrn
adevarafii scriltorl earl trebulau sa vie. Sufletul contemporanilor for a
lost hranit ins& de dinsii, sl atunci se vazu !nate oars la not o legator&
trainica st plina de incredere intre autorl si scrittorl.

Viata suflefeasca a poporalui roman

153

Nici Eliad, flu de negustor, nici Asachi, flu de preol, nu facean


parte din boierime. Dupe 1840, finara boierime spare in fruntea miscarif
ilterare. Si Balcescu $i Odobescu si Kogalniceanu si Alecsandri si Negruff 1 Russo sint fii de boier ; ofiterimea ostirli noua prinde gust penfru literature. Cale d'intalu saloane se deschid acum : mai ales in Moldove. A fost un limp fericit atuncea : far& a se inlatura literature staid'',

-ea e subordonata acum celei romanesc', care gaseste represintanti in


bate ramurile. Cita vreme au trait $l lucrat acesti scrlitort, clasa bogata nu s'a instrainat de curentul Itterar.
Prin anti 1870-80 publicul nostru a primit o intregire. Ardealul $i
lingerie, care ascultau de Cipariu, urmasul marilor Ardeleni, Bucovina,
stapinita de Aron Pumnul, se despartira din comunitatea limb!! lilerare.
Convorbirile literareg $i T. Maiorescu au dus lupta pentru disirugerea
eetatuilor de isolare, si resultatul a fost unifIcarea geografica a mediulut
literar romanesc.
in acelasI limp, literature so epropia de anumite strate superloare,
luminate prim scoall, ale poporului, ca invatatoril $i preotit mai ales : un
memargenit folos pentru desvoltarea fireasca st sigura a vial noastre
sufletestf. Ea pierdea insa aproape cu total boierimea.
Motivele nu se pet hotari usor. Ele pat a fl insa cam acestea. Pe
-de o parte, cereal, pazit odinioara cu sfintente, care incunjura aristocratia
noastre de singe, s'a rapt de pe la 1880 incoace. Succesul in politica 01
averea au dal dreptul de intrare in mijlocul urmasilor adevaratei boleriml.
Multi dintre acestia chiar isi pierdusera caracterul romanesc pen deasa
emigrare in strainatate, far noll venit1 nu erau totdeauna Romintl. Sufletut
limpede romanesc at boierImit disparu in aces( valmasag de prefacere, $i
ramasera funnel forme goale, intre care $i aceasta forma a limb!c francese,
a literaturli usoare si usuratece francese. tar scrlitorii din partea for se
Inchisesera in turnul de Rides' al arlel pentru arid, desprefultori penile
public, indiferentl feta de soarta neamului in limbos carula scriau, sau netamuriti in prIvInta celor mai bone mijloace prig care el poate fl ajutat,
nesIgurl de adevaratele lut nevol sufletestl.
8

IP

Scriltorit cinstill 1;1 destoinici s'au prefacut: el chiama astazt (1906)


pe toff la comunitatea viefli sufletesti, cea d'intalu si mai mare nevole a
noastre. 51 bncuria for e nemargenita cind zilnic se vede cif aceasta chesnare a for e ascultata.

154

Istorla Rominilor In Chipurl 01 Icoane

Rostul boierimii noastre.


I.

Boierimea nu e dintre cele mat vechi aaezaminte ale noastre, nici


dintre acelea care au pornit in adevar din sufletul nostru.

In vremile a caror amintire nu s'a pastrat decit in chip cu totul


neindestulator, in fruntea poporului nostru nu stateau bolerl, cl all! cirmuliorl al indreptatorl, call nu parasisera intru nimic haina al fires featneasca. El raspundeau celor douA nevol marl ale oricarel societal': imparflrea dreptlifil al calauzirea in apararea tern.
Juzi sau cnezi fineau Scaun de dreptate, incunjurafl de oameni bitrinr, de jurafi" din sate. Numele de ,,cnezm e luat de la Slavi, cellalt e,
cam se vede, curat romanesc.Stapinirea until Jude se intindea asupra mat
multor sate, ai, fiindca satele erau foarte risipite atuncl, ea cuprindea
_win urmare un Plitt intreg, care se chiama astfel judel. Hotarele al numele acestor vechi Judele nu s'au schimbat tact pant" in zilele noastre, al,
cind zlcem judelul Vilcel, or' al judefull Romanalului, pomenlm Inca pe
ace' juzi al Rominimil, cart s'au chiemat Vilcea. poate al Romanal.
Judele era statornlc. Nu tot atita siguranla putem avea in cela ce
prIveate statornIcia mai marelul dm, caruia I se zicea cu cuvintul slave
nest Voevcd, care inseamnA capetenle de oatire. Cnezi intilnim in matte
!octal, al in vremlle for bune al in cele rele ; Voevozi, din potriva, se
cunosc numal pulinl.Unul statea in Ardeal, altul in fara munteanti de din.
coace de Olt, cillva juzi cc putere de Voevod s'au ivit in Oltenia; dupti
ce Ardealul a intrat in stapinire ungureasca, Voevozla de acolo a scazut
al s'a pacatoalt, ajungind pe acelaal treapta cu cnejla sau cu judecia.
Si pe aceasta vreme judele nu mai era alta decit un birau de sat, un
vifiaman sau pircalab (cuvintul d'intalu se intrebuinleaza in Ardeal, find
luat de la Ungurl, al dollea e rusesc al domneate in Moldova, cel de-at
treilea e oblanult la Munteni Ig insemna be inceput capitan de cetate).
In veacul al XIV -lea, cind s'a intemeiat Tara-Romaneasca al apol al
Moldova, nu mai erau decit Voevozi al cnezi in Ardeal, cazull de o po-

Rostul bolerimil noastre

155

friva cit se poate de jos, tar, dincoace, local juzilor it luase cite un singur
Voevod, care izbutise a rapune pe toll cellalfi vi aI mosteni pe rind :
Voevodul din Argev, pe plalurile muntene, tar in vaile riurilor Suceava
al Moldova Voevodul din Bala, stramutat apof in oravul Siretiului gI in`
cetatea Sucevel.
Mal Coate avezamintele noului Slat moldovenesc au fost luate de
la Munteni, far Muntentt, din partea tor, le imprumutasera de la Bulged'
(nu atit de la Sirbi). Niel acevila din urmii nu le nascocisera insa de la
dinvii, neavind pentru aceasta priceperea vl culture ce ar fi trebuit. Ele

veniau, printr'o inceata decadere, de la Bizanf, adeca $l ele, ca matte


lucruri din trecutul nostru, de la Roma veche, insa mime' pe aceasta
lunge cale de imprumut.
Boleria se eta prinfre aceste avezaminte imprumutate. $f numele
de bolerl gt nurrele multor bolerl $i indatoririle celor mat multi dIntre
dinvli yin de la Bizantino-Bulgari.
Cel d'intalu Domni munteni aveau Raga dinvii boierit ce urmeaza.
Un Ban. Banta era aceia a Severtnului, Tinutul ungure-c &la Apusul Tern. $i cetatea Severinulul gf Banal de acolo moneta zisa ban"
a dregatorulul acestuia osiiivesc yin de la Ungar!, cuceritori de pamInt
romanesc vi in aceasta parte. De pe la 1300, Doran!' Teril-Romiinevtl,
cart inlocuisera pe stapinitoril olteni de pe plalurile Vilcii $t Oorjuluir
capatara $1 Mehedinful $I partite vesului, en pescarille de la Celeiu, care

fuseserii ale regelui unguresc. In ucea3la parte el eirmulau ca Domni,


dar iv! ziceair Beni ca sa mulfameasca pe puternicul for vecin. Avind ins&

necontenit de lucru dincoace de Olt vi, pe de alts parte, trebuind sa asigure bine o ava de prefulta stapinire ca a Severinului, el avezara scoff"
an Ban mic in numele Banului celui mare, care era Voda !must.
Era lucru firesc ca $l Domnul nostru sa alba un logofat, ca $l
Tart' bulgarevtl $1 Impa'rafil Bizanfulul, Roma nose. Numele sau grecesc
it arata ce trebuia sa fie: acel care sta innaintea Domnulul vl care
redacteaza in aumele lui, acela care aude pentru Domn el prin
care vorbevte acesta. Domnul avea, intre drepturile sale, nemargenIte ca
numar gl intindere, $i pe acela de a Wart prin aril domnevi situ
drese (de aid cuvintul dregdtor, funcfionar) rice stapinire asupra pamintului. Aproape in fiecare zi se dadeau asemenea earls, $1 ele porntau
de in Logofat, care avea supt poruncile sale pe toff dlecll sau scriltorll
de hirlii.
Vornicul e stapinul Curing (door inseamna in slavonevte Curie)
$1 dregatorul judecafilor. Domnul a string puterea juzilor de odinioara :
el e scum singurul izvor de dreplate ; spre Scaunul let e deschisa calea
orielcul, chiar vi -a celut mat de jos vi mat nenorocit. De cele mat matte
ori, el insuvl asculta el hotiirevte, la Curie, pe an cimp de .direptateu,
ca acela de la Suceava, unde a fost intimpinat $tefancel-Mare de fare
care vi-1 void Domn, sau vi in deosebite orave ale Domniel lui, unde
vine $1 pentru aceasta imparfire a hotaririlor. Lamurlrile le di ins& Vol.-

156

Istoria Rominilor in Chlpuri

131

Icoane

i atunci, cind Domnul are mai pujini pricepere vi indriznealg, el


poate fl acela de Is care porneste in adevar hot/rhea.
Weal,

Ca al trellea boier poate ft privit Postelnicul. Name le lui aminteste

pe al dregatorului roman intitulat praefectus cubicull. El se chlarafi ca


eta linga patul Domnulul, in cdmara, in odala tut. Aceasta inseamni mai
pe injeles ca Postelnicul tine fainele Domniel. In sama lui sint legfiturile
cu strainii $l de la un limp cu stiipinli de peste Dun/re : Tura. La po
runca Iui e Userul, care las/ intrarea la Domn.
Vistierul sau Vistiernicul s'ar putea lupta pentru locul al trellea cu
Postelnicul, a dirul chemare a fost ar/tatfi. Cum it arata numele, acest
boier are grija Vistlerid. Odd/ era una singura, $i pentru far/ sl peaks
Domn. Vistierul se ingrijia ca birarli 01 clifinaril sa string/ birul vl dtfr
mete si purla de grija chelluelllor Curti' sau chelluelli de oaste. Mai pe
urmi, el ayes apoi In sama Int stringerea at plata haracklutpe care taro -I
datoria in fiecare an, la April, haznalel Imp/Mild turcesti.
Cind s'a ficut ins/ desparfirea lake veniturIle Domnulul at ale
ler% adecti able in at XVIII-lea veac, cele d'intaiu trecuri supt ocirmuirea Cdmorasulut domnesc, neap/rat un baler mull mai walla insemnat
decit Vistlerul.
Pentru ajutorul Vistierului int/lu, al Vistierului

vi

Camfirasulut pe

arms, sint Camirasil de ocnd, cart ingrijesc de aceastfi ramurfi a ventturilor domnestl, vamesll de Is toate hotarele, cart lean in arena acest
drept al Voevodulut, vama de hotare, dar nu $l mama din Mantra, a tirgurilor (zisfi In Moldova ptrcalobte sau mortasipte), comiinartt, puslintfilo

pentru dijma de cear/ numele lor, slavon, -vine de la camen, pptatras


de cearil), dar mai pe arm/ string/tort al veniturilor de la circiume.
Pentru coati acuma este Spdtarul. E cel care pond& spata, spada
Domnului, ling/ acest stipin in zilele cele marl de ospeje vi alalurl. La
slzbolu plecan Intaiu numal stratornIck al cfiror nume, alcatult din greceste vi bulg/reste, inseamnil general. Pe arm/ Ins/ purtfitorul spate!
domnesti Is Carte pull/ spata fern in lupte.
Tarzia de tot, adeca tocmai supt Mihal Viteazul, se mai adlugi in
sated un dreg/tor militar, Aga. Mihai intrebuinfase 91 ostasl turd, beat,
al pentr a a-I stfipini trebuia un Turc, al dirui Iltlu e acesta de Aga, obisnult la Constantinopol, unde inseamnfi orice oilier al Seralului. Dup&
moartea lui Mihal beslill se risipira, dar local de Aga rfimase: acuma-I

apfitau boleri de far/. Mate! Basarab a fast intola Aga pe ling/ alit
Doran!. Se pare ca grija Agal era IA pfizeasci persoana dining a Voevodulul. La urmi, sarcina sa era llama( acela de a finea IlnIstea in oravul de resedinifi, ajungind astfel un Prefect de polifie. $dtrarul are paza
sdtrfior, a corturilor, dee! al a tunurilor, tar asupra tuturor osindelor a
Armasul, capetenie de cal /l.
Domnul mai avea ling/ el trel boleri, cart indeplinlau numal funcIII de Curie. Mal bine ar ft 85 se spute a el erau chematt sa le indeplIneascg, de oare-ce cite un biet V oevod fAril statornIcie, farfi avers,
lira ragaz, nu putea sa alba gindul numai Is acele marl petrecerl dorm-

Rostul bolerlmil noastre

157

nests in cereai aveau fireate locul dregator11 de ceremonif at de alaiurl.


Pdharritcul cla Domnulul sa bea. El are grija plvnifilor al a vIllor
domneatt El va fi strins poate uindriciul, veche dijma pe care o datoriau Domniel toil stapinli de vii.
Stolnicul (de In stoi, :Asa) da Domnulul sit manince ; camartle
Curti! sint in sama lui at in dinsul yin carale care-al revarsa incarcatura in
bambarele Domnulul. El e ajutat pe urma de Medelnicer, care pune masa,
de Clucer, p azitorul depozitelor de hrana, de Sulger, macelarul Curti!,
avind grija carnurilor, de Jitnicer, care ingrIjeate de jitnila grinelor, de
Pltar, care fine cuptoarele de pine.
Iar Comisul, sl carui nume vine de la comes al Romanilor, comite
sau conte, are in sama lui call domneati, povodnici gt telegarl, cart nicidata n'au fost multi, cit tamp Domnia noastra a fost neatirnata tl razboinica.

La inceput insa alcatuirea aceasta era foarte nedesaviraita. Cite


un Logofat, un Vornic, un Spatar sau un Stratornic, un Vistier erau totdeauna. CeilalfI puteau lips!, at in adevar lipsesc in eels mai multe din
marturille de boleri aduse In artile de hotarire ale Domnilor.incetul pe
incetel s'au adaus apoi dregatorIlle ajutatoare, ale car or nume sint de
cele mai multe on romaneati ei arata dect ca sl funcfla for a fost orindata intaiu aicl, supt inriurirea stating poate, dar nu dupa models gra,
ine, gala %cute.
II.

Moldoventi an primit toata lerarhie bolereasca munteana. Schim!Arlie pe care I leau adus sint numal de o insemnatate mica. Cele mat
vrednice de luare aminte sint acestea:
In Moldova se simile nevoie de dol Vornict pentru judeclifile cele
multe : aceasta s'a intimplat indata ce fara al-a atins hotarele fireatl al a
ajuns sa cuprincla un mai mare numar de locultori. Tara-Romaneasca,
cellalt principal, nu era, de slgur, mai mica, dar aid Banul oltenesc din
Severin, stramutat apoi in Cralova, dupa ce Unguril an luat innapoi cetater:, ca s'o lase sa can in mina Turcilor, Banul acesta, stapin cu multe
drepturt asupra feril apusene, Linea si judecata hit deosebita, de la care
numal rare on se facea apel la Domani din Argea, Tirgoviate sa i Bumreatt. In Moldova, fusese un limp, infra Alexandrucel Bun ai Stefan-eelMare, o imparflre in douil a principatului, o Tara-desus, cu un Domn
el o Tara-de-jos, en altul. Cele douli imparfIrt aveau conatiinfa de acest
trecut deosebit sl in multe lucruri nu samanau desaviralt. Astfel s'au facut dol Vornici, numifi dupa numele acestor doua Terl.
Spatarla n'a patruns in Moldova decit dupa anul 1600; cel d'intatu
care va fl aaezat-o, dar deocamdata ca o bolerie mai pufln insemnata, va
Ili fost Radu Mihnea, Domn de obirale munteana al care domnise Intalu
dincoace de Milcov. Pe linga aceasta, el era un om pompos caruta-I
placea a alba o Carte cit de mare, cit de stralucit imbracata, si &idea
petreceri imparateatiu, dupa mode Constantinopolei Turcilor, in care

158

Istoria Rominilor In Chipuri sI Icoane

traise diva limp si pe care o cunostea foarte bine. Stratornici pentru osti
nu s'au pomenit aIce nici odatti. Yn schimb jucau un rol mare in Moldova,
dupii asezaminful Jul Alexandruel-Bun sf Stefan-celMare, bolerli din cent!,
capilanii lor, cart se ziceau pircalabi ; cet mai Insemnall dinfre el stateau
la Hotin deasupra Nistrului, la Roman, cetatea lui Roman-Voda, la Nem!,
o sf mai veche cetate, la Chi lia de pe Dunfire sl In Cetatea-Albfi dela
limanul Nistrului, care fficeau zid la Miaz5z1 impotriva celor mai primaldiosi dusmani. Alit pircalabt, ca acela din Bacnu, din Criiciuna, nu se
aduc innainie ca martorl in curfile domnesti. In sfirsit, la Suceava, unde
states Domnul, nu era un pircalab, ci numal un Portar, pnzitor at portlier.

Cif limp Suceava a fost o capita% s'a 'Astral Portarul ei prinire


boierli cel marl. Cind ins5, de pe la 1560 innainte, Domnia a !recut mai
mull In Iasi, unde niciodatil n'a fost un pircillab, ci numat un Viitaf-Mare

ca in orice cetate neintnritn, Portarul de Suceava sia pierdut rostul.


Acuma ins5, an de an nnvaliau In Moldova Cazacii, ca un blistlim dumnezelesc, ajuiindu-se cu doritoril de Domnie, ca sii prade Moldova. Cazacii aveau in fruntea for un Hatman. Sah, Hatman cazacesc, stain in
Iasi prIn 1577-8, ca boier at Jul loan Poicoavel, Domn cu hapca at fern.
Dupe citiva ani se gnsi de cuviinfil ca Moldova sfili alba stator:1Jc Hat.

manul. Pentru a nu se face Inca un boier mare si a se 'Astra vechea


rinduialli a dregatorilor, ce se pnzla acum cu sfinfenie, finindu-se, de
;Ada, pircalabi de Roman dup5 ce de mull nu mai era in Roman o cetate,se adfingl Haimanului si demnitatea de Portar at Sucevel.
Numal dupii 1650 Moldova sla avut Aga : de buns same supt inriurirea unor Domni cart veniau de peste Milcov si nu volau salt
schlmbe in tare cea noun inflifisarea Curfli cu care erau deprinsi. De In
1600 innainte, Tatari stateau in Basarabia-de-jos, neamjneinfrinat st sal-

batec, care nu sila de hotare. Aid Irebuia deef o paztt slatornica, si,
pentru a se da clipefeniel strajerilor, care irebula sit fie un bun ostean,
un tillu in stare sn impute vecinilor pagint, el fu numit cu cuvintul turcesc
care inseamniff general: Serdar.
Moldova avea mull mat bune si mat multe vii domnesti decit TaraRomiineasca: In Cotnart, la Hirlau, In Iasi, In Tecuci, in Odobesti eras
podgorli vestite. Aid PAharnicul era un boier mutt mai prefult si mull

mai impovarat de lucru decit la Muntertl. El avuse odinloara ca ajutor


pe ploscar (dela plasm)); pe urrnn sarclna acestuia irecu asupra CupartuJul (dela cupd). Un Mare -P vnicer satea In Cotnari, avind grlja dealurilor domnesti.
Banta fu stramutata in Moldova abia dup5 1700, supt Fanariollu
prin urmare sl ea ajunse numal Intru diva in Innillflmea boierlei celei marl.

Schimbfiri se adusern bolerlmli romlinesti, unifIcata acum aproape

en totul ca nume sf atribuffi, din fret puncte de vedere, si anume: indoirea, inireirea, inmulfirea sarclnilor, spot ImItarea datInilor turcestl.

Rostul bolerimil noastre

159

Mai tarzin in sfirsit se internele Raga boterimea mare cu titluri o


boierlme mica de munca si de cistm.
Inca de timpuriu incep sit' apara boieri de mai mulie trepte. Chiar
din veacul al XV-lea cutarui boler i se zice prolovistier pentru a se deosebi de alit Visited mai mica, Vistierii a/ doilea. Domni din veacul at
XVI-lea, -mai ales cel din Tara-Romfineasca, dar si cel din Moldova, cart
aveau tolusl o bolerie mai bine orindulta, pun in marturitie hrisoavelor
innaintea dregatoriei sfetnicilor for calificativul slavon VeV,adecfi velichf.
mare. Mai tarziu, insa, pe la 1700, prinir'o imboga fire sl prefacers a ran
gurilor, Moldova infelegea all ceva prin boieri mart decit aceia cars
aveau o asemenea calificafie. Dimitrie Cantemir, invafaful Domn care a
scris pe larg despre Wale imprejurarile moldovenesti de pe vremea sa,
deosebeste intaiu boierii de sfal, opt la numar, cei mai marl, apol bolerif
de Divan, Stolnic, Comis, Clucer, Serdar, Singer, Pivnicer, Pilar, Wren
Armes User, Aga si pe linga el un boier al doilea, Postelnicul. un boler
al trellea, Logofiliul, $i un capitan al darabanilor sau trabanfilor pentru
paza Domnului; Vamesul $i Caminarul se adauga la aceasta treapta. Fel
de fel de boieri cu tilluri de mai doilea' si al treilea" fac spot holedmea a done. lar intre boierinasil ce inchid siragul, se afla Cuparul, Camarasul-cel-Mare. valeta de aprozi, cart pazesc si chiama la Divan,cei
de copil, pajli Domnului, Pivnicerul, toate felurile de Camarasi (de dulcet!,
crinuntru, de lumini, cu grija luminatului Curti') Candidaf I de boterinasi
sint apoi aceia, mai mull liner!, cad stau supt porunciie vatavilor $i cad
ill ieau numele dupa al bolerilor, cu un diminutiv: Paharnicel, Stolnicel,
Armasei, $. a.
La inceput se indolesc dregatorlile care cer mai mull lucru: Logofella, Vornicla, Posteinicia si Vistieria. Apoi se urmeaza cu mai toate
celelalte, pentru a se ridica tot mai multi la cinste, pentru a se impalas!

cil mai larg de ranguri si slujbe boierimea de tare ca si cea strains, a


favorililor domnesti. Pe vremea lui Vasile Lupn era in Moldova numai

o demnitate de o singura treapta : Spataria.


inmulfirea slujbelor si tillurilor vine din inmulfirea urmasilor de
boieri cart nu puteau fl lasafi sa cacti; intre ferani, dar $t din alte motive.
De sigur ca era acum, in niste ferl mai bine locuite, cu mull mai mull
de lucru-ca innainte. Dar inriuria pe linga aceasta privelistea orbitoare
a viefil de Curie constantinopolitane, care yenta dea dreptul din bizantinismul cel asa de roditor in slujbasi netrebnici st in titular! nevrednicL
Dome!! ce venlau in Scaunul moldovenesc sau muntenesc cunosteau mull
mai bine stralucirea Curfii imparatesti $i credeau de datoria for sa se
aprople de dinsa, innalfindu-se astfel, pe aceasta singura cale ce It states deschisa, in ochil supusilor lor.
Cind, chip& Domnii crescufl in Rasarit, ventra alit!, de nastere din
acel Ragan $i prefacufl cu tofu! de dinsul, atunci slujbele turcesti venia
cu numele for chiar. ,,Fanariofitg au Inmulfit peste orice masura $i cu.
viinfa dregatorille fare de folos:Insa ii indemna la aceasta $i grija ce
aveau pentru atifia casnici strain' cart venlau cu dinsil $i cart, dace nu

160

istorla Rominilor in Chipurl fl Icoane

puteau infra in Sfatul politic sau in Divanul de judecatorl, erau bunt


pentru asemenea trebi ca finerea ibricului de spalat sau pastrarea luminarilor de sau. Curti le din Iasi si Bucuresti au acum un numar de bolert
de mods turceasca, cart slat: portarbasa, muhurdarul, pentru pecete,
divictarul, pentru calimari, becerul, pentru bucalarie, Iciclohodarul penIra ghetele si papucli Marie! Sale, caftangiul pentru hainele acetatesi
stapin, mabeingiul pentru odaia de lucre st Coate hirtiiie lui, clamasirgiule

pentru albiturile lut Von, cafegibasa, pentru cafeaua prInciara, serbeceel pentru serbete, buhurdangiul pentru mirodeniile de odale, de barbs
sau de rule, cibucci-bass, pentru ciubuc, ibrictarul, pentru !brie, peschirgibasa, pentru peschir, ciohodarul cel mare, pentru paza, sofragiul,
pentru sufrtgerie, berber-basa pentru barbs, cavas-basa pentru caves!!
de straja, samdangiul pentru laminar!, sl Inca cifiva.
Acum Iasi parka si bolerille cele marl slat inmulftte. Tara-Romamasa are ca si Moldova dot Vornic!; I se dau st dot Logofell, Meinduse o Tara-desus la Rasarit si o Tara-de-jos la Apus. Ba mai intilnestl
tin Vornic-Mare al treilea si al patrulea Mare-Vornic, chemall in ranguri
de an bun cirmuitor, Alexandra Moruzi. inca un Mare-Vornic are Calla

Milelor, din care se dau anumite ajutoare la fete alese, dar cu avert
scapatate. E in sfirsit un Vornic de Politle, care lea o parte din sarcina
Agal. Ca al treilea Logofat se adauge cel de obiceluri, creel pe la 1774,
pentru a pasha datina. $1 Muntenia an acum an Hatman, aced al Divanului, ma! mare 'peste aprozi sl dregatoril cel martinii al judecaillor. Postelnicul tot se mat numeste, dar acum intimpinl si un Logofat al Pricinlior Straine. De Coate, slat acuma sese clase, bine hotarite, sl e aproape

cu neputinla ca omul cel mai vrednic sl mat muncitor sa innainteze de


in treapla a sesea, in care se ingramadesc zapcill pufin platifi, cart !ese
innaintea oaspetelai strain in nadejdea bacsisulul, pane la treapta intalu,
uncle se rasfafa trufasi, in largul lor, cel mai marl din boierime, asa nip
mite protipendada, care nu mai cuprinde ins& numal chic! membri, cum
spune numele, ci nu mai pufin de seisprezece in Tara Romaneasca.
Cele sese clase ale bolerilor nu cupriud Ins& numal pe cel ce se
afla in sujba, cl inca si pe eel car! au avid slujbe. Numarul acestora e
bonnie mare. Domnille se schimba des, si, in rapedea for preurmare, o
mulfime de cement ailing sa guste cinstea dregatorillor. Plina in moartea
for el ramin boleri. Fill for von fi privill ca feciori de bolert, urmasit
Deamurr, sl nu vor putea fl pusl intr'un rind cu loculloril obisnuifi at
fern. Boiertt nu pot fi halal! decit de Domni, cu topuzul, care uclde
um or!, dar nu necinsteste nictodata ; el nu pot fi ucisi prin streangul

hid al spinzuratorit, ci numal prin sable stralucitoare a ostasilor; in


cela ce priveste datorille catre Stet, el nu platesc nici birul, nici chiar
dijma, afar& numal de anal cind un Domn 41 incepe stiipinirea. In
schimb, Domnul poste sa-1 cheme totdeauna in razbolu, ca si pe Curtenil
Moldovei, can sl el se ridica deasupra feranilor, ca si pe Rosti de far&

a! Muntenilor, ca sl pe slujitoril cart stau cea mat mare parte din limp
aces/ sl raspund catre VIstierie an bir scazut, pentru slujba ostaseasca

Vista sufleteasca a poporului romin

161.

ce fac tern, in Oral! ca al Oast! plant': &Mani!i sau dorobantil numill dupe trabanill ardeleni, sau seimenif.

Pe incelul se injgheba astfel, prin perindarea in slujbe, prin inmultirea fireasca a familillor ridicate de increderea sau lublrea Domnulut,

o class boiereasca. Wale el nu states numal in drepturile ce s'au aratat


mai sus, in falma, in amintiri frumoase, in odoare strinse din neam in
neam, ci mai alts In moail, far, de la o vreme, in moan al in oameni.
Iv.

Innainte de a ft o Tara.Romaneasca sau o Tarn a Moldovel, erau


moan al moaleri, dar moat! mici al moaierl teranl. Domnil schimbara

aceasta stare de lucruri de Irafeasca saracle, daruind dregatorilor,


bolertior paminiuri past'', paminiuri fail stapin, de cars erau destule, al

paminiuri confiscate. Aceste paminiuri ajungeau prin dente urice, adeca


erau de scum innainte scuttle, ca al paminturile manastlresti. Ue aid nu
se lua gloat sau h men d 5, nici pripas pentru vitele raticite, nici sugubind pe cel cu pacate, nici sulgiu sau dif, pentru vitele Mate, nicldtjme
pe 01, pe albine, pe mascuri, nici darea pe vii, vinoriciul, Mcf ctbloritul
sau chilele" pe recolta, nici dajdea pe produsul pescuitulul. Ilreadnick,
dregotorii, desugubinarii n'aveau ce caula sic!; biraril singuri 41 ridlcau blrul sau 11 primiau din mina ,pircalabilor sau vornicilor bolereati.

Dace er ft lost mat mita statornicie, s'ar fl alcatutt fo.rte rapede,


al intro WA al in cealalta, o proprielate mare, care pates ft aparati de
impertirecum s'a facul mai tirztu prin calugarirea silita a celor mai
multi copli Razboaiele veanice cu strainli de la multe hotare, der mai
ales multele rasboale launtrice pentru Domnie an impiedecat aceasta,
mai mull in Tara-Romaneasca insa decit in Moldova. Au llamas, cu deo-

sebire la Munteni, multi bolerl neastimparall,bunl in razbolu, dar cumuli


mai ral in pace.
De la o vreme inra, 'ennui n'a mat Wu! linen pe umeri povoara
birului. El si -a (recut deci ruoala tut cea mica bolerului vecin. In Moldova, lucrul s'a Neuf pe nesimtlie, Rai vinzare in regula; dincoace de
Milcov, vinzarea formals s'a savirait in cea mai large masurii cu diva
limp inainte de Nibs! Viteazul. Doter!i izbutira a Menge astfel bogatla
de painful a tarn, al Buzeatli Jul Mihal ajunseril a stapini peste fret sate
de most!. Imprejurarile furl al mai depute pr1elnice stringeril la un loc
a pamintultri; dupe peirea feranului sarac, urma al acela a celui instarlt,
al Constantin CanIacuzino din TaraRomiineasca, halli sal, lordachi in
Toma, din Moldova putura sail face astfel vestite avert de lanuri at
muntl.

NM prin aceasiii vinzare insa, saleanul nu sapii de greul blrului.


Boierul vent atunci . inaintea tut ca ajutafor al lua birul asupra sa, un
an, mat multi ant, grarredind datorla asupra vecinulut sau mai agrac. La
brma, el cumpare pe acesta, ca om, dindu-1 une on pe ling8 suma datoeel, al cileva sule de asprl, moneta cea mica de ergini a I mpului. De
sic! 1nalnie, teranul nu mai avu nimic a face cu Domnul: el da bole-

162

Istoria Rominilor In Chtpuri sl Icoane

rulul sl dijma pe care o Within Domniel $l munca pe care pin& alunct


o chelluise pe farina sa si peniru folosul sin.
Bo leril cart an avut pfimint s'au piistrat in dregitoril aproape neintrerupt. Cel pufin el au facut parte din unele particle ce se luptau intro
eleCantacuzinii cu BAlenli in Muntenia de pe la 1660 la 1680 sl an
cirmult in zilele de biruinffi ale particle! lor. Din pc:arty& cifi s'au razimat nu-

mai pe banl sau pe sprijinul unor Donut!, an trecut rApede pe is Curie


pentru a se intoarce in Rasfirit sau peniru a pert in nenorocire orl 'Allele.
A fost decl pin& la Regulamentul Organic doui felurl de bolerie:
bolerla fundiel, care nu aducea $i plimintul, si boieria pimintulul, care
trebuia sil aduci fundia. Bolerla cea d'intiiiu n'are nick) insemnfitate ;
urmasll el nu se mat giisesc astfizi in stra;ele de sus ale societlifii. Dac&
vreun Domn Bra rusine, ca Nicolae Mavroghenl, a facut holed pe tine
au vrut $l pe tine n'au vrut, dee& un alt Domn, innainte de dinsul, Matel Ohica, a fficut in citeva hint o sumedenie de looted, de cea din urm&
treaptfi, aceasta n'are nick) inriurIre asupra desvoltfirll bolerimil noastre.
Prin asemenea misurl nu se urmAria altceva decit apfitarea, In schimbul sumel plfitite is Domnie, a drepturilor legate de insusirea de boler.
V.

O parte din boletif cei not e intrebuinfati in Curfile de judecatil,


departamentele, intemeiate dupli 1774 mai ales: este acuma la Muntent,
pe lingfi vechiul Divan domnesc, un Departament de Opt, unul de Septe,
unul de Petra (la Craloval, allele pe ling& Spfitfirie, unde se Judea pro
cesele localniellor cu strfilnII.
O altil parte Intl.& in rindurile Ispravnicilor, cirmultorl al judefelor,

In rindurile samesilor, stringfitorl de biruri in aceleasi judefe. dal&


orice boler era Ispravnic, cind Domnul il &idea s& lsproveascli ceva,
sfi facfi o judecatel, o holfirnicie, un drum, o cfilAtorle rizboinici de
ostas, o supraveghere de clfidire, de pod. De la un limp insa, acest railloc de administrafie nu se mai pfiru potrIvit. Boieril nu mai prlmlau becuroel asemenea sarclni, sl ei erau acum marl si tart.
Constantin Mavrocordat se gindi atunci is meal, la neamurlle sitfacile ale boierilor, care nu mai puleau ajunge is bolerie. In Moldova.
ca sl In Tara-Romaneascg, B se usura plata birulul,flind supusl la o dajde

mai usoarfi, dar in schimb el trebuiau sa se supuie is mice cereri ale


Domniei : aceasta al:lase de acum innainte datinfi.
Dar, in acelasi limp, pentru cirmulrea elate& a judefelor se fAcur&
IsprOvnictile, dap& modelul dal de Austriacl in Oltenia, cu vorniciile sta.
tornice. Moldova isl avu si ea lspravnicii: cite doi de Judd. Initiate lima boieri incepeau pe lingfi un ocrotitor mat !Atria si treceau spot
rindurile bolerinasilor pentru a se urca in sfirsit oricit de sus. Acuma el
Incep cu un loc de Ispravnic, care invdi minte st educe bans; in acelasl
limp, fiindcA s'a rfispindit obicelul de a se da fail stujbfi titlurile bolerilor celor mat mid, el sint cinstill cu astfel de Bikini. Barba Stirbei,
Domnul de mai tfirziu, a incepul astfel Caminar si ispravnic la Vlasca.

Viata sufleteasca a poporului romin

163

VI.

Regulamentul Organic din 1832 intelegea sa face din bolerimea


snoastra un fel de nobilime ruseasca. Se prevedea sculirea de dart, imin clase, Mimi in legatura cu once funclie st o parte holartp
ioare in afacerile Statului.
Regulamentul n'a trait ins& decit vre-o doutizect de ant si a facul
loc epocei luptelor constitutionale din care s'a desfacut Statul romin
41e astazi.

Am vazut ca Halm bolerime de la 1830-40 a inceput epoca nou&


-din literature noastra. Ace last boierimemare sau mica (Brailanu, Rosetti faceau parte din bolerirnea mica) , a stapinit un limp st cimput
-politic. Astazt nu mai este age. Ciasa cea noua, ridicata din mijlocul lo-cultorilor oraselor mai ales; in parte Irma si dintre silent, cies& num eroasa si energica, tea repede de tot locul boierimil.
Acesteia ii ramine Irma o mare parte din proprietatea rurala, numete gi traditille bune (celelalte pot fi nitrite). Aceasta mostenire impune
insa gi o datorie. Boierimea romaneasca nu are &florid de a conduce
rtsipa vietti sociale, ci de a sprijini din rasputert, cu orice jertfe, agonisirea
.prin munca a culturli neamului de viata- caruia e skins !eget& viata nee.murilor lor.

Dintr'o istorie a literaturil unguresti extrag aceste rindurt:


La adunarea dietala din 1825, Paul Nagy vorbi in potriva aristocratieI instralnate st, accentuind datoriile magnatilor, 11 impunea sarcina
-de a ocroti literature national& ridicind o Academie de slant! si arte.
Dupi cuvintare, se ridica tinarul comite Stefan Szechenyi, atunci capitan
-de cavalerie gi, palid de emofie, in mijlocul adincii facer!, oferi solemn
venitul sau pe un an inireg: 6Q 000 de florist... Cu lacrarnile in ocht se
4nnalta spot batrinul baron Avram Vay, cu oferta de 8 000, contele Oheor.ghe Andrassy, cu 10.000 si contele Oheorghe Kirolyi cu 40 000: el fur&
deci cei patru intemeletori.g
Academia Romina a facut-o ins& Statul, dee! contribuabilul, sfiracul. A imbogijito Mitt un Orec, Zappa. Citivii, foarte pufini, boieni 1-au
dat ceva dupe moarte. Carti le romanest1 se vind Inca intre same'. Revistele cele bane, nu cele ce cersesc gt lingusesc,,gasesc banul cu care
se tiparesc la preoti, la invatatort, cart n'au niciun bulgare de pamint,
in student!, cart able au o haina sa pule pe el, In functionaril ce traiesc
de az! pe mine.
E o datorie de onoare pentru purtatorit celor mai vechi nume roanesti sa nu mai fie asa. 51 cuvintele frumoase singure nu mai folosesc,

cad prey au fost spuse des.

Istoria Rominilor in Chipuri si Icoanc

164

Farmacia In terile romlne.


I.

Numele ce se dau la Rominil de pretutindeni locului de unde se


Impart mijloacele pentru alinarea durerilor trupulul si acelul care face
imparfirea dovedesc vechimea farmaciel in ferile tor. Dar ele arata a

acelasl limp ce erau cel d'intilu farmacislr. Spifer, spiferie vine de la


speziario, speziarla, forme italienesti vulgare pentru spezIale si frolic
di spezie. In colonille ltd Ilene asezale in preajma noastra, in Crimela, a

aril coasts, cu stralucita el capitals, Caffa, se afla in mina Oenovesllor, vindea asifel sl leacurl, in 1381, Anton spiferul, Anthoniusspetiarlus". Colonist!! genovesi din Pera Conslantinopolel aveau s1 la 1401
spiferul tor. Dar el desfaceau in acelasl limp cu medicamentele
care
erau toate simple, fabricate gala, sl nu compuse anume
fructe zaharite' (fruitsconfils, confetti), sofran, mbar, scorlisoark sosuri (salsa) sr
serbet, precum si vinurl straine. Numele de speziarie vine de la spezie,
species, supt care se infelegeau in evul mediu mai ales mirodeniile, plantele colorante, condimenteledeci, innainte de loate, piperul, care se
a ducea din Orient, din Indii, prin Asia Mica si Egipt. Inca in secolul at
XVIIIlea un dictionar Italian explica asifel cuvintul speziale: cel ce vinde
spectile 331 compune medicamentele ordonate de medic", sl adauga cuvintul latin : aromatarius: vinzator de mIrodenti.
Spectile se zic pe franfuzeste epices, Iar Older e bacanul. Meanie
sl splferie erau la inceput acelast lucru, deposit de marfuri coloniale.
Dintre cele doua atribuft1 ale spiferului", sframosii nostri prefu
tau mat mull, mull mai mull, pe acea mat pupil inalla. De leacurl invalate el n'aveau nevoie, flinda erau babele cu buruienile for. Deci pentra
mirodenII, vapsele vegetate sl zsharicale rasaritene s'au intemelat in orasele romanesti mat wart, spiferil", de spiferir venifi din Crimeia ge-

moves&

Cind Domnul Moldovei sau al Terli-Romiinesti, cind vre-o rude a

lut, cind vreun boler mare erau bolbavi, babele nu erau inirebate singure, ci se chemau medic! sau, cum se zicea atunci, cu un cuvint slavoa
fuel pe calea Menai, erect. Unit erau din Ardeal, Sasi, sift! din Crimela,
Frinci, sun chi/3r din Italia (5tefan-cel Mare a fost curarisit de un medic

rarmacia in !erne romine

i65

glin Venetia), alfil din Constantinopolul turcesc saa de Ia Hanel Tatarilor,


Eyre! (ma! ales Evrel spanioll ai portughes1), ba data vine, pentru Stefan celMare, un medic din Germania, de la Nurnberg.
El sosiau cu o mica farmacle, dar ea era beanie neindestalAtoare,
tefancelMare era sill! sfi trimeata un om anume la Venetia ca sii face
acolo leacurile pe care 1 le prescrisese medical sau venetian.

Vedem deli pe un biirblermedic din Ardeal c& /mina care de


'ochi a Id Alexandra-Vodi Lipaaneana, pentru ca are nevole de unele lerburl care crest in tuna Int Main, cind se va intoarce din BIstrila ArdealaJul, aduandule. Alta data aeelagi Domn trimete acolo la Bistrifa ca sh I
se aducA niate unsorl de ()chi'. Pe aces! limp, Braeovul, care imprumuta
vnedicl Domnilor munteni, area spiferl, pe car;1 lntituia aromatorlus sea,
-cut numele apuseencAct multi Brasoveni iuviilau si calAtorlau in Germa'nia apothecaries si, pe nemfeate, Abefecker. Acea3ta ar fi fleal in romaTneate aptecci, dar cuviintul nu s'a luat, filndc3 n'au yen!! negusiorl. Cite
yin Domn adesea on bolnav, ca Petra Schiopul, finea in chip statornic
medical sau pe lingo el, dar de un farmacist venit din Ardeal nu se potneneete.

In soli!, in rAzboale, in pribegie, Rominll aflau ce e o apotecA, sa-*mama,

polona sau germanii, dar nu Ii se pared ca aaa ceva ar pulea ft

strAmutat el la el. De la o vreme gi vechea s2IfiirlebAcrinte incetA. Tar4c11 goniseril pe Halfwit din colontile for riisaritene. Dap& ce se focuser/
stApinl si peste ferile noastre, el impusera pe incetul obicelurile for to
multe lucrurI. Dar la dinall cine vinde coloniale, bacalul, n'are el lerburi
.*1 siropuri si prafurt. Acestea privesc pe medic, pe hechim, care e et

larmacIst. Deci avurfint el not vinviitori de zaharIcale, condlmente el aromate, cArora, dupe cuvintul turcesc, Moldovertil 11 zisera : bacali, far
Ilunlenil: &Yowl!, pe cind leacurile ajnnserii a fi deftoril, Blade/ le pres-

cria al le prepare tot doftorul`.


II.

Intemeiarea splialelor deschids o epocfi nou& pentru farmacia in


Utile romaneati.
Cel d'intilu a fost intemeiat in Domnia Iui Brincoveanu. Cuvintal

-spilal e grecescul curtraXt, dar redi au reprodus numal in limba for


pe Itallenescul Ospedale, at ei au cunoscut aceste aaeziiminte ale lubtril
-de ameni si milei prin spitalele italiene, adecA venetiene. Supt o infla-enfil Italiani gt venefiani decl s'a facut initial spite! rominesc, al Collet,

in care s'a aaezat gi o spilArieu cu felurite leacuri gi felurl de burnlene trimAduitoare, Brincoveanu eves Ia 1702 dol media; greet, Pandele
$i Ianachl, si unul franfuz". care era hirurg, sau, cum se zicea atunci,

glrahE. Pe lingo dingil ins5 Domnul prate de o bucatii de vreme pe.


Jacob Pylarino, de lac din Smirna, dar care invlifase in Venetia si pulea

11 socolit ca Venetian; el a serfs in lalineate o carte despre vaccine.


Doftorul Iacov` aduse de Edgar cu dinsul si un spifer, un spIcear',zice

166

Istoria Rominilor in Chipuri sI Icoane

condica de socotell a lui Brincoveanu; pspicearula merse cu Vodg, carer


era bolnav, in cfilgtoria Is Adrianopol din 1703.
Nu se poste spune dacg urmasil IuI Brincoveanu au avnt sl el aspicearilm lor ; oricum, el erau name! al Carpi Ca spifer! al Curfil in Moldova erau la 1763 un anume Tome sf Antohi.
Dar in aceastg epocg riizboaie se poartg pe pgmintul nostru,s1 ele

aduc stir! apusene, germane in Tara-Romaneasca. Spiferul` si ',doff


rul neamf, espiferulg si doftorul grec cu diploma din Germania nuspar Inca, dar la 1752 Ortgore-Vodli Ghica, ihtemeind la Bucurestl spltaint Panielimon, adauga, pe lingg medic!, un ,spifer pentru facerea st,
Incrarea doftorillor', si chiar un erborist, ,un om anume, ce stle sf cunoaste letbile cele de treaba doftoriilor, care is vremea for lig fie dator,
dupg semnarea doflorulut si a spiferului, a be culege si a le duce la spiferies. Spitalul Sf. Spiridon, intemeiat la Iasi pupa mat tirziu, fist avea sf
el spiferia. Craiova avu sl ea, odatfi en spilalul, spiferiaaspitalului.
Peste cifiva ant se face inca un pas. Speculatori,carl celpritau prim
stgruinfe un monopol de la Domnle, intemelarg spifkrli particulare. Ces
d'intitu apare la Bucuresil, in Hanul SerbanVodg, si o Pima un Armean,.
Hagi Chiriac Arbut. El o vindu apol prin 1776 unui medic, care pare srat
ft Post Frances, Ioan Safant.
Pe atuncl domnia in Moldova Ortgore Alexandra Ghica, sl Intro
xnultele sale faceri de bine, inspirate de curentul fllanlropic, filosofic alr
Apusulul, e si orinduirea celul d'inliiu medic de ores. data cu wdoftorul obstir, milostivul Domn crew si spiferia obstila in Iasi, pe care loft
armasit sal o lgsarg en veniturile ei. In Tara.Romgneascg aceasta sarcing&
o aveau medic!' de spitale. $1, pe cind in Iasi , spiferia obstiV era aslguratfi cg nu va avea concurenfi, cele din Bucuresti se inmulfirg asa detare si asa de liber, incit luminatul Domn Alexandra Ipsilanli trebul at.
li Impute la 1780 controlul arhi-lalrului, adecg medicului primer al spitelelor, pentru ca sa nu mai vindfi decit preparate proaspete si bune, qt.
dupg refeta medlculul. Inca si in acest limp, adevgratul spifer ayes cunostinfl medicate asa de !Mime, incit Is nevoie el pufea sg fie numit m
urales al doftorului san igerahuluig, ale cgror refete be Meuse On&
atunci.
In Marne 1785, Alexandra Ioan Mavrocordat, Domnul Moldovei, lea.

masurl Doug pentru ,,spiferia obsteascg a polling din Iasi, care va fl


adecg la strada. in August urmgtor, el uneste spiferia aceastn
feta
en a spilalului Sf. Spiridon, dind farmacistuluf cu aceste indoite alribufit
I eafa de 25 lei pe lung sl orinduirea scutiril de vama pentru doftorit"Acum erau fargsl si spileri cu spierli part'culare; cet muntent nu
sInt cunoscufi ; asupra celor din Iasi avem desiule stirs. Ce1 mat multi.
erau Nemfl, sau si cite un Evreu botezat.Seria o deschide Aron Feyrmansou Faierman, care filcea parte din categoria din urmg; it aflgm si in
1763 sl in 1758 chiar. El avea drept vecin pe medical Lockmann, si flute

Farmacia in terile romine

167

acestula, Joan, se Mau spifer. $1 fiul lui loan se ?Milne& ca spifer, in


1819. A lost o adeviirate dinasiie de spiferi feeent Lockmann: cel din
urmfi a mud/ diluntizi, foarte hatrin.
Litre el rasare el un Italian, Venefianul Alexandra Vanier, care
incepu a servi feria supt Mihal Sufu cel d'intiiiu, cu calla el alte trel,slugl,

yi care era In plcioare Ia masa sa de lucru in 1816 ca Serdar, adea


boler de treapla a treta. Contimporanii sal munteni erau $afant, de care a
mai fost vorba, Carman!' Miller, Ruth, Frith, Roth, Ungurul Mihaly ei Green
Nicoll, Gioanu, Andrei. De la 1800 se adaugl ei Levantinul Iosif Ralmondi,

at cam' frate ajunse funnfionar la consulatul prusian. Iosif fel avea Inca
farmacia la 1816.
Boleril de pe Podul Mogoeoali lei tocmirli deosebit un farmacisi
in persoana Oermanalul Lorenz Dampner.

Din documentele tiplirile dliunazi de d. dr. Angelescu se vede ce


schimbiirl s'au mai inpimplat pans Ia data de prefacere a Regulamentulul Organic. Unele slat mama! de persoane. Farmacia lui Venter o lea
Grecul Costachl Desila. El vilzu intimpliirile de rfiscoala el nenoroclre
de la 1821, el II safari urm5rile, ca el colegul sau Iosif Leiter. Un alt
coleg, Polonul lacob Verojenschl, se adause in 1826. In Bucureeti, pe
vremea ocupaflel ruseell incepufa la 1828, se obillto ca farmacist, in 1829,
Mahal Eckhardt.

Mal insemnata e crearea de farmacli in kid*. Botoeanit, in Moldova, par sift ft inceput. Grecul loan Vasiliu avea acolo spiferia sa Inca
d'inaintea anului 1821. La 1827, doctoral D. G. Samurcassi ceru sa se

ingadule de Domn intemelarea anal a doua, pantry ca, din nebagare


de seams el grabs lucriltorIlor, erau sa se apropie de Ilea mormintulul
doui cucoane, avind spifariul pus in doftorlile rindulte, in loc de un
dram extract de nuci sadea, cu adliuglre un dram extract masalarlffi,dln

care, dupe ce an luat cea d'intiiu rinduita misurS, indati au inceput


siimnile travel ce are masalar1fa, adicfi amefealfi, tremur, darer! cumplite

yi allele Inca'. Cel d'intiiu farmacist dir. Piatra in lacob Garocinschl,


cel d'intiiu din Folticeni, Gheorghe Vasilicovschl, amindol Galifieni; in
Birlad boleril recomandaserli pe Grecul medic Nicolae Lafarl, dar Domnul
num! pe Germanul Kraus. Alt, din Hue!, incepu tibia supt Mihat Sfurza.
In Tara-Romilneasca able de la 1830 la 1840 apar, pe lingl farmacta din
Ploleell, a lui Kraus, allele conduse de German', mai mutt Sae!, ei de
cite un rar Ungur, ca Borocskay, Banes, sau Slav, ca Tucik, in Buzgu,
Giurgiu, Slatina, Piteetl.

Noua el anima schimbare a fost intemelarea ycolli de farmacie


romaneeti el pritrunderea elementului romiinesc bine pregatil in aceasta
ramuro folositoare.

168

Istoria RomInllor In Chipurf gi Icoane

Un ora* romanesc: Botpnii.


Botosanii" inseamna tirgul lul Bolay. Bogs e un name care liebule
pus &Marl cu Bontas, cu Motes, ca Crasnas, cu Hasnas. Finale -fis se

adaugla la unele nume de oameni pentru a face nume noel. Cele de


mai sus yin de la Bontea, Motes, Crasnea, Hasnea sau de la formele, st
mat vechi; Bontul, Motu!, etc. Bolas vine dee' de la Botea sae Botut. E
un nume care se afla in toate partite rominestl: in fare Birsel, in Banetut thalsean.
Boras a fost strOm6ful. De la el s'a inceput vita locultorilor satu-

tut care s'a prefacut mat tirziu. destul de tirziu, intr'un tirg. El cu ai lei
a intemelat acel sat. Asezat intr'un loc oarecare, departe si de apa cea
mare a Stretiulul sl de apa cea mare a Pruitt tut, intr'un jinut care n'avea
alts bogiftle decit a vitelor, ce gaslau pisune innalta st grass pe povirntsurile dealurilor de tut ce se introloca etaseal Botha& lor nu facea
sa se. preyed& prin ntmic un viltor mare. Dar until din drumurile cele
marl de negot ale Moldovei lui Bogdan latemetetorul, Jul Alexandrul-celBun st lul Stefan -cel -Mare II atingea.
intr'un Limp clad acest sat mare n'avea niciun fel de insemnatate,
Tabun din Crim, rip.azindu-se asupra Moldovei, prin vadurile eau plizite
ale Nistrulut, ill- prillicura in certuva bordeiele, casulele de lemn, aco-

perite cu sindrila vi stuf. Vechea cronica a fern scrle astfel: ,In anal
6947 (1439), Novembre in 23, an vent! Talent st au pradat pane la Boto-

gania. Numele Botosanig a venit fire0e din acel de to inceput,Bota


vanit".

Satul se rldica inlaid prin avezarea vramelnica a Domnulul in cuprInsul Jul. Pe atunci stapinitoril tern aveau ohiceiul de a strabate, in
primavara st veil, touts tare, fie pentru a-st indeplint o datorie: imparlirea
de dreptate st apirarea de duvmani sau de faclitorit de rele, fie pentru
ali face placerea cea mare a vinatului. Nu putem spune ca Stefan-ce 1Mare a slat in Botosant. El e lotusi acela care a cladit, la 1496, chiar
in preajma orasulul de astazi, frumoasa bisaricrt a Papaufilor, care a fost

Un ores romfinesc: Botosent

169

Mica% din ruins in timpurile noastre able. $1 pane astfizt se celeste, in


frumoase Mere goHce, inramurite ca frunzele de spin, aceasta laser !pile
de-asupra 1411 de Intrare :
to Stefan Voevod, cu mila lu! Dumnezeu Domn al fern Moldovel,

fin! lid Bogdan Voevod, am zidit acest hram intro numele Sfintulul p6rintelut nostru arhierarhul sI fficitorul de minunt Nicolae, in anal 7004
(1496), tar al Domniei lul al patruzecelea curgitor, tuna Septemvrie in 30'.
Aceasta inseamnfi ca Papfiutil au avut vreo legfiturfi ca Stefan,
el aceasta nu poate fl elle decit alegerea satulul ca loc de popes si de
odihna din partea vestitului viteaz. Dace ne gindim cfi la Hirlia el avea
o lublia, pe acea Marie, care i-a dat un flu, Petra Rares, vom infelege
rostul Pfipaufilor in mijiocul chiar at until drum pa care Vodii nu -1 va ft
fficut tocmai rar: in adevar, e cam tot atita cale de la Suceava In Pg,piuti cite este de la PApiuti In Hirlia. Cele ce era atunci un drum de
farA, este si astiizi anal.

hi 1496, Botosanil trebuie sa ft fost Ina un sat, care se vedea de


la Pipliuti, der nu se atingea cu acesta din aria, strins in Jura' bisericit
sl clopolnitel lul Stefan. Piste citiva ant insfi, Stefan ravine in Poculia
sI o lua pentru diva limp; granite de Nord a fern era, oricum, mat bine
statorniclifi decit ping atuncea. Apo!. ea citiva ant in urrna, Moldova
pierduse cetatile cele marl sl richt de la Dunare si Marea-Neagra :
Chilia si CetateaAlba. Aceasta aduse ridicarea piste puling vreme a
Renilor sl Oalatilor, tot in Danare. Negolul de odinioar& nu era intrerupt astfel. Bolosanit, asezalt pe drumul SuceavaIasi, se puldrii dezvolta
in schimbul de miller! dintre Polonia st lurch, adecl dintre Apus st

Ratan.

La 1528, Pelru Rares, care abia-sl incepuse Demnla, scrie din


,tirgul Botosaniloe. Nu trebnie sii ultiim ca inaintasti 861, Steffinill si
Bogdan Orbul, stfituserfi adesea la Midi% pe care-I numfau ,tirgul Bak!titular. Dupe ce invinse pe Sasil din Ardeal la Feldioara, in 1529, Petra
e Wets! in Botosant. De aid scrie el, la 29 lune, o sui:oare de can
pine amenintfirl cfitre Brasoveni, nouii nu locmai Whir, cfirora 11 ffigIduleste ca, de nu se vor supine Cralulul sprijinit de dinsul,si pe coplit
vostri ii volt' pedepsi cu liar si foe'. La 31 lune, el zgudu'e ape! st pe
Sasil din Bistrita. La Botosani se intoarce Petra sl dipl asediul Brasovului, in lama lul 1530. $1 la 1531 it gfislin nice, in anal cind se bine ea
Polonil la Obertyn, sl chiar in anul :florin, 1546.
Se pare ca el &Aral noel tirg, intemetat poate cu privilegiu de Is
dinsul, pentru a Linea iarmaroace, bilciuri, Doamnei sale Elena, feta lul
loan -Despotul sirbesc. De acurn innainte orasul fu cirmult, pe de o parte,
ca toate celelalte, de un soltuz st doisprezece pirgari, far pe de alta,
de Vornicii Doamnei.

Elena se crezu iudatoriti a face bisericl de platrfi, acolo unde

170

Istoria Rominilor in Chipuri si Icoane

nu fusese decit biserlcufe de lema. Ea obisnula *I mat deparle a sta aid.


De aceia flu! el Me a porunc t si el din Bolosani. Supt at doilea flu,
Stefan, ea inalla pe rind, peniru pomenirea el sl a sofulul el mort, biserica Sf. Gheorghe intatu s1 apol a Ospenlei. Ele fur& (acute intocmai
dupe biserica lul Stefan-cel-Mare din Papfidi, cu un turnuld la mijloc si

intrarea pe lature. Discurl de smelt verde, galben, asezate in briurl, le


impodoblau. Aveau $i o clopotnija de o parte, care s'a darimat apol $i
a fost inloculta prin allele. Dar Inscripliile, de loalfi frumusefa, au trecut neatinse prin marIle primejdli *1 prefacer!. La Si. Gheorghe se celeste cela ce urmeaza : Elena, filch' de Despot, Doamna raposatulut
Petru Voevod, a ziclit aces! hram intru numale Sfintului marelul mucenic
Ohiorghle In tirgul Botisantlor, in zilele Domnului Io Stefan Voevod;
si s'a savirsit in anul 7049 (1641-1551), Lune MI Octomvrie". Pe cindOspenia, mat nouli, zice : Cu vrearea Tatalui sl cu ajutorul Fiului $l ea
sfivirsirea Sfintului Duh, iota eu, roaba stapinuld mien, Domnului Isus
Hristos, Elena, that de Despot, Doamna lul Petru Voevod, feta lul Ion.
Despot Imparatul, bine am volt, cu buns aplecare a mea *1 gindul mieu

cel bun, a zidi acest hram, iniru numele Adormlril Precistei stapinei
noastre de Dumnezeu Nascatoare $i pururea Fecloarel Marie!. $1 s'a
savirsit in anul 7060 (1552). Avgust in 15a. Poole ca numele salului Manastirea Doamnel ling6 Botosanl aminieste Inca o cladire a Elenel.
Cind Elena ft tide& dupil moartea fluluI el 'mini mic,Alexandru
Lapusneanu cel grozav, soful Rurandel, Bice Raresoald, stain *1 el uneorl la -Botosani. Lin' acest ores, la Verbia, pe ape Jule, intre dealurile goll'e de toamna, se dada la 1561 lupta nenorocita impotriva lui.
Despot, care venise-sa lea Moldova de la Lapusneann.
Cu plecarea din fare a Jul Bogdan flu! Rurandei in 1571, se minful insa prosperitatea veche a Botosanilor, pe care o intemelase Petro,
Rarer, nascut in Hirlau, si o ingrijise intregul lui neam, pane ce se stinse.
Bolosanil avura deci duptt sfiteanui Both's un at doilea pirinte,
pe Petru-Voclii. In alte imprejurari, dace Bolosanil ar II est/1z' un mare
eras de Romini, de Romini harnici *1 luminati, in mijlocul lul, chlar
Inainlea puternicel cladirl a Ospeniel, ar !rebut sa se ridice icoana de
rnarmura sae bronz a singurulul flu al Jul Slefancel-Mare care a avut
In el o scinlele din sullenl marelui parinte.
II.

Petru Schlopul, fiul unei fete a lui Rare*, pomeneste data despre
dediderea Botosanilor, puindo in same Evrellor de la holarul polon,
car! stricau prin uneffirile for iarmaroacele ferii. NIci el insfi, nict urmasli sal pang la Vasile Lupu nu se intimpina in Botosani, pe unde trecu
numai, in vremea lui Mihal Vileazul, fugarul Sigismund Bfithory. Nieto
carte oraseneasca nu ni s'a 'Astral din acest tamp, precum s'au pastratl

Un Ora-romilnesc: Botosanl

171

astfel de zapise din tirgul de Jos at Birladulul. Radu Mihnea invie la in..ceputul veaculut al XVIIlea Hirlitul, din carest flicu un Sdaun de Dom
nie, der el IAA in parasirea cea veche Botosanit.
Vasi le Lupu se g5sesfe, in adev5r, de dou5 ort la Botosant, daraceasta n'are niclo insemnState pentru oral, care nu1 datoreste 'Italic,

La ,Curtea domneascre din acest oral stlitea namet pieolul bisericlt


domnestl (Sf. Oheorghe). Lungul r5zbolu dintre Turd st Polon!, carepustil partea de sus a Moldovei, impiedecti mull& vreme cistigul negustorilor botostineni, cart erau Armeni sl Romini. Totusi din aceasta vreme
de siricie e scrisoarea prin care cei dot Vora Ici at Botosantlor recomann Sasi lor din Bistrif a Ardealului, la 25 'antler 1706, Interesele until'

Armean din orasul lor, anume ,Avan Baronce. Iota acest riivas, care
prin frumusefa limb!' but cinstite si ,cumptitale intrece asa de mutt jargo.
nul de cancelarie ce se intrebuinfeaza in zilele noastre.

Ai nostri cinstifi sl bunt peeler'', dumnalut gludeful sl dumnalut


harminfasul de la cetate BIstrifel, stinfitate st tot bunul poftim dumilorvoastre de la mllostivul Ducinezliu. Pricing acestit scrisori a noastre_
intiiiu ca s cercam de buna sanatate sl viafa a dumilorvoastre; a doua
far v5 poftlm pentru cest negustor anume Avan Baronce, carele este de.
aid de la ores de la Botaseni : venind acolo Ia fare dumilosvoastre, si
avind dator11 la nisfe negustort ce traesc acolo, poftlm sit alba dreptate,
sit I se facii plat& pe zap is ce are. Ce not incli Ia dreptate, ce'r ht
polio dumilorvoastre, gata ne vom afla in slujba, ca, neplatInd banilacestut negustor cine s'a hi dator, apol s'a da tire Martel Sale tut Vod5,
si sfi face zeberaI5, ca acel negustori au bob atce.
Ce poftlin dreptate s5 hie, sl milosilvul Dumnedzitu s5 fie cu dumneavoastra.
.1.. A dumilorvoastre bunt pietent:
Vornicti de Botilseni.
1906, Ghenar 25.

La at nosh.' cinstift si bunt prieterti, dumnalut gludeful st dumnalut


harmlfasul de la cetate Bistrifil, cu bung saniltate s5 se dea."

in hotiririle pe care aveau dreptul sfi le lea, orlisenli se numesc


atirgovejil romini si armeni ". Ewet nu erau inca, st cele dou5 neamuri
crestine, de si deosebite prin rit si dogma, puteau tr5i in liniste um&
lingo celait, sprijinind prin munca for de negustori sl mesterl puterea sl
bogillia orasulul. Citeva cuvinte asupra acestor strain!, prinire cot mat
vecht de in not, si pe cart Rominll n'au avut nictodat de ce sti-1
erase&
Alte nume de Armeni de alcl, in veacul at XVIIIlea, se intilnese
in epitafele, foarte inflorIte, cu o bog5fie de cuvinte in adev5r ras5r1

172

Istoria Romintlor in Chipuri et Icoane

leang, din cele don& biserici de legea lor, noua Sf. Trelme sl biserica cea
veche, Sf. Maria. Nuilim inceputurile acestor frumoase gl puternice eta-

dirt de platrii, asa de bine ingripte et ping astazi,de el event dovada


ca Sf. Maria era in flinta la 1669. Unit din enorlasil lor ingropan sipt
acele lespezi, insemnate cu ciudate lespezt strfilne, sint din alte orase
ale Moldovel, ca Neamful, el de sigur eel d'Intgin inaIntael at lor n'au
venit de-a dreptul din Galicia, unde se oplosiserg pe la 1350, dupg prirneJduirea regatulul asiatic al Armeniel Micl: el s'au stramulat aid din
oraee moldovene cu negotul mai vechiu decit al Botoenanilor: Suceava,
Sirellul, Romanul, de plIdi 1. Ain Arment, din acela ce sac supt acele
-epltafe, sint din Basarabia, far destul din Constantinepo I It din Asia ve-

dna chiar, din cutare Nut at Armeniet Marl, argent dupg agonisita
mat wail el mat minoasil in Mol1ova noastrA Image sl seaside, pe
care el o numesc ,ferleoara BuhdIng (Bogdan), ca stgpanil lor, Turcit.

Pe la 1530 colenia armeneasa era de sigur scum intemelati in


Botoeani, cad acesta era tirg, el tirg moldovenesc pe acea vreme nu
se putea fare Arment. 0 biserica armeneasa de zli in3i nu se clAdi
lama ce Romfintl nuel avurg una. Deci name! dupg 1530 cultu! armenese a putut prim' cele doug clAdiri de astAzi. $i ele imita biserica but
$tefancel-Mare. Clopotnifa insi 11.a lipsit multi vreme, filnda at nosht nu inggduiau ca un astfel de turn stApinitor sit se inalfe 6t pentru ca 85

crate locul unde pigtails lei au ctpietee lor.


IV

Cirmuirea era, in acest veac at XVIIleael tot asa in at XVIIIlea,


tot cea veche. Dar Vornicit stateau in numele Doamnet, stringind ventlurile pentru dinsa, facind Judean's, pgzInd linietea si buns orindulalg
$i scrlind rg vase in numele poraeului, at tirgului". El erau ales! de obi cetu dintre bolerina0 din Tinut: cel pe car11 canosleam fgceau parte
din familiile Stoica, $oldan, Penchi, Burghele, Bucelinescu, Calmgsul sea
-Callimachl. Une on in locu lor stglea name! un dreggtor, un ureadnic,
dupg numele situ slavonesc.

In al dollea rind puterea o fineau in mina cet mat biltrinl el mat


.cinstill dintre negustorl, elating! inir'un Sfat de doisprezece pirgari care
-avea in frunte pe eoltuz. Fostil eoltuzi cad se fAcea alegere, fare sit
putem spune clod anume si in ce imprejurgri,piistrau un loc de cinste

prinire tourist' lui el el 'seinen in marina' inaintea acestora, chiar


el inaintaa preotului de la biserica !domneasa, unde nu mal state au in
jilful lor aunt ca o calapileazmi Domnii, Doamnele el seminfia lor. Pe
halter! el pe adeverinfe eoltuzul ficea sit se apese cu fum pecelea Ur_quiet, care inffilisa un pgun, ping ce la urma acest herb fu in'ocult cu
icoana Sfintului Gheorghe luptAtorul, careei area hramul is biserica
domneascil a Elenel Rares. Died se intimping une ort, der cea mai friP
1 Una din biserici posedA, cum 1mi coman'ca d. prof. lacobeanu, o Evanghelie, nfoarte frumos scrise In Crimeia, in anul 8)3 al erei armeneTti (1353).

Un oras romiinesc: Botosanl

173

:masa scrisoare amine lotus! a preolilor, cart erau de obiceiu in numar de dot. Un prolopop botosanean se pomeneste incA din 1719, tar
cel d'intAiu dol diaconi, in mahalaua TatArasilor, se Ivesc able la 1742
41 1757.

Mal presus de oamenil bun de rind stiiteauslugile donmestl care

indepliniau sau indeplinisera cindva cite un rost ca acela de vfitav, de stem


gar sau de chehele (locotenent al capilanului). PinA tirziu se pomeneste
close Curtenilor.
Bresleie aveau slams% ler cutare borer cu panful prin imprejurimi
isl fines anamesnicur. Albotestil, Stroices111, Braiestii, Isacestil, Oafencestil, Burghelestil, lzmenestil, Panculestli, Cludinestli, Flondoreslii, Oilers
ghelestii, CalmAse9t11 de la Stencesti, din cart auJasiirit Domni Mold.
vet, veniau adese or! la Hug, pe care1 umpleau de freamAtul insemnAllifil
lor de dregAtori si costes'. Cite un Orec, care avea bottle drepturile as!-

gurate in vechime crestinlior, fall deosebire de neam, 41 finea bdcolle


supt strasina umbroasA, ,.cu sandramV, a unel ciisufe de lemn, On& se
fiicu o intreagrt ulifi a ,B5cAlilloe. Boer 11 el insil faceau, pentru cistig.
dughent pe locurlie lor, asa inch se pomenesc la 1776 in cuprinsul lirgulul, lung de 120 de stinfeni 91 let de 280, dughenile VIstiernIcesel CaIrina Calorgiu sl Stolnicesel lui Constantin Cogiiiniceanu. Si acesta era
Tirgul Bo' !or, unde vamesii Domnulul 41 aveau cerdaculd.
Mijlocul lirgulul se cuprindea mire cele dotal' biserici ale Doamnei, precum este sl astazi. incolo se iniIndeau mahalele. cam erau multe,
tirgul prelunginduse ping foarte departe, cu bune clisufe curate sl cu IIvezi Intinse de porni rodifori, Oita la rddiurile de pAdure din imprejurim!. Una din acesle mahalare se numia a Miami lor, ca st toate acele
Orli ale vechilor orase meldovenest1 unde fusesera asezate de Domnie
sfilasele TetErasilor invinsi, ale Th anilor adusl de Tatar! sl auras'
acuma in same sl in folosul VoevozIlor biruitori. Veniau apol: Morfirestil,

numIfi dup6 vestitele morl de Milli de grin, pe care astral le au in sta.


pinire Evreil bogell, sliipini ai intregil /deft economice de acolo; Val:den% al ciiror strAmos si intemeietor trebule sA fl fost un anume Vrabie;

epol mahalaiele adunate in jurul loculul de tirg, deci: a TirgululimpAr


WA apol in Tirgul-Non (sau at Faints), in deal, st Tirgul-Vechiu, sl in
jurul bisericii Sf. Gheorghe. Armenil 41 aveau mahalaua lor deosebitA.
Mai tirziu s'eu filcut fret ocoale pentru Bolosani si imprejuriml: al Tingulul, al Cimpulul sl, la Apus, at Sirellului. Ocolul cel larg care incunjura
orasul, cuprinzind prisune pentru vitele tirgovefilor, fu incolf1t, spircuit
sl &Arun de Domnie, pima' nu mai rAmase nimic dinleinsul.
Ca mijloace de infafAtura, se lie funk pufin PreofIl flneau nee-

piirat scoala de died si, din parka lor, Armen!' eve u &mall deosebifi,
de la cart deprindeau macar as1 face iscAlliurile in limba stramosilor.
Dinlre acestl Armen! u it aveau lotus' nume curet romAnesti, ca acel
Nicolae MinciunA care isc'6Ieste la 1673 Bugg Chirccr (Origore) Hangiur

til Agopsa (lacobas) Colotil, ca Axintle Haul de la inceputul veacului


el XV111lea, sau ca bAtrinel Hagi-Lebtid'6. Cel d'Inlatu desert' romin pe

174

Istorla Rominllor In Chipuri si Icoane

care cunosc, e Costasco din 1753. $coala lul incept a se zidi pe la


1762.

V.

Veacul al XVIII-lea no se vestia mai bun pentru negol.1 Bolosani`tor de cum fuseseria vremile dintre 1600 si 1700. Totusl orasul avu parte,
Ia inceputul lut, de o nouli ingrijire si imp odobire domneascli. Mihat Racovilfi. de loc ins& din Tara-de-jos, drese a lindouli bisericile Doamnel
-Eien i Rares, si li Rica cite o clopotnijA nouti aliplti de zidirea din yea-

cul al XVI-lea. Fiul sau Constantin face la rindul siu o reparatie mai
asparil la Nip Auft sl clad! acolo si ease pentrulocuintA de cfilugfirl. "Z.Aci
o inching
el transform& biserica lut Stefan-celMare intr'o mfinfistire,
Patriarhiel din Antiohia De acum laetrile Greet stain& in fruntea ei, acei egumeni Elini de neam ", cart zac la un loc in acelasi mormini, supt
o platrA pus& de un urmas romin al lor.
Rfizboaiele dintre Rust si Turd, pierdarea BucovInel, noel rtizboia
intre Turd, de o parte, tar, de alta, si Rusit si Austriacil, ventfl acum
din Bucovina, no folosirA (mistrial nosira mai mull decit vechiul rizbola
Turco -polon de In efirsitul veaculul at XVIII-lea.

Numiirul negustorilor si mesterilor romini scade de la o vreme.


Linga locultorii mahalalelor, unlit mita de ogoarele el de vitele for,
se intilnesc insl de la o vreme bolerinasi cart s'an asezat statornic in
Botosani, unde duc viala ticnita a mazililor sau indepltnesc sarc ni mat
-mici in dregAtorii. Intilnim astfel in curfile boierestl ale orasulal membri
at neamurilor aieuca, Dimachl, Bucsfinescu, Calargiu, Stihi, Rea% Mi-clescu, Brants eanu, Roset, Foie, Silion, Crapenscht, Donici, Cana tau,
Br soverght, Muste, Oulea, loan CogAlniceanu, bunicul let Mihab, s'a co.nunat cu Smaranda BantAs la minastirea PApAufilor, si el e fnmormintat
la biserica Sf. Paraschiva.
Boierimea nu-si mai all& local el acorns in jural Curtis domnestl, sl,
decit sa-s1 saute un rost is lark ea gAseste cA e mai bine a stlipinl vials
-soder& din tirgusoare st tirguri. Peste citga Limp, eerie intetite pentru

inriurire si putere von incepe hire aceste Case boierestl ce nu incap


unele de allele.

Armen!' sint in scadere. Ce e dreplui, se mai vorbeste ci e dal&


de tirgovelli armanr, dar el au piirlisit acorn tot negotul cal mic : in.
deletnicIrea for de clipetenle e cresterea vitelor, pa care le vind ingritsate
pesle hotar, in 13,Ionia inlaiu, apoi mat tirzlu in Oalitia si Bucovina Austriacilor, unde sint acum multi oamml cart au nevol . de hranti bun&
st siitioas5. Aces!! Armen, bogati au mijloaceie ce irebule lentru t face
-ca Domnil, niul dupii altul, sit Ii intlireasa prIvilegille: sculirea de In-

angarli, pe de o parte, Jar, pe de alta, scAderJa deselinei,dijmel albinelor si porcilor, obisnulle.


curl, havalele si

Un ores romanesc: Botogant

175

Citva tamp al inlimpha nt desks! Greet, 1e cind st Ispravnicit sint


adese orl de neamul lor. ca Antohie Caragatt. Meant mat ales, el via
pin& si din alit de depArtatul Trapezunt. Societatea greceasai din Boto-

sant e imboggfita gi imdodobit& gl le egumenul grec de be PApauji, care


nu va ft vent! chiar sing ur din fare tut.

De Ia Inceputul veaculul, Hotinul nostru e o cetate turceasa. De


acolo yin la bilciurl I negustori musuimani, gi dac4 t se educe vre-o
pagubil, Pasa trImite, cu cereri de riispliitire, pe vre-un dregfitor at sits
ca mumbasir de pedeapsi gt implinire.
Inca inainte de a se preface Moldova-desus intro provincle model a Austriacilor, Eyre!f incepurfi sic se lase In jos asupra oragelor noes Ire. Colonta evrelasci din Botosanl i$1 avea Inca de prin anti 1740 50
foal& rinduiala el. vreli aveau un staroste, apnea de breasli, o scoali`
adecii sinagoga, in fruntea alrela stfitea cinarefulpevetul gi credinctosul breslil jidovestr, dascAlui", si, in sfirsit, un haham sau ,,vechil` de
haham. Oaspetib eel not, fare bard si far& gust de mina, pregiitill ins&
in toate prIvInIele pentru o stoarcere nemiioasa, venleiu Cu cartea lor evrelasca, in care -$i ispr&viaa zapisele, cu legea" lor, care hotirla in aflea casurl de drept altfel decit obiceiul p&mintulut' rominesc, cu da-

ttnele lor de via& de famine timpurle: obicelul ce an Jidovit a sa insure la 15 ani', ceta ce It a sigura pentru viltor sl nu al:mil.
Bolerimea stapinitoare era incercat& de dinsil in tot feint, ca s&
ajute intereselk cistigului lor: el se ajungeau, spun holiria domnestl din
acest limp, cu dregatorll, gi, pentru ca sit izbuteascl alejvertsul', (Mean
bucuros mizda', adecti mite. Ca sfi scape de dajdea negustor lor hrisovollii (cu hrisov, cu privilegil), pe care o pratfall alit locuitorl mat not
at feel, el se inscriau la consulate, facindu-se sudiji itallenegte: suddilo,
supus). sau Orkin' (nemieste: Unterthan, supus). Astfel avem plficerea de
a intilnl pe Rifca jideafca a lul lanai' ca... supus& francesA. Numele a-

cestor Evrel slat, ca gt Mare s pe acest limp, numaf personale sae aalintesc pe al tatalui, mama, solulul. data se aft& si un Cerbul, care
urea sfi zit& : Hirsch.

Temetul vietli orfisenesti slat cele palm tirguri. Dou& din ele, at
Sf. Die st al SintilmarletMicl, folosesc, in cela ce priveste vama, blandcllor domnegti, care sint scum patru Ia Fulmar: cele douti ale Raregoaiel. Papilufil but Stefan, care a lost cuprins& in ores, gt o a patra care
nu se mat poate statornia astfizi cu siguranli La aceste larmaroace preoft' sint facet& cart fac gt prAvAlille de lemn. Pe cind orAsenti an si cheltuielile st cistigul la celelalte dou& bilciuri: de Sf. Vinere st de Sf. Teodor.
Adele, multele acte de invotal'A pfistrate din acest Urn vorbesc sl

de alte bisericl: de Sf. NIcolae cel Sfirac, care era de lemn st fu zldit
in platrA able la 1808, de Biserica Albi, ling& care era cinutirul. Toate
celelalte biserici (Sf. Spirldon: reparat& c. 1808, Voviden a: 1831, SI.
Dumitru: 1833, Tref Ierarhi : reparata in 1833, Dumineca Mare: c. 1838,
Sf. bile: 1809, Roset : 1828) sint mat float, innfilfate dupfi 1800,

176

Istoria Rominilor in Chipari al Icoane

Se pomenesc vechile piefe eau tirguria, rraidane peniru prliv5111 sl


pentru vitele celor sosill la iarmaroace: Tirgul Non, Tirgul Vechiu, Tirgul
Vitelor, Tirgul Cailor, Tirgul Frani!. Dintre strade apar: Ulifa Mare, Ulifa
Veche, celeialle neavind un name deosebit. ClOdiri mai insemnate nu eras,
al num5rul slim al lecuilorilor nu se poste gici.
VI.

C5lAtori ce an str5britut pe aces! limp Moldova, niau 15sat in treaat citeva rinduri al despre vechil Botosani inaintea coplestril de &litre

Eyre!.

In 1762, abatele Boscovich, un inv5fat italian, care air torlit cu


fostul ambasador engles la Constantinopol, gist la Botosani 400 de case
(cela ce pare cam pulin) si cinci biserici (adec5: PripSufil, Ospenta, Sf.
Oheorghe, Sf. Spiridon, poste si biserica armeneasca). El inseamnii an
mare numiir de privalli", si in ele, ca si in case, grinzi al mobile de
vechiu stejar Instil it, care-I placurii. In acest tirg, urmeazii c515torul,
se vede ici sl colo, si cite un geam la ferestre. Si gazda din Botosani,

case unde fu prim!! adec5, se nate mai bunii decit in alte popasurl.
In 1768, barons! de Toll, agent frances pe linga Hanul Tatarilor,
se abate pe la Botosani, careI fusese descris ca unul din orasele cele
mai insemnate ale Moldovei, ca un pranint al f5g5duinfil, unde se puteau
lua de ale mineral! pentru tot drumul ce mel riiminea de fried". El gad
ins5 numai frica de Turd sl pustiul. Infra in casa unui bofer, care se intoarse in irrisurA cu case cal pentru a-1 prim! cu theta cinstea. Era pe
etunci vreme de liana, rAzboiu cu Rusli, r5ticirl de Tatar' hrimesift of de
spahli desf5culi din oaslea Pace! ce 'Azle In Iasi. M5nlistirea", milnistirea

lui Constantin Racovilo, Papilufli, nu mai putea sa incap5 omen!i ce


se adripostiser5, cu averile lor, intre ziduri. I se spuse drumefului a
toti locuitorii, .7 00", st -ar 11 eilatat acolo se5parea. El auzi chiar
,lipetele femellor sl copillor harhatul suet mullimi ingr5m5dites. Trel
leniceri p5ziau pe toll ingrozifil acestia; boleri din parley loculul desbaleen asupra primejdiei; cei de efarli n'aveau pine, ai o cereau Cu
strigite desnAdejclutte. De Tott, un Ungar foarte Indr5znef, vol sO
yorbease5 .greceste" acestor nenorocili, ca s51 indemne a se Intoarce
acasfi in ei, der sirinsoarea al zgomotul ajunserri asa de ameninfOtoare,
tacit fu bun bucuros sit poata lea! pe poor% aruncind esprit de argint
cu pumnul ca sit I se foci loci.
In 1805, lat5 acum doctors! engles Neale care ajunge la Botosani.
Strada mare e dieva pi-Ayala asezate dupe mode turceasciV.Negustorul,
imbacat greceste. sty pe margenea, pe prichiclul ferestlei, cu picloarele
supt dinsul, sl !rage din ciubuc. Acum sin! Evrei destul: Neale gezduleste

chiar intro circiurna evreiaseri. Era nuntri tocmal in sera aceia, si


1) V., pentru acele citeva ceasuri de petrecere in Botosani, de Tott, Meinoires
sur les Tures et les Tartares, ed Maestricht, II, p. 134 si urtn.

1In ore romanesc: Botoaani

177

strigatele sau, mat bine sa zicem, urletele &libellee ale invitatilor ne facure sa nu putem inchide o chit pane -n ziufi, sled carufaail noatrl
lot
,venire sa ni spate ca e vreme de plecare"2).
Evrei
Astfel apucara Botoaani, inceputul veacului at XIXlea.
VIL

In aceasta el trebulau sit alba o scurta, dar foarte insemnata


inflorire. Ceia ce io aduse fu, de alminterea, nenorocirea Moldovet
intregi, pierderile el de paminturi, care schimbara in parflie de Miazanoapte
al Ras& It
deci tocmal unde gateau Botosanii gi vechile drumuri at

vechile centre de negof.


Cind Suceava ajunse in minile Austrlei, dupe ce, de mai bine de
jumatate de veac, Hot Inui era o cetate turceasca, Botoaanil trebuira sa
ciatige. Satul Burdujeni se face in cifiva ant un tirguaor prin navalirea
linga noul hotar bucovinean a Evrei lor, despre intaia infaflaare a carora
s'a vorbit mat sus, sI pentru negot cinstit sl pentru contrabands, coplesisera foarte repede Boloaanii,
La 1812, Basarabia era pierduta la rindul ei. Prutul ajunsese hotarut
rfisaritean at fedi. feati erau prea aproape de aceasta ape pentru a fl gt
de acum innainte local spre care se revarsa marfurile. Situafia Botoaanilor
insa era mull mat bun& Evrell botoaaneni, until prin legaturl de inrudire
al prin legs turf de afaceri cu cei din Bucovina al din Basarabia, ajunseri
in acest oraa un ferment de vista economic&
El erau sa lea in stapinire moatenirea Armenilor, in decadenfa acum Deocamdata insa se putu crede ca Romani! vor pastra rapl tor,
a carat poporafie se ridica repede pane la 12 000 de omen!. Biserld se
fac al se dreg pretutindeni, de la 1800 innainte, toate indreptindu-se acum dupe modelul dat de Maud Recovifa in reparafille lul. Bresle, ca
btanaril, particular! din negustorime, epitropt qi preoll, cite uu boier, precum au fost Mavromali si Costachi Roset, care internee al o acoala de
psaltichle, ridlea in cifiva an! de zile foarte innalte clopotnife ai mandre, innalte, luminoase zidiri de piatrii, cam se pot vedea, in acest numar al in aceste proporfit, numai in puflne oraae ale Moldovel. $1 Aimenu', cari fusesera oprifi intaiu, capatara, in 1816, de la Domnie vole
de a-al face ,o clopolnifii de phalli foarte mares, be inca sl cu ceasornic. Botosanil monumental! de astazi s'au &tertian mai ales &tenet, intro
1812 at 1834, intre pierderea Basarabiel si Regulamentul Organic.
.

Aceasta lege constitutivil dada tuturor oraaelor neeleal situafie.


Pia la Regalement inset, Botoaanli avusera drepturt de care nu se bucura
niclun alt one. Inca de la 1820, el capatasera an efor si o Casa obsteasco
2) Voyage en Allemagne, en Pologne, en Moldavie et en Turquic, trad. de
Ch-Auguste Def., II, Paris. 1818; pp. 12-3.

178

Istoria Rominilor in Chipuri si Icoane

(un fel de Consiliu Comunal). de sese epitropi: dol holed, doi negustori
moldoveni sau greet si dot efruntasig at orasulul. Mal tirziu epitropil fur&
ales!, cite dol, de negustoril dodoes!, de Armen' si de Eyre!, fAra a
mai pomeni doi represintanli at boierilor. Se facurfi atunci planuri marl de
edilltate: pavare de ,trade, deschiderea unel plete, impodobirea of cu
havuz, facerea unut spital,planuri care se indeplinirli mai tirziu name!,
si pe incetul.
Aceste incercari sint insa destul de interesante si piffle de invillarnfint

pentru ca sa se impartaseasca si cetitorilor celor multi povesttrea despre


zbuclumarile ,constitufionale" ale orasului, apt cum o dadeam scum cafiva
ant in all scrierel).
,Dupe acordarea de catre Mihai Sulu a unei epitropii pentru veniturtle menite imbunatafini stradelor, ,podurilor` orasului, se alesepentru
a dispune de mica Vistierie orasfineasca an bolerinas, Anghelachi Climent,
care capalli sI intarirea hrisovului, dupe tulbufarile de la 1821, din partea
ncului Domn, loan Sturdza, intarire ce nu of s'a 'Astral. Administralla
lul tinu pfina la 1824, dar obstia` nu se declare de loc mulfurnita de fe-

lul cum impiirllse el, la nevol sI la Jusfeturile, neaparate pentru acel


limp, sumele sirinse. I se dada ca urmas Spatarul Iordachl Canta, care era

ajutat de Banal Ion Briinisteanul: el nu fa lima caster, ,case`, decit un


an de zile, pana la I -lu Februar 1825, filndca mud, remind socotelile incurcate. Eforul, eforos`, Alecu Callimachi, nepot si rill. al Domnilor
Moldovel, mai era apot suparat si de zgomotoasa opositie pe care o
faceau la plata dlijdilor Evreil botoseneni, condusl de un elocvent barbat
care se numia Leiba sau Laba Falbis : aceasta termini ins& facand declaralla solemna ea de acum innainte, ca unul ce este anascut st crescut"
in Botosani, va fi, cu tot talentul sau oratoric (si ziaristic Wit putinla de
manifestare, din nenorocire), un simplu ,patriot', fare galagle.,
in Mart 1825, Domnul porunci sa se recunoasca de efor, ,ef orosg,
Alecu Callimachi, se se aleaga not epitropi, sa se string% actele sisa se
incheie socotelile, mull desblitute, ale trecutului; in stirs% sa se fac&
in mijlocul orasului loc indestulator pentru o pieta, sau ,un Oaf'.
Deci, supt ingrijirea lui Scarlet Miciescu Aga, Vornic de Botosanf in
lipsa lui Callimachi, se facu o intrunire la alt boter din BotosanI, Alecu
Rale!, si aid se aleserli noll epitropi, dintre negustorli nesupusl unel proteclli straine, raldle, si nu sudifi, dindu-li-se ca aprezedenr pe boierul
Costachl Roset. Manolachl lorga era sa strings, ,ca un cinstit batrin sl
vechiu, targover, ,docomenturile risipite' ale orasului. Ca taxildar si p6strator al Archive! 1 se alipi un Armean, Garabet Bolfos ; an Greco-Romin,
Ian' Vasillu, sf alt Armean, Stefan Goilav, erau numill epitropi lucratorig,
tar calitatea de ,ostenitor in trebuinfile targuluig era data tut Tudurache BlicalBasa, starostea bacanilor adeca, si but Andronic Zaharia . So-

rocul cirmuirli for era de un an.


In 1827, Sfatul epitropllor era astfel alcatult : rprezedenr era tot
1) Studii ai documente, V, pp. 673-8.

Un oras romfinesc: Botosanl

179

'Roset, Manolachi lorga se intimpinfi larisi, dar, pe ling& fret Armeni,


vfisim pe Il le Iconomul, un preot bfitrin. foarte dusralinit prin parallels
de adversarit sfii politic!, si pe Vasile a Dlaconifli. Aceastfi epitropie, MI
indemnul eforului si at Cirmuirli, se tulle domicil de a educe In adevAr
Jimbunfitfitifirl mutat, care avea pe &fund o populafte de eel ',din 12.000

de locultorl si vedea prosperitatea creseindu-i In acest an 1827 se incaviinffi de acesti consilieri comunalig ai timpului cumpfirarea de pompe
pentru foc: tulumbeg, de sacale, infinfarea unul corp de scutelnici, care
sa pod& fi intrebuinfat in cas de incendiu: atulumbagii, sacagli, &tinged,
toporasi, hornari si clopotarig, lira a tine pe pfizitoril asezali in clopotnifa Ospeniel 'I pe cart I-am apucat sl eu, soldafi de artilerie acum, trimbifind semnalele de pe infillimea acetates vechiu turn al Doamnei Elena
Rarer. El cerurfi mijlocirea lul Alecu Callimachi, pentra ca sfi II se den
tetras' pe same seta! vecin, at Bilicenilor, de unde sfi-si poet& lua mAtuxlitorii si reparatorii podurilor 0 adunare generalfi, a tuturor stfirilor
de locultod, rfizasi" tirgoveji, 1st arAtase, Inca innainte de intrebarea venit& de In Domnie in privinfa tulumbelor si sacalelor, dorinta de a fazes'Ira cit se pole mai bine tirgal cu aceste mijloace de asigarare far& de
cel mai mare dusman at vechilor noastre tirguri, ce dispareau din cind in
,cind intr'o limb& de para. Gindul Ion merges ins& si mat departe, sl pentru
mania tuna locuitorii unui oral romfinesc, dtntr'un principal sau dintr'altul

-simfiau nevoia de a-si avea un frumos pliar central, ca in Bucovina invecinatfi, de a impodobi aplialur fast's! cu un whavuz", de a iniAtura
prApastia glodurilorg, care opria adesea. primfivara st toamna, mersul
obisnuit at afacerilor, prin inlocuirea lemnului din apodurig cu platril.
Et 41 mai arfitau dorids de a se intemeia, din cfiramidii 'relate/I, unspital
pentru eel pulin treizeci de bolnavi. en sii nu piarfi, ca Ora acorn, botany!
sfiraci, de bode naf tile", pe strade. in sfirsit, pentru a InIfitura jacurIle,
legate incfi si intr'o astfel de epoc& mat bung', cind guverna un Domn
patriarhal si blind, incunjurat de boierinasi ce aveau pe buze cuvintul da
,,patrieg, de organisalia si moravudie administrative ale noastre,
oatseali frantasi earl fineau epitropia se gindiau la riscumpfirsrea Upliftniei, polifiel am zice not &dad, de in Statul nesfifios padre eel marl si
cel mid at sal. Stribunil nostri, ai Bolosinenilor ce an rams la Bolosani, sau ne-am rfizlefit de acolo, erau in stare sfi lac& st jartfiri de
'bad', sfi primeascii a II se analoghisig pe ,acareturig, a II se impune proportional pe imobile, did neobisnuite. Pentru mat mita &gored& cfi
band acestia nu von fi luali decit in sum& hotariti si nu vor cliplita decit
intreb uinf area folositoare interesulut tuturora, fiecare nape, .crestinfi", ere

tic& sau paginfi, Romini, Armen! si jidovi, avea vola de a implint Ana,
toga!', cotisafia, prin agent!! W... national!, prin ceia ce erau odinioar&
Evreli st Armeni erau si aid o breaslfi, ca si croitoril sl dz.
la bresle
ceauslig. Un caster' va ft pus de fiecare din :cele fret .najlig,
marl!,
sl ei an vor deschide case incredinfatfi for decit in guterea unul raves
ballt de toll epitropti, ce-si vor da sama de doufi ort de an. SA edam;aim, pentru a capita o Idele el mat innaltli despre ace0I tirgovell mold.

180

Istoria Rom/13110r In ChIpuri 01 Icoane

veni de la 1827, ca leafa nu era cunoscuta pentru epitropl 1;1 caster',


cart nu erau slujbasl si simbriasi, ci parinfl desinteresati at Will.
Jo fusi, deed nu pofta de ail creste veniturile, mindria de a sta in
frunte Mega pe multi sa doreasca epitropia: anume invinsit de la 1824
nu se indurau sa ramlie pe din afara. Partidul era alcatuit din amen' ce
nu erau nici negustori asezati de multa vreme in Botosani, nici vechi
bolerl at Terli-desus, ci mat mult &arcing( at ultimelor vremuri de prefacere sl de parvenlre sl capitalist' curl aveau st mosii finute in arendi 431
ban' de imprumutat si-q1 asigurasera averea si persoana luind protean.
austriaca, fund de multe on Bucovineni de drept si Moldoveni de locu'Ma. El se adunara sl alcatuira in Novembre 1827 o ecstructie de inchl'mire a epliropier potrivit cu litera hrisovului st cu isocotinte gruparil,

pe care o dadeau, fireste, ca obsteasca`.


Prolectul e vrednic de luare aminte: el e liberal, egalitar in ceia
ce priveste anatiilem ca sl in ceia ce priveste startle sociale. Epitropli vor
fi, nu septe ca parka atunci, ci opt, si anume hall sl dinire Eyre', ca infericita Bucovina, unde-si aveau orinzilea fratil Manoli, conducatoril par-

ticle'. Deci: dot boierl, dot negustori crestintadeca, se explica, moldoyen' si greci`, dot Armen' sl doi Jidovr. Ei nu vor avea niciun
,prezedentg, de si, in ieorie, initiative era sa porneasca tot de la boleri.
Epitropli nu se vor indeletnici decit cu amanuntele lucrurilor hotarite in
principiu, organisites, de adunarea obsteasca% mai 'argil decit corpul
electoral de astazI al comunet. Aceasta va ft chemata de cite or' va fi
ceva nou de statornicit, st innaintea el, dupe anul for de slujba, epitropli
vor vent sa-si dea semi. Casierul va fi unul, negustor, fare specificare
de Actfle, ales si raspunzator In capatul anului. El nu va da mimic, in,
afara de cheltuielile zilnice, Para imputernicire de la toll epitropit. Tot
in asemenea condifil i se vor da pe same documentele, dar din pecetea
tirgulul el va priml numal jumatate, cealalta jumatate aflindu-se in pastrarea unul negustor armean anume ales pentru aceasta. Nici slujbasl nqi
nu se vor putea putea pune fare stringerea adunaril. Iscaliturile lamuresc asupra compunerli partidului : e Anghelachl Climent mazilitul, Raclis, tot din vechea epitropie, dol Pisoschesii, probabil din boierii .P1sovschic de la inceputul secolulul at XVIIlea, un Herescu, radii cu Miimpolite' bucovinean, de origine boiereasca foarte noun, un Petrachi
Virnav, neam al traducatorului din frantuzeste si greceste. Paharnicul
loan Branisteanu, poate din alts seminfie decit acea cu care s'au suns
mai &Waal Branistenli ce aveau mode in judetul Roman, ling& Mircestil
lel Vasile Alecsandrl, Dlmachi, rude cu in Vornic din Bofosani din yeacul al XVIII-lea, bolerinasi ca Negruf, Coco% Teohari, Oatu, Popovici
ig negustorul Sirghevici. Manolestil puneau lucrurile la cale, ca nIste
oameni bogati st cu trecere, dar nu iscallau. Prolectul era facut poate
pentru mai tirziu. dar chiar de atunci porn! catre Cirmulre o plingere
Impotriva epitropilor, cart ar fi facut cu banit obsteig ceia ce
facusera pe vremea obladuirli oamenilor lui Anghelachl Climent. PostelAleut lancu Camay!), flul tai Stefan II nepotul de flu at Marie! Calif.-

Un orag romanesc: Botosani

181

vnacht,un liner ce invafase la Berlinduse jalba la \Wit% sl Domnu-1


Aladu sarcina de a cerceta. VaruI sau de al treilea, Alecu Callimachi,
se simfl ins& Nutt, ca efor, sl ceru ca in devilr sa se face o cercetare,
dar la ea sa participe st alit dot boteri din partea loculut: Branisteanu,
pe care nu1 va ft stint ca s'a kalif in jalba, si Aga Scarlet Miclescu.
Ioan-Vodli incuviinfa aceasta, st acesti fret cercetatori trebuiau sa inceapa cela ce se zice (nazi ,anchelag, in unire ,cu cel infra !mates!'
at orasului.
Se incepusera pe eland stiiruinfile pentru innoirea hrlsovulal : pegchesul destinat Domnului fu d sutii cincizeci de galbeni sau un ceasorsic: scare din doai va vol a prim! Milrila Sag. Agitafia partidei de opostile pornise chiar din apropiarea sorocului de inta'rire a constituflet
' orasenesti. Callimachi indrumase staruinfile prin Vistierul Ohica, si la Vol.-

aicul Iordachl Draghici, mina dreapta a stapinitorului, se credea ca s'ar fi


indreptat, in schlmb, autorii plingerii gi proleciulut de reforms ; cela ce
fu contestat de Iordachl, care califica spuseie tat Sirghevict st Angelacht
drept simple floncanituri", vrednlce de o grabnica si aspra probozire.
,Callimacht, care se afla la mosia sa de la Stancesti, era point de

Ohica sa vie la Iasi, pentru a se infelege impreuna ce e de facut feta


de lupta dugmanilor Int. El vent prin Februar 1828, si hrisovui, in care
se schimbase punctul de capetenie privitor la corpul de alegatori, prtzninduse alegerea a cite dot epitropi de fiece nail% fu !scant de Doma
in acelasi lung, lasindu-se data de Ianuar 1310. Alegerea, de vreme ce
se amestecau acum st jidovii, dada insa un resultat favorabil autorilor
planului de reorganisare din 1827. La 27 Februar boleril din Botosant
mulfamlau pentru indurarea domneasca, cerind, in acelagl limp, sa nu
se fie in same proectele inselaioare ale nemulfamifilorg. Ba, mat mutt,
sa savirseasca o reforms in sensul 'rivers, dind dreptul de alegere name!
.1a sistIma boereasca de Botosanta, care sa poatei vote gi in Ilpsa, prin
ravels. Dupe cererea tor, Domnul invoi sa se trimeata un dlac, care sa
vada gl ce e cu ,constitucliag impotriva careia se plingeau bolerli ; el
case alegerea st hotari sa se Mali o alts, in kali forma, Ia care at lea
parte st bolerit, cel mat indrituift Ia conducerea afacerilor.
Peste citeva zile, Alecu Callimacht precis& lacrurile, numind pe
cei ce pusesera la cab demonstrafia : Climentun Pisolchlm, gt Manolestil,
cart ar fi lucrind mat ales prin sudifi : Evrei gt Armen!. lima data Voda
strica alegerea but Climent, st pentru purtarile Int rele din trecut. Apoi,
prin porunca de la 7 Mart, el osindi aspru uneltirea eforilor razvrititorl,
astintt mincatorille for din trecut gl hotari ca epitropil boteri sa fie alert
din non, st anume dintre Wulf, incepind cu Alecu Callimacht, ale caror
name se insemnau in porunca, Bind aceasta ,oament cunoscuft intro bitmete cugetartg. Pentru victor, oposifla era astimparata, pulndu -ae innain
lea ochilor ce ar pindi schimbari privelistea pufin placulli a izgontrIt
din orasg.
indata dupii aceasta, Rugil trecura Prutul. ,Vechinl regime, tz

482

Istoria Rominilor in Chipuri gl Icoane

care$i gisise un loc unit organisatia municipalfi a Botosanilor, dispgru,


gi Regulamentul Organic &Wu alte forme vietil oraselor."
Construirea de Hull ferate, aducerea de-a dreptul a milrfurilor dintstrAin8tate, clidur8 lovitura eye mai grea acestui non Botosani, din ce in

ce mai mult evreiesc. Drumul cel mare spre Anus trecu din last prinPittman' spre Cerngutul bucoilnean si Lembergul Oalltiel. Mai tirziu, o a
doua lirdefiirS viitor de altfelurma valea Prutului, legind Doroholut

de Iasi, WA sit atingfi Botosent Acestie se gasiri la capitul unei knit


secundare, care ziu ducea Endear plat la Hirlau si Tirgu-Frumos.
0 alts caus& a deader!' fu distrugerea prin conventil comerciale,
nechibzulte poate, oricum nenorocite, a marelut negot cu vitele, bogAtia
de capetenie a Moldovel-de-Sus. Cu agriculture de astfizi, ficuta necon-

etlincios si sillbatec, de arendagi evrei, nu se poate hriini un ores de30.000 de suflete. Aceastfi poporatie, pe doui treimi evrelasci, se infund&

deei tot mai adinc in shade st degenerare.


Autorul acestor rinduri ar ft dorit totusi sit inchelel) cu cuvinte de_
speranja aceste pagini consecrate orasului situ de nastere.

1) Acum vre-o douazeci de ani.De atunci am gasit la Primilria din Botosan


note pre tioase despre ores, care au fost publicate apoi numai in resumat.

Scrisoarea lui Stefan -cel -Mare

183

Alegere de acts contemporane.


I.

Scrisoarea lui Stefan-cel-Mare dupii lupta de la


Podul Innalt (1475).
Prea-straluctillor, prea-puternicilor, sl de bun neam domni al Cres.
tinatatit intregi, oricul I se va arata sau i se va spune aceasta scrisoare
a noastra. Not, Stefan-Voda, din mila Jul Dumnezeu Domn at Tern Moldova', va trimetem smerita noastra inchinaclune gi vrerea de blue. Stijl
d-voastra cum ca prea-crudul gf paginut Imptirat at Turcilor de multi
'frame umbla dupe peirea Crestinataill infrepl gl zi de zi se crgeta Inca
in ce chip ar putea educe supt puterea sa gi pierde Crestinatatea. De
stela va dam de tire ca in Boboteaza trecuta scat imparat al Turcilor
a trimes asupra noastra marea lui ostire blestemata, a Turcilor, in numar
de o mita sl cloaked de mit de oameni, gi cu dinsa avea pe eel mat de
aproape si mai marl si mat iubift robi ai Jul drept capitani. Adeca : Soliman, Pasa, Vizir gt begterbeg, cu toata Curtea acelul impSrat si cu
toata Rumelia gt cu Domnul din Tara-Romaneasca, cu toata puterea sa.
$1 Isa-beg, Ali-beg, Schender-beg, Duna-begul, lacubbeg, Valli(?)
Ulu-beg, Sarafagabeg, domnul SofIet, gi $tura-beg(?), Piri-beg, lunis
Isac-beg (Hal Jul Isac-beg) Viztrul, cu toll spahlit tor, cart erau toll puternici gI Voevort in oastea aceia. Cind am vazut not oastea cea mare,
ne-am richest dupe cuviinja cu trupul nostru g1 cu armele noastre, gi If -am

stat impotriva, gf cu ajutorul lui Dumnezeu cel atotputernic am infrint


strasnic pe acei vrajrnasi at nostri si of Crestinataiii intregi, st 1-am prapadif, si an statut striviii supt picioarele noastre.
Data in Suceava, in ziva de Sf. Pavel, 25 lanuarie 1475,
(Traducere dupe o forma germane a scrisorii, tiparita in ale mete A to ci
fragmente, III', pp. 91-2. Originalul a fost scris in limba slavona. In alte forme,
italiene, scrisoarea urmeaza printr'un adaus, alcattut de solii trimiqi de Stefan in
Italia pentru ajutor.)
II.

0 scrisoare a lui Vlad Tepee &titre regele Ungariei


Matias Corvinul (1462).
Maria Ta Doamne. In alte scrisori 11-am fost scris cum Turcii, dugmania cei cruzi at Cruel! lui Hristos, trimesesera la not solii for cel marl
ca sa nu mai !him pacea gi legatura facuta infra Marla Ta si not si s6 na
mai serbam nunta, el sa ne alipim numai de dins!! si sa mergem In
Poarta Imparatului acelula at Turcild, adeca la Curtea jut. tar, dacli nu
ne vom lasa de paces si de legatura si de nunta Martel Tale, nici Turdi

nu von fines atunci pacea cu not. Mai irtmesesera st pe un sfetnic de

184

Istoria Romfni lor In Ch !purl ed Icoane

frunte al impiratului tuycesc, anume Hamza-beg de Nicopol, ca IA hotErim


granif a

la Dunare, pentru ca, dace acel Hamza-beg ar putea sfi ne

educe In vre-un chip, cu *helm'', or! pe jurlimint, on cu alt me*tesug,


la Poarta, bine, tar, de unde nu, sli caute a ne prinde *I a ne aduce
prins. Dar, ea ajutorul lui Dumnezeu, pe cind mergeam spre hotarul acela,
am aflat despre *iretenia *I vicle*ugul lor, *I not am fost acela cart am

pas mina pe acel Hamza-beg, in 'Natal *I in Tara Turceascfi, supt o


cetate ce I se zice Giurgiul: deschizind Turd! cetatea Ia strigfilele oamenilor no*tri, cu gindul ca sil intre numai al lor, at no*tri; amestecinda-

se cu dimil, au intrat, *i an dobindit cetatea. Pe care am *I ars-o fndata. $i am ucis pe mann *I femeile, marl *1 mica, cart loculau de la
Oblucifa *I Novoselo, unde se varsfi Dunfirea in Mare, pita Ia Rahova,
care se afla chiar Naga Chilia, din jos, *I ping to locurile Samovit tyl
Ohighen (Ohighiul bulgfiresc), in numfir de 23.884 de Turd *I de Bulger!,

fail eel ce au ars prin case sau ale cfiror capete n'au fost inffili*ate
dregfitorilor no*tri. Marla Ta sli *tie ca deocamdatii acestea le-am sit141.0 in paguba lor, a celor cart ne tot indemnau cu stEruinfile lor *A Ilisiim
pe cre*Iini *1 si ne dlim de partea lor. Dec! sfi *tit Maria Ta ca am

cillcat paces cu din*II, nu pentru vre-un folos al nostru, el pentru cinstea


Mfirtel Tale *I a Coroanel Miriel Tale, *I pentru pfistrarea Cre*tinfitlijil
intregi *I pentru intErirea legit catolice. Cele ce vEzInd ei ca am Meat,
*I au parrisit gilcevurile *I certurile pe care be aveatt pfinil acum In once
parte, *I de spre fara *I Coroana Mfiriet Tale, *1 de spre alte part!, *i
$t -au aruncat toata turbarea asupril-ni. Cum se va deschide vremea, adeci
primfivara, au de gind sel vie dumfine*te, cu that'll puterea lor. ins&
vadurl n'au, clici *I vadurile lor la Dunfire, afari de Vidin, am pus s5 '.a
ardfi, sli be nimiceascfi *i sli be fetal pustli. Pentru ca pe la vadul Vidtnului nu prea pot strica, ci et ar vol sE-$i educe corablile de la Tarlgrad
*1 Oalipole, pe Marea, in Dunlire. Dec!, Maria Ta, dace voia Martel Tale
este sfi at !apt& cu clInO, atunci stringe-j: loath' fara *I tot poporul, *I
eel de pe jos *I cfilfiril, adu-I in aceastli Tara-Romfineascil a noastra qi

binevoie0d sit to ball aim cu din*Ii. far, &La nu vrel sli vll Maria Ta
insuti, atuncl fit bun de-fl trimete oastea intreaga in Orfila ardelene ale
Warfel Tale, Inca de la Sf. Gheorghe. Mica Karla Ta nu vrei sil-fi dal
msa toatil oastea, atuncl di numai cit ti -e voia, mficar Ardealul *i Secuimea. CI, dace Maria Ta vole*ti sit-tut dal vreun ajutor, atunci Muria
Ta sfi ill bun a nu ne za'bovi, ci sfi ni spul cu adevarat gindul Martel
Tale. Pe omul nostru, care aduce scrisoarea, de data aceasta sa na-1
Iniirzii, ma rog, ?Urfa Ta, ci sfi mi-1 trimell indfirfit, Indati *I lute. PeaIra ca nici cu un chip nu voim sit Mira in drum ce am incepLt, el sfi
agleam lucrul la caitiff. Cfici, dace Dumnezeul cel a-tot-puternic va asculta rugficiunile *I dorinfile cre*tinilor *Ili va apiece auzul cu bunlivotura spre rugliciunile sfirmanilor sal *i ni ye da asifel de biruinfel impotriva paginflor, clamant at Cruel! lui Hrlstos, va ft cea mai mare cinste
*I folos *I ajutor sufletesc pentru Maria Ta si Sfinta Coroana a Marie!
Tale *I pentru toatfi Cre*tinfitatea cea adevfiratfi. De oare ce nu voint

Cuvintarea lui NeagoeVoda

185

sa fugim innaintea sfilbiltaciel tor, ci sa avem, in once chip, lupta cu


dinsii. far, dace vom ayes, fereasca Dumnezeu, o lzbinda rea ai va pert
jeriaoara noastra aceasta, nici Maria Ta an vet avea folos al inlesnire
din aaa ceva, pentru ca va fl spre paguba Crestinataf it Intregi. De alminterea, sa crezi cell va spun acest om al nostru, Radul Farms, ca al
cum am grid not de fala cu Marla Ta. Din cetatea, 9 Fevruarie 1462.
(Traducere dupii scrisoarea latinii, publicati in I. Bogdan, Vlad TepeF, pp.
78-81.)

lit.

euv&ntarea lui Neagoe-Voda, cel de-al patrulea Basarab,


&Sire fiul sau mort, copilul Voevod Petru
(cake 1520).
0 fiul men Petre, fate call Want coroana,surguclul al diademele,
-pentru ca to eral stilparea mea cea inflorita, de care pururea as umbria,
st racoria, chit miei, tar scum stilparea mea s'au uscat, st florile s'azt
vestejit al s'au scuturet, al ochii miei au ramas arai al pirliii de jalea
infloriril tale. 0 lubitul men Petre I eu gindiam si cugetam sa fit Domn,
al sa veseleati batrinelele mete oarecind cu tinerefele tale, al sa fit biruttor pamintulut, tar scum, fiat mleu, te viz zacind sub pamint, ca an trup
at fizatecarula sirac. Intro vreme iml eral drag, tar acum te-am urit.
intro vreme iml era mile de tine, far scum nu-mi este mils. Intro vreme
eral bogat, far acum eats sarac. Intro vreme, fatal mien, te vedeam pre
pamini, tar acum te Wiz supt pamint. In puttnea vreme te aratasi ca o
floare frumoasa Innaintea ochilor miei, ti numal decit te pules' supt pamint. Eu poftlam sa ma vezi tu pe mine supt pa nint, dar te vilzulu ea

pe line ingropat. 0 fatal mien, cad an ma acopert mat bine pe mine


pamintul decit pe tine, al ma lanai la batrinefele mete! Cind fu vremea

sa se odihneasca de catre tine, In atuncl n'al nicio grija de mine, ci


m'al lasat sa fie totdeauna halm mea arse sl aprInsa de jalea :a, al chit

miei sa fie la batrinefele mete tot plini de lacrami, zlua sl noaptea. 0


fiat mien, mai bucuros as ft dat tratul 3l zilele mete ca sa ill tu vful Ea
ill gallant halm domneatt ca sa te imbract cu dinsele al sa te impedeca sa veseleati inima mea, al sa ague! acesle !scrami din octal
rule!, tar acum trupul tau se desbraca de hainele care i -am gatit, al se
imbraca in pamint, dintru care an fost luat, dap& cum zice Duninezett :
din plimint esti fi far to pdmint to vet intoarce, far sufletul tan vede alto
vederl, qt nu atiu, /Entre acele vederl ce va ft vazind sufletul tau, miles.
tivl-se-va Dumnezen salt

imbrace gelid' tau cu mila sa? Ci ma tem ca

sa an fie sufletul tan ramas cumva nesatul de faja lui Dumnezeu, pentru
pacatele mete. ins& diva acestea toate lard call zic: Scoala, Mut mieu .

Istorla Rom Inilor In Chipurl el Icoane

186

scoala, ca an venit 31 oasele moaee-ta la tine, ca s& se odihneasca ei


ele ling& tine, pentru ca et fie ill este mum& ca e1 mie, el Impreuna Cu
dinsele am Weds podoabele tale, coroana $1 surgucial tau la Pandocra-

tor, ca sa se impodobeasca cu dinsele, ca doer s'ar milosllvl Domnul


Dumnezeu spre not, et v'ar darui cununille cele ce nu vor trece niciodata. far diademele A se pule la veemintul Precistei, ca A se milostiveasca spre not. et A va acopere shpt veemintul et la infricoeata Judecalk eI sa va dea vlala cea de Ted, care nu va trece niciodati.
(Iorga, Istoria likralurii reiigioase, pp. 60-1.)

IV.

Scrisoarea unui boler muntean din vremea


lui Neagoe Basarab (cea mai
veche scrisoarea romaneascii; 1521).
Inteleptului, de bun neam et cinstitului el de Dumnezeu darnitului,
dumisale Haas Bengner din Brasov, multi sanalate de la Neaceul (Lupe)
din Cimpulung 1).

Asijderea, dau *tire Domniel Tale de lucrul Turcilor, cum au auzit


eu ca imptiratal au kali din Sofia, el alminterea nu e, 01 se-au dus in sus.
spre Dunare. Asijderea, sa sill Domnia Ta ca au venit un om de la Ni-

copo-le, de mie mi-au spas A au vazut cu ochli lui ca au_trecut cele


corabi1 ce ettt ei Domnia Ta pre Dunare in sus. Asijderea, sa etli ca
bags din bottle oraeele cite 50 de oameni, so fie in ajutor corabil.
Asijderea, sa stil cum se-au prins niete meeteri din Tarigrad care vor
trece acele coral! In locul cela strimlul ce ail, ei Domnia Ta. Asijderea,
spul Domniei Tale de lucrul Jul Mahamet-beg, cum am auzit de boleti ce
slat megiae el de genere-mieu Negre cum t -au dat 6par/dui slobozie tut
Mahamet-beg cum pre to (= unde) -i va fl voia prin Tara-Rumaneasca,
tars el sa treaca. Asijderea, sa etit Domnia Ta ca are frica mare et 130-

Arab de acel lotru de Mahamet-beg, mat virtos de Domniile Voastre.


Asijderea, spul Domniel Tale, ca mai marele mieu, de ce-am inteles
el eu, eu sputa Domniei Tale, tars Domnia Ta eel! intelept. $1 aceste
cuvinte sa tit Domnia Ta la tine, A nu lie oameni multi $1 Domniile
Voastre sa va pazill cum still mai bine. $f Dumnezeu stY fe bucure.
infelepfului $i cinsillului si de Dumnezeu dorultului, dumisale HamYs.
Begner din Brasov.
(Din Iorga, Brasovul qi Rominii, pp. 283-4.)

cursive.

1) Pana aid traducem originalul slavon ; alte cuvinte traduse 1 tiparesc in

O scrisoare a lui Petra Rarev

187
V.

0 scrisoare a lui Petru Rare* &litre Bra*oveni


(25 Octombrie 1529).
Petra Voevod, cu mile lel Dumnezen Domn at fern Moldova Infelepfilor prieteni, cu adevarat lablii nouli. Am venit alci impotrIva vicienilor Martel Sale domnulul loan, Craiul unguresc, ca sa va supunern
supt paza Martel Sale, ceia ce, cum am vfizut, vol nu vrefi. Noi socoilm,
ca doer all fl avind de gind sa fa hranift cu pietre. Deci IA still bine:
N'am vent! asa pe dont', he! sliptamini, ci vom sta Oar ce va vom indupleca al vom face ceia ce ni este voinfa. $i la inlorsul nostru inapoi,
vom arde cu pall de f oc aceasta Tara a Birsel, vi vom lase TiMitIll gol
vi pustiu, vl la priniavara falls' figaduim a vent cu rizbolu, vi vom

pane larasi IA se calce samanaturile voastre, cind se vor fi ridicat,


pentru ca laravi un an intreg sa fifl Vara de hrana. Poate ca vol.
in nebunia vi prostia voastra cea mare, credell ca, fiindca stall intre

pleire, IMO si roade piatra. Dar cu acestea va prapildifl runnel

vista, vi veil raminea in desert, pentru ca not oprim pe Secui, supt


pedeapsa, sa nu va educe, nici sa WI vinda griu sau all fel de
luting. Vom linea necontenit straja in mijlocul for. Deci va sfaluim ca,
la vederea acestel scrisori a noaslre, sit' trimetefi fare zabava la not vese
oarnent ales!, pentru a ne infelege, vi vii dam credinta noasirli cai vom
last' sa vie inapol cu buns pace. Dat supt Prejmer, 25 Octombrie 1529.
Infelepfilor judelui vi jurafilor din Brasov, prietenli novtrt iubili infra,
adevar.
(Dupe Hurmuzaki, XV cf. i Iorga, indreptori fi intregirt; I, Bra oval; din
,Analele Academiei Romine", pp. 34-5.)

VI.

Testamentul Domnului muntean, apot

moldovenesc Peiru Schiopul, scris in striiinatate *i pribegie


la Bozen (Maiu 1594).
Io Petra Voevod, care am fost Domn in Moldova, marturlsesc cu aceasta scrisoare a mea, intain catre cinst!Iul vi de Dumnezen
lubitul Imparat preacrevtin vt catre marele arhiduce Ferdinand vi catreloaf& fare Martel Sale, vi is boler. vi la judefi, marturisesc Iaravl cu
aceasta scrisoare a mea, pe care cu mina mea am scriso, cum ce, atunci
clad eram in cetatea Tulin, a Imperatului preacrestin, in unul 1592, m'am
imbolnevit vi am chemat pe fate mea vi pe ginerele mieu vl pe un nepot
at mien de sore, anume Gheorghe Hatmanul, vi 1am rugat sa alba grifii
de fiat mien, sa se ingrijeasca de dinsul dupe ce votu marl. $1 li-am dal

o scrisoare sa fie epitropi in toale celea : intain o hirtle ce am dat-o fe

188

Istorla Romtnilor In Chipuri

iii

Icoane

fel mele, data va sta la un loc cu (fratele et) Stefan Voevod, s'o tie pe
socoteala tut $i, data ea nu va vol &it stea cu dinsul, sa nu-i dea et
nimica. Asijderea, mai intiliu Bice mea $1 ginerele mien s'au dus !areal
de linga mine, fare voia mea: $t -au scos hirtie Meg voia mea $1 s'au dus.
$1 ceia ce avean in mina lor, de la Doamna mea, strinsi in trelzeci de ant
ce am slat laolaltii cu dinsa, $t, pe linget aceasta, $i 8.000 de galbeni
roll!, toate le-au lust $1 pe Coale le-au impartit cu fratele lui; al allele
mi le-au adus innapol, insg cele mai matte au r5mas in mina lor; al eti
11-am dat theta zestrea fete! mele: cinct poveri de aspri pentru o case $t
pentru o griidinii, afaril de zestrea et, $t Inca $i alte 2.000 de galbeni de
aur, apot sl alte 200.000 de aspri: o pireche de brilfare cu juvalere scum-

pe. Acuma mArturitesc cu aceasta hirtie a mea ca el sit nu alb& nicio


slujbli la casa mea $t la copilul mieu. Al donee, $t Hatmanul Oheorghe,
ai aceta a plecat_filrfi de Tote mea, si la nevoia mea n'a stat pe linga
mine, si s'au dus. $1, dacii va vent pe urmil $1 va spune cg are sg write
scriso area mea, sZi nu f se tie nict intro socotealfi hirita nict lui, precum
mid fetes mele, pentru cg m'au trfidat $1 n'au stat pe lingti mine, san In
strimtorarea mea, precum nu se cede stt piraseascii pe pfirintele for in
vreme de nevoie, et pe cart it pusesem sa cirmulasci casa mea. Ci acuma,
in anul acesta' 1594, copilul mleu sa fie vrednic a stilpint el filmsi toate
cite se intimplii sit be mai avem. Iarfisl miirturisesc acuma cu adeviirat
cg tosig averea ce-am putut sti am, s'a cheltuit, dupe cum marturiseste
41 o insemnare a mea, unde sint scrise toate anume; $l, lariat, daca sl
am ceva astitzi, mull-pujin, or! in minile copilului, ori in sineturi care
sint scrlse pe numele mien, acelea bottle sint ale but Stefan Voevod, si
Stitt aceasta, pentru cg el a lost Domn in Tara Moldovei, cind 1-a dat
steagul Sultanul Murad, $l a Omit Domnia cinci ant, cum site toattt lumea.
Acuma mi-am pus pecetea, $t -am scris aceasti scrisoare cu mina mea
4nsitsi; sit silt! aceasta.?
Io Petra Voevod.
(Din Hurmuzaki, XII; text grecesc).

VII.

0 scrisoare a lui Mihai Viteazul dike


solii sal la Praga (1600).
Bane Mihalceo $i tu, Vistiar Stoic, dau-vg in stire pentru mu'
cinstitulni impttrat cel trimes la not. Not de to ate bine pre rind am injeles,

al, ce poruncfi ne-an trimes, not Inca am socotit cu credinclosli nostri


ce sint pre lingi not, si oamenl Went ce sint mai pricepuft aicea, de
sti. de toate rindurile, ce cum este pre intr'alte fart, $i cum a fost tocmcala mai de innainte vreme. Ce not, cunt a fost porunca Imptiratului
4I cum a fost scris in ciirfile Mitrit Lui la nos, ce fit va fi pohta, not sa
Mtn in sttrea impartifiel tut de toate,ce intre acela not deci, ce ne-an

0 scrisoare a lni Mihai Viteazul

189

fost pohta, am scris tot in aceasta carte ce-am trimes la dumneavoastrg.


51-am scos st porunca Imperatulut t fiiggduiala ce ne-au fost trimes la
not, de o am trimes st aceia la dumneavoastrg. Ce veil vedea porunca
Imparatulul si Iggiiduiala cum ne-au scris, si veil vedea si pohta noastra
ce-am pohlit de la cinstitul I npgrat. Ce, de veil fi filcut vol vre-o tocmealii cu Impgratul mat innainte ping va vent aceasta porunca, aceia la
voi; far voi i't cgutalt pre aceasta pohtii ce am pohlit not. SA(dacg)
va fi bine tocmeala ce -aft facut intr'un chip, vol sa Igsaft sa fie cum aft

tocmit; tar, sa vg va pares cg este mai bung aceasta tocmeala ce am


trimes scum, si pohta ce-am pohlit, tar vol s& merge!' sa grill(' ImpgratuIul, st facet' itocmealg pre aceestg po hie"' si tocmealii ce-am trimes
acorn la voi,
CA, sa va zice el Impgratul cgtre vol cg all tocmit vol si aft fficut
tocmealg, tar vol //veil cuvint a-I dare rgspuns de veil zice : adevgr IAcut-am tocmealii, dumneata at trimes credinciosul Mgriei Tale de credinfg
si cu aceasta porunca sl iggicluialli a ImpArgfiel Tale, far dumnealut an
socotit pre porunca Martel Tale, si neau scris sa grAim Marie! Tale ce
e pohta Domnlei lui.
Cl tocmill pre aceasta poruncg si pohta ce pohlim not, sa nu veil
11 -tocmit voi ally tocmealii mat bung. 51 nevoifi de pripill cum mat cu
rind, ca este vremea aproape acuma, cum vedefl si dumneavoastrg si
cum still si rindul cum este incoace. 51, in vreme ce yell tocmt pre
aceasta tocmealg, voi cum mai curind de olac sg-mi trImefell omul, cu
carte de olac, sgmi daft in stire Domnie1 Mele. 51 am dat invglatura sl
Int Pandazi Logofgt : ce vitt' spune sl din gurg, aceia v A dau in stlre $f
fill sallies!. Amin.
Scris Ghenarie 26 de zile, 1600.
(Dui% Iorga, Documente privitoare la Petru Schiopul i In Mihai Viteasul, in
,Analele Acaderniei Roraima, XX, p. 476.)

VIII.

Testamentul lui Radu-Vocra Serben (1620).


In nnmele Tatglul si al Flului si at Duhului Stint, sfintel st neimpgrfilet Trolte, amin. En Radul Voevod, nepotul lui Basarabu Voevod, carele am fost Domn Tfiril-Rumlinesti, dau a li tuturor cu aceasta carte a
pea si mgrturisesc si las cum, la vremea de spot a mine-mea, Dumnezea
a feria, Doamnel Martel, au liisat, cu gura dumnialei, foate mosille, cite
sint din spre partea dumnialet si din spre a pgrintilor dumnialet, nepoatg.

is sl fetal noastre Anal, tar, dupg moartea sa, de near dim! Dumnezeu nosh sl alto fat& de mantle dereaptg, ca sa fie pre toate aceste

190

Istoria Rominilor In Chipuri 01 Icoane

Ind sus zise surori amindoui. Deci, timplindu-mise vi mie a inhere pre

ealea a tong lumea Oa trecerea din aceasta vista in ceialalti, nu am


vrut sa trec porunca mai sus zis parintelui mieu, ca nici mi s'a cazut
din cuvintul dumnialei a levi. Las vi eu ca pre acele zise mat sus mov11,

Anca vi Elina, cares in vreme de bairinefe neau damn Dumnezea din


eununie dreapta, ca A fie amindoui surorl. !ma cu aceasta tocmeala,
ea, pane unde va fl Doamnamea vi sofal mieu Doamna Elina vie, sa le
birulasca ea vi sa se hraneasca dintre aceste movii, far, dupe moartea
Doamnei mele, sa fie cum a laud mumamea, Dumnezeu o lerte, vl cuss
am lased vi eu. $1 ava tocmesc vi las cu blestem ca aceasta tocmealii sa
fie neschimbatoare, cares o am intent cu pecetea mea. tar cine o va
strica aceasta tocmeala, sa fie blestemat de 318 OHO, si sa hien lase&
en Iuda vi cu Arie. $1 marturi1 Inca am pus cesti mai jos scrivi: Dionisle
Pallolog, Mitropolitul de la Tirnov, ..,:i jupinul4ejar Gal din Beciu, vi jupinul Regheni hulas din Sibil, vl jupinul Rorer doctorul din Bed, vl Dragomir Postelnicul, vi Radut Posielnicul, vi Semen Postelnicul. Sells in
Beck', tuna Fevruarle in 28 de zile, anul 1128, tar de la Nafterea Domawful nostru Isus Hristos 1620.
(Din iorga, Socotelele Sibiului, In Analele Academiei Romine", XX, p. 20.1.)

IX.

Testamentul mamei lui Mihai Viteazul


(8 Novembre 1902).
In numele Tat6lut qi al Ftului gi al Duhulut Stint. Amin. En roaba
Domnului Isus Hrlstos, calugarifa Teofana, mama raposatulut Mihail Vo-

evoda din ']'era-Romineasca, vlefultam vide acestli lumi clever% cum


zice vi prea-infeleptul Solomon, decade devartelor vi de toata devarta vl
Invekaloare vi furatoare de sufiete, vi am petrecut lumevie destul in tot
chipul in vide men, pane aping; vi la neputinta batrinefelor mele vl la
slabicluriea mea, in sfinta manastire in Cozia, la lacult[ul] sfintearoile I
in rapausul raposalului Mircel Voevoda, vi trailu de ajuns de luain vl
-sfintul cin calugarea, derept plingerea pacatelor mete. Acilv ma ajunse
vi vestea de sfirvirea zilelor drag Hula! mieu Mihail Voevod vi de sarida
Doamnasa vi a coconilor Domniel Ini prim ferlle streine. Fula de plingore vi de suspine ziva vi noaptea. Dup' aceaia cu vrearea v1 cu ajutorul
Domnului din cer vi cu rugaciunea cinstifilor parInfl in zi vi noapte,
vi plingerea mea vi suspinele shade! for de ferile streine, doari Sfinfia
Ltd din naltul Cerului au auzit, vi s'au milostIvit de 1-au scos din ferile
etraine in tare de movtenie, vi mai virtos au cugeiat la slide manistire
In Cozia, Denim batrina vi jalnica for meta. $1, Baca se adunara unit

Testamental mamel lui Mihal Viteazul

19i

di alit, mare plingere et suspine fa infra el, de jalea flu-siu Mita 11-Vodi,
sl pentru patlma for ce-au petit prIn ferile straine Doamna Stance si finale Ion Nicola -Vodi sl fie-sa Doamna Florica. Fn dupi aceia intrebare

intru ele, cine cum au petrecut. Grit Doamna Stance: cum am petit
not, meta, Si nu peal nime de rude noastrik. Dari Mo litva Ta, male&
cam al petrecut? Melee zise: en mull foc, de moartea fiamieu si de
jalea Domnillor voasire....`
(Urmeaz1 o danie catre manastirea Cozia, uncle a fost ingrijitA bine batrina;
Onciul, in Convorbirile literare, an. 1901, pp. 116-17.)

X.

Scrisoarea boerilor lui Radu Serban pribeag


cake Domnul for (1614).
Prea-mllostive Doamne, si fi dumneata sinfitos. Ruglimu-ne Domalai Tale ca Domnulul nostru cela miloslivul. Pentru care lucruri stil dumneata, cind ne-am despirfit de dumneata, in ce credinfli ne-al Ifisat, in
aceia sini[ern] si 'Ana acum, sl de citeva orl am trimis de am dat in stire

dumitale, st cu mare frlca, ca sa nu pierdem capetele de acest Domn


tare (Radu Mihnea). Si dumneata pana acum niciun lucru adeverit nu ni
trItnifi, ce numai nidejde. Ce nei inteaceasti nadejde cadent la lucruri
foarte grele. Ca intiliu in Cara noastra acum stria hogea, ail tine aces!
Domn frail! st surorile in cash' cu el sl sint Turd. $1 robli carll au sci-

pat de prin catarge sl de printr'alte robil, 'nicer de In Mihai-Vodi,


Domnul cine este in tare, el il di Turcilor, st elle multe nevol, care nu
le-am scris. Acum infelegem ca are Turcul gind s8 pule in fare noastri
Pasi, asijderea si in ferile ce sint vecine ca not. Deci, (lac& vom clidea
not la acela sa rimile in tare noastrli Pasi si minfistirile sI blserlcile
noastre sa fie meceturl Turcilor st coconil nostril sA-I fee& leniceri st
fetele noastre si be lea Turd' lor muter', cum fac intr'alte tent ce sint
supuse lor, deci not, din zilele lui Mihal-Vodi, de cind ne-am supus st
ne-am jurat crestinilor, pentru aceia neam jurat si ne-am supus not supt
Impiratul crestinesc, ca si nu cidem not la un lucru ca acesta. Drept
aceia am WO nol marl 'cheltuiele si robil sl arsurl si singe virsat
pentru crestini, ca sa avem ciutare la nevoia noastri. Ce mult ne mirilm,
au dumneata, nu fad stare lImparatulul de nevolle noastre? Ce, de este
-vine din dumneata ca nu fad in stare lmparatulul si ne caute in nevolle
noastre, Dumnezeu iti va fi platnic, cum to -al jurat cu not. Ce trebueste
dumneata plecat sI ea !aerialt de in not sa aduci amInte Impiratulul
nosing. Nol ca, micar si Os dace) n'am fi not avut nicio tocmeali cm
crestinli, si acum a[m] striga mila Ymperifiet Sale, inch' s'ar cidea si ne

Istoria Rominilor in Chipurl st Icoane

192

caute, Mid nol crestinf,ca se nu riminem pagini. Cid Inima noastri,


an se poate suferl cu pliginii. Caci si an, cInd am venit cu Turcii esupra
lul Biltur (Bathory, Gabriel), at atunce numai ce asteptarn sa auzim de
dumneata si de ceva oaste cresfineasci, nol ne grijisem ca sa fim vralmast; lor cel mat marl, cum am Meat afire dumitale. Ce ne rugim dumitale, di in stire Imparifiel Sale, ca arum este vreme bunt), si sintem
toll gate a sluji Impirlifiel Sale, al dumitale, cum verl infelege dumneata
al de la Logoniful Oancea. Meer sa (-de) nu ne-am impreunat nol cu
Logofatul, far, dac' a venit slugs Logofafulni, boats pe rind I -am fficut
In afire cu omul nostru, cum stau lucrurile de incoace. Care nu sintem
not indoiti ca nu vor vent in stire dumitale, Ce ne ruglim si fie cu taint)
acest lucru Ca, de s'ar infelege, toil n1 -am pierde capetele. Si ill dumneata senetos, amin. Scris April, 29 de tile.
1 No!, loft Eolerii din fart), sf de la slujitori, plecat ne inchinim
dumitale.
Corr., in Cony. lit

an. 1900, pp. 272-3.)

XI.

Scrisoarea lui Cheorghe Stefan ditre principele


ardelean Gheorghe RakOczy al
II-lea (1657).
t Laminate si cinstite Craiu st noun de bine ficifor, miloslivut
Dumnezeu si to crufe pre Wirla Ta cu buns pace si iiinitate, impreuni
cu tot binele, infru muff ant.
Cinstita cartes Miriei Tale dinlru mina acestui post al Miriel Tale
cu cinsle o am pri mil, a'am cern cu drag, s'am dat hula milostIvului
Dumnezeu, infelegind de bunt) sinitalea Mae! Tale. De cite ne serif Midis
Ta, pre ameruntui infeles-am. Pentru rindul Tatarilor, adevirat este cum
ski Miria Ta. ;art) pentru'acela lucru, precum am al mat scris Mid
Tale ci el ni sint !Agin' sinIce (= pentru ci] el, unde leau asti4zf an ban

mine cer zece bani, (lea st acolea el are urea a inglotl obiceaiu. Iar
avem nidejde pre Dumnezeu, dupi rispunsul ce II-al rispuns Miria Ta,
si intoarca obrazul infealt chip, si mat lase dintea lor. Or vedea st ei
ci sint al alfl ()amen!, ci el, unde 11 sluji norocul in Tara Lesasci, &pi
cum a fost vole lul Dumnedzeu, el socotesc ci or supune toati lumea sl
gindesc ci &III in lume nu-s oameni, ce-s numal el oameni. fare Marla
Ta foarte at 'Ism. ns bine, si cunoasci ci nu-1 lumea numal cu dinsif.

Ierif pentru Clogolea, pentr' acela si not am socotit ci el se are in


prleteaug en dirts11; ce oarece din lucrul lor, tot va adeverl Clogolea.
Pen Iru rindul lucrulul de spre Tarfgrad, de pomenirea maziliel, semnezl
Maria Ta cunt si fie sinitates sl si flat !Mean bun gind, si cuvintulul

Scrisoarea lul Oheorghe Stefan

193

nostru sa-1 fim marturi, si juramintului all fim plinitori. Pentru datorie,
sa plinim si sa nu purtam pre Marla Ta cu cuvinte, cad este Martel Tale

cu scandals. De care lucru ma mir ce Wu mai zice aka Maria Ta,


neavind credinja eu calra Maria Ta. lard, sa nu hiu crestin, ce sa hiu
Jidov, sl de legea mea sa hiu scapat, si is ziva cea de savirsit, unde ni
este a rfispunde toot tines! dupe lucrul sau, si n'a hi Marie, acolo sa
him cu Iuda cel vinzator Domnului sau, carele slim ca local va fi cu cel
mulii rai, $i sit nu ne aflam is local cel cu bune raspunsuri, 51 sa nu
auzim blagosiovenia lui Dun nezeu, earea tots crestinil spre-acea nadlijdulesc sa o auza sl sa o vazei, de nu miI aiita inima rea cit nn poclu
nice odihni, nice a mince cu folos; si, de as avea prilej, si n'as plait de
istov a Martel Tale datorie, cit mai de sirg, ca sa nu Mu auzit /Oita ponos
de la Maria Ta, carele nice la o sanatate nu ma educe I Ca, de a$ avea
zece bent in case mea,trimite-i.as si aceia tot spre istov de datorie aceia;
cares doer Maria Ta socotesti ca eu din ciinia mea sl din fare- deomenia mea pestesc si iniarziez Martel Tale, de nu platesc. Eu, necum spre
ce as mai arata tetra Maria Ta cu alt juramint ceva, ce, cum aratam
mai sus, tot asa zicem; ce nevoia nom tra vedem ca nu se crede inaind

tea Mariei Tale. Ce doer n'am hi nice noi cu obraz de marmure sau
de hier,ca pre un bier sau pre un marmure cu elite gloats de anus&
furl s'are hi sfredelit, dare inima noastra in ce chip n'are hi valamata
de elite ponos? Ce nbmal pentru mare nevoie si lipsa ce ni este, kit la
Marla Ta n'avem credinja, pentr'aceia sintem obicluiji; iara obrazul
mien s'a facut mat Bros decit pamintul de elite suparare. Ce, preste
scurta vreme, tot om nevoi si om face cum om putea, si om plat' 41
Marie! Tale. Pareni ca diniru cavint ce-am avut is Maria Ta
si intr'alte part', unde niam dat cuvintul, nu niam scapat. ixtra, numai
de este ponosul Mariel Tale, si ne efts Maria Ta scapajl din cuvint, nu.
mai pentru acestl bind, socotestene Maria Ta nevoia sl greul, &ace n'avem,ca n'am hi nice not bucurosi a hi in toate zilele infruntall $i prebrazil', ca ni s'a facut greu is inima ; ce n'avem ce face, pentru multa
nevoie. Iara volnic esti Maria Ta a zice cum a hi voia Marie! Tale, ca
al esti Maria Ta ma! ales. Ce pentru nevoie cauta-ni a auzi toate.
Pentru rindul dusmanului, scrisu-ni-au si boiaril nostri ; !aril penteacela lucru sa slit Maria Ta c5, pans nu se va surupa, nu va putea hi odihnit
noun. Ce data cum imbla lucrul lull): acma ni se pare oborirea lui, mai apot
lima se scoala. Ce si lasal-am de n'am vrut sa mat facem cheituiala dupil

cel rind d'intitiu. Acma tared vedem ca Tura au inceput a indemna


spre acel lucru, precum std! Maria Ta. Deci gi nod am dat invajatura bo-

larilor nostri, de vreme ce veil vedea ca vine lucrul sa se foci ocea


treaba de istov, sit nu hie amagituri, ce, numai dace or vedea treaba
istevita, sluices, pentru bruin ce s'au juruit, sa face cum or pules, sa
lea cu tamale, sa se pliiteasca de asupra 'aril; ca bard sa trimitem, nu
avem. Pentru eel vo[i]nici de caril a cercetat Radu asliu, unul a lost
mars cu bolaril acolo la Maria Ta,lara unul a fost aicea; cc cu dreptul
1) Lui Vasile Lupu.

194

Istorla Rominllor in Chipurl al Icoane

am fost aces Martel Tale pentru a& nu se indolasea al &fit. Pentrn fin-

al calulul, zicl Marla Ta ca nu pofteati Marla Ta acel gluon, ce potteatl final alb carele an spus Martel Tale Votna ca an fost sand al dolle
cal, al 'nca al fie zis ca tntr'un rind au mars In grajd al 1 -au vaz$1, tura
al dollea rind I-au fost ascuns. Ce, sa nu hlu creatin, ce sa hin proclet
de am dat in laturl vennul din cal, lara aaa cum zice, CapItartPaaag, nu
am : am un cal, .Cadir-Ag, alb carele Inca la Suceava mt I-au daruit,carele Maria Ta ar sti. $1 en zau numal dot cal am avut acmil, de incalecam en pre dinall: acel alb, Cadir-Aga", al cal suralb, moldovenesc, de
la Comisul, ce 1-am trimis Martel Tale. Ce acmif numal cu acesta am
ramas de treaba mea : am cal chive in grajd, ce numal nu mi -s de treaba mea.
Oheorghe $lefan-Voeld.

(Din Iorga, Studii ci doe., IV, pp. 51-4.)


XII.

0 scrisoare a lui Vasile Lupu (1654).


t Io Vasile Volvod scrlem la fratele nostru la Gheorghie ce a fost

Hatman mita sanatate. Alta, de vet urea sa (in trebi de not, cu ajutorul tut Dumnezeu ne aflarn cusrinatate at in pace. Venit-am al not caram
(sic) in Tarigrad, in 11. zile a lul Janie, al, cu ajutorul lui Damn zeu a1 cu

ruga Precistel, Maria Sa Vezirul foarte ne-au p imit cu b'ne, $r a doua


zi ne-au impreunat cu cinstital implif at. $1 ne-au zis cins Hod Ins at sa
sedem alce la Septe-Turnuri, unde se chlarall, al giedem acum. Lira ea mile
tut Dumnezeu de la toll pretInll avem socotInla (cripiograme) Dar sa nu

fact vole rea, c'am grail cu capichehalalele Martel Sale Cra alai al cu
dumnealui Elft-Hasan-Paaa si cu dumnealui Dzu f'car-Aga, ca le este
dragomanul Melee' Sale Craiulul, ca sa scrie carp la Maria Sa Crams,
pentru dumneata, al am scrls al eu la Marta Sa Cralu, ca sa to slobozeasca, ca nu esll nice-un vInovat: deet pare ca Marla Sa Craiu to va
slobozi. Dece vin' in Tara Munteneasca, la dumnealui la Costantin-Voda,
ca dumnealui n1 este ca un flu: dace, de acolo vet vent cu amen' de-a

dumlsale alce in Taegradu. Dece Dumnezeu este bun. Tias aerie de


allele ce s'au lucrat; ce stlu ca le vet att. Ce n'am ce-fl nee ; numal
M'Arla Sa Hanul a trimls pre un Aga cu not aice la imparaffe, al a aces
foarte bine pentru nor Dece avem nadejde de pre mila lul Dumnezeu
sa nu ne lase de tot, ce sail educe aminte de not. Atita sceu, al Dam-

nezeu sa te set)* lima, sa ne vedem unul cu allul, ace pentru plicatele noastre ne-a certat Dumnezeu. Dece numal srpl mulgmlm al sa ne
rugam Sfinflet Sale,ca nu ne va Visa. $1 hi! sanatos. Scris din Tarlgrad,
lunle 20 ele
Io Vasille VoeBoda.

La Cubit fratele nostru Oheorghe, ce a foal Hillman, sa se des cu


clnste, infra minlle dumisale.
(Din Iorga, Studii ,si doe., V. pp. 30.1, No. XL.)

0 serlsOare a lui Consfinitiri-Vodii

195

XIII.

0 scrisoare a lui Constantin-Vocrit Bancoveanu (1712).


Id Costandln
sndnef IL

Voeuod, cu mila lul pumnezeu Domn al reril-RO-

Bolarului Domniei Mele Costandin Buzescu, sfinfitate. Cartea ce

fat trimis au venit, el, ce serif, am inteles. Pentru bir ce ni sail. ca -li
este cu greu, el le rogi sfi to mai usuram cevael, de aceasta n' se pare
a pe aceeti cloaked de galbent eeti cu nepotutfiu Costandin. NA, de
se va putea, tot to vom mai ueura. Pentru neete Nani de la Mihat Pos
telnicul Corbeanul, ce serif, am inteles. De care lucre dumneata zici ca
sint at dam tale, Mai Postelnicul zice ca sint at lul. Ce not prin serisori, ne Ind de fag!, nu putem ispriv ; far decit, dind Dumnezeu sfi to
mai scot! cevael, vet vent inteacoace, 0-li vet ispravi. Ce, de vor ft at
.dumitale, fl-1 vet lua, tar, de von fi at Jul, eli va finea. Numai ni pare
rfiu de dumneata act ne serif a esti tot slab 0 neputinctos. CI, dind
Dumnezeu si to mat scot! cevael, sfi cam vii inteacoace,ca n'al venit
de malt. Aceasta, et fil sfingtos. Maltz. 11 zile, anul 7220 (1712).
Bolarulut Domniel Mele Costandin Buzescul, cu sfinfitate si se des.
(lorga, Studii i doc, V., p. 311, no 73; cu facsimile).

196

Isteria Rominilor in Chipurl si Icoane

1.

MeOeugul de pictura Si sculptura In trecutut


romanesc.
Ma in timpurile de prefacere din urmS s'a desliisurat la not, pe
ling un anume mestesug de clfidire pe care 1-am schitat aiurea, i un
adevarat mestesug de plena 51 scuipturii. Adesea s'a vorbit de dinsul in
cursul altor cercetfiri i expuneri, pomenindu-se opere, une on insemnate,
pe care le-au produs mesteril nostrl sau aces me,terl de aiurea cart lucrau
sl pentru not; s'au dat ici colo sl numele acelora can an zugravit orl au
lucrat metalul in forme frumoase. Fireste ins& ca lucrurile se infilliwaza
altfel alunci end se cuprinde cu privirea intregul cimp d3 cercetare, cind
se leaga intre dinsele lucrfirile ce ni s'au !Astral si se orinduiesc intr'o
singura dezvoltare, end in sfirsit aceasia desvoltare e itimuriti prin adiogirea, prin alliturarea cadrului general de culture.
Aceasta cAutlim s'o facem iTcl. La urmii numal se va incerca si o
caracterlsare a lucrarilor religioase pe care artitil eel not al Rominilor
le-au dat in veacul al X1X-lea supt inriurirea prtel apusene. Celelalle lucrAri

ale acestor pictorl sint mai mull un capitol din aces arts apuseani, unul
din cele siirace, *I tocmal dela urma.1)
I.

Vechea noastrii pleura 0 sculpturfi e, innainte de toate, religloasa.


Ea eau% sii impodobeascii bisericile $l miinastirile. Mesteril lucreazfi
cadrele uilor, feretilor de la 15casurile sfinte, el saps catapitezme, el
infloresc marmura sl piatra mormintelor, el inseamnii stove amintitoare pe
lespezile de de-asupra intrfirli, el coase odajdille sl scuipteazA odoarele,

el acopSr in sfirsit pe dinnfiuntru, $i, inteanumiti epoch, *I pe din earl,


Ong supt streaink pan& sus pe turn, pArefil bisericil cu un strillucit ver
mint de zugrivealfi.
E, WS indoialii, o margentre foarte mare a domeniulul in care se
poate misca aria. Nu sintem nol insa vinovati pentru dinsa. Ca multe able
1) V. Iorga si Bals, Histoire de fart roumain, Paris, Boceard, 19221

Mestesugul de picture gl sculptur& In trecutul romanesc

19T

lucrarl din trecutul nostru, $l acest caracter de ingustare a stapiniril frumosului lucrat de mina omeneasca e iinprumutat dela acela cart nl.au dat
cea mal mare parte din culture noastra medievala, Bizantinll, al caror
talmacl el millocitori fala de not au fost vecinil de pests Dunare, mai

innaintall decit not, flindca erau geograficeste mat aproape de izvorul


luminti, Bizanful.

Idealul de arta antic perise prin decaderea &easel a insusirilor


sale, prin nepotrivirea lui cu nevoile unel societal! nova. Spiritul invingator at crestinismului stiff& departe ramasifele inca frumoase ale mindrel
stains de odinloarli. Lai Dumnezeu, pe care omenirea-I labia, Bins:Ica in

legii tura cea noua el insusl se apiece On de iubire asupra lumli, I se


aducea ca un prinos frumosul. Acest frumos inchinat ins& lui Hristos al
sfinfilor cart au patimit si au lucrat pentru a raspindi, a Wari $i a innalfa
invalatura hit, nu trebuia sa mai ramile in atingerea necontenita cu vista.
El era inchis intr'un iconostas, cu candela credinlel linga dinsul ca sa-I
iumIneze. Timpul trebuia sa-t innegreasca Ilnitle, sit coboare un val de

negurit neagra asupra trasaturilor unel fete care fusese la inceput fru
moasa; nimeni nu putea sa cuteze a le mat atinge insa, pentru a le inviora

at intinerl. Legea sfintulul tipic opria o profanare ca aceasta; in acest


canon recunoscut binecuvintat de Biserica !rebuilt sa stele aria, infa-sat&
In strinse leggier' imbalsamate, de mantle uscata. Name' astfel, in amnia
forma indreptata, din care se inlaturase once fragezime, rice bogfifie ei
vioiclune a earn!! Dracula!, se putea infalisa Innaintea lui Dumnezeu trapul trecator at oamenitor. El trebuia sa fie straveziu pentru sufiet, si suitetul acesta trebuia sa se ridice numal intro innalta, We supflre flacarfi
de inchinare.
BiserIca Rasaritului, mal evlavioasa, mat buns finatoare de &dint,
mat canonica decit cealalta, a fazut chiar in orice opera de sculpture In
care acel trap blestemat se mladie cu toata -puferea lui de Ispita, o Jig nire pentru sfinfenia locului de inchinare, si ea a inchis sculptingl profane,
lamer*, pingaritoare, Intrarea in cuprinsul de lumina curate $i de mirezme sfinte ale bisericli.

Arta avea Iasi chiar sl alcea foal& vole de a culege in tot largul
naturii leggieri de lint! impleticite, icoane de flori, de roade ale cimpulul gt gradinilor, de dobitoace chiar, in cele mai sprintene sl mai sprentare miscari ale lor. Catapetezmele, britele, cadrele, anumile part' din
zugraveala sint pline de acest element viola si voios care se adaoge la
lapana sfinfenie de jale supus& a icoanelor de pe llemn si a Icoanelor de
pe parete.
Aceste condifil as stapinit o bacilli de vrene, pens departe In eyed
media, sl arta Apusulul crestin. Acolo insfi spiritul mai indraznel, mai feltrit $i mat comp:Icat al raselor noua, avintul iiirz, Innoltor at vielli negus-

toresti sl at mestesugurilor din orase, au adus pe incetul o prefacere.

19$

I-

blorla Romini lor in MIMI *I IC4ane

Wel o'o pregatjt pentru wool al XV-le* imitate de a se Intoarce is,


ifinticitale, to lehlree trumosPlui dea dreptul, pentru el insusi, pentru loaf&
1ptregimea pi puler** Jul. Astfel s'a desalt; calea pentru tovierea omuluf
to prfli,

In Rfis Aril a fost altfel. Roma s'a pAstrat Ina o gale de ant /gb
Bizant, care nu e decit Roma none, cea dea doua RomA, insa o Roma
creetinA, lnsuflelltA de duhul de pustnicie al coclaurilor sipustillor Aslei.
Pplerea lgrtpfirateasca 4 flout, pe de alts parte, strins frinele in aceasta
jumAlate rilsArileanA a lumil civilisate. Grasele au Will $l ale supt pairsfirul ImpAraillor. ToatA arta a lost stapiniti de Curie, pAzitoare a canoanelor gi datinelor, strijultoare a celei mat strinse ortodoxii. Aid in yeacul al XV-lea, cind se seivirsi peirea, picture si sculpture erau in acetast
stare ca In pi eg', cit. priyeste ideate!, dacA nu cit priveste mijloacele
$i purrinla de lucre.
Popoarele vecine, able iesite din barbaria deplinii a inceputurilor,
pa Ipat dela acest Bizanl al incremeniril, care hiberna culture antler' $l
crestinfi, formele politice, ca $i mijloacele, fintele cuffing!. Aria se primie

ce niste mcaste inchise in scumpe cutli pe care nu e slobod sit le desellidi nimeni. Torii bulgari ot sirbi, Cnejli ruses% Voevozil nasirl an stet
al el de pazA la acest chivot unde zficea Frpzpospl eel sfinfit, stlipinire
dainnezelascl ce nu se poate insiraina.
Asifel se inlelege pe deplin unul dip caracterele depsebiloare ale
and nonstre vechif pi egg melt ceJ mat insemnat,

Ceva din aceasti aril religioal se poate iva, ca o Riding& de


nafurA din biserica on ca o singuri picAturA de mir din potirul sfinfit, $i
pentru folosul societal!! eamenilor. Cite pupa; zugravealfi a pfirefilor,
oarecare impodobire sculpturalA a siilpilor locuinfel slut imprumutate
asfel din mares Vistierie de frumusela a lui Dumnezeu. In sfirsit, pe ling&
'commie din bisericA, sint $i icoanele flecArli case, care inloculesc cu
tofu) tablourile de astlizi. Mara de icoanele umile ale sAracilor, imprumutul se face ins& numai pentru placerea si mindria celor puternici, a
Domnilor $i a celor d'intAlu boteri. Statul in afara de dins% cefatea cetii-

teilllor ca In acne* gm 'nal exists. Dec! nu mai e nevoie de o arta


inchipatA clAdirilor public', data co este p artA pare se coboari din
hisortoli pAnfi la Celine celor marl.
Dar In pcept RAsArit, asupra cArula a fost totdeauna ass de pulerAla 1primrirea Asiel, este p mare lubire pentru scale, pentru juvaiere see.

me pe zIcea in vremlle vechl, pentru globale". Ele nu sint puma' fru.


musela de cfipetenie din casa fleciirula, pfinii la eel mai mic boierinao
$i plini In eel mai sirac negustor, el Inca ceva. Mijloacele de astazi
pentru 4 84 lgelra pi nsiguro banul pp era" pe atunceo. panil inoll erau
de tot rant gil, In lac as plerge prin tonic purple co astki, et se cafunduir
rApede dupfi Jvirea for In pungile, in lazile, tainifile al gropile vre unit
mare bogAtas sae 're unut mare puternic at lumli Selma' bInliliel era

Megtegugul de picturfi gi sculptur& In trecutul romilnesc

199

deci altul pe atunci: javaterul, care avea o rfispindire 01 o cautare pe


care n'o putem nici banal astazi
Astfel in lucrul cinstit, ribdotor gl mighlos al aurulul, al argintulul,
al tutulor felurilor de pietre scumpe, se cuprindea inch un domeniu, foarte

mare, bogat gl rasplatitor, al artel. In aceasta shpare a metalulul gi a


pretioaselor, in aceasth malestrle de argintarl sau zliitarl, se inchele chiar
cea mai rodnich gi mai adeviral& aarta profane' a trecutului.
II.

Duple aceasta caracterlsare a vechit arte romanegli, se cuvine acum

a se arfita ce erau megteril cart s'au straduit pentru dime, din ce tar&
veniau sl ce deprInderi de megtegug aduceau cu atoll. Astfel se von
putea cunoagte mat bine gi cele mai ins:tamale lucriirl ale lor, Ihmurite
prin inniuririle din care au porn!!, prin idealul st practicile de arts de
care se be gli.
Cele mat vechi sliri in aceasta privinth se caprind intro carte de
dente a Domnu ut moldov ne
ndru celBun sl in inscriptia anal
clopot de miinashre oil an-, cam d n ace a 1 ant dela inceputul veaculut
al XVIea, cind incepura n a ne a cella! in bottle. Domnul din Suceava
pomenegte pe acel megter din Gentle care a lucrat In mangstirlle sale.
acum in ruing sau cu total inItiturate : Moldovita, Moffitt'. lar clopotul
de In mfingstirea Cotmeana are in limba veche slavonh, pe care o introbulutam atunci in Stat gi in Bisertch, aceasta pisanie: ,,Intru numele ofintel
gi de vial& incepfitoarel Troite, in zilele marelui Ion Mircea Voevod sl ale
lui Mihail Voevod s'a Meat acest clopot in anul 6921 [1413], indiella 6,
Jana hit Maiu, gi supt egumenul Sofronie, cu vrearea Tatfilui gi cu ajut or u
Fialai gi cu sfivirsirea Sfintului Dull. Haas maistorul`.

Deci gi din ana el din alta se vede eh, dila nu toil vechil mategtrl,
eel putin multi dintre ding!! nu erau din Rholiritul care ni (Mee norms
de arhitectura bisericeasch pe care le-am imbinat pe incetul cu datinele
deosebite ale Apusulul. Un supus al regelu! Poloniei lucre pe cheltuiala
n Alexandra Watrinul, tar an Sas, dela Sibliu sau dela Brasov, un ama!sloe ce clasicul name sfisesc de Hennes, turna clopote pentru MirceaVocla. Poste ch le turna in WS, dar e mull mai de crezut ca el intrebuinta pentru comenzile venite dela nol turnatoria lui de acash, de pests
men%

Si prin alte lucrirl de arth ajungem 'argot pe urma ,,maistoriloe.


In riimfigitile bisericil catolice din Baia, gi ea a Jul Alexandru-celBun,

se yid frinturi de sculpturfi care au legit, de sigur din minile malestrilor poloni on sag!, pe care inch de la inceput Donmil, doritorl de all vegnici numele prin lucrari flicule cu megtegug, 1-au cigligat de i -au adus In lark mai

tirziu chiar in chip statornic.


Chiar cat d'inthiu Dom! at Ter1I-Romfinesti si a! Moldovei au Mut
on onedii, nu numal pentru nevoile plAtilor gi schhubulul marfurilor, ci pen-

200

Istorla Romintlor in Chtpuri si Icoane

tru a dovedi si printr'aceasla ca stau in fruntea unet

Seri

neatirnate.

Bogdan-Vocla, intemetetorul Mo !dove!, sau un urmas, pass sa se intipareasea un frames ban care da pe o parte sterna bourulut cu steaua intre coarne,
avind de o lature crainl nou al lunii, tar, de alta, soarele ca o floare, pe cind

reversal e insemnat cu doua spade, ale caror minere sint deosebite ; de


jar imprejur se ceteste o legend& Mita, foarte deslusitii, in cele mat
ingrijite litere gotice, cu tifetura aleasA. Urmasul *Au, Petra Musat, are
un ban Infra toate asemanator, afar& de herbal cu spadele, pe careI.
Inloculeste acum un numar de florl de crin, aratind oarecare inrudire
co neamul angevin, frances al lui Ludovic-cel-Mare, regele Ungariet. Mo-

delal acesta se armeaza st supt AlexandrucelBun, Is monedele caruia


infra tuna trece dela stinga la dreapta capulul de bour, sl acest cap,
bowie fin sapat, se ridica acum st deasupra blasonulut cu crinil t). Alta
on o roseta, foarte delicate, iI fine local. Pe aceste monede ale Int
Alexandra capul de bour de pe avers, adeca de pe .pajure ", Incepe sa
aiba obisnult urechtle 'aerate impodobit ca niste nod langur* In acelast chip- se bat monedele lui Bias, fiul lui Alexandra, in care insa capul
de bour obisnuit mat innainte pe revers se coboara de de-asupra stemel
vl tea acuma jurnatatea din areapia a sculului, in fate dungilor ce-I serijeleaza in lat, pe clad alta data acest loc se pastreaza pentru floricelele de
crin. Bias intrebuinfeaza o data si an blason nou, cu o s'ngura crace, alta data
Inca unul: un cavaler in armura. Stefan, fratele but the, oblvnuieste ling&

dungile in curmezts, spre stinga, o cruce si o roseta, iar unul din Domnit

cu numele de Petra, frail vi urmasi at lui Iliac st Stefan, are si el crucea intreaga.
Cum se vede, pana pe aproane de Stefan -cel-Mare inscriplia ramine
latina; Miner!' cart an lucrat acesti bent eras deprinsi a insemna astfel
numele st titlurile stapinitorului care comanda ban' la dinsii. Name! Alexandrucel-Tinar sau Alexandrel de in jumatatea veaculul at XVlea, pastriad sterna cu crinul, introduce literele slavone, care sint deocamdata
'nedibace si altfel spaliate pe o parte st pe alta a monedel 2). Dar de la
Stefan-eel-Mare innainte sint numai legende slavone, cu litere crone Ias&

intocmai ca vl cele !aline; o deosebire a caracterelor cirilice asa cum


ele se intrebuinleaza si pe inscriptitle de bisericir si ptetrele de mormint.

0 cruce rasariteana, cu doul ramuri, crucea legit grecesti, se rasfala


mindru intr'un cadru parietal pe margent de douit rosete. Acelasi cadru,
dar fare rosete, se vede de almintrelea intr'un ban, tot slavon, dela Bogdan, 'alai but Stefan. Crimea easariteana apare insa intilu intro molted&
1) V. articolul Ban din _Magnum Eiymologicum (plansele Ilui D. A .
Sturdza). Moneta cu No. 10 in plansa A pare sr' fie de la vre-un pretendest at
veacului al XIV-lea, care avea in arme, in locul crinilor, o cruce, mArgenitil sus
de douti coroane domnesti, iar, jos, de scare si mat. De la acelasi Domn a si
No. 1 de pe aceiasi plansii., care poarti numai soarele intre ramurile crucii, sus,
la stinga. Docan. 1.1 analele Acadeiniei RomaneL,` XXXII.

21 $i arest ban ca si al lui Bias, fiul lui Alexandru-cel-Bun, are deasupra


blasonului un m (moneta, ban).

Mestesugul de picture $t sculpture in trecutul romanesc

201

Jaffna a lut Stefan celalt, unchiul celul mare. Monedele lafine incep ferali
a se Iv! ceva mat tirziu, dap& sfirsitul pater!l moldovenestl, dar scum ele
nu se mai lucreaza in Polonia, el la Ungurl.
Banal muntean incepe odata cu intemelerea principatului Terti-Romanestl. Chiar de la blruitorul Ungar! for si orinduitorul de fara care a
fost Nico lae Alexandra Voda Cimpulungeanul, n'avem monede Dar urmasul acestuta, Vladislav, om cu o putere si cu insusirt in adevar regale, a
facia cela ce facea, poate, in &cellist limp Bogdan din Moldova, sl a cerut si
I se beta moneda in strainatate. S'a indreptat la mesteril unguri din Ardeal,

cart I-au lucrat perperi san ducal! de our $t dinar! de amnia. Avem o
forma kiting $l mat munte forme slavonestl, cu inscripfla mull mat neco
rect $t mai neingrijit intiparito, in stove scurte si indesate,lipsite de orice
frumusefa. De o parte a vullurul din herburile Apusulut, un vultur adevarat, $i nu un corb, care sta pe o culme de munte, insemnata une on

cu crucea, pe care pasarea heraldica n'o fine niciodata in pllsc ca mai


tarziu. De cealalta parte, sint fret grinzi in let, tar in feta tor, cind nu a

chiar goals, s'a infafisat tuna in chip de Cratu nou si o roseta care
inseamna soarele. Urmasul tut Vladislav, Radu, pune in local ace-

stor stele a singura floare de crin apiece% pastrind, alifel, cu total


neschimbat modelul cel vechiu. In elle forme ale monedel acesteia a tut
Rade, vulturul e de tot supfiat $t scilciat, a o ingrama dire ciudata de
oase, tar in local crinulu se vede in fate grinzilor name! o figura in chtput Wove' grecest 0. Aceste forme se poate sli ft fost Wale in fara cu
ajutorul figanilor, cart pe eland st pan& in vremea lui Mihat Viteazul
faceau liperu,I de pecefi peniru holed. Nu e inlaturata insa cu total !poles ea monedele cu pasarea desirata ar putea vent de la alt Radu, fiat
tut Mircea. In sfirsit s'au gasit de curind monede purlind un cavaler in
zale, st ele an fost atribuite acetates! Radu.
De altfel o inriurlre bizantina', imp5rateasca, se face simfila inca supt
Mircea. Acesta are de o parte a bantior sal sterna vulturului, dar foarte urit $l

prost ingramadita, tar de site chipul Domnulul purlind intr'o mina seeptrul ca an toiag, tar in cealalta rotogolul pamintului insemnat sus cu emcee. Legenda repeta de doua ori fitful de , Io Mircea Voevod", cu mulle

greseli, tar odatil chiar inteo forma cu total neinteteasa. Nu poate It


indoiala ca $t aid avem un lucru de-al metalurgilor nosIrt lion!, Imitat
dupa acela, cu mull mat bun, at mesterllor ardelent cart lacrasera pan&
eland pentru Voevozil muntent.
De aid innainte named unul dintre urmasit 1W Mircea mat bate
moneda, si incetarea aceasta a dovezii de neatirnare de plina prin intiparhea numelul pe bent se lamureste prin situatia politics scazuta a ace-,
stor Domni de chive ant, cart nu scapli mat ritel odata de grija cea apasatoare a pretendenfilor. Moneda but Dan at II-lea, fiat lei Mircea st laptatorurdela Dunare, arata foarle 'impede decaderea rapede In care se
afia tare 'n toate privinfile Ea e namei un bane, fara inscripfle, purlind
de o parte o pasare pitica, in care nu mai poll recunoaste vullurui, tar
de site o cruce en patru rosete in unghturi. Atribulla la Domnia tut Dan

202

Istoria Romipilor in ChipurI st Icoane

se polite face name! printr'un D asezat strimb ling& pleptu! vulturului. Se


elle a band ungurest1 a'au lucrat fatal la Brasov sl pe urma (dela 1443)
in Sighisoara, unde era si bfiniiria, monetiria sau, cum se zicea pe eland,
hereghia (de la xapacau.intipiiresc) Muntenilbr. De la 1450 innainte,
hOrdgarit de acolo nu niau mai trimes nimic, gi in TaraRomineaseil a
mers numai moneda Moldovenilor sau a sirlilnilor de la hotarele cele14110. Dan incercase insi, la 1424-5, sli bats moneda inteo hereghie a sa
din Ora, der el a fost pet de la aceasta de regele Ungar lei. Totusi in

1437 Vlad Dracul a Meat st el, cu invoire calk's* incercarea de ail


avea hereghia In fare.
In cea mai string& legliturfi cn banil sint pecefile: ele dell aceleasi
steme, aceleasi podoabe, a eeleasi inscripfit. Pecefile moldovenegti pout&
sterna bourului cu steaua intre coarne gi o scurf legends in slavonegte,

cu Mere frumoase, al caror duct e mai mull g-otic, apu3ean. Inscripfit


!aline nu se cunosc in pecefile 'Astride, care merg lotus' Vann la RomanVodri dela sfirsitul veacului at XIV-lea. Poate ca in latineste se fi fost
alcahnirt si acela de In pecetea, eaten cu total stearsi, a lui Petra Masai,
fratele gi maintagul lui Roman. Herbal e prins intr'un scut, pe care-I Inca-

dreazg o floare larg desfasurata prin care tree vile punctate. Pe ling&
aceasta peceie mare, care e strabfitutli de un snur in mat melte colori
st legatii agile' de document, sint allele midi, foarte fin !aerate, care se
apasfi pe cearli de-asupra unuI petec de hirtie tare, menit sa primeascli,
intipArirea. Lucrul unora ca si al celorlalte e, neindoielnic, polon.
Tot asa dintr'un cadru larg, care inflifigeaz6 in cele mai vechi 'impart o truce cu inflorituri la colfuri, se desface sterna cu vulturul in pecefile muntene cele marl. Allele mai mid au forma vela. mai tiirziu, in local
vulturului se fad mat des doull capete, apoi dotal* busturi si la urmi doll&
chipuri imparatesti, ca in Rilsiiritul bizantin, de o parte gi de alta a unui

copac In chip de brad. Legends 'Ming se all pe pecefile lui Vladislav


cel d'intiliu; ea se intilneste Inca mini vreme pe lingil cea chirilica, menus
sfi birulascil cu total dupe 1450. Piing is aceasta date cel pufin, Upend
de metal se turns in Ardeal. S'a gash acela at peceti lul Patrascu-cel-Bun.
I rI in total aria noastra cea yeche,
$I mai departe se poate
Ong departe in veacul al XVI-lea, inriurirea Apusului. ficeastfi urmarire

e firegte mai wail in Moldova, unde s'au plistrat atitea mnnumente,


decit in TaraRomfineascli, supusii in acest limp mullor turburgri gi pre-

facer'. Venind scum la arta bisericeesci, se va cerceta pe rind scalptura decorative, picture st alte elemente ale impodobiril lacasulut de
inchinare.

Pentru Tara-Romilneasci n'avem nicio lucrare sApatfi in plata


plinii in vremea lul Raducel-Mare sl a Jul Neagoe, adeci pia is inceputul veacului al XVI-lea, care, cum se va vedea, prImeste gi alte inria-

Mee leeugul de victor& sl sculptor& in toccata! rom&nesc

203

rte. I.ucriirile din Moldova se pot impfiril in trei categorll: cadre do Ufi
sl tere$tt, pisanil is pea de intrare $1 pietre de mormint.
Cine pune alalurl sfipilturle care incunjuri usile i1 ferestile in cll
dirt ardelene din vremea lot Maims Corvinul $i a urmasulul situ co acelea
ce se intimping prin aceleasl locurl in bisericile Moldova' lot Stefaneel.
Mare, acela ce se va incredinja lesne cA ele sint %cute de una $1 ace,
Iasi mini. Mesterii cart au lucrat in amindouil locurile apind arcuri frinle,
Ifni' care merg &Mull drepte, pAna ce is mijloc ele se tale innallindu-se,
acesti mesterl sint Sasi din Ardeal. Stefan a pus sit I se trimeata oament
de stela cart impodobisera clAdirile let loan Corvinul (de exempla cea
dela Sint4mbresibiserlca Wildical din Feleac, pe deals) de de-asupra Ciajnlui). E un imprumut at podoabel gotice, $l tot odatii $t al lucratorilor
de plata cart eras deprinsl s'o crolasco,
Pisani, care arninfesle pe cfflor, hramul el data clAdiril, e face&
ioldeauna cu un deosebit mestesug. E, fireste, 'oh:Jeanne chirilicl, dar
slovele capala o innithime, o miscare impodobita, care amintesc neaplirat scrisoarea golicii. Si aid sApatorli au fost strilini, Waft din acelasi

tare care daduse pe mesteril de cadre in slil gotic. NiciodatA insi at


nu 'lint ingliduill sas1 Insemne pumele, pe care am don bolus! sa1 Cu.
soastent,
MA la Stefan-cel-Mare, Domnll fuseserA coborifI in mormint fiir&

Ca deasupra locului for de odihnit sit se aseze o plated de pomenire,


purtind vre-e inscriptie pe dinsa. Stefan a loot asuprasi sarcina de rem.
nostIniA de a insemna, de a impodobl, de a infrumusefa", cum se zicea
pe atone!, gropile innain1asilor sat

$i

rudelor sale raposate. Din culegeg

rea ilustraa de epitafe bucovinene pe care a dat-o d. Kozak, se poate


vedea cu cit gust ales se stria o piatrA mormintalii din acel limp : ca
un covor se asterne la mijloc ramura cea mare de scant cm toile ascuIle, tar de jur imprejur slovele chirilice cu Hutt gotice, potrivite cu acele
frunzd de spin pe care le incunjurS, se insirit cu o pomp& aspra, injghe.
bind aminlirea moriulul domnesc sau a boierulul sfetnic at Domniel, a

clericulul care a paslorit sufletele in fug. Alt chenar de frunze tiveste


margenea dincolo de gardul slovelor. Nicairl frumaseja nu e mal mare
decit pe acea lespede de marmurA meta care acopere la Putna cola
ce a fost trupul Jul Stefan insult.
Aid sintem mai fericill decit in cela ce priveste pe cellaili sculptor' domnestl. Pe lespezlie scrise ce se urmeazi Is MAO de jur impreJurul bisericil, ca a greoaie lavlta salmis, $l -a Mat numele un mistr.
Ian", care aratA prin insusl gamete sau, din ce gait venise pentru a impo&Al cu psemenea scrisorl dibace bisericile Moldovel. Nu mat e un Arde
lean dell, ci pn CO, din Cara care dAdea jerllor noastre iI postavurl.

Daci Tismana si Yodlta, minAallrile ()Ilene intemelate de Wealrid sir-borec NIcodlm, ctltorui viefil calaglifeetl dela Rol, vor 11 foul

Istoria Rominilor in Chipuri gl Icoane

204

zugravIte in deplinul 'Metes al cuvintulul, et nu numat cirplte act gl colo

cu cite o lemma de stint,

aceasta zugravealA trebule sa fl reprodus

insueirile sl neajunsurile tradiftel ce se pastra in Muntele Atos, unde adu-

sese o reforms binefacatoare priceperea lel Panselinos. Dar demi nu biserica


Mitropoliet dela Argee, in care s'au grtsit statiscIta fresci, datoriti de sigur

vre unul meeter grec sau mai multor pictori, cast aunt et inscripfil slavone, spot aceta a Sfintulul NIcoari din acelael Scaun de Domnie va fi
fost Octal& de meeteri ardeleni, precum se dovedeete aceasta pentru
alte biserlci muntene, mat nouri st mull mat vestite.
Peale citva time, *coals cillugareascA intemeiatA dincolo de Olt
pan rivna gI stridulnItle lui Nicodim patrunse el in Moldova. Cea Catale mini:1811re de cirturarl se intimpini in aceastalalli tetra romineasci
Inca innainte de Alexandru-cel-Bun: Neamful.

De slgur ca pe ling& &alit caligraft, cart puteau lucre rabdator,


ca o faptA de evlavie, manuscapte de toati frumuseta, pe lingi Jahlgrafi', meeteri in a aeterne ripede copla vreunel noua carp airline
dace numai caligrafa gl Aahigrar nu erau tot una pentru oamenii,
putin deprInel cu vorbete mat invatate, din veacul at XV-lea,pe ling&
legiltorli de call, precum a fost Sheen dela aceasta manistire a Neamfulul,mat erau gt calugriril zugravi. El fesau, din Brill bine potrIvIte Intre
dinsele, podoabe pentru inceputurile de caphole : ele se alciltuiesc din
Hull paralele aplecate, din roate care se prind in aceste liniI, far is margine se intilnesc umflaturi ca niete floe de scaiu sau lept mitringt ca of
spinulut. Literele Initiate cuprind 4I ele implettctri de asemenea clubuce
supfiri si margent aspre, de asemenea virfurl micute. Fn jurul vre unet
insemniri dela sfireit aceleaei Unit serpultoare se desffieurau pentru a-I
face un cadru,'pe care-I Linea de jos o mini schifati. Cite odata o mina

de pergament intreagi era prinsii de o zugriveali care infaftea un sfint

sau un chip de clitor. inteo carte de evanghelli care a ajuns pant la


Munchen, unde se plistreaza in Biblioteca Regale, diacul Teodor Mrtsescul` a facut astfel palm Icoane marl sl frumoase, care ar trebut cop!.
ate pentru colechile noastre, pentru ca ele infifteeazA unul din cele mat
vecht monumente de arts ale noastre, Mild opera unul Romin care trAla
la 1492 el lucre pentru Stefan-eelMare inane!, in aces d'intAlu martastire
a inyafaturti moldoveneetl, care a fost Neamful.

Astfel de miniaturleti cum era diacul nemfean Teodor puteau ft


intrebuinf aft el Is zugraveala bisericilor. La unele din blsericile lel Sfefan-

cel-Mare,precum la Sf. Nicolae din Pipaufls'a pastrat aceasta zugrAveali d'Intaiu. Ea e ficuti, ca gt is Argee, dupe tiptc, care holara !Witt care
stint sau care grupi de airlift vor trebut infafteaft in cutare parte a blsericil st,
at dollea, care va ft alltudinea acelul sfint, care-1 vor ft veemIntele g1 etabutele, in ce chip it va ft redati figura, ce cuvInte inclitinate vor ft scrlse

pe ling& dinsul, pe cartea ce va ft fund -o in mina sau pe fiela ce t se


va ft desfAcind de pe buze. Decl nu poate fi rtIcl vorbi de origtnalitata,
pe care o inititura Mallet nature picturil bizantlne, dar oricine a vazut
acele zugaiveli care se deslJgesc ins& destul de bine, trebule sill ft

Meateaugul de picture al sculpture" in trecutul romenesc

205

format pirerea a lucrul e lecut, sl aid cu o deosebit6 luare aminte

al cu o
predate, cu o siguranffi de color'', cu o cinste de procedare vrednice
de toat6 laude. Iar ca aceati danger' puieau se zugrAveasa gi dupe"
nature, in a are' reproducere insA erau ince stepiniii de amintirile tlpi-

culni, aceasta se dovedeate din frumuseta chipurilor de clitori. Cu mull


mat lzbutite decit portretul lul $lefartcel-Mare din Evangheliarul dela
Homor, portret foarte cunoscul al dupe" care theta lumea isi inchipule
astazi pe cel mgt fericit dintre oamenil mart at neamulut nosiru, sint
cileva alte represinteri ale eroulul in anume biserici pe care lea inneltat
el (PAtrAuti, Voronef, Radeutl, Volovej). Asemenarea pe care o are el,
Doamna so Maria, cea din urmii al aces care a scat mat mull limp ling&
dinsul, sau tinerul for flu Bogdan in deosebitele ctitoril ale lor, dovedeafe ca asemenea chipuri nu erau fecute dupe placul fiectirula on dupe
un aablort mort, ci diutau al ajungeau in oarecare mesuril s6 se aprople
de originalul yin. Din picturile de biserici ale Moldovel lui$tefan, am dat
alurea pe Evdochia Doamna, cea venitli din Chiev, o culegere a tutu.
ror acestor portrete ar lrebui s6 inceapi orice album de buditi alese ale
picturil romeneati din vechime.

In ce mesurei au putut ft chemafi strain' la zugeovirea bisericilor


lul Stefan, nu se poste spune, chip& cunostintele ce am astezi.
Cunoaatem ins"' numele zugravuluI care lucre pentru Petru Rarea;

el a mutt pe cind zugrAvia din nou biserica din Hirliiu

al

e ingropat

acolo supt o piatra care pomeneate pen& astezi numele maistorulul Gheorghe zugravul4 care pare se" fie un Orec , din perfile Tricalei.
Zugravit greet nu lipsesc, nIci mai forziu, dintre aceati meateri, ca

Dima gt Gheorghe Istoriograful`, cart iscelesc supt un zapis ocnean


la 1692.

Privirlle celor ce ascultA slujba inlr'o biseric6 se opresc Wale asupra tablet streluclioare a ealapitezmei bogat sepate in cadre ce cuprind
de sus One jos Icoanele sfinfilor.Impreunli cu boltirea de de-asupra naosulut, pe care o vAd privirile ce se ridica in clipele de evlavie coire innaltime, catapiteazma are o chemare de cepetente al un mare pref. De acela
ar ft de un inieres deosebit dad" am putea oven innatntea noastrA o catapiteazma din acele vechi limpuri de injghebare a artel noastre, Caracterul fragil al cafapitezmei face ins6 ca ea MI trebulascil a fi schimbatei mat
des, asa in cit nu cred 03' fie vre una care se pima II datati mat departe
In 'Irma decit veacul al XVIIlea.
Bisericile but $lefancelMare nu sint zugravite al in dare. Podoaba

in amnia parte o alcjtulesc in local chipurilor de snuff, care se ingraz


mAdesc spot ai aid, in vremea Jul Petru Rarea, cerimizile snialtuite, al
mai ales discurlle de smelt. Flind nevole de multe asemenea rotile, e de
crezut ca ele nu se aduceau din Ardeal, unde le-ar fi lucrat acas6 in
dinsul vecinii noatrl saal, ci ca astfel de 'neater' din mijlocul Sasimii erau
adu't la not pentru a lucre, la inceput, ornamentele bisericilor domneatt.

Istorla Romtnllor in Chipdr1 $1 Itbane

206

E adevilrat ca abler Orin 1560 Alexandre LApirvneenti se gindevie a fade b


labrIcd de carAmizt vl dd Mile In Bala, unfit at ft tin Jut foarte pottivif, dar
se poate taintr'o Vremd Mai depArtatl el se ft lacrat in Moldova astfel tie
lutruri: s'n consteat CA nu se poate rifler o mat Mini ear Amid& deal ace&
care a dal cladItiler lul Stefan-eel-Mare a trilinicie deosebltA.

Pe astfel de discurt, galbene, verzi, albastre, se desfac Egad endate ale inchtpulril. Id un cap cu coroanA domneasca inchete nn trop de

cepa tare se mininie cu doufi cozi solzoase de pevte urlas ; dincolo


talc& prevIzfitor o flarA ca coach birligatA ; aturea se plimbil o alla cu

fruntoase aripi de arhanghel, al aril cap de om poarti fallsf o greoate


,cununA de Voevod; pe tutard din discuri sterna bourulut se inflitiveazli
mire until sau dot pfizifori, a cator imbrficAmInte, o mantle penA la pilmint,
nu se poate desluvl bine, pe cind cutare &tut are numal raze verpuitoare.
Mal intilnevti rAzbolnici in fuer, cerbi supjtrateci, grifoni cu plisc vi aripi,

eau cercurl care siring o truce en crengile impleite. Astft I de figurl nu


se mat intimpinA nicalri, precum nleiiri nu capatA o intrebninf are ca acetate strAlucitoarele, feluritele discurl de small.
IV.

Once biserica ivi are odoarele i oddfdille. Cele d'intilin sin! lucrAtt

de metal, cele de-al dollea lesfiluri et cusaturt scumpe, care slujesc de


vevmint preofilor in ceasurile cind ivi indeplinesc chemarea bisericeasa.
N'avem in Tara-Romaneasca Hitt de nnele, eel de allele din cea
d'intAtu epocA, aria de puternic inriurita de strain!, mat ales de strAinil
din Apus, din aria noastrii. Cu total astfel e, Brest% in Moldova.
Si aid s'a pierdut-, spre vevnica pfirere de rAu a celor cart reeknosc frumosul in toate formele sale, ca vi a celor car! urmilresc viata de
odinloari in toate formele ce a imbrAcat, o multime neprefuitii de dant(
ale vechilor effort. Jfifuitoril le -an luat, le-au raspindit, le-au vindut penfru metalul scamp ce cuprIndeau, pentru firul de aur prins in ele, pentru
morgfiritarele sau ntetrele scumpe cusute de-asupra celor din urma. Ceia
ce s'a pAstrat, se afiA mat mutt in comoara de la Pena, mfinAstire care

a fost dese on despoiali al dese on prefficutl, dar a paint si vi scape


de peire o mare parte din bogiiiille cApAtate de la marele vi sfintul el
intemeletor.

Astfel, dela Stefan sint ripidele, evantallile de aur, infillvind seraIlmt cr cele vase aripi desfAvurate; ele sint fatale cu un chip de lucre
solid, devi pupa fin sau strAlucitor. Tot de is dinsul sint unele dvere sau
perdele de intins la 'wile altarulul, lucrate in fir de argint pe matasa rovie,
galbenii, sau infloritii, on cusfiturile pe brocart care acopAr tetrapodul,
cortul de de-asupra sfintel mese, sau unele acoperisurl de morminte, fesute
Coate din fir adevarat vi gren pe mAtasfi sau catifea. E o frumusefil acela
careface sli se vadA impArAteasca sotto a Jul Stefan, Maria din Mangupul
Crimell, en chit inchivl *apt cununa greoate a Cesarllor, cn minile unite

pe piept, pe cind trupul lung se pierde in 'Warne bogate ale rochiel de

Mestesugn1 de picturg 01 scalping in trecutul romtinesc

207

aur. S'at mat paten poment 11 Imbriicamintea moastelor dela maitgsittea


Neamfului, lucru sigur st trainic, din amt.:is' epoch sancta al clnsliti.
Intro e)oca mat farzle, perdelele si aierele se lucrau st tit strainglate, precum la Constantinopol, unde Nistor Ureche comanda un aier
pentrn ctitoria sa de la Secul; alte aiere s'au adus pe acelasi vreme de
in Rust. Nimic nu dovedeste insa ca lucrurtle de tea% frumus'efa pe care
le pastreaza Inca Patna, n'ar fi testi din minile pricepute ale feinellor
noastre san ale calugertior de in not.
Din potriva, slim ca alerul din 1437, care se pastreaza in manastirea
Neamfulut, a lost lucrat de insusi egumenul mingstirit, Milan. Tot lucru
romanesc trebuie sa fie cele doua dvere, zavese, san perdele de ugh, ce
se plistreazg Inca la manastirea Slating, unde lean dgruit ciitorii, Alexandru -Voda gi Ruxanda Doamna, Liipusnenit, cart st sin! infilfisaft pe ele.
Iar odoarele sin!, Una mdoiala, datorite caluggrilor, at apoi celor
d'intalu din argintarli, din zldtarll cart se intilnesc Ict sl colo intre localHorn breslasl a Scaunelor de Domnie.
V.

Dupg Stef an-cel-Mare se petrec matte innoiri, care pornesc mat ales
din TaraRomaneascli. Ele se pot vedea urmarind arta in deoseblie e domenit studiate gi pang acum, precum gi in allele care I se deschid de acum
innainte.

Inca de pe vremea la! Stefan, soli rominl mersesera la Venetia,


pentru a cere ajulorul de nevoie impoiriva Turcilor; cel d'inigiu pornl
sera din Suceava indata dupa biruinta cea mare din 1475. Allii II urmarg
pang la 1504, si soli moldovenesti se intimpina in minunatul oras de-pe
spa 1;11 dupa moartea marelul Domn, supt fiut acestuia, Bogdan Orbul.

In cele din urma zile ale lui, Stefan a lost cautat si de un medic vene
flan, pe care it adusesera trimIsii lu! catre Republica. Dogele primia
derail de in deparlatul Domn crestin, aparator al Crud!, gi imbraca, in
rindul sau, cu vestitul brocart de aur al Venetiel pe strainul venit din
partile rfisgrilene, facindwi, in puterea dreptului sau, cavaler de mod&
apuseanil. Trimisit stau la masa gaga doge, et prIvesc In stralucirea
vesela a balurilor mascate, se minuneaza de focurile de arifficii care fis
nesc luminoase spre frumosul cer de noapie al flatlet, el v'd din !unfree
for cum inelul de legatura cu Marea boggfitior cade din mina incercala
a Dogelui st se pierde in adin curl. Dar Vistierul, Stoinicul, Pircillabul,
intersi acasa, nu aduc cu dinstl niciun mester,niclun fel nou de podoabe,
Wei &din& naafi de infrumusefare. Moldovel it ajunge iscusinta ma'storaluig de peste munft gI mares sirguintii evlavioasa a caluggrilor ce
urmeaza datinele grecesti gi sirbeati ale vechilor mitnastirl rasaritene.
Mael e insii Wend cu Tara-Romeneascii. irntre negustorli strain!
cart o cutrelerti, aducind frumusett de prin alte locurl, Ragusanit an o
oarecare insemnatate. II dram in Braila Inca din veacul al XV-lea, al tot
in acelaal vreme ghlm pe cite un supus al micel republice dalmatine in

Istoria Rominilor in Chipurl vl Icoane

208

Tirgoviste chiar, pe stand Scaunul de Domnie. Ragusanii insa &Menu in


cele mal strinse legaturi cu Venetia, si el raspindiau in peninsula balca
nice fabricate venetiene. $1 pe aceasta cale patrundea prin urmare la not
o inriurire venetiani. Nu e mirare deci dace la anul 1517 Neagoe, cel deal palrulea Basarab, omul care in trecutul nosiru a avut mat multi lubire
vi infelegere pentru arta, tr1mete prin Ragusa la Venetia pe medical sau,
Ragusanul IeronIm MatievIcl, vi dace acesta, fiind sl el facut cavaler de

calre doge, se intoarce in tare lul de adoptie aducind postav de aur,


raffish!' sit juvaiere, din acele lucrarl ale masterilor venetteni, care,
avind un colorit risarilean, erau cu toate acesfea puternic intiparite de
cellilall spirit, al Apusului.

innaintasul lul Neagoe, Radu-cel-Mare, a cladit minunata biserica

de marmura de la Dealu. Odell ea a avut odoare care s'au pierdut cu


WW1, neavind norocul celor de in Patna, pe care le putem vedea si parka
aught. Dar nu s'a putut risipi frumoasa, gingasa opera a celor doua plac
de marmura !aerate in ajour, care au fost asezate la dreapta sl la stings
usli de intrare pentru a purta pisania, Inscriptia amintitoare. $1 intretaterea de Ifni!, care formeazi fondul vi literele ce se desfac de pe dinsul
au insa un caracter cu total nou. in acele Mere nu e nici girbovirea greode a drilled bulgaro-sirbesti, nici colturarea gotica din inscrIptille lul
Stefan -cel-Mare: ductul deslegat, aplecarea spre linii mladioase, spre
rotunjire area o Influents a scrisoril Apusulut, a elegantel maiuscnle pe
care a inviat-o Renasterea. E, fern indoiala, aid, nu un lucru al Sasilorl
el un lucru Italian, indeplinit de Venelieni chiar, sau de ace! ucenici a,
for din Baleen' in fruntea carora stateau chiar Regiment!,

Neagoe el insusi facu o biserica st loc de ingropare pentru al sal,


care frebula sa intreacivi a intrecut in adevarctitoria lul Radu. Povestea poporutur," imbracati in versuri tinguloase, spune despre marele mes-

ler Manole, care n'a putut salt indeplineasca mareala opera pe care o
vrolse, decit dupe ce stropsise, strivise, ucisese in zidurile ce nu volau
sa se innalte Vera aceasta jertfli, pe solla sa lubita. Se *tie 'Iasi astazi ca
lingulri pentru femel prinse in ziduri, care an fost fermecate ca sa nu se
ridice altfel, se intimpina vl la vecinil nostrl sirbi, prin cart am luat cea
mat mare parte din epopeia noastra.
Povestea in versuri nu spune insa nimic despre mesteril sapatori si
zugravl. Bali an vrut sa aduca din Risarit, din cal asiatic chiar, armenesc, pe sculptorli manastiril de la Arges. Nimic nu vine in sprijinul acestet parer', care ni se pare pripila si romantics. Departarea ca gi deo-

sebirea de lege, idea de Turd, llpsa de orinduire in mare a fmparilie


careia-1 platim blrul, nu erau Vacate ca sa aduca in not mesterl de prin
acele Tinuturl.
Neagoe obisnuia sa cearli de In Sasit din Ardeal lucrul de juvaiere

care-1 placea asa de mull, asa incit cu o mini el caul& frumusela vanePena, lar cu cealaita frumusela pe care o puteau fauri acestl represin-

Mestesugul in Picture It sculpture

209

tanfi at vechii arte germane. Slim st numele furnisorilor" sat, cart eran
Joan Flesser, Ludovic Rorer din Sibiiu gi Celestin din Brasov, apol din
Medial, la care Neagoe ramase si dator. Domnul trimetea argintul s -s1
wale dorinfa, hotarind une on lI modelul, far maistorli 41 dadeau toata
osteneala pentru a muilami pe aces! bogat client chute nu-1 pificea orifice
lucru, ca Jul Radu, care cerea numal sit' 1 se face ,o oala de anima pentru fled dol bor, alta ,de un bou', alta de jumatate de bou sou ,de

doi berbeci, de un berbece si de jumatate de berbece.

0 insemnare a lucrurilor, ramase in Ardeal, ale Doamnet Voice,


sofia lui Mihnea-cel-Rau, care stapinise innaintea lui Neagoe, arata cam
de ce fel erau giuvaierele ce se comandau: sint cesti de argInt aurite, cu
floe, farfuril de acelasi metal, fopitort de argint, pahare de argint, sabil
de argint aurlte. Toate erau Mettle in sirainfitate, st mai ales la Seal, dar
Inca de mull era o moda romineasca" pentru facerea for. Inca $tefancelMare ceruse de la Genovesi, cars -nn se pricepura insfi a-I servi,pe
cind modest& vecini de peste munte erau gate orlcind sfi giceascii gindurile Domnilor nostri, sa-i faureasci o frumoasa sable ,dupe moda
romaneasclia (ala facione velachesca).
Socotellle Brasovului cuprind deco la 1522, dupe moartea lul Neagoe, vestea ca s'au trImes in Tara-Romaneasca, in Decembre, un anume
CzakO Bencze sl, cu el, sculptorul care trebula sa potriveasca (proporHonore) biserica de la Argesa. In alt loc se da si numele aceslui mai-

stor , Vitus sau, pe nemfeste, Veit, care era chemat


se spune aid
apriatsa zugriveascii"(effigiare) frumoasa biserica, in calitate d- sculptor st de pictor. Acest Vitus nu mai e pomenit undeva, dar nu e Melo indoiala ca el era un Sas. Un allul n'ar fi venit pe aceasta cale. Slim decl ca poate
zugrfiveala st de sigur saplitura biserica celei mai frumoase din trecutul nos-

tru vine din Europa, prin Salt. Mesterul Dobromir, pomenit si el ca zugray, puffin mai lirziu, nu va fi 51eprins sau innalfat insa meatesugul

sits is Veit Sasul. $1, in legatur& cu aceasta, nu stria a se aminti ca


omul pe care SfISII 1-au gasit Mire el, la 1544, penlru a tipari Catechismal
luteran al Rominlior, se chema Filip Maier sau Pictor, deci zugravul SA
nu fi lucrat si acest zugrav la bisericl romanesti din acest veac al XVIlea ?
E mai mull decit probabil.

Cind, aproape in aces!( an!, Petru Rares incepu !artist cladirea


de manastiri It biserici in Moldova, el chema mesieri de biserlci de piatra din Ardeal. I-a slujil pentru clidirile sale din Suceava al Roman us
zidar Hans, un Hans Maurer, pe care nu odata Petru-Vodi 1-a chemat
cu staruinfa din orasul lui, Bistrifa. Dar zugraveala, care di acum st
'Anti, scene ale judecalii celei de pe arms, alegoril ale hIdrel, intaltsari

de cetall pe care le ataca Turd in (urbane, toate pe un dulce fond


albastru senln, acesle a nu cred sa le fi zugravit strainii, ci tot calugari
de (meta de prin ministirile de arid ale Moldovel: Nearnful cel vechiu
si Patna hit Stefancel-Mare. Inteaceasta se inchele pane acuma meste-

Istoria Rominilor in Chipurt si Icoane

210

augul nostru propriu in cladirile romanestl, afar& de adaptarea, poets


pen volnla Domnului, a artel straine la neyolle noastre.
VI.
$1 Intro alts arta, aceasta noun, s'a Incercat Inti Ile o !WWII" a
Venellet, pentru ca pe urma sit invinga Inriurirea de culler& mat puler-

mica ce venia din vecInatalea nemijlocita a Sailor. E vorbe de site


tipograflei.

Ea sia dat cele d'intatu roade in Tara-Romanensca, unde a fost


adusi de un calugar dalmatin, care avuse atingere multi vreme cu Ite
aefla si daduse tip'arlturl st in Baleen!, Macarie, care pentru meritele
sale ajunse $1 Mitropolit in Tirgoviste. Inca de supt Radu-cel-Mare, Irmal.
ffitorul manastirit Dea lului, impodobita de mesteri venefient, aparea cea
d'intgiu tiparitura slavo-romaneasca, Lilurghierul din 1508. Literele slat
de o frumusefa deosebita, asemenea intru citva cu acelea din inscripfille
raanastirli Dealului, $1 aratind Intr'un chip foarte yacht influenta apuseani
produs: nu r5mine nicio indotala ca ele yin din matrite venecare
liene, pe care Macarie le-a purist pe rind in Muntenegra, unde a incepat
a lucre, nt in Tara-Romaneasca. Cel d'Intalu tipograf pe parnintul roma-

la

mese trebuia sa caute apol a da Near' care sa se apropie ca podoabe


de manuscrisele ce se oblsnuiau Ora atuncea sI cu care erau deprinst
chit cetitorilor. El nu pose dee! nicio foale de titlu, tar deasupra foil
d 'Intaiu, ca st in fruntea tuturor celor care deschid capitole, el a !flatlet
vechile fronlispicil din cartile scrise cu mina ale yeacului al RVlea, rum
earn le-am deserts rat sus vorbind de Moldova but Stefan -cel-Mare. Hamel
cat syl

alci, in aceasta opera de Imitafie, el a Introdus maniere large,

mladloasa, inflorlia a Renasteril, si e foarte inferesant sa se compare mo-

delul ca amnia reproducere a lui, pentru ca sa se vada in ce c tip


elegant s'a Meat prefacerea : dungufele ajungind acum ca niste mladife
vela innodarile plerzinduse in tot fetal de complicafil, florile de scale

kind chipul unor boboci impodobill, unor coroane domne5ti cu trei


smart, fepil de spin trecind in forme mai incrtlate, mat vii. Pentru a as
pomeni numele Voevodulul care a cheltuit pentru tiparlie, sterna Terli e
zugravita acum Ia mijlocul cadrului, in lintl supfiri, si aid intalu vechiul
utter e greslt redat ca un corb mlinunt, cu pieptul mac si ghlarele lung!
sl ascufite. In acelasi chip de prefacere impodobIta $1 Imbogalita se infa-

fiseaza spot si tnijialele colorate ea rosu, care deschid rindurile de la


Inceput. Parerea lui Hasdeu ca inspiraf is vine de Ia vechile manuscrise
de sigur adevarata, tar din parerea contrary a tut Odobescu trebuie
sit se lea numal atita, Ca aceste podoabe au fost traduse in spiritul mat
larg sl mai vesel al Renasterli.
Astfel se mai tiparesle o Evanghelie, Inca mai impodobita, supt Neagoe-

Voda sl un Octoih din 1510. Apol, peste trecere de vreo douazeci de aril,
numai Radu Palsie invie tioografia slavona din TaraRomaneasca. 0 tiparitura
din vremea acestui PetraVoda sau Radu Palsie (1545) are litera mai marunta,

Mestesagul in 'Aetna el acalptara

211

froatispicille mat sarace, mat incurcale qt Iasi cu total la o parts prija


taltialelor. Motrifele le clause insa tot un Slav dela Adrlatica, In leg/.
tura ea Renasterea prin Venetia, DImitrie Liubavicl, fiat lul Liuba. In
-sfirsit, din fleetest vreme se yede ca este o carte de cintari, groasa
sl de format mare, un Triod-Penticosiariu, care s'a pastrat numal Intr.
fornati necompleta, Asa tacit el nu da insult slant cu privire la local de
lIparire vl Ia persoana celui care a lust asuprast cheltulala. Frontispl
side de Brill innodate urmeaza pe acelea din cele d'intaiu lucrari eget de
izbutite, insfi aid linlile sint sfarimate urit gi, ca gi Mere, ele grata o
decadere faiii de trecut. Din potriva, sint foarte frumoase stampele dim
Mantra, care ocupa cite o paging intreagli cu scene din Evanghelie. Ele
an foal !acute, farit indoiala, nu pentru acest Triod, ci pentru un Evanabetter, care poale sa se fl si tiparit. Inscriplia stampelor e slavona, dar
unele litere area o obirsie latina.
'etc sint cu total apusene, far&
aicio legatura cu trecutul. Cu tot corbul-vultur din sterna, s'ar putea prem.
pane si ca aceasta lucrare, evident din al XVI-lea veac, a 'evil din teascurt
balcanice, slrbesti, ca alto carli din acest limp, dar acolo an se dam
%wart asa de importante.
Indata dupe aceasta, Domnia lui Mircea Ciobanul, care ingrozeste
o fare intreaga, goneste in Ardeal pe carlurarl,
intre el el pe aceia
earl pane atunci ajutau la lucrul tipografiel. Diacul Cores! se infelege
deci cu negustorli last si incepe a lucre carfi slavone, slavoromine sea
aural romanestI in Brasov. De la o vreme, SI site cetaft ardelene se im-

partasesc la acest cistig. Unele din aceste aril nu sint urite: frontispislut, foarte mare, e samanat cu flora albe de o frumossil taietura, pe cind
sterna corbulul se stringe la mijloc, able vazuta. Dar nimic nou nu se
adauga, st de In un timp incep a se lucre carji, ca Evanghelia din BMgrad, de la 7087, ca Sbornicul, ca Psa Itirea romaneasca, ca Liturghla
slavona, care intrebuinfeaza frontispicii si ornamente de tot proaste. Mr&

niciun sill, ca in carfile straine care apar pe atuncea in ArdeaL Cu


-aceasta decaderea el-a anus cspatul.
Moldova n'a tiparit in aceasta epoca, mulfamindu-se cu lucrarile
eere1 venlau din Cara vecina (une on cu sterna moldoveneasca) sau din
Polonia, unde catre sfirsitul veaculul al XVI-lea Ratedt incepura si el a
pine supt teasel's' carji religioase slavone.
VII.

Influenfa veneflana sau Influents Renasteril prin mijlocul altul popor

a mai allns un domenlu at and noastre: Inscripfille de pe morminte.


Dace se compare cele de la Patna lui Stefan cu cele de la Argesul lul
Neagoe, deosebirea e ballitoare la ochi: aid nu mel sint frunzele de
acant, nici literele cu formele colfurale. tarasi toate Hale se impartasesc
-de slguranfa senina a scrisoril maiuscule din epoca Renasteril

Nu slim curl au lost mesterli ce au lucrat In aceste Wale: it


bannim ins& a fl Dalmatini, Sirb1 italiantsaft din acelas neam ca gi Macarle

sau Liubavici tipografil. S'ar crede ca ei se fl patruns st in Moldova,

212

Istoria Rominilor In Chtpurl ;i Icoane

unde, cu toate cfi se pistreazii oblcetul de a acoperl mijlocul pletref


sepuicrele cu un covor de florl decorative, slovele inscrIptiel se desfao
pe margin! mat rotunde, mat pline decit all dal& precum se poate yedes aceasta la mormintele de Ia mfinfistirea Pobrata, ale dinastiel Rare ;,
sau de la Slatina, ale 1.5pusnenilor. Totusl dinlr'o pomenire a socotelilor
sibliene se aft& a piatra de pe mormintul hal PetruVocIA Rare; a fost
trImeasa din Sibilu, de la maistori", pe Ia TAlmaclu, da lungul Oltu luf,
In Tara-Romineascfi Intaiu, unde era Doamr.A pe Munn( fitca lul Petru,.
Chlajna sau Despina.
Cind infra cineva in acea parte adfipostila a marl! bisericl siseati
din Sibilu a nde se pfistreazi pletrile de morminte ce au fost pose deasupra locului de odihnii al fruntasilor Sasimil din aces! ores, limp de

mai multe veacurt, el vede in cadrul de Mere gottce ascutite sau de


drepte ;I mladloase Mere ale Renasteril chipuri de preoti ;i de rizbolnicl, de negustori ;i de mesteri bogati. $1 Is not a razbatut de acolo
obiceiul de a se !unitise chlpul mortului, de-asupra mormintulul sau; dar
se cunosc numal casuri de tot puline. Astfel, Is Curtea-de-Arges, pe plebe, cuprinzind o intreagfi croulca, a mormintulul lul Radu de In Afumali
(+1529), Voevodul se vede alergind la asalt cu coroana pe cap, manila
pe umert ;i buzduganul In mina. La Vleros, Albu Golescu, din a done

jumfitate a veaculuf al XVI-lea, spare ;I el luptind, cu aceiasl aripli a


mantiel umflete de vint; pe cap il slit' un coif cu virful ascutit. In sfirsit
Is Sifinesti, intr'un colt muted ;t negru, lumina Menet to OA sA descoperl privelIslea luptel lui Stroe Buzescu cu acel Tatar care, perind, a
pregatit moarlea invingfitorulut sau. Amlinuntele sint bonnie cinstit lucrete,

01 tecunostl bine cfictula de pislfi rfisfrinta jos, a Tatarului, cutitul Jul


cu minerul min, cu taisul scurt, lot, invirtit, juvalul de pans dusmanil,

tare I se derffisurfi de pe umfir, tolbele piffle cu Aga care I-au and


din mina in prabusirea mortil; incfiltaminlea Bull a lut Stroe se deosebeste ;i ea footle bine In silinla de striipungere a Jul Stroe, in povirntrea moale a Talarului cu mina deschisA, cu degetele rusfirate desnip
dfijdult, e, de sigur, miscare ;t 'lag.
Inriurirea de aid e Ma indoialfi apuseang. Si nu e ffirfi lnteres
sA se insemne ca tot Is Viero ;, pe o tintinii pfirlisita, care nu va mat
&Wm! multi, vreme, se desface o minunalA sculpture decorative, din
veacul al XVII-lea, ;I ea ept.SeanS in Inspiratle, care cuprinde sterna
Teri!-Romfinesti intre rental.' melestru 1mi:definite, pline de frunze ;i Port,

pe care le line cu ciocul un grifon suptiratec, pe clad deasupra un corb,


Inlr'o frumoasii miiidiere ce face pentru a-;1 ciugult pleptul, priveste dot
put golasi cari l asteapta lacomi mincarea din plisc.
VIII.

Legiturile cu Venetia au 'rebuff 0 se intiireascfi prin venirea in


Scaunul muntean a Jul Petru Cercel, carula-1 plficea a ;a de mull sA -;t
aseze mazilia in cite un pals! de marmuili deasupra can/duffle'. triste.

Meoteougul in picture vi sculptur&

213

11 prin Bartolomelu Bruit, Albanesul italianisat, care a slat in Moldova


Willa ant din a doua jumitate a yeacalui at XVI lea, ca sfetnic al mai
Rialto? DomnL a trebuit sfi rizbata la not gustul venetian. Totust vecl*Mates Arden laid hotaria inca pentru predominarea spiritulul artistic
siisesc.
$1 ban!i moldovenes11 ce se mal intimoing, yin din ArdeaL Mester If

aid null dau osteneala sa schimbe tiparele cu care erns deprinot la baierea banilor ungureoti sau ardeleni. Asifel, se lucreaza la 1558 pentra
Alexandru Lapuoneanu o monedii, care pe o parte stringe Is un loc toate
semnele monettre vechi: cele trel grinzi, cele tret rosete, floarea de crin,
tar, Is milk:pc, bourul, pe cind pe cealalt& parte troneaz& Matca Domnulut,
,patrona Hungarlae", carela I se zice scum ,patrona Moldavlae". In 1563,

tot prin Sao', Despot, ajuns loan-Vocli, innoleste, cu ail& stem& combiseta, in care vulturul fine locul bourului, moneda innaintaoului gonit de
dinsul: pe cind un ban cu bourut are pe cealaltfi parte capul situ insusi
en bands Cesarilor pe plete, ffir& a se inlfitura inscriplia ,patrona Moldaviae", a Maid! Domnului. In Germania, de sigur, el of-a bated ins& moaedele cele mart, de tot slealudie, dintre care una1 cuprinde capul, cealaitfi bustui intreg cu sceptrul of globul, pe cind revbrsul insira toate steonele la c re acest ambilios oiret credea a are dreptul. Modelul e 'edit
acela al talerului german.
Ion -Voda col Cumplit tocmi in 1573 Cazacl pentra ca sfi-1 ajute in
lupta cu Turcli ce voiau sfi-1 scoati. II trebulau bard mfirunfi pentru ao1
putea plat' lefegiii. Nict in Ardealul supus Turcilor, nici in Polonia prieten& a Sultanulul nu 1 se puteau bate ins& bad!, in stares in care el se

ails. Cred decd di bard' cei not, cart an de o parte bourul of data de
7081, lar, de alta, capul bfirbos al Domnulul, purtind calpacul, tar pe ambele

fate o grosolana inscripfie slavonli care numeote acest grog aspre, tureeote chiar: acce, au fost !offal' in Moldova, de Tigani. loan a tradus
In wpArintele Moldover cuvintele far& rost patrona Moldaviaeg de pe
moneda lui Despot, iar pe revers a sapat mindru: hereghia Moldover,
binaria proprie a feel.
Lin urmao at lui, Stefan Rfizvan, efisculindu-se of el in 1595, of avind

of el lefegli in ejutor, biltu un ban cu bourut, rosete of pumnalul intro


dou& semilune de o parte, pe cind de alta se vede, nu chtpul lui Rfizvaa
insusl, ci acela, incoronat, at suzeranulut sail ardelean, Sigismund Bfithory.
Asifel, benul s'a putut bate in Cara lui Sigismund ca o inscripfle incurcat&

.are -I zice ,grossus argenteus triplex' (grog de argint tufted), of poarti


apot 'Shut lui de Voevod In Jurul chipului bfithoresc, lar, de alto, numele
Jeri! Moldo vet, in litere amestecate cu cele greceofi (B
v, E 1). Medella
hatut& intru mfirtrea lui Mai Viteazul, biruitor of stipinitor at Ardealultd,
in 1600, demi ar fl aufentica, ar aparf1nea fireote medallilor ardetene of

n'ar eves an legatura cu not decit aces frumoas& !coma a lzbindItoraid. Mai tirziu, lar&oi o bfinfirie a fost intemelati in Moldova.
In socotelile lui Oheorghe Stefan, urmaoul lui Vasile Lupu, se von-

be,,te de veal sau ,schilingl* martinii de anima, carl par a fl de Wrote

Istoria Rominilor in Chipnri

214

moldoveneasa Peste cifiva ant avem ins/

Stan la

$1

Icoane

Elgurfi di la Suceava,

de clamedi Jul lenachl ZIfitarel, apetenia hereghiel lui 'strati-Veda* Dab IN,
s'au batut frumoell ealfil carf poartii icoana Sf. Oheorghe calare, cu stems

Moldovel la picloare, far pe revers cuca cu fret pene gi doufi topuzirl'


incrucleate. Moneda lituana era Imitate in formi, ca el in Inscripfla lafina.
La 1658, cu cinci ant innainte, moneda de riscoala a Domnului muntean

Mihneaodfi, careel zicea Io Mihail Voevod, monedfi cu capul incoronat at principelut cu mila lul Dumnezeu at Teril-Romfineeti, el en vulturul bicefal supt coroana, trebuie sit fl fost bfitutii in Ardealul lul Oheorghe Itakoczy at II-lea, allatul si ocrofitorul Ini Mihnea.
IX.

De la o vreme !ma, Dom!i venian de la Constantinopol, unde-et


petrecuserfi mat mult salt mat pufin din linerefa, din birbfifia, din bfitrfnefele for chiar, clad norocul Domniei sosia then. El aduceau cu dinyfl
o sums de gluvalere el elle lucruri-de arts fficute In Constantinopol, unde
mini orientate dibace ellen sa mulfAmeascl gl gusturlie cefe mai rafinate.
In all& parte s'a aratat ce bogitlit in metal el in pletre scumpe cuprindeae
Ifidifele lui Petra Schlopul, Domnul Moldovei care fugi in Apus la 1591 1). 4
mulfime de 'marl de ffiurire au fost dandle da ncelael Domn mfinfistirli sale
de In Galata. Atitea dintre ele vor ft sosit din Rfisfirit, unde Nistor Ureake

punea sa se coase, cum s'a mai spus, minunatul aier de In mfinfistirea


Secul prin cfilugfirila Filoftefa din Constantinopol. Insit ar ft o greeealfis
a se creeds ci de pe la 1550 innainte arta noastrfi a clip'61at o indreptare rfisfirileanfi, fficindu-se prin meeterl de alt neam decit cel de pia&
acum.

In adevfir, meeteril cef bunt erau Musulmani, $1 Tura n'aveau vole


sfi se aeeze in ferile noastre, unde define impunea sli nu se ridice alclodati o moscheie. DomniI fuel' nu puteau sa vadli cn plficere Turd alezall in jurul tor. Creell nu se indeletniciau en meeteeugurile, ci se inchlnay mai mult negofului. Armenii, aceia avean pricepere in arhitecturfi,
el se pare ea Vasile Lupu ei-a adus et un arhitect armean pentru mule clfidirt bisericeeti pe care le-a fficuf. Ca argintarlins5, ca zugravi, ei n'avean
nicio insemnfitate.

Prin urmare, el In aceasti vreme, care fine, an pia la 1700 nuntal,


c6c1 in aceast6 privinf6 epoca Fanarioillor` nu constitute nicto deosebire, ci pans departe in veacul al XIX-lea, arta din ferile noastre are e
intreita origin, care an duce mai niciodati in pfirf Ile acievfiratulul Orient. Se mai pastreaza legfitura cu Venetia, se mat fac comenzi in Arden,
el, In sfirelt, cela ce are o insemnfitate deosebitii, at noetri incep a deprInde
genurl de activitate care imboglifiserfi mutts vreme pe aces strain! ce an
mat erau in stare acum sa cort spund6 tuturor nevoilor noastre.
1) V. capitolul despre imbricAminte.

Mestesugul in picturA

al

sculpture

215

Rada Mihnea, eel mat strAlocitor Domn at nostril in cea d'intaia


jamiltate a veacului at XVIIlea, invlitase carte la Venetia, uncle erau asezate
de mutt limp unele din rudele sale. Bunten lul Radu-VodA, Doamna Eca-

lerina, primia dela sore ei, calugiirita din Murano, portrete, talismane vi
alts lucrisoare de fabricatie apuseanii, in schtmbul carom trlmetea Oilers
de argint, lInguri, niistrape, lighene, mfirame, basmale, postavuri mite,
postayurt zise lesevii, allazart st damascuri. In 1600, Mai Viteazul aducea
din Venetia, prin soli anume, pe lunge multe feluri de vApselt, postavurt
st cofeturf, sese sAbil lucrate acolo. De obirsie renettana par sr' fie st
anele panaghiare, unele minute sapate foarte fin in fillgrana, ca aceia,
care mai poarta sl icoane pe argint brunet, pe care Alexandra II las a
darult-o la 1621 mintistirti Secul. Aite lucrurl de filigranfi slujesc drept
copce la inchelerea briielor, si am vizut Etna de tot frumoasfi la biserica
Curiae Veche din Bucurestl. Anumite brife care se pistreazli in bisertei
ardelene, brite de solzi mart metalicl, par s5 vie si ele din Apus. Dese
orl se intilnesc crud de filigranA de aur, care sint de sigur cele mat delicate. In schimb, vi 'Ana* astazt yin din Riisfirit, de la miniistirile si levrele
Europe! turcestl gl Astei, cradle sApate cu o deosebitil ingrijire migaloasa
is lemn tare, negra de abanos.
Inca din cele mat vechi timpuri, Risiirtful bizantin obisnuta imbra*area cu argint a icoanelor prin piaci lipite de lemn sau coscovite deasupra lei, care lase libere named mintle $t plcioarele, pe cind trupul se

acopere cu acel argint siipat in cute, punctat gi lancet, asa inch si


infiitiseze un stralucit vesmint. Ftreste ca st in epoca lit Stelae -cel-Mare
s'a intrebuintat acest sistem de impodobtre $i cif bisericife noastre de
alum! aveau Icoanele de lemn Jerecateu, precum le-a avid incii dela intomeiere minlistirea Argesului. Din ele a rAmas insA numai lemma dela sucevita, a episcopulul de RA dAuti, Pahomie (1505, dar $i aceta prefiicuti.

In a dour' jumatate a vencului at XVIlea, intilnim ins in mare numfir


pomeniren de icoane iferecateg. La Patna e una de fildes &Spat din 1558,
alto din 1565.6, cu inscriptia slavoneascii st cider romaneasca, dela raw
terul arhimandrit Spiridon; o a treia, din 1568, imbriicatii cu cheltutala
episcopulu! de Roman Anastaste, alta din 1585, at caret& mester de fereafar& a fost arhimandriful putnean Dosoftei si ucenicul sau lerodinconal
A[talnaste. Lire lucrurile rernase pe urma la! Petra Schlopul (t 1594) si
a Hula! slim, tiniiral Stefan, se anti in Museul din Ambras, lingfi Innsbrnick, o icoanA ea eel doisprezece apostoli, purlind aceastA insemnare:

Io Petra Voevod si fiat sin Io Vied Voevod si Domn a toatA TaraMoldo-Vlahlet, au Meat aceastA lemma' ; tot in acea culegere mai slat
alte dour' icoane care au fost odinioara ale fugarului Voevod raoldoie-

nesc: o fotografte a for n'ar ft mat Win de dortt decit a celorlante


mien!! de aria romfineasci ce sint Inca rlsipite prin strfilnatate.
Acesie icoane nu par s& fie imbricate cu argint, nIct se aibg pe
eapete cumml suflate cu aur $l impodobite cu pietre scumpe. Dar o foarte

216

Istorta Rominilor in Chipuri si Icoane

mare si frumoasa imbraciminte de acestea, cea mat veche in acest fel


rasaritean, grecesc, pe care o cunosc 'Ana scum, se MI6 pe Icoana Sf.
Gheorghe de la manastirea Viforita, fund facuta la 1631 cu cheltuiata
acelul Domn venit din Constantinopol care a fost Leon-Voda Toms.
Inscripila e greceasca, si e sigur ca lucrarea s'a facut ae.olo in Rasfirit.
Icoane ferecate` n'avem de la niciunul din marl' daruitori de biserici
din veacul at XVII-lea: Matei Easarab si Constantin Brincoveanu. Ele se
intilnesc insfi indata ce trecem de anul 1700 st ;ntram in asanumita
,epoch fanarioiag. Nu e mull dintre membri famtliilor domnitoare dia
acest limp, Mavrocordati, Ohlculesti si altli, care sii nu fl dat un astfel
de prinos Icoanelor minunate de In care cereau sprijin si ajutor. In mijloc, jos, sau undeva pe lature se inseamna, mai totdeauna numai in carac-

tere grecesti, numele ferecatorului. Familble boleresti urmeaza acest


exemplu. La biserica Icoanel din Bucuresti este, astfel, o icoana brincoveneasca din al XVII-lea veac Inca, pe care au reparat-o, adfiugindu-st
numele, Vacarestil. Cele mat multe din aceste Icoane s'au 'Astral ins&
in iconostasele de acasa. Chiar si negustorii cu oarecare avulse obisnuiaa

asi comanda astfel de Icoane imbricate, pentru a be 'Astra in cash sal


pentru a le darn' la vre-o biserica.

Se ferecau astfet si crncile, karate de cele mat multe orl la


not, ca aceia dela Neaml, din 1559, at aril mester a fost pope Nichifor;

se fereca pe toate laturile for sau numai ,pe codiiiia. Ca mai veche
eunosc crucea data Putnei de Stefan-eel-Mare la 1503, apot aceia pe care
a inchinat-o aceleiasi manastiri, la 1566, pircalabul Bainscht de Orhein

si sopa lut. Si in Secul se gasesc astfel de cruel ferecate de pe la anul


1600. Cea mai veche din cite am vazut, e din veacul al XVlea inca, pas'rata In manastirea Sf. the de Raga Suceava : ea poarta aceasta inscripiie, in slavoneste: aceasta truce a facut-o Silion leromonahul, proegumen at SI. Hie prooroce Mai tirziu, obiceiul acesta se raspindeste ton
de mull, incit numai crucile bisericilor celor mat sarace din satele Para
holed, evlaviosi se infiiiiseaza in goliclunea lemnului lor.

In al trellea rind, se fereca moastele.S'a pomentt mat sus de moastele ferecate in veacul at XVlea, care se pastreaza in manastirea Neamfului. Mihai Viteazul a ferecat si el moastele Sf. Nicolae, care se era la
biserica bucuresteana Sf. Gheorghe Nou. Ferecatura cuprinde capatul
osului stint intro legaturii de metal scamp pe. care o impodobesc slovele amintitoare. Moastele mai marl se cuprindeau is inceput in cubit de
lemn tare, precum e aceia in care au stat citva limp la Bistrija olteana

ramasliele Sf. Origorie Decapolitul. Dar pe urma s'au facut Mile de


argint suflat cu aur, pe care erau batute cu clocanul scene din vials
sfintului, grupe cu mulls miscare si varietate intr'insele, care represinta
ceta ce a dal mai Innen acest gen de aria in terile noastre.

Cel mal vechiu chivot de moaste e aceia de altfel in local celul

Mestesugul in picture si sculpture

211

de la inceput, ce inchide oasele, cetre care se inching cu evlavie o lume


Intreage, ale SI. loan cel Non din Suceava, in biserica Sf. Oheorghe die
acel ores. Se vede pe perefil marelui sicriu cum a piittmit mucenicul, de
mina Tatarilor, cum a fost adus de AlexandrucelBun, de clerul, de bolertmea lui st asezat in acest oral de Scaun at Domniel st Mitropoltel. Acests
scene au fost lucrate, de sigur, in Rasiirit, la unul din cel mai bunt masted
din acektimp. Mai nou cu o sutA de ant e acuma sicrtul St. Grigorie Decapolitul,

din Bistrila olteana: caracterul literelor din inscripfie arate lAmurit cA oillorii, ConstantinVoda Basarab sI soda lui Billasa, 1au comandat la Sas!' din
Ardeal. Tot aceasta pereche domneascii a ficut, de sigurlin Ardeal, chivo-

tasul de la Arges, pentra micile frinturi de wise ale patriarhului constantinopolitan Mon. care se MIA acolo. Tot de acolo va ft fost adus
Lateral de nafure pe care Mihai Viteazul it dant bisericit Stelea din Tirgoviste, care-I pestreaza ince. Policandrul de la Sucevita, in oul de our
de supt care se pastreaze cosifele nenorocitei Doamne a lui Ieremla Movile, trebute sA fi fost lucrat in Polonla.Obirsie sAseascil !rebate se alba
blidul de coital de la Patna, &trait de Alexandru-Voda Lapusneanu cel
en pecatele multe (1567).

Ferecarea se aplIcil in sfirsit cerfilor sfinte : Cele mai vechl din


aceste &aril ferecate slut dela Stefan-cel-Mare, in zestrea Patna Argintul

le acopere din toate partite; name pe dos e o legeture trainice de zale,


o mrearas in collurt se ved evanghelisiii, scosi foarte mull in relief
Intro dinsit, in fate, si pe dos, e, la mijloc, o elle icoana, puternic rotunjitA, care inflitiseaze de obiceiu pe Mintuitorul sau hramul blsericii. Cu

timpul s'au deprins a se face din metal inse numat colfurile, medalloamete din Intjloc si chiotorile, pe clad cealalla legetura e de catifea sae
ptele. Asemenea card apar de la 1700 innainte. Una din cele mat frumoase cart! ferecate dupe defing cea veche, darnice st in ceia ce prlveste scumpetea nuncti, e Evanghellarul de la Feleac, lucrat in Moldova
fine 1, 41 derail la 1498 de Vistierul lit Stefan-celMare, Isac, bisericil
vredicesti a Feleacului. Minastirea bucovineane Sucevifa are o Evanghelie legate in Tara-Romeneasca supt Neagoe -VodA.

le puteau face st zniMare de chivote


si numele for se st intimpine in odoarele din veacul at

Toate aceste lucrari


tarn nostri,

XVIII-lea : nume romenesti. LegAtura unei frumoase evangheiil putnene,


din a doua jumetate a veacului al XV1lea, a fecat-o astfel un zletar din
Suceava, lachim. Innaintea lui, lege In Patna proegumenul Eustatle. Un
Durnitru, care-si zice ,.maister DumItru", leage o carte a Putnei in 1679-80.

1 WKOIL4 = a ,acut, si nu WT KOgil = din Craiova, cum cetette Hasdeu,


n Analele Academiei Romine", III, Desbaterile, p. 41.

218

Istoria Rominflor In ChIpuri sf Icoane


X.

Ant vilzat ca sicriele de moaste se comandau In strainatate, unde


eta irebulan sa He lucrate Ins daps mode romaneascag, precum se
cerea data pentru sable comandata la Genova de Stefan-eelMare. Pan&
foarte tarziu el clopotele se aduc tot de peste hotar. Datina de a le cete
Sasi lor sli pastreaza mull limp. Inca in 1655 se lucrau la Brasov clopote
pentru bisericile noastre, intocmal ca pe timpul let Stefan-celMare orf
al lei Pe lru Schlopul. Petra Maurer, probabil un Sas, a lucrat supt MI-tropolitul Stefan clopotul cel mare de la Mitropolia din Tirgoviste. Pita
si Brincoveanu lucre multele clopote care frebuirtu pentru atitea ctitorif
ale sale Ia pjupinui Hendrec Lambre Brasoveanul. Totust pe Ia 1650-60.
uncle ciopote, ce acelea de In Sf. Sava din Iasi, de la Cetatula, in aproprierea aceleiasi Capitale, de In biserica domneasca din Tirgoviste se
aducean din Danzig, unde turnatorul Benningk capatase, nu stim pe ce
Gale, clientele Domnilor nostri. Ba chiar la Viena s'a turnat un clopot
care a sosit In tetra prin anul 1696. Clopote mat mitt cercan ea le toarne
01 cite un calugar.
Para in cele d'intaiu decenli ale secolulul al XIXlea ciopote pentru
sof se lucrau In Andrasovschi din Brasov, care avea sa sustie insa con-

eurenta vrenui Evreu moldovean sau a calugarilor indraznefi ;I naseocitori.


La Brasov faceau Muntenti si de multe ori chiar Moldovenit si alio

lacruri de metal pretios, pentru biserica sau pentru casti.

Sculele bolerimil si negustorilor se lucrau in aceleast locurl ca si


odoarele de biserica. Toata argintaria de masa yenta fail indoiali din
Ardeal, din atelierele Sasilor, maramile cu fir se lucrau in casa I, afara
de cele de tot scumpe, de Jarigrad". Giuvaierele s'ar pares, dupii numete ce poarta, ca ar trebui sa vie totdeauna din Rasarit. Dar aceasta nu
as dovedeste. Din potrivii,:in cutare insirare de scumpeturi, ca testamental,
din 1728, at unei jupfinese din Oltenia, Ilinca, sopa lui Constantin Strim-

beanul, unul din secretarit Brincoveanului, se pomenesc si peered de


ear Mont In Venetia' si .1 pareche de bratari cu diamante care s'aa
Meat In Venetia', pe cind Moldovenit comandau bratari de in Brasov
pane In Danzig pe la 1700. Greet! din Venetia, ca familia Glykys, avean
legaturi de afaceri, de prietenie si de inrudire cu Grecii de In not. NIeolae Caratani represinta acolo intdresele Brincovernului sl ale Cantaeuzinilor, cars avean capitaluri depuse la Banca din Venetia. Panaite Nico
Papa Zaraful era tot asa de mull Venetian ca si Bucurestean, si testa-

mentul salt a lost eftst in copie la Venetia. Secretarul domnesc Del


Chian) era Venetian, si medical Curti!, Pilarino, venise si el din Venetia.
cele ,,cusate
1 Mariimile erau de multe feluri; pe is 1700 se deosebiau :
pe moist, cele umphite cu fir', cele ,cusute peste tot ti umplute au fir'.

fievlevugul In Oder& vi sculptur&

219

Eofetal cal ma! Invidat al Teril-Rominvti, Constantin Cantacuzino Stetsteel, fasese prin Venetia vi infetase la Ppdova, pe unde au trecut QI
atilt' alp Greet cart vi-au and rostul # Ia not Supt Constantin Malmoctordat vor fi chinr mat multi bursieria zomini Ia Venetia.
Brincoveann pine si i se ghteasch Ins& le Bravo, phhare, sfevnice.

Opt it, al carom rost it vita pe placul lui Voda an mevter care a imbii&fait servindu-I: Oheorgiv. Mai argintarul. $1 la nunta Marie!, fate lit
Vast le Lupu, ea cneazul Radziwill, darurile boterilor ad fost tot lucre de
Brasov: pahare de argint, Japturii minda vi suptire, # aratatoare, vi 1st
poleiala frumoase, unele # cu capace. Amenintarile lul Brincoveanu, In
oeasurile lui de nemultionire # de nerlibdare, cif va educe de scum inRelate ,Incru de Danice, mai bun de cit al Savilor, ramasera zfidarnice.
Tot Ia vecinii de peste taunt( ivi lucre acest al donee Neagoe pecetile.
lnelele de platra scumph, talerele, armele, medalille, ca acel frumos ban
de air, in delta forme, cu chipul sits partind cuca vi cu inscriptia latini,
care fu intrebuintat
ca o dovada de triidare. in anal de peire
1714 Rfisaritul ii dedea numai, pentru Doamna vi Domnitele lui, cercei,
salbe de aruncat pe cap, left! vi elle elemente de podoabli pe care le-am
cercetat in studiul despre imbrachminte.
Deci, cind gitsim in manfistirile vt bisericile noastre, la Hurez, Is
Bistrifa, in Bucurevil chiar, lucrurl de la Brincoveanu, cind admiriim In-

grl)irea ci care sint fficute figurile, cu care sunt crolte literele intents
stil liber, european, nu trebue s& ultam datoria de recunovtinth pe care
avem feta de mesteril harnici vi mulramiti cu pulin, cart, locuind la
'island tern noastre, an contribuit ava de mull la infrumuselarea el.

Dese on se faces # cite o comandh de cadelnfle san de candela


din Brasov on din alt orav al Ardealului. Cele mai frumoase sint In C.troceni, unde ele an fost diirulte de ctitor, $erban Cantacuzino. Literal

din ele e intocmal ca acela din alte odoare de argint pe care to glint
ea sInt Mettle peste mina Dach ni s'ar fi phstrat corespondenta lui Serban-

Pod& en Bravovul, am avea de sigur scrisorile in care el a trebuit sa


vorbeasch despre aceste podoabe bisericevti cei trebutau. Ba chiaz
evaughelii se legau ci argint la Brasov in vremea Brincoveanului, cind
vechea vialfi de mfinfistire decitzuse mull. Ripidele domnevti date pe Ia
biserici de Brincoveanu, de Ohiculesti (la Sf. Spirldon), lucrfiri foarte
frumoase, au # ele caracterul ardelean.

Numat intr'un tirziu, arginthria toath s'a Meat In taro, # ea n'a


paint atinge decit cu timpul sl name! In unele locurl frumuseta # buni%tea vechlului lucre sfisesc.
XI.

Mestevugal Incrulsi de manuscripte en miniaturi mai nrmeazi c14


Hap eirtile tiparite slat rare vi scumpe, une on necrezut de scumpe. Mh--

220

Janda Rominilor in Chipurt si lcoane

aastlrea Sucevila are in citeva din aline sale minialurl de ton% 'rumsseta, foarte mid, fine sl felurite In colorile ce se intrebuinteazi. Nu lipsesc Mc' chipurile Domntlor alituri cu scenele din Scripture. Astel, is
Evanghelia &Irani de Movilesil la 1604.5, dar serfs& in Tara-Romaneasca, se pot vedea Inca Voevozil munteni Alexandra si Mihnea Tarcitul, ceia ce arata ca ea a fost copiata infra anii 1568 si 1577. Un Mliropolit al Moldovet, Anastasia :;rimca, din cele doui &Wait' decenN
ale veacului al XVII-lea, a fost insusi un vestit caligraf si miniaturist, st
stralucite lucrarl de -ale lui se pa streazi la Dragomirna, ctitoria sa din
Bucovina, sau in Biblioteca din Viena, ande a ajuns maharani jefuitorilor.
Chipul lui Mates -Voda, al Doamnei apol 'Mean manuscript de in lerusallia.

Dupe o indelungatil intrerupere, tiparul a inceput sa lucreze large


la not, tot pentru folosul B sericii, ca si mat innainte. Tipfiriturile pornesc
supt Vasile Lupu si Matei Basarab, Domni ca lunge stapinire linistita.
Data aceasta, Rust, ucenici at lui Petra Movilli,Rominul instrainal, adac
cu dinsil slovele cele float. Timotelu Alexandrovici a fost zetarul eelsi
d'intalu earn muntene din epoca nouli, Molitvenicul cimpulungean slavon,
1635. Nu ni se da numele inthiului tiparitor moldovean dar el frebuie si

ft fost alt Rus, ca si acel Me care lieu in sill cu tot 1 rusesc, ea perspective de cladirl cum nu se zidiau in not, plansele sapate in lemn de In
Cartes! de tevaldfurd a Mitropolitului Varlaam (1643). Tiparnicii ardeleat
pentru cartile romanesti erau ucenici de-al acestor strain', trecull paste
innate, ca odinioara Cores'.
intro a frets epoca, a tipografiel moldovenesti intemetate prim anti
1670 de Mitropolitul Dosoftelu, noua Uteri marunta, rotunda sl destul de
frumoasa vine leftist de la Rust,
data aceasta insa, nu de in cei an
triliau supt obladuirea polona, el de la Rusil din Moscova. Dupii nego-

lert zlidarnice cu calugarli ruteni cari-s1 aveau tipografia, destul de


veche, la Lemberg, in ministlrea for stavropighiala, supusli adeci de-a
dreptul Patriarhiel constantinopolitane, si poste sl ea mesterii de tipar
de In manastirea Unievului, Mitropolitul Moldovel adause Htera de in Pairiarhul Moscovel, Ioachim, si, impreuna cu dinsa, vent si orhitipograful',
directerul, am zice, Vaslle Stavnitchi. Sapatorul ce I se aduse, in Iasi an

Romin, Stancu Faurul. indati pull' sa tacit pecan" pentru earn an ca}agar de in Bisericani, Mitrofan, care a fost apoi urmasul Rusulul la tipografie si, in cepa, unul din ierarhil Bisericii romlinestl. Cind, la 1678.
Muntenil adusera si el slova, el tocmira ca master pe un alt Muscat,
Ivan. Frontispicille si figurile sint lucrate instil apusean, fall nicio legatura cu trecutul, si matte din ele sint foarte bone, ca evanghelistil cartel
de la Bucuresti, din 1682, sau ca acea capodopera care e evanghelistul
Luca din Apostolul de la 1683, iscalit Damaschin Oherbest. In acelast
limp, se lucrau la last earn grecesti cu o liters adusa din Venetia.
Astfel gist o opera bine inceputa acel calugar strain, Antim din
!viral Caucasuiui, ce lug piin anti 1690 conducerea tipograffei munfene,
care nu fu niciodati mat rodltoare decit in timpul lot. Om inzestrat cu.

Mestesugul in picture sl sculptur&

221

toate insusirile arlistice, Antim era un bun desemnator, al din condeiul


lul lesira cele mai matte din chipurile care impodobesc tipariturile muntene de pe Ia 1700. La Chiev se all& un manuscript cu chipurile facute
de condeiul lui.
Amintirea I se mai pastry un limp et dupe ce el cazu de pe jeful
metropolitan in mintle ucigasilor, la 1716 Pe arm& insa, tipograflile die

ferile noastre, care niau dat oreco suta de ant o intreaga literature, pierduri orice vaioare artistica.
In legatura cu tiparele, sint al antimisele mat noun. Ele se tiparese

pe pima, une on chiar pe matasa, pentru ca sa acopere sfinta mesa,


unde ele sint numat decit de nevole cind se face ,jertfau. De jar imprejur
aierg litere care cuprind de obicelu numele arhiereului ce pastoria diecesa cind s'a sfinfit antimisul. In mijioc se infatisea,za punerea in mormtnt
a Mintultorului. Cel patru evanghelisti in coital'', vederi din Ierusalira,
Ingeri desavirsesc tablouL
Antimisele stricate se schimbau la arhiereul de pe vremuri. In Prin

eipate s'a Heat chiar obicelul de a se schimba neaparat antimisele Ia


*rice venire de episcop nou De acela, cele vechi sint foarie rare Din
Tara-Romaneasca able sa pastreaza unul de In Teodosie, Mitropollial
Cantacuzinestilor si al Jul Constantin Brincoveanu. De pe atone!, de supt
Varlaam (1680), e cel mai vechiu antImIs al Mitropoliel ardelene. Din Moldova nu cunoastem nimic mai vechiu decit antimisele de la episcopal de

Roman Pahomie, din cel d'intatu siert al veaculul at XVIII-lea, care se


afia prih cite o veche biserica din Nord-Ostul Ardealului, ,arte supus&
data Scaunului romascan.
Trebuie sa se fads' in airs!t un loc liparului de icoane. De pe sapalurt
ta lemn ele se intipariau pe o hirtie sugatoare, fare sa fie nevoie de un odevarat tease. Cea mai veche pe care o cunosc se atla in colectia mea (scum
In Museul Bisericesc): ea infatiseaza pe Dumnezeu Tatal in nori, intre dot
serafimi. Un cadru cu chipuri de Inger!, cu tuna el soarele, cuprinde pe
stra most' omenirit deo parte si de alta a arborelui cunostintil: cu inscriplie
slavonft ceia co arata vechimea desemnulut se inseamnfi intr'un colt,

foarte naiv, crearee Evei din coasts tut Adam; Hristos binecuvinteaza
pe cea d'intalu femeie, care se desprinde din !Mara barbatulat adormit,
pe cind de cealalta parte se vede arhanghelul Mihail, venit cu sable
pentru a pedepsi pacatul. Jos in cadru se mai vede an cap cu aureola
Intre dot pestl. La margent se desfac apoi Adam sapind si Eva torcind,
Innainte de a se fi imbraeat Inca. Data e de 1700. Am aflat-o in Ardent
ca Si allele, nedatate, de acelasi fel.
La Exposifia din Sibiiu a fost expusa si o icoana profane luerata
In acelasi chip. Ea int hipuieste pe Alexandra Marele Imparat Machido.neon, 'care] au batut pe groznicul Poriu Indiana care, cu D[ujmn[ejzeu
Say aoft, s'au inpoirivit, Iona Alexandra cu silinla 1 -au zdrobit". Se vad

in ea ,popi de Ia IndilaaInpara tease lui Poriu, Cletemistra", ,Petre-

222

Istorta Romintior in Ch !purl st !cease

cerea lel Porte'. Ingratel la ingrogclune"Volvoz1 hit .Alexandra:


Polo lomat, Fl Ion, Vizantle, Ant loh". Tilel e dat si in latineste, ;tin oceastli

ihnig ito met inseamg namele mesterei, de pe la 1680 700monLaball


Gblorghle, Georgics Pater.
XII.

Lucre! cusiitarilor diidea bisericilor pe la 1600 o bogifle de podoabe pe care Met nu nio putem inchipui astazi. Catastifut cel d'inala
al miinlistirii Galata, intemelatii, in anti 1580, de Petru $chlopul, nu poets

deal g ulmeascii: antimisele, care pomenesc numele arhiereulut cc a


shriftt muse asupra grela se face jerthl rnistig, erau pe atunci, an acele
simple lipariturt pe miitasii sau abia pe ping, ca in zilele noastre, el sig.
Incite bug!! de ,atlaz rosit cu stove de our "; preofil sint inciircaft de
pairefire st stihare din sirmil", sau fir curet cm nester's`
cart slat
-de mfirgritare, tine on foarte marl sl ce canafe", be foarte dese
ort cu obraze", adeg chipurt de sfinfl sau de ctitort, lucrate la suiksii de mat multe colori, ca acelea ale mut Alexandra LOpusnearta ;I
Doamnet Ruxanda in zaveasa de la Slatina. Icoanele au Coate ,poale do

de sirma", ale ciiror margint` sint tine ort de cea mat bug mfitag, Is
ursinic". Innaintea usilor alterului se !Mind dvere flicute din zarbo al
basil" sau din brocart de our pe fond albastru. $1rince de Ida, adeg
plume lucrate cu fir atirnii in collul lcoanelor. Deasupra altarului, totrapodul sculptat se infilsoarii in alte stove scumpe. Pe morminte se la-

tied la hramuri splendide grobnice de adamasca neagg st de ursiale


rose. Pinze scumpe cu augrii se desfiisurii si intre stilpil cart despart
Ueda femeilor de biserica insist. Pretutindeni se 'rad stole rare de ceahne
ro$1e, de atlaz, de cutnie, de ademasg si ursinic, de pe care strfilucese

solelele, fintele de fir, florile albe de fir'. Praparile, steagurile cc virfurl de anima, in chip de cruce, sint lucrate sl ele numal in fir, precast
sint acele dog ce se piistreazii plig astizi la Atos, steaguri ale St.
Oheorghe luptiitorul, cilicind balaurul in picioarele calulut sae tronind lit
lialstea btruinfil sale.

Dar, din aceste podoabe, foarte puftne an ajuns gni la not, in


urine alitor jefurt st pagube. In rindul intalu merits a fi pomenite od6j-

dlile, pistrate la miinestirea Seculut, ale marelui Mitropolit cilium,


Varlaam Cel mat vechiu prapur dupe acelea din Atos e praporul cu Sf.
Constantin sl Elena, lucrat in sill apusean pentru biserica tut Brincoveanu de la Horez. Trebuie sli se fie semi $1 de faptul cA aierele si per-

delete de la inceput puteau g se pistreze mat usor decit lucrurile de


metal, age incit nu era nevoie sii fie inlocuite.
XIII

Picture de biserig nu e de loc in sgdere dupa 1600. Sucevifa lei


Ieremia Movilit, mintulta in cel d'Intitiu ant at veacului al XVII-lea, e de

Meteaugul In picture 91 sculptor&

225

sign' cea mai frumos zugrIviti biserici bizantlia ce se poate hncbipnt:


pe d'innliuntra ca ai pe din dark e un strolucit couor de chipurl cart
desfac de pe armontosul fond albestru al verziu. La celalt capat al yeaculal ai la celalt eapit de plinint rominesc, Hurezul lui Constantin Briar,
coveanu a de o imbielaugare incomparabilli. Chiar et bisericula din Ova-

cureati, alit de cu meatesug alcatulta, a hit Mihai Cantacuzino Donut,


Co Ilea, e si un gluvaier de picture buns, in margenlle sfinte ale traditiel.
Unit dinire aceati zugravi erau In stare sa pule in rnirare 91 pe

stAinil venni din Apus at deprinai cu adevaratkpicturi. Del Chiaro, seeretariul Italian al Jul Constantin Brincoveanu al at celor d'intaiu dot
unnast at lei, pomeneate astlel cu laude pe un om at Cantacuzineatilor,
pe in MAI. Mines de Constantin-Vodii in Venetia de unde s'a intors aa
mai multe copil bune de tablourt Ha liene,
cel d'intSiu burster de pietura pen urmare.

Sliplitura in lemn se face tot mat ingrijita al mat ling. Mal toate
-c.atapttezmele de odinioarii sint foarte bine !aerate. de cement hamlet,
rgbdiltort si cu adevarat evlavioal. Acest meatesug se dovedeate al in alto
plirti ale bisericti, in amvoane, care sint sculptate one on ca o horbota,
peste care intinzindu se apol veamintul strillucitor al poleiturii, elesamfini
et; stoffi bogatil el rare, in jeturile arhiereilor ai Domnilor, care infAllaeazi de multe or! al o matestrita siipaturfi a stemei fern, sau in mai.
Din aenorocire cele mat multe din vechile uai s'au prapadit cu desivir'ire, Hind inliiturate ca niate buciiti de lemn mincate de carlit netrebnice, in locul cirora ctitorii at epltropii an avut mindria de a puns arteloase table de fier, impodobile doarli cu inttialele numelor acelor es
Iva. plaid. Cu alit mai scump !rebate sa ni fie un exemplar ace de deafiviralt ca uaa de la Co Hee, o adevarata ftligrana in lemn.
Un foarte frumos jet, zvirlit acuma fn pregul unel Linde, e acel de
la bisertca Subeetilor din Cimpulung, cu hramul Hastert! Fecioarei; metferal ai-a siipat numele, care pare A fie Nicolae timplarul (Hicolat Tem. )
adliogind at data de 2 Mart 1786.
SSpaturIle acestea in lemn be fac pan safe feranii. Yn acelaal fel el
tai fac crucile de mormint, portile al alte lucrurl de lemn. Prin partite
bistritene ale Ardentalul el nu dau numal flour' geomeirice, el saps chiar
incerciirl de chipuri de ameni al de dobitoace.
Cane urea spit dea soma de bogStia al puterea a cestul trims de
sculpturi ornamentali, poate ggsi o frumoasa dovada despre dinsul in
worn bisericil Colin, lima% la inceputul-veacu:al at XVIII-lea, cu 9erpalrile sale de flora al cu cele patru chtpuri energice, de al cam scunde,
ale evangheliattlor din colturi.
Artistic cart fac asemenea lucrirl, nu mai sint deci cAlugSrlt. Sint
meaterl din lume, ameni umili, cart n'au mlicar un nume de familie, ca
care sil1 piitem deosebi unit de alto. Deci in Adar pun el in dosul inscriptiel frumos sapate a Domnului, care inseamnii Cu numele sau intrarea

224

Istoria Rominilor In Chipurl al Icoane

in btserica, saracacloasa for pisanie zugravita. Numele for de botez se


eetesc, se amesteca gi se nits,
Totuat el fac o scoalA, o acoala serloasa, mare al polemic& Zugravil munteni strabat toata tare, impodobind pentru preturi foarte mid,
eft sai ajute sa haiasca, pane al bisericile satelor departate, care se
Invrednicesc de o podoabil ea total cuviincioasfi. Nu namat atita, nu
numat ca ei dau teranilor nostri privellatI care 11 innalta gindul al It coati !alma; et tree hotarul, ajung in Ardealul plin de Romini ca si dingii.
gi, unde se invoie0e a plat' vre-un cleric mai bogat, in Tinutul Sibi lulu'
(Po Jana), in Tara 01 lulu!, el zugravesc frumos, ca in .tarag. Cutare calugar din schiturile ardelene, cutare sateen, cutare femeie chiar, care
ajunge astfel azugrfivitag, !rival& de la dinsti, al astfel pane astazi traleate

in Ardeal o astfel de acoala teraneasca ce porneste de la acegli vechi


maleatri rafacitori at megteaug Au( bisericesc. $coala se manifests serios
la Sallatea sibliana al, al in cea mai cludata al salbatacita forma a el, is

Nicula, ling& Cherie, unde meateril scriu pada al stove pe care nu le


poate cell niciun om pe lume.
E folositor &a se insemne insii ca mat veche zugraveala ardeleana

aceia din vechea biserica de is Criacior. unde Inca de la 1411 era.


chipuri si inscrip lil sirbeati (.rascianicaem)1
Unit din boierii nostri din veacul at XVIII-lea stiu al el sa zugraveasca, al gramatica, tiparita la Viena, in 1804, a tut Nichifor Theotokis,
are chipul scriltorului, de Scarlet Sturdza, care Meuse studil al la Lipsca.

Pentru a se face in sfiralt toata dreptatea acestor dour' veacurt de


arta, Irebule sa se aminteasca de tot- frumoaseie discuri de smelt cu
bourul, cu vulturul, pe care Vasile Lupu, cind 41 facu Trei lerarhit, avu
grija sa le comande, nu In Ardeal, credem, ci in part! mai departate ale
Europei, unde se lucre in proporlii mai marl si cu mijloace tehnice mai
desaviraile. $I mat ales nu trebuie sa se vile sapatoril de pierce.
Aceatia sint acuma numai Romini. El tucreaza cadrele de 'tat ail de
fereati, el modeleaza ciubucele, ei pot face une on at un fel de fats& podoaba sculpturala, din tencuiala (ca la Fundenti-Doamnel). Dar mai ales
el saps pietrele de mormint, in stove cuviincioase, une on chiar dibacia
Iniantuite, totdeauna desavirait proportionate a fail o sir gura gresalki in
scrlere. Unele biserici bucureslene, ca Redu-Voda, MihatVoda, Negustori, sint captusite cu asemenea pietre, si mAcar odatA in vtata lul un om

de gust trebuie sa iniature covoarele noua care le acopar pentru a-ai


face insual o parere despre frumuseta tor.
XIV.

ante

In at doilea afert al veacului trecut, aceasta inflorire a smeritei


biserIcestt se pierde pe incetul. Dupe 1830, pe vremea influentei
1. V,zi revista magbiara ,Turul', II, p. 102,

Mesteuugul de picturtt si sculpturii

ruseull, se aduserfi cu grAmada din Rusia icoane imbricate cu argint,


afere de fir, odoare gi 06011, care nu silmiinau cu vechiul lucru moschicesc, pomenit inca innainte de 1600, ci erau un lucru prost de fabricA.
V echile podoabe furs jertfite penlru aceste noutaji grosolane. Toate bisericile noastre sint pline de ele.
$tirbeiVodli, om tie rinduialii $1 creutin cucernic, vol sa dreagfi ut sa
infrumusejeze Wale bisericile noastre, care se jupulau ul se arulau. Se tie
a el a reparat foarte mull $1 adaug a a reparat foarte prost. Trebuindu1
pictori, act parettt bisericilor drese stilteau cu total golaut, el trimese in
strtilnitate pe hut tined : Taltirescu, P. Alexandrescu yi Stiincescu.
Cel d'intatu singer a raspuns autepttirilor 51 s'a intors 51 cu cunostintt de picture $1 cu dor1nja de real face datoria acolo unde o avea mai
mare: in bisericl. Mal tilrziu a inva fat pentru aceleaul scopuri ut in acela$1 Apus d. Pompilian.

PIctoril cel not n'au avut insa nicio cunoutiniii deplini despre
vechea noastra zugavealii, pe care o desprefulau. El au %cut pe acele
marl zidurt de reparajie chipurl strain, catolice, care n'au micar indrepWren ca sint frumoase. Din potrivii, unele sint groaznIce. $1 in multele
biserIci ce se cliidesc prin sate se astern fall control grozilvil $1 mat
marl. Negilsinduse meuterl Wei pentru asa ceva, siltenii din Ardeal chiarnii
pentru asemenea lucrari Saul ul Eyre! chiar.
Tocmirea de pictorl strain' nu &I asifel de imbraciiminli hide bisericilor noutt sau innoite din orauele marl sau din localithille istorice. Am

alergat asifel pe rind la Francesul Lecomte de Noily, tratele archltecfalai care a meuteuagit Curtea-deArgeu, la Italianul Marchetti, care a
lucre! biserica Amzei, cladtis din nou intr'un stil haotic gI pretentios, din
care nu se desface niciun plan, la Danesul Exner, care a zugrivIt biserica `din Sinai& Nu name' din punctul de vedere al mindriei nationale,

care se pare ca lipseute tocmai in acele domenii unde ea 41 are locul


mai mull, astfel de intrebuintare a siratnilor e condamnabil5. 0 arta nu
se Invalii in citeva luni, ea se deprinde prin tot ce vede In jurul silt', din
indepiirtafil ani al copilarlel chiar, artistul, ea se insuueute si prin credin% pietate si lubire, prin instincts puternice ul fine care leagi cu sten'noun. Pentru aceuti artiuti cart able ne cunosc of nu ne pot injelege, arta

bizantinoromtineasca e sau o piedeca, un uablon impus, sau en sport


filcut cu uuurinin. Cind vezi Hristouii cu perul rouu, farimitat in flacart
uuoare, al Jut Marchetti, mai ciudaji Inca atunci cind grele argintEtrii,
!aerate la Radivon sau tine utie prin ce locuri departate, li incunjurn
faja, cind pot! descoperi la fiecare chip inriunrea artei apusene necontopite cu trachlitle noastre sau amintirea bizantinismului grec striivechiu,

infelat in fuel din manuale sau din calatorii, mat call pare rate dap&
anti! fikuji cu multi uuurinja de condeir, cu simj pentru decorajie ut
cn simjire adev5ralki pentru aceasta lege creutinli a Rasiiritului, de pretotal romin zugrav de biserici Damian, care a lucrat pin& aeum la Ire!
biserici innoite: Sf. Voevozi, Vergu $1 Cuibul-cuBarza. Pentru clnstea,
ca ul pentru folosul nostru, epelurile la stretinfitate ar trebul se inceteze

226

Istoria Rominilor in Chipuri si Icoane

macar pentru acea parte din arta care e mai strips legal& de trecatul
nostru acela umil st cinsttt, arta care impodobeste bisericile rominegti.
De curind, problema mei impicart intre Idea lul modern al fruma.
sell', intre tradif tile artet apusene bisericesti si intre cerintele ortodoxiei
si-a puso plctorul ardelean Octavian SmigelschL In catedrala din Sib lie
el a dat lucrari de cea mat innalta valoare artistica, asa incit sa se poatil
mindrt cu ele (nice neam innaintat in culture. Studil mai adinci si mai
staruitoare in trecut ar apropia de stgur si mai mutt problema de solutia ei.

Picture romiineasca are pine acuma un singer name natigl dull,


vrednic sa intre in Istoria artet earopene din veacul al XIX-lea: cinta
reful in colort at fern si feranului romin, dulcele si marele poet optimist
st vesel, Nicolae Origorescu. Attila tined ritacesc insa p3 cal false, imita
harnic, se silesc sit inventeze, si intr'un anume moment stmt ca stridainfele lor nu slot prefutte de o societate indiferenta, se zice, pentru arta ;
el se desgusta sau de arta lor, si o Iasi, sae de fare lor, si pleaci. are

n'ar gist un mai bun cimp de lam in acea arta bisericeasca, ce ale
nevole de dinsit st in care s'au indeplinit cele mai marl minuni pe care
le elle lumea?
tar uncle arta lor e prea innalta si, mat ales, prea scumpli, preo lel
insusl sa site lua in mini. ca preotul Damian din &unrest!, penelul zugra
vului. in local atilor studii zadarnice, serainaritle noastre ar putea siI
introduce pe acesta, si sit' mai fru& inter) privinti din preotul nostra
cela ce trebute sa fie: omul care sa ajate si sa foloseasci satelor noastre.

Negotut In trecutul romanesc


1.

Inca din cele d'Intalu timpuri ale culturli sale, papa nu incepe chiar

a se impart! munca si a se Ocala' categoril sociale chapa ocupafil, un


-popor face, de si intr'o masura numai foarte mica, un indoit negof. Pe
41e o parte, fara a intrebuinta Inca banii, fiecare lea de In un altul ceia
ce-I trebule, ceia ce-I foioseste sau it educe in ispita, far, pe de alta,
locultorll de la hotar sau aceia cart se string in bilciurile, iarmaroacele
din marginea fedi, schlmba pe lucruri facute de mesteri straini sau 'rind
inteadevar, pe ban!, anumile produse si bogSf II care prisosec peste Irebutnfile fedi sau nu pot eves in fall decit o trecere mai mica.
Un popor poste trill fail bilciurl, fare drumuri de negof, fara calatorille negustorilor strain!, fara banii batufl cu numele stapinirilor apropiate sau indepartete. Asa a fost cu unele neamuri din contlnentele mat
pupil fericite, pana la descoperlrea, strabaterea st inviorarea for de cake
Europenl. Schimbul insa intre hotarele fern sau hotarele deosebitelor
grupari care lin loc de fara e o nevole fireasca, primordiala a omenirli.
Deci n'e fost limp, de clod acest pamint carpalin si dunarean e
locuit de Romint sau de innaintasit lor, cind ail nu se fl facut astfel de
schimburl patriarhale, prin bona invoialo. Nu trebule sa se creada insa
ca ele se faceau cu lucrurl de imbracaminte sau de podoaba. Pan& nu
s'a desfacut o etas& stapinitoare, cu obiceiuri de lux luate din stralnatate,

pan& atunci oamenii din fiecare case se imbracau Cu ceia ce se lucre


in ea. Din line odor fiestecarula, din fibrele cinepel si inul samanat pe
ogoarele unuia si al altuia, femeile, care mostenisera anumite define de
tors, de fesut, de inflorit, Inca de la strabunii tract, pregatiau vesminte
de acelea, potrivite si cu clime si cu deosebitul stmt de frumusefa at
oamenilor de pe aid, care se vad :ill pe columns lut Tralan pests trupul
vInjos al luptatorilor lui Decebal st aievea astral, pe ferantmea nonstri.
luvaierul a lost multi vreme necunoscut Rominului de la sate, si chiar

228

lstoria Rominilor in Chipurl

sl

Icoane

salbele de banl de our n'au fost intrebulniate in toate pfirfile, ci numai


acolo unde in vecintitate au fost Turd on ae,pfitruns negustori de-al
Turcilor. Dach at aruncam prIvirile asupraunel fol de zestre foarte tirdl
din 1820, glisim, de spre partea mirelul, teran de pe la Buz&u: IAA, vac&

cu vile', cal de ginere, cal de lucre, caruta, livada de pruni, zabun,


anteriu (mode de ores), ghebh, &kWh, caldare, topor si sape, iar, de
spre partea miresel, don& vac!, un cal, loc de cash si de pfiraginh, IIvada
de pruni, stergare de masa', mfiriimi de boranglc, o lads, perne, velin
furl, capita's!, in mallisuria, chmasoare, iar, ca adaus de la tirg, o roche
de stambil, una de samalageit si o malotea de ghermesut. NIcio scuba,
niciun cercel, o bralea, o salba..$1tolusiteranii cart puteau intruchipa cu
adusul celor dol soli o astfel de gospodarie, se pot privl ca bogall.

Unelteleciuoaieleu si mobilele case! erau de tot puline,adech,


pe de o parte, petal, masa, une on scaunul, tar, pe de alta, ceia ce trebule la lucrul pfimintului. Orice sateen era mester lemnar si n'avea nevoie
de niciun ajator pentru a tale, potrivi, clopll si chiar infrumuseta prin

shpaturi, cum se pricep a face si astfizi siitenil din Oorj, dm parIlle Sibilului, din ale Bistrifel, in de obste cei de la munte, fern care-si au mulle
ceasurl de ragaz st se pot apuca de astfel de lucrurl mighloase. Topltul,
turnatul, chlltul si batutul Herald nu 1-au putut deprinde bine al nostri,

sau cel pufln el I-au uitat de .pe la 1250, cind Tatarii au adtis in 'ernenoastre pe Tigard, mesterli, four!i din neam in neam, deprinsi cu scin.
telag inch din depfirtata for patrie asiatieh, Industanul. Unele sate is!
aveau Tiganul Is indemini, cfici boierul stlipin de Tighnie 41 lass robul
sh Increze si pe la oameni, in schimb pentru hranil san vreun dar de
imbetichminte. Allele, care n'aveau boieri in preajma sau chiar in mijlocal tor, intfebuinlau pe corturarii pribegi, cari treceau dea lungul Tinuturilor paduroase cu satrile, chrulele, Tigancele, copiii, chitin cateii si
pureed tor. $1, cu mesterul faur care lama cite o saph, cite to broasca,
plugul era insh de lemn in cele mai vechi tImpuri, se
cite o chef e
fficea an fel de negot, dar, cum se vede, unul cu total simplu sl primitiv.
intre el, feranil trecutului celui mai adinc fhceau numai vinzarea si
cumperarea de pfiminturl. Si aceasta lush nu e prea vechd, cfici la inceput
fill, nepofil, strfinepolli aceluias, tat& taint' pe mostenirea lui, pe movie,
pe bdtrin, Med a trage hotare, fiecare luindu-si cit se cuvenia dupli spila
neamului, an dupe numarul casasilor. Din sat nu se ducea nimeni in alte

sate sau in orase, care aid nu prea erau, asa incit vinzhri intre sine an
puteau sh fie. Ian strhinul nu era primit intre el prin cumpararea de
phmint, ci namei prin casgtorie: cind insi el venia asttel prin cununie
cu o fath din sat, strainul cilphta dreptul de impfirtasire is piimint at
miresei, pe cind se pare ca acash el isi pierdea orice drept la mosia
unui neam de care se deafAcuse prin adopfiunea aiurea. Numal de la
o vreme incep a se slAbi aceste principii sf1nfite de o indelungath dating.
care poste fi chiar mai veche decit alchtuirea deplinfi a neamului nostru
Atunci ins& cumpiirfitura an se face de la inceput cu bans. Pe la
aid nu mai sthpinia nick),
1900 boleril cart luau phmint de Is bolerl

Negoful in trecutul romgnesc

229

dating, ci prin boierie cineva se individualisa, le.ga dintr'o seminfie


pentru a fi un Om
(Mclean ban! strain!, zlofi trtifire*ti, asupra rostalui
ciirora ne vom Ifirnurt indatit Chiar dupe aceia WWI n'aveau la inde-

ming acest lesnicies, dar Inca foarte rar mijloc de platg, a*a de rar
Inca *1 vre unul din boierime bi lua mosia cu lingurt, pahare, cingitorl
scumpe, cu cite un cal bun, de cfilfirie. Cind ajunserg a *11' ce e balm',

pe careI vedean, dar nu.1 aveau, act toate dirlie se rgspundeau in


nature, el ficeau socoteala in galbenl de our *1 zloft de argint, dar platten in cojoace, in vile al ogoare. Cea mai obi*nuita plea trebuie sg se
ft facut in capete de vita, act intro fart' bogaill 'n poiene *I cimpil
goale de locuitori, in plaluri WA stgpinitorl siguri, cart sli caute a intrebuinfa pentru sAminituri pimintul, bogifIa cea mare o formau vitele.
Negoful intern a Post de*teptat si intirit numai prin alcituirea unel
bogate clase de boieri, care prin rizboale, prin cgigloril*1 prin primirea
de oaspeji ajunsese a cunoaste nevoile, trebuinjile *I gusturile Rgsgritaint bizantin, ale Apusului care cuprindea in vecinitatea noastra 41 pe
Unguri *I pe Polon' *I adusese asifel in mijlocul simple! viefi patriarhale
jerfinesti o via% noug, mai vioale, in stare sg. se schimbe *i taping prefacerilor rgpezt pe care le educe fluctuajta inriuririlor strainfitajli.
Cit despre silent, el s'au deprins a cumpgra inteadevar *I a vinde

pe bard, altora decit celor ce se aflau in starea for st stiteau in pen*


locita for apropiere, unmet foarte tirziu,
putem zice cu deschiderea
Istoriel noastre moderne. Despre aceasta schimbare a obicelurtior for
comerciale va fi vorba numal la sfir*Itul acestel expunerl.
II.

Negoful strAlnilor intr'o fare sau negoful unel ferl cu strilnil


--se ive*te atunct cind in vecingtatea acelei ten incepe o viafg economics
deosebila de a el, cind pastor! se a*eazi lingg plugart, cind orgseni se
-aciuiezi in preajma slitentlor, cind me*tert prind a lucre in apropierea
celor ce vind pie!, lemne *1 alte produse ale naturil sau ale muncit omenesti celel ma! rudimenlare. Aceasta se intimpl& apol cind intre dot&
marl izvoare de boggfle deosebitg, fie nature& fie venlig din munca

mutat, se descOlde un drum ce trece prin acea fare care ping atund
nu avuse ea Inca un negof cu strginfitatea, nici, prin urmare, negus-tort strain! in ora*ele *I pe drumurile sale. inteun cas, e comerful pro priu, tar in celalt comerful de transit.
Not nu puteam incepe cu un comerf propriu. Aceasta *I din pricina
starit noastre inse*I, cit *I a imprejurarilor in care se afla foal& vecIngtales noastrg.

in adevgr, foarte mult& vreme, cum se intimpla aceasta la popoa


rele cu o civilisafie economics innapoiati, not n'am avut prisosul, care

230

Isteria Rominilor in Chipuri

5i

Icoane

se schimba, care se vinde, caresi cauta cumparatoril sau if ispiteste.


N'am avut prisosul flIndca, supuindune legii firesti de a nu chellui putert.A

mai matte decit trebule, nu lacram decit pentru indestularea nevoilor


noastre. Dar aceste nevot eras de tot patine. Potrivit cu stares noastra
de propiisire economics, pastrata de altfel pane destul de tirziu, ni Ire
buia place de Ware allele, pinea zi cu zi, haina cu oarecare podoabe,
locuinla pentru a dormi vara, pentru a hiberna in limp de lama. Nu venise
Inca o culture superioara pentru a deschide un vinor economiei casnice
a fiecaruia st pentru a tumult! si innalla Irebuintele omenesti.
in timpul de astazi insa, rind o tare cu bogatii naturate marl, cunt

a fost fare indoiala fare noastra, nu poafe insilsi, prin poporul sin de
bastina, sa le scoalg, sa le pule in miscare, a le prelucreze, asupra el
se pravale, spre ea se arunca, in chip firesc, munca omeneasca ce ramine
sloboda de aiurea. Atunci nu era asa. Popoarele trate% multamita intro
diva sl imprejurarllor politice, else de adese ori tulburate, fiecare pentru
sine. Dace de la an limp intIlnim la no! strain!, Sasi si Unguri de o parte,
Armen! sl Nemit galifieni, de alta, aceasta nu vine dintr'o pornire a for
de a ill scotoci, pregakt si vinde bogatiile, ci din alte motive. Unit veniau
ca mesteri pentru boieri, tar alfii fineau, cum s'ar Ace, conacele, Wen-

rile de oprire st improspatare a puterilor, pentru negustort cari fames


dea lungul sl dea latul Domniilor romanesil negolul col mare de transit.
Din celalt punct de vedere, vecinatatea noastra a fost foarte mutt
limp tot romEneascfi, o margene de Rominime mai risipita ai Mika%
Jar dincolo de dinsa veniau strain! cars 'ratan totin imprejurarile noastre,
sateni a aror munch* nu &idea prisos filndca n'avea niciun scop matinnalt de urmirit. Dincolo de Nistrul Moldovel era, cafe de mai multe
vile, pustiul tataresc, deasupra Moldovel era fare Rusilor Mid, care for
mese in veacul al XIIIlea, ce e drept, un regal, dar unul de stapinire

slabs, de hotare nehotarite, de culture patina, care nici n'a finut mita
vreme ; din aceasta parte veniau in hotar cu Tinuturile si judefele roma-

nestl, care sint cea mat veche forma de organisare a noastra, numalrnarantl stApinitori de paminturi fare nick) Insemnatale on boglifie. in
Ardeal n'au fost, 'Ana dupe anal 1000, decit sate de Romini sau salase,
aproape %Janes% de Pecenegi de rasa turceasca; chiar Ici si colo, dupe

venirea Ungurilor, nu s'a Meat o schimbare deosebitai o mullime de


Seca', Ungar! din avangarda, a fost stramulata de o parte si de alta a
Carpafilor moldovenestl, unde insa, flind Inferior! in civilisatie Rominilor,

el an primit de la aceslia mai Wale elementele portului, mai toate datlnile viefil si, dace n'ar ft adus de aces& legea catillica, el ar fi luat sf
legea noastra si s'ar ft perdut cu total intre feranli nostri; incolo nu era
adaus nlmic able decit un Voevod in numele regelul lingeriei sl citive

casfelant augur!. Peste Dunare se mai pastreaza sirul vechilor calf'


romane si bizantine, de la DrisiorulSitstra Ora la Vidinul arctic( al
siostri Iau zis DJtul, der ele se mai lineau named in conclitil de tot proaste,.

Negotul in Irecuful romAnesc

231

mai mull pentru nevoile apararii hotarului, stop pentru care si fusesera
iaflIntale.

$I de aici se vede cif de gresita a fost credinta a am if putut


area pe acest limp porturl gi orase Infloritoare, pentru desvoltarea carom
sa 11 Jost dui chiar a inchela legatura cu Mesembria greceasca de pe
mint Marti Negre sau chiar cu nespus de departata Genova. Pe Ia 115G
an era deci nici an Galati, unde sa -vie corabii grecestl, nu era aid ua
Bir lad, uncle sa stea in vole hula si siguranta lvanco Rostislavovicl, priacipe rus, ralacit din tare lul gi Bra niclo legatura cu acea Cantle a nee'auki sau, sl nu era nici atuncl, nici dupe 1261, cind Genovesil au inceput

able a se intinde 'n Rasarit, nici pe urma un SaIntGiorgio, pe local


Glurgiulul, an Calafato, care sa nusi fi schimbat numele nici pang astazL
Asifel de pilrerl, pe care le mai au incil atilia oameni cart nu mai cetesc,
se intemefaza pe documente false, pe etimologli gresite gi pe o desavii,
vile necanostinta sau Whim a irnprejurarilor in care se frail atone! Ia

Duniirea- dejos.

Schivrbari s'au adus acestel vieti pasnice, de sigur, si multamite


dar fara niclo insemnalate, able pe Ia anul 1300, innainte gi dupe aceasta

data cind se deschide an secol non. Mat mule schlmbart Ia hotarele


aoastre an adus Ia not negotul de transit intre anumite peril din Europa
centred, harnica in mestesuguri, st Marlin!, cu marfurIle lul rare, de
wirodenti, de bumbacuri gi matasarli.
Regii unguri si-au dat semi ca o Ora !Minsk far& locuitorl des!,
f Ira myna felurita sl blue indreptata, fara drumurl de negot sl orase de

westesugurl sl negustorl nu e o WI mare. Pe atuncl, cu toate necurmatele lupte din launtrul el, Germania avea un mare prisos de oatmeal
p regatifi pentru felurtle mai innalle de indeletnicire omeneasci, cart se
revarsau deci in toale p5rtile. Mai ales insa in acele part! unde et nu
puteau intimpina, ca in Franf a, cu oraseleroulte, ca in Terile-dejos, care
erau an singur urlas atelier, ca In Italia, taracetate, invatatoarea Europe(
intregi in aceasta prIvinta, localnict cart indeplinian de multi vreme acelasi
sar tine. Indreptarea emierantilor trebuia sa fie deci, neaparat, spre Marital Slavilor gI Ungurilor, in mijlocul carora eram prinsi si not.
A sifel venial din partite de la Rin ceteintregi do purtatori at cut'aril, cart mersera gt Ong in cereal de munf I at Ardealulul, care pe urma

for se inbog5ti indata cu orase, pe cind innainte de aceasta erau aid


num& sate sl eclat!. Cu o judecata cuminie a lucrurilor, el nu se Haar&
numai cilre margine. acolo unde legature cn lingerie era mat strinsa,
ci innaintara pane ciitre pasurile de catre TaraRomAneasca, stapinlia pe
rind de Pecenegl si Cement, spot de Talari, care Irebuia sa dea priedpetal TerflRomanesti (pe la 1300) 11 al Moldovel (pe la 1360) In preajma
pasulul cu Turnul Rosu se intemele Sibilul, far in gura Branalul, Bra-

232

Istoria Rominilor in Chipuri si Icoane

sovul, pe cind in apropiere de munfli de sus at Moldova aproape de


rascrucea drumurilor Mate de ape se actuasera SELO din Rodna si din
BIstrifa. Toate aceste orase, stapinitoare de trecaforl st capete de dramuri, erau in flinfa la 1200. Li-a trebult Irma vre-o surd de ant, in cursul
carora se orinduira si la not, prin scoaterea stapinirit pagine si salbatece, condiflile viefii, pentra ca aceste cetafi shsestI sa-st poata indeplini
menirea lor, roditoare, si pentru el, sI pentru not. 0 incercare a regilor
linger' de a grabl lucrurile prin aducerea in Ardealul-de los a Cava lerilor Teuton', chemafi din Palestina, n'avu nicio lzbinda trainIca: vitejil
luptatorl pentru crnce trecura, in adevar, in f era, pusera temeltile elmpulungulul, care trateste panel astezt, dar et disparuril indata, lasind regalitafll ungurestl care-1 gontse, o mostentre ce nu se putea pastra.
Alt =Ent al emigraftei germane spud" prin Ungaria -de -sus, unde
nu e ores care sa
aiba inceputurtle de la acest colonist' cart pastreaza char pe alocurea st astir', ca In Pressburg-Pojon, intrebuinf are a
limbll stramosesti, si razbatu in Polonla. Si aid regli erau bucurosi de
ventrea unor oaspeli asa de folosttorl vertiturllor regale, care se hriiniau
in mare parte din vamt. Se intimpla ca pe la jumatatea veaculut at XIV-lea

ramasifile stapinirll rusestl, care erean o pledeca pentru mice culture


si pentru orice munch Inchegata, fur& inlaturate din Oalifia de mina mai

puternIca a stapinitorilor Poloniel. Pe locul unde tirguri inthrite teaser& in chip pacatos in mijlocul gilcevurilor fare sfirstt, not' domni at
fern cautara sa injghebe orase vrednice de acest nume. German's eran
un ajutor bine vents, st prIvIlegille for fora dect intarite st intInse. An
se incepu bogafla si marirea Cracoviet si a Lembergalui san, cum li
ztceau at nostrl, Cracaulul sI Liovulul.
Cam pe acelasi limp, Saracinti, oslagit arabi at Sultantlor din Stria
si Egipt, nimiclau regatul Armentet Mid de ling& Marea Mediterano, si
blefil fugarl trecura din fare for pustilia in Insulele vecine, Cipru, Rodos,
in colonttle Italiene din Levant, dar multi dintre dinsil strabatura Marea

Neagra pentru a se oplost In marele oral de lucru si de mtscare al


Caffet genovese. Aid sosiau negustorii galifient, strabatind stepa tatareasca. Armen'', cart aveau de lucru cu dins(' vinzinduli produse rasarItene aduse prin at for de acash, fare Ispitlft une on at intovaras1 in
noun provincte dephrtata a regelut Polontel: astfel se intemele st in Lemberg o colonle de Armen', care se desvolla rapede sl capita peste pufin
ttmp o mare fusemnatate.
La 1261, cu ajatorul Oenovestlor cadet' imparalia de imprumut pe

care Latinti, crude/it de la 1204, o incercasera In Constantinopol. Neguslorit foarte practict, cumpataff si lips111 da simf pentru rarboate depar-

tate at marelui oras Italian nu ajutasera fare scoparl pe care de multi


vreme le aveau in minte. imparalla Latinilor fusese Internet/1.a mai ales
mulfamIta Veneftenllor, cart -st talasera apoi o large parte in mostenirea
Orecilor invinsi st cautaserii a se face domnii economic' at Rasaritulut
ntreg Acuma Geneva -si razbuna, st ea ante pentru sine stapinirea pe
care o smulsese de la allit.

Negolul in trecutul romilnesc

233

Ca o urmare a birufnjil deci, corabille genovese pitrunsera in toate


acele parts uncle se mat 'Astra st'apintrea san inriurlrea consiantinopoMani. Multi vreme, Bizentinil is' avusera dregaloril si easiesti prin locuri
destul de departate ale Midi Negre, pita in Crimea, care 'Astra 'Anil
foarte tArziu atirnarea el de !mar Ajia Resat- 'lulu!. Aceast6 atirnare nu
-dainuise gl supt Imparatii latini. Tatar!! din Rasta luaserfi en total in stipinire peninsula. Acuma Genovesii se injeleseser6 cu Banal si capiitari
de la dinsul dreptul de a-si face pe aceste coaste o colonie, care avu
cel mai mare noroc. Cu timpul, un lent de asez6r1 genovese se instal
de-a lungul aceste[ frumoase Mart albaslre, $1 unul din cele mat marl
drumuri de negot cu Rasfiritul Unita Inca de pe in 1350 la Caffa.
In sfirstt, Inca o schimbare folositoare pentru negot se Lieu In
hotarele noastre. UltImele tImpuri ale vechlulut Imperiu bizantin fuseserii
name' o lupt6 necontenitii en Statul cel non intemelat la Tirnova pentru

Bulgari de pistorlt armful al munition Niciodati nu se:odihniserA apol


armele in acea jum6tate de veac cit jinn Imperial !attn. Cind Paleologii
din Nicela intrara in Constanlinopol, aducindinnapoi stapinirea Orecilor
prin Creel, o Bulgarle obostai states in preajma Bizanfulat care se intorsese s6 mail la el acasi. Cind Iasi dup6 1360 hegemonla turceasca
se statornici in Baleen!, cu toate campanille de cucerite ale Sultanilor
osmanlif, se film o oarecare linIste, prlincloas6 negojulul. $i Turd! dovedlea c6 pot impune $t pazi o pax romans`.
Sir adaugim la aceste imprejurari deplina linistire gi curalire de
"Tatar' a petminturilor romanesti dintre Dunfire, Nistru 01 Carpal!, supt
mina puternIci a Domnilor Moldovel st TerlI.Romanesti. Cu aceasta, least
prin 1360, se asigura pe deplin negojul rfisiirilean Meat pe aceste cat
mai lesnicioase decit vechiul drum slrbesc, unde pane aproape de 1500
Tura urmarA rizboatele for de instipintre.
IV.

Din sehlmbul intre Europa, represintati prin Sa5ll ardeleni, prin


Nemjii 3I Armen(' galIjient, sl Levantul, ale c6rula produse sint strinse in

Caffa si la Constantinopol, se crelaz6 si se intejeste vIata de negot in


jerile noastre.
Afar6 de intimpl6toarele schimburi intre vecinli europeni de o
parte sl twin!f rAsiirlteni de alto, fleute prin pasurile noastre, Watt' aceasta vista, foarte puternic6, se scurge pe aceste doui drumuri, pe acaste doaa earl marl: calea tfitlireasca al calea turceasci. In ele se vars.&
o sums de afluenji, cart nu sint lipsill de insemn6tate.
In Tara-Rorniineasci, erau mat matte drumuri de acestea mirunte,

spre care era Indreptat mai ales SIbIlul. Se putea merge astiel de la
Turnul-Rosu, pe la popasul din Rimnic, undo Milieu episcopal care fusese

stilt a pileasi Severinul, si de aid, fare alt toe unde Sail s6 poati gist

clement de el tor, gate s6-1 instlinjeze sl sa-i ajute, se ajungea In cetatea

de pazi a vadulut peste Duane, la Turnu, sau Nicopola-cea-Micl, in

234

Istoria Rominilor in Chipuri gi Icoane

Ia la cu care se vedea peste apa largi manlna de stinci a Nicopolei, a


Nicopoiel turcesti, celei Mari. Trecerea Oltu lui, de pe malul drept pe ce
sling, se Rime pe podul cti 'unfree de in Slatina.
Demi Sib fenli cars veniau pe acest drum mic voiau ins& si atIngi
drumul cel mare at Turcia gi Raseritulcici de partea aceastalalti nu se

putea merge de In NicopoTe mai departe , el o luau pe Dunfire vi,


dapi trecerea supt tunurile Olurglu lui, attngeau Brine, unde inca innainle de 1400, inci innainte de 1350, avteptau. coribtile cele marl, galerele venite pe Marea Neagri din deosebite leri pigine. $i uncle corlibli
crestIne care mergeau la Caffa se abaleau pe la Chills, multi vreme
genovesfi al ea, la acest port al guilt Dunir II. Bridle de astAzi, facula
pelruinele cetaliI turcevti, nu e poate tocrnai pe locul vechll Bralle.

care se ridicase ava de sus de la Mama milli a unui sat de pescar1


intemelat de teranul romin Bring, Brae (cf. vi Bea iloiu, format la rindul

sin din Braila).


Brasovenil, din partea tor, nu mergeau cu carele for de mirfurI
pe vales Timivului, care duce printre pliduri dese gi pe cal grele la Predeal, ci apucau in largul sesulul, prin celalt capit al oravului de astizi,
uncle era, de alminterea, Bravovul cel Vechiu, gl atingeau Rivnovul, care
pentru aceasta se rldici de la un sat la insemnitate de tirgusor. De ale'

drumul se desficea 'aril,' in vole pin& ce afingea de-a dreptul, Uri


alcio preglitire, muntele la Bran, unde se rldici de la o vreme, ca sl is
Landskrone de 11110 Tilmaciul Sibi lalui, ca vl la Lotrloara vi la Turnul-

Rove, un caste) de pazi asupra treclitorll. ()data ce muntele era sill-.


'Wet, intre manic movile rotanzite, se ajungea In muncelele Teri' Romane'''. Ca lea urma, privAlinduse in cazane sIstrecurindu-se printre inniltied, apa Dimbovile1. La Ruck, sat-tirguvor, care pare intemelat de Sali,

la Dragoslave, unde staleau vamevii Domnului, era in intaiu popes


sigur. De aid se mergea is cea den doua avezare siseasca pe pamintrl
nostru, la Cimpulung-Langenau. La Cimpulung era o riscruce de drumurl ; o cale de legituri, care se intrebulnleazi gl astizi, pules duce In
Ialomila, care parte pe malurile sale Scaunal Domniei, de pe la 1450
gi

incoace, Tirgovistea, vechiu tirg rominesc, care primise insi gf Sagi intre
locultorli sat. Ialomlia ducea insli la Plua Petrel, In Tirgul-deFloci (de

din:itrnparl, vi de aid lunirile urcau piing In Braila. Sau larivl


se putea merge pe valea Buzaului pima la Sirellu, al cirui curs in-

Hui)

drepta tot cake marele port duniirean. Pe calea Buzau-Braila llvedem pe


RadocelFrumos werg'nd impolrIva lui Stefan -cel-Mare, pen anll 1470.
Urmind insii vechea ciliuzi de Is hotar, Dimbovila, se levta, pe
all& cale, in ves, unde pizia o cetate domneasca, din care s'a Meat Inca
in veacul al XVlea all Scaun de Domnie, Bucurevtil. Iar de is Bucurevli

be Ohm& se merges prin vesul, plin atuncea de pidurl, se irecea


Argevul is Calugarent, uncle Mal Vileazul a infrunlat in 1595 pe Viztrul
S leen care vents asupra revedinfil Tub bucurevtene, gi de' aid se coborla
I a ace' sat al lui Giurgiu, al lul Gheorghe adecii unde s'a putut face o cetate

Negolul in trecutul romanesd

235

pe rind a Rominilor ai a Turcilor, dar unde, cit priveste vials de negof,


an s'a paint face niciodati mai mull decit an vad, ca at Tamale!.
Cel d'intiliu din aceste drumuri era at Ballet, adeci at Levantului,
at doilea era un drum turcesc de o insemnitate mai midi, in drum bulgiresc mai mull.
V.

Dr umurile moldovenesti apar cu mull mai insemnate inci de la


nceput, dar in schimb ele fin mull mai pufin. De aceia, sau Juicer f I
de aceia, Moldova a intrecut cu mult principatul vecin in vremea lui
$tefan-celMare al a urmasilor sit din veacul al XVI-lea pentru ca pe
arms, in eel urnailor, si plardi din ce in ce mai mull faii de bielaugui
mai mare al Teril-Rominesti.
$i aid drumul eel mare siribitea fare in lung, ai aid el se desficea
de In un loc 'We() ramuri levantina al una carat turceasci.
Capital sin states in mina Nemfilor al Armenilor din cele doui
marl emporli galifiene. Liovenii, locuitoril din Lemberg, mai ales, trecemt
intim% cu carele for toldeauna bine incunjurate al pizite, prin ferlsoara

de margine a Poculiet, unde vamesil regelui stiteau In Colomeia. Pe in


Snialyn, cetate destul de puternica, se atingea apol granite Moldovei, asa
cum ea se ridicase in aceste Orli prin intregirile acute de Doman Moldovei in a dons jumitate a veacului XIV-lea. Se trecea indati peste citeva sate de hotar din vales Prutului In a Siretiului, al aceasti trecere se
ficea probabil pe la Cerniuli, care nu era ins& pe eland decit unmet unn
vad pe Prat, Wei nicer un tirguaor, cit de siraciclos. Pe aceasti noui
vale se intimpina &gal Siretiului, unde sateen destui clasper strimutaff
din aces Gentle care ni trimetea pe atunci numai crestini. Se ficea
un incunjur destul de mare, spre Apus, pentru a se ajunge la Suceava,
nude eras mat totdeauna multe afacerl de hotirit cu Cirmuirea, unde
era o Tamil noull de rispuns, unde se putea vinde destul, pe bent bunt,
strain!, lul Vodi al bolerimil de Curie care-1 incunjura statornic.
Luindu-se innapol calea Siretiului, se trecea prin Roman, care se
desvollase dintr'o cetate a lui Roman Ilu. Alci ventau mirfuri ardelene,
care treceau prin deposilul de venlig at Bill, asemenea cu Cimpulungul
munlean si intemelat, ca si acesta, de Sean vecini inci de In inceputul
veacului al XIII-lea, al se coborau apoi firli alt popes pe apa Moldovei,
La Baciin, veche creaflune ungureasci din limpet nivillrli Secullor at
foasti reaedinfa a episcopiel 'aline, sostau, tot prin Seculme, alte mirfuri
ardelene, care se coborlau prin Talghea al Bicaz al treceau pe In Piatra sae
Plaint lui Criclun, de-a lungul Bistrifel. Prin alte doui pasurl, Ohimeaut
si Oituzul, alte can de-ale Ardelenilor, ale celor din Brasov, ajungeas

la Trotua al, dupii popasul de aid, ele dideau viefi allui panct de pe
aces' drum .muntenesca, Agludul, unde apa Trotuaulni se -cars& in &retie.

Apa Siretiului, la rindul el, ducea la Galati, la satul lui Gala', care n'are
insi oarecare insemnitate decit namei din veacul at XVIlea innainte.

236

Istoria Rominilor in Chipuri gi Icoane

Pan& stand, acest drum amine in adevar amuntenesc", in ceia ce privegte filth' sa, cad ducea gi el la Braila.
La inceput, tine hut drama! tatarescg, piece de la Suceava, pe o
cale printre dealer! care se intrebuinfeaza gl acuma, spre Botogani, unde
nu mai Intilnial Nemfi galifieni sau Safi nemfi, a earor ultima colonie

era in Suceava, ci numai Armen', dintre acela car! nu lipsiau, de alminterea, nici in Suceava, nici in Sheila. De In Botogant se canta vales
Bahluiului, care ducea la Hirlau, cu biserici gi Curl! domnegli din vremea
lui 5tefancelMare, apol la Cotner!, unde eras cele mai bane vinurt ale
No !dove!, gl de aid la Iasi, ling' varsarea Bahluinlui in jijia. Inca din at
XIV-lea veac gi Iasi! siau avut Armeni, cu mull inainte de a ft Scaunul
cel nou al Domniei. Prutul se trecea ceva mai jos, Ia vestitul vad al Tu(ore!, si acam incepea drumul pustiu prin Tinutul de dealuri basarabean,
care atingea Ia capat Tighinea (Benderul de mai tirziu), uncle !arils! Armen!' igi avean blserica din limpurile cele mai vechl.
Cind cu pradliciunile tataresti de pe la 1440 Irma, care mersera
.Pine la Bo logani si pin& la Vas lulu, drama' tataresc se Ischimbase. Dar
schimbarea lgi are obit.* Inca mai de mull, data cu fnceputul veacalui
al XV-lea. Moldova capata de la Oenovest insemnala Cetate-Alba, care -si
ridica zidurIle Uri pareche de pnternice in preajma limanulut prin care
Nistrul se versa in Mare. Inca innainte de moarlea lui Mircea-cel-Mare,
Alexandru-celBun, vecinul sail moldovean, lzbutise, pe de elf& parte, sa
-cigtige de la Mantua cetatea Chi lid, gl ea genovesa odinioara, unde
veniau corabille italiene ca sa incarce grine Inca innainte de 1360. Sail,
cel puffin, Moldoventi facura pe male! sting al Minaret o cetate a lor,
care arunca in umbra cetatea din ostrov a Mauled lor gi ajunse chiar a
o stapini in cdrind.
Acum drumul tatarescg trebuia sa Hun aiurea decit la Tightnea,
de uncle pita In Caffa se Intindea salbateca step& a Tatarllor, pe care
necontenit o strabateau cetele hofilor. Se merged mai departe printre
dealurile Moldovei, se atingea emir% in local unde ele slid mat invalmagite gi ping in ziva de astazi, mat bine invegmintate de Ware, tirgul Vasluiului. Calea se coboara apol printre Wiling de lut Supt care se scargeau ape noroioase, la Birlad, trecind dintr'o vale de riulej decl in alta.

ea din urma ducea la Siren% dect la Galati. Se pare totugi ca mai de


de melt se trecea Prutul pe la Mau, unde e al doilea vad mare al acestui riu, pentru a ajunge de-a dreptul, fie la Chilia, cercetata de coral!, ca 0 in fare vecina, Braila, fie chiar dea dreptul in Mare, care se
vede din cuprinsul Cetafii-Albe.

Drumul nu era, fare ludo's% lomat lesniclos. in acest baragan al


Bugeacului Basarabiei, lipsiau fintinile. Dar padurile pitice, care au pert!
de atuncea, dadeau putinfa vinatulni gi lemne pentru focurile vesele ale
serif. Oricum, era mat lesnicios gi mai placut acest drum decit indelunga

'Madre prin steps in care Tatarii vinau necontenit cigtigul prazil. El a


ispItit dee!, firegie, pe negustorit de pretutindenl, si a imbogalit Moldova.

Negojul in trecutul romanesc

237

Nu trebuie sa ultam in sfirsit calea smug care ducea din Suceava


in 011ie rasaritene ale Poloniel. Ea merges odata prin Sire Hu la Cerawl!, dar pe urma se intrebuinla Ilnia mai scurf/ prin Dorohoiu si Hons.
Postavurile polone se treceau prin Baia si Moldovita -Vama la Bistrita
Ardealului, far prin Beau gl Trotus la Brasov.
Pentru terile noastre trecerea marilor drumuri de negof ale WWI
avu mai multe urmarl. Doman se imbogafira prin vami, si politica for se

resimte de aceasta. Apol negustori strain! se asezara statornic la not,


eels ce s'a mai natal $i aiurea. jn sfirsit, bogajille noastre ineepind a fl
mai bine cunoscute de acesti calatori al afacerilor $lintereselor, ele furl
cerute in strainatate, unde, prin cresterea necontenita a oraselor din a
propierea noastre, era lot mai multa nevole de hrana pe care ne gasiram
indemnaji s'o cautam prin ingrijirea noastre in cultuia. Al nostri, chiar
qi orasenil, dar si boieril, de melte ori mai ales bolerli, deprInsera negojul si incepura chlar de la sine a face oferte gf trimeteri. Apol negustort! strain! nu treceau pe la not fara sa face vinzare, si in curind se introdusera asifel innoirl si adaugiri insemnate in imbracamintea sl impodobirea claselor stapinitoare, precum aceasta s'a aratat aiurea. Nu trebuie

sa se uite apoi ca unele marital rasaritene se aduceau Inca de pe vremea lul Alexandru-cel-Bun in Suceava, si deci putean sa vie sa le cumpere mat lesne negustoril din Polonia cart se invoiau a plat! vama" de
vinzare, in folosul Domnului.
VI.

Regimul vamal din site timpuri n'are nick) asamanare cu acela pe


care-1 intrebuinjeaza astazt popoarele. El nu e cu desavirsire asemenea
Wei de in un principal la cellalt, asa incit el trebuie cercetat deosebit in
Moldova si in Tara-Romarteasca, cacl in fiecare din ele s'a desfasurat
supt alte Witold sf nevoi. Trebuie sa se tie same apoi de faptul ca, pe
cind astazi, in acelasi sistem de taxare, o najlune a lzbutit sa capete en
tarif si alts un altul, pe atunct sistemul de vamuire varla de la o najle
cu care negujam la cealalta.
Feta de Sasil din Ardeal, alit Moldovenii, cit si Muntenli se muljamiau sa hotarasca'suma care se cuvine. Domnului pentru fiete articol
de comerj: postav; pinza, dobitoace, peste, sped! rasaritene, ling, sau,
tears, blanurt, pie!, fierarii, ba chiar pentru call de In cora, pentru call
de supt calarej, pentru trecatorul pe jos: suma se socotla pentru Moldoyen( in gro0 poloni, in florini gt dinari unguresti, afara de pesti, de la
carl se lua vama in nature.
Muntenil faceau socoleIlle in bard italienf si in bard rlisariteni, de
cart bateau si of In jara: ducall gi perperi, dar si in dinar! sau ban!. Vechea scutire a marfurilor ce se aduceau in Tara-Romaneasca $1 mergeau
pe calea privIlegiata a Brand, scutire intarita si la 1368, fusese plerduta
de Brasovenl. Se infroduse deci sistemul general de a se lug vama in-

Istoria Rominilor in Chipuri $I Icoane

238

dolts, la trecatoarea muntelni $i In vadul Dun& II, pentru miirfurile ne.


scuttle, ce clillitorlau in strainitate, $l erau, prim urmare, In not narnal de
transit. $I cele scutite la intrare platten ins in Dunire tariful fix de 31,,
Mfirfurile rasaritene pliitiau leftist, end sosiau Ia Dunfire, data, $i data
In iesire. Erau scuttle de vama marfurile ieftene care ventau din Ardent,
puindu-se plata numai pentru postav, fieriiril $i ruled. Orice mufti iesia
insii din fall era supusii, cum s'a zis, vimil. Aceasta nu era fixa, el se
'Astra vechea pretuire din cine stie ce timpuri departate,pe cind vama la
Dunfire era acea de trel In sail. Vital interioare se luau name! pentru peste.
$i anume in Braila chiar si in dour% popasurl ale drumului brailean, Tir-

coral $i Tirgovistea. 0 usurare era $i in clause ca milrfurile aduse spre


vinzare vor plfill unmet jurnitate din yam& la intrare, ramiind sii se perceapa cealallii ca taxa pe vinzare, in momentul desfacerii.
De aid se pot trage unele principil $i constatarI, cu loath' incilcirea
patriarhalii a acestor tarife muntene. Se vede Wain ca negoful cu pestele
era de o mare bogafie, $i, in adevir, cind deschidem cel d'intalu volute
at socoteillor brasovene, la anal de la inceput, 1503, gasim intre insemnlirile vamesului tot cult cm peste pe care le aduc Saul chiar, Schell din
suburbia romineasci a Brasovulut, sea Romini, din toate partite, de In
Plies% de In Tirsor, de la Buil% din Cimpulung, din Cimpina, din Rimaic,
din Tirgovlste, din Floc', din Teleajin, din Didrih, din Billie, din Oherghlia, din Floresti, din Arges, ba chiar din Moldova, din Trotus $i din
Suceava. Aduefitorii erau ciirausi romini, foarte multi In nunor, cum
se intimpina si in Moldova, pe Raga cel german! $l armeni, cart venial'
-de-a dreptul din Galifia.
Se mai vede, [arils!, ea un alt Izvor de capetenie era taxa de OK.

port $i a deci calfitoritle Sailor de pe an mat pe stint al Dunitril an


-elan rare.

Se vede, in at trellea rind, el se milieu acele lucruri care arena


o vinzare mai restrinsli, asa incit in privinfa for se paten face o pliicere
negustorilor din fare vecinii.
51, in stirs% se constati fiinfa unor venitari deosebite, 'nate din
viimile d'inniluntru, pentra unele orasele prIvilegiate.
Sisiemul intrebuinfat de Doranii moidovent, de la Alexandru-cel-Bun

pane la cliderea stSpinirli for asuga Chiliel $t Cetlifil-Albe, sistem MM.


resc,moOertil, e cu mull mai precis, mai complicat $t, cred, mai folositor Vis-

tieriel.Pe cind in Tara-RomaneascA, acestl negustori, oaspefl rari dincolo

de Milcov, erau tinuti numal a prat o Tama de hotar fixii, dot florin;
de flece car de marfa, $i vfimile interioare, ramiind apol slobozi si feta
ce volesc cu lucrurile ce aduc, Mai ce prevfid privilegille din Moldova :
Sint fret fejuri de vfimi: vama de hotar, vama interioare, in care
se poate cuprinde si taxa de cumparaturii, $i vama de edpetenie, Ia Su.ceava. Marfa de vinzare in Moldova are dig situafie decit cea de export,
$i se face deosebire demi exporful merge in Tataria san in Polonia san

Negotul in trecutul romanesc

239

In Tara-Roma:teasel. Exportul de vile collude, de of, de cal, de piel: de


veverita, de vulpe, de oale, de bou, catre Polonia e supas and singure
Yam! la Suceava, pe cind exportul callor oprit pentru call cel bunt e
supas In palm vat' pe rind. Viteie cumparate aiurea decit in Suceava
platesc named taxa de vinzare. Vama de in Cetatea-Alba e terlata ca total
Lioventlor, chiar cind ar face vinzerl mai mart catre dregfitorli tat&
restl. E scuttt in intors pestele cumparat Ia Braila san in Chilia. Diligent!
an dreptul la un fondaco in Suceava. Exportul in lingerie ins& e foarte
impovarat, precum sl acela de vita Ia Tatar'. La Strettu se plateste vechea
vama, sl tot ass vadul de la Cernaufl, on cel de la Tufora. Strain are
si ea drepturile sale de a ft plallta. Domnul 41 reserve oprirea unor articole de export san cumpararea unor articole de Import, innaintea orient.
VII.

Marele Regot ntoldovenesc st muntean din veacul XVlea, acela


care Biala luptele si ialesni btrainflle, fu oprit, innainte si dupe anul 1500,
prim incalcarlle turcesti. Invinglitoril marilor noastra stItnit catre o vial&
de sine statatoare urmara, si intru cit prIveste !erne noastre, vechlle daline ale Bizanjulut. Pe cind cereau invinsilor un What, an haracin de ragcumparare, el se ingrIjira sa alba in minile for locartle de trecere pests
apele marginase, vadurile, unde se culegea vepilul bogat at vamilor. La
1484, navalind pe neasteplate asupra lal Stefan-eel-More, cu total nepregattt, pentru intalasi data in vial a lui, lenicerli st galeongili lul Battled al
II-lea puneau mina pe China din ostrovul Dunarii, pe cetatea cea non&
din fate st pe Alba Cetate a limanalui. Cu noua ant innainte de aceasta.,

inlet) mare catostral care avu rasunet in Wale par$ile lam'', minunata
capitals a stapinirllor genovese din Crimeta, Caffa, era pentra toldeauaa
plerduta, in dauna negofului Genovel s1 in dauna negojalut Watt crestine.
Inca de mull, begil turcesti sau chehaielele, locotenenti at begilor de
peste Dunare, stalest' Ia Turnu, in Glurgla. Severtnul fa smuts de in Ungar' st pastrat de Turd in 1523. La 1550, vestita Braila, poarta deschlsa
spre RasiirIt a TerliRomanesti, isl avea tA ea begal: vama o stringea de
acum ghiumrucgIal (ghlumruc, %op,Opxtoy, commerclam, vama); un nazis
avea grija pescarillor st a celorlalte venituri, care erau acum imparatesti.
Inca innainte de aceasta noua incalcare, in 1538, Soliman.cel-Mare, care
zvirlise de pe Scaunut Moldovel pe Rares, dusmanit sl de Polon! sl de
bolerll sal, innalja Ia Tighinea zidurile nouii cetall Bender, poartag.
pentra a strajui asupra Nistralut san. Dintre Coate cetaille de hotar care
aveau paza apelor, rimase numai HotInal Moldovenllor in mini romanestt.

Aceste ingustari ale pamintulai nostru, aceasta ratezare a intregli


lei margin' e, de sigur, an mare fenomen politic. Dar el are 01 urmarl
economice, pentra Vistierla noastra, pentra negotul rostra. Vistlerla se
flea cm mult mat same& prin pierderea venitulat vamilor de la o granite
intreaga, de la aceia prin care se trecea spre Rasarit. Din partea lor, negate

240

Istorla Rominilor in Chipurl st Icoane

torn strain', cart platten acum Turcllor aceste drepturi de vama, nu mai
avura auintul, siguranla, indemnul de calAtoril imbogafitoare de alta data.

Turcil din veacul al XIVlea erau de sigur mai bunt decit red!, decit
Bulger!' si Sirbil din acest limp, mai ales cind acestialalfi vecini erau
inteo vesnica lupta intre sine, Dar mai bunt pentru strain' decit vechil
nostri Dorm', dust!!t pastraiort al invotelilor, omenost, gazdultori ai negustorilor, nu erau nicicind. $I apol din veacul al XIVlea, cind Turcit
sint Inca in epoca for de frumoasa Nitejle vi de credinfil adevArata, pane
in al XVI-lea chiar, e o mare deosebire in cela ce priveste fires acestui
popor. Bimini& grea intarise; biruinla usoara de mat tirziu, zilnica scurgere spre Visfieria imparatului, spre Vistierille puternicilor a bogaliel atitor
Teri, robite sau inchinate, atitor neamurl de supusi, rosesc, rugenindu-1 de
lux st de lane, vechtul lel turcoman al cuceritorilor. Negustorilor li era

acum frica sa mai treaca, in Dunare si Nistru, innaintea Turculul cu


ghiumrucul, care Ilia vama cam in stelae' fel cum o lea astazi vamesul
Sultanulul din Maroc, si astfel lot mai pujine se Moira carele cu marfurt
care mergeau spre apele noastre de hotar, pe numele Sasilor din Ardeal
sau al Armenilor, al Nemjllor din Galitla. Varna n'o mai pierdeam no',

ce e dreptul, cl ace! stapinl destrabalaji sl fora credinla; dar cela ce


pierdeam, era intregul cistig de cultura, din trecerea aceasta a negustorilor pe pamintul um' Domn sau al celuilalt.
VIII.

Totust st dupe aceasta no' facuriSm negol cu Rasaritul, cu toateneaparatele pagube st nedreptlift, cu toatii vesnica nesIguran15 de la hotar.
il facuram not, cu mijloacele noastre mai pujine, si astfel strain'', cart

nu mai mergeau, din vecini, de-a dreptul in jars mirodenillor, a matasurilor, a stofelor de par de carat% a vinurilor tar', dulcI st aromile, putura_cap Ala aceste marfuri de la not, cu un adaus de plata care raminea
in minile noastre. Acesta a 'fost de sigur unul din cuviniele pentru ;care
s'a ifitemelat la not in veacul al XVII-lea o class a negustorilor de tare,
class destul de mare Is numIr, de bogata si de infloritoare.

0 parte din acest negot at nostru cu Marital era impus, sill!, ca_
toate ca el nu era lipsit de fobs pentru not, chiar in aceste imprejurari.
Anume, inchinindu-ne Turcilor, luasem, neaparat, asupra noastra
st indatorirea de a -i ajula cu hrana in limp de rezbolu, de a trimite
,pines" noastra, 'lame e noastre de oi (Turcii desprejuiesc carnea de
vacs), mierea noastra, unt, brinza in taberele tor. de cite or' el le asezau in vecinfilatea jerilor romanesti. Hrana se trimetea pe Marea Neegra, in orisice limpuri, st la Constantinopol, Turcli plistrasera acestui
ores situalia inzestrata cu cele mai marl privilegii pe . care o avuse in
vremea stapinirli grecesti. $1 supt Sultan' ca sl supt imparaill crestinl,
grtja cea more se indrepta asupra Capitalei, de In sajul san foamea,
de Is mullAmirea sau nemulfamirea careia, alirna pastrarea sau schim-

Negolul In trecutul romfinesc

241

bares celor mat innalfi dregfitori vt chiar soarta strAlucitului stAptinitor


care, domnind peste pdoui lumi', era linsA robul Job! toe sill fArigrAdent. Tot ava de mull Wilma el de lenicerit ce-1 incunjurau, etasi bine

kiln!!! Sosirea galloanelor cu hranA era si acum sup! Turd un lucru


tot asa de mare, tot ava de nerabdAtor asteplat si de plan de urmitri ca
vi in timpurile bizantine. La anumite soroace din an, bine cunoscute de
toll sl care nu se puteau zabovi fall cele mai strasnice urmAri, trebulau
sii rasara din zerea Marti corlibille cu griul, cu berbecii, cu mierea Moldove! Si 'Peril-Romfinesti. De cu vreme, gelepi, mAcelari, Musulmani sau
dese ori, crestini, Slav!, Armen!, rect, mai ales Oreci, mergeau pe In
aline, pe Ia perdelele 01 oddlle de ol, si scriau cit se putea vinde din ele,
invoindu -se cu pastorti sau cu boieril ce aveau turmele, pentru trimeterea
for !Mean loc silut, de unde le porniau apoi clobanit Turcilor. De cele
mai multe ori, Domnul, care avea datorit faffi de ImparAlle, vindea one
ce I se cuveniau din dijrnii, din asanumita gaftind a oilor, gelepilor
Tarigradului, cart veniau apoi Eta le strAngli din toate locurile, Sau, tetras',
avind nevole de ban! pentru nevoile sale la Poarta, Domnul imprumuta
de la acesti gelepi, amen! cart aveau in totdeauna pungile co aspri, cu
bard alb!, la indeminii, si-i 'Asa apol sail string& datoria in capete de
turmli. Gelepli erau bun!-bucurosi de Bette! de invola15, care II aducea
o frumoastt dobindit, vii el se !ndesau la imprumutat cind un Domn punea
pe oamenil sal din Constantinopol s &! caste ban!. Multi dintre dins(' erau
mat totdeauna datornicil Voevozilor ce se urmau in Scaunele Domniel
romenesti, vi, dupil cell trlmeteau sau ist duceau marfa vie Ia Constantinopol sl primiau plata de la Vistieria imparAteasca, et se intorceau in
preajma Domnului, pindinduI de aproape, ea nu cumva sit treaci, in
socotelile vi masurile hi de om foarte strimiorat, asupra datorlei pe care
o avea Wit de dinsil. Grin! nostru mergea dese or!, pe ascuns sau pe WA,
cu allrea mfirturisita vi nemArturisita a Domnului si a dregAtorilor NI, st
peste alte granite, der oile de vinzare, din soiurile cautate mai mull de Turd,
araman vi chivirgic, treceau cu toatele pe drumul cel mare ce ducea In
porturile de Incarcare: Galafil Moldovei el Braila Teri!-Romitnesti. $I
situl vitelor marl, pastrama bung pentru rAzboaiele lungi se cereau.
Call nostri erau cerull si pentru oastea stA pinilor, in rindul intAlu
de catre Turci: saul si grAsimea din oase, ferv4u1 slujiau mai mull In
ungerea corAblilor din flota impfirAteasca. DacA se exportau inteacolo
vi bat, era mai mull pentru nevoile crestinilor din Capitals turceasca.
Cele mai multe din lemnele care treceau hotarul, mergeau at ele in cellfile turcesti ce se innalfau on se dregeau prin vecinotate, mu ele emu
1ncarcate pe galls:pane vi duse la Constantinopol, unde se intrebuin tau
pentru duraiea corabiilor, pentru di:Wire& palatelor impArAtesti vi allor
zidirt tactile din porunca si cu chelluiala Sultanului. Din ocnele noastre
piece, atuncl ca si mai tirziu, mai toatA sarea de care aveau trebuinfit
provinciile vecine ale Imparilfiel, cid pe pamintul turcesc din Europe
nu se mat culegea altA sare declt sarea din Wile de Ia Anchialos, unde
le stringea pentru aceasta, din cele mat vecht timpurl, ape MArit Negre.

242

Istoria Rominilor in Chipurl 1 Icoane

Si se mai adaoge necontenita cerere a Turcilor de a li se trimete ceard


pentru luminfirt curate In multele Inciipert alp Sera lulu!, mare cit o lame,
In casele ocrolifilor Porn! si in atitea moschel imparlitesti, si pie! pentru
trebuinfa ostirilor mai ales. Sa Iltra, care se culegea pe In Soroca, era al
ea inserted intre furniturile militare neplatIte.

Aceste cererl nu erau fficute insa Orli in veacul at XVIII-lea MI


a se pane in vedere Domnului sau, prin el, vinzlitorilor, ca Poarta infe-

lege si pliteasci, de si Vara niclun fel de negustorle, cu un pret fix,


care nu era prea mare. Unele furnituri venite de la Domnie Tor ft Post
trecute in same haractulut sau a datorlilor fedi fait' de Imp& title. Abusurile nu puleau sfi lipseascii, dar niciodatei in epoca pe care o avem
scum in vedere, ele n'au adus stabilirea unel norme abusive, anal princlpiu de despolere. Anumite imprejuriirl ce nu se puteau inlatura an
adus in veacul at XVIII-lea, in dauna noastri vfiditii, o air& stare de
lucrurl, care se cuvine a ft added deosebit.
IX.

Ramineau insfi destule articole I pentru negoful cu strfilnStatea.


Ele se indreptau din Tara-Rorngneasca spre Ardeal, uncle inchiderea
pasurllor, din partea vre-unul Domn supfirat pentru adfipostirea de pd..
beg( sau pentru altii jignire, era privity ca o mare pagubii, intru inllituranee cfireia se cheltutau cele mai marl silinfl. Ardealul a trait ca tars
deosebila, cu principit el supt suzeranitate turceasca, /Anil la sfirsitul

veacului al XVIIlea, sl, Ora atunci, Saii, de si sing' ca larnicie at


si avere, au tot cerut de la vecinii munteni acele produse pe care Turd!
nu puneau mina innaintea orlcui allele. Bo fedi din Oltenia trimetean ch.'
dud Intregi de porci, pe cart-I ingriisau in mantle 'Adm.' de stejar de in
munte, care s'au Mat de atuncea, *I cu bard' cistigall astfel, de pe acesti
.rtmotart, pe cart-i hiudau ca sint apt de grant, tacit nlci nu se mai pot
Linea pe plcioare, el ist acoperiau I trebuinfile de gospodarle si chellu.
/elite luxulut, care incepea sii se iveasca, Negustorl de porci in foarte
male mfisurli erau toll bolerit marl din Tara Oltului, si chiar unit dinire
at Munteniel propriu-zise: Stinbell, Balenit $. a. Lana era mai ales foarte
.autata, $l toate fabricile sliaeti din lava vecinfi lucrau en line ce venia
din principatul muntean sau i din pantile duniiirene ale Bulgariel,mat ales
din Tinutul Vidinulut. FIgenft, Romini, Bulged, rilscollau toate vane $l
intrau in vorbit cu pfistoril pentru a cumplira With, pe care erau datori
sa le educe indatfi dupe tuns la locul pe care-1 hotArise agentul. Mull
mat pufin se cautan vitele albe, care se aduceau mai ales din Moldova,
sau olle, din care Muntenia n'aveau niciodata un mare prisos; trimeteelle de piel nelucrate nu se intimpinfi nici ele tocmai des. Din potrivii,
era foarte mull cerut sl destul de bine plant un all articol: vinurile. Ville
loieresti eras multe, cu toate ca rodul for nu era destul de prefuit. Dumitrachl Bibescu, fatal lul Bibescu -Vodel si at lui Stirbel-Vodli, se mini
-cind I se spuse in Ardeal a vinul acela bun pe care I-a Whit la o mass de

Nego ful fn trecutul romanesc

243

.cInste, e yin de Dragavant, dar, ce e dreptul, pests citiva ant el sadlse


en vita tot plimintul ce avea pe dealurlle vilcene si vindea bine in Ardeal
winurile sale de Dragavanl, pe care le laude spuind ca cane le cunoavte
odala, nu poate Eta nu mat intrebe de dinsele.
Parka foarte tirztu, carafe cu pefte din WI an sosit zilnic in Brasov
st in Sibilu cu carausl munleni sau Romini din posesille acestor cetati.
Cu alti vecini Muntenit n'au incercat legaturl de negot, Totu 11 se
pare ca de in dinsii yenta acea buns ceard romaneasca de care se foto-clan Venellenii, pane ce Imperiul vecin at Germaniel opri trecerea acestei

/aril, de care si el avea nevole, pan& la departata republica Italian&


innainte de Coate, Moldovenli facean negot cu boll, ale caror cirez1
ecoperlau din primavara Vilna in toamna intinsele si grasele pasunt ale
poienilor al vailor. Alexandru-Voda Lapusneanu platia Ardelenilor cumparaturile sale trimetindu-li bol de vinzare. El era st un mare negustor de
pore, el se supiira cind rimatorli lul nu se puteau vinde la Bistrita arde-lean& decit cu Ire! galbeni parechea. Dar niciodata vinzarea de porcl
n'a fost o ramura insemnat6 a negotulul moldovenesc, care se razima
mai ales pe trimeterea vitelor albe. Se desfaceau destule, si in Ardeal se
faceau asociatiOntre Sasil de acolo si Ungurl de prin orasele Moldovel;
pe la 1547 asifel de tovarest puteau cumpara in aceasta far& capul de
vita cu 5 florin' sl de sigur ca, vinzindu-I in Ardeal, el scotean un cistig
frumos.

Cel mai multi bot nu se trimeteau lima Wei in Brasov, old la BIstrite ardeleana. Negustorl moldoveni se duceau In Polonia vecina, sau
egustorl din Polonia widen 31 cumpere in tare. La bilciul din Lemberg
soslau astfel cm bol de vinzare, la 1557, negustorli moldoveni Andreico,
Tome Stiglet, Romascu sl Manes din Suceava, Hagiadur Armeanul din
.Botosani, Avram Sirzinca din Iasi, Giurgea din Siretiu. Cirezile lreceau
mai mull pe la Hotin, unde era vama cea mare. Values!i erau une on
Romini, alte orl insa red adevarati, reel Italianisall, din posesille vene.fiene, Ragusani de la Marea Adriatic& Oameni bogati, el fa ceau de multe

ori vl negot pe sedma for, sl, pe la 1560, Nicoara, vamesul din Hotin,
vindea bol in Polonia peniru suma de 418 ughl sau galbeni ungurevii de
aur. $1 la iarmarocul de la Sniatyn venlau cumparatori polonl peniru boi
-moidovenestf, din acea rasa veche care se socolla pe atuncea mai pre-sus decit rasele straine. De cele mat multe ors, negustorul cel mai mare
era Voevodul insusi, si vamesul nu era decit un agent al salt. In 1560,
Lapusneanu, care n'a fost numal un cumplit titan, ci al un negustor pr1.ceput si harnic, negocta cu un Venetian, Iosif de'Franciscl, care trime-seie a i se cauta bob in Moldova. Domnul se invoia cu bucurie la acest
plan, sl cerea ca jumfitate din plata sa i se dea in galbeni unguresti, in
.vghl de eel bunt, tar cealalta jumatate sa se fedi In catifea cm floe de
aur, maiasa rosie paroasa, damasc, atlaz si alifel de matilsaril si postevurl, precum ecarlata, grenata, slammel care se educes si din Ardeal,
postav de Londra, postav de Bergamo'. $1 pang astazi se 'lila in Archtvele din Venetia o scrisoare slavona a Jul Alexandru-Voda prIvItoare In

244

Istoria Rominllor In Chipuri

sl

Icoane

afacerile de negot pe care le urmaria Oa in locuri atm de departate,.


dar 0I aaa de bine canoscute tuturor pe acea vreme.
Boll din Moldova nu se intrebuinfau numal pentru hrana locultorllor
din multele oraae inflorito are ale Po loniel; negustoril din aceasta fara
SI duceau mai departe, in Silesia sau la Danzig, de unde-i luau corabli
englese. In vederea unul negot direct cu Moldova, vent prin aceasta,
fara la 1586 un agent engles, Austell, care, venind din Constantinopol.
trecu, prin Polonia al Germania, spre portal Hamburg. Peste dot ant,
Petra Schlopul, Domn moldovenesc, dadea o carte de trecere al aaezare
supuallor englesi, adresindo lui Harebone, ambasadorul de curind aaezat
la Constantinopol al reginel Elisabeta.

Exportul de of al de lira din aceasta Lard se va ft facut tot In


Polonia, dar in masura mica. Piet se vindeau Irma destule la oraaenii,
din Sniatyn al Lemberg. Cali moldoveneati, cu car' el -a purtat razboalele
$tefancel-Mare, erau. de sigur, cunoscull de vecini, dar pine la o vremeDomnil neatirnati, apol stapinii turd vor fi oprit cu asprime vinzarea for
In strainatate. Abia la inceputul veaculul al XVII-lea, vedem pe patriclanut
venetian Paul Minio, care fines pe fata lui Petru-Voda Schlopul al care
calatorise in Moldova, propuind a se campfire cal de aceatia pentru cavaleria Italians st dalmatina a Republicel gi a se trimete prin Vidin st
Bosnia, cafe de cinsprezece zile, la Spalato, pe coasta Adriaticel. Vinuri
moldovenesti leftene treceau in Polonia.
In sfirait, in veacul al XVIIlea mficar, nail tooled cart aveau intinse
paduri pe moatile for al nu puteau vinde in strainatate lemnele, ardeaa
copacil gl vindeau potagul din cenuaa lor, care se cauta, fares!, foarte
mult In Polonia.
Nu trebuie sa se uite apol acel negot al cazaclillor, cart duceau.
In tare Muscalilor N Cazacilor virtu' st aduceau de acolo, pentru Domn,
pentru bolerime 01 pentru Turd, blanurl de samur sl dint! de peffe, fildea,.
adus de caravanele Ask'.
X.

Numarul Orecilor aaezati in principate Intre 1500 N 1600 nu era,


fara sa se poata alatura ins& cu acel care se intilneate ceva mab
tarziu. Acealla nu erau Irma decit inlet) mica masuri dregatori sl ensDid al Domnulul oN cleric'. El se fineau cu negolul.
Acest negot nu urmaria, ca al gelepilor, al seignior sau pastor'.
ce stringeau turmele, at beglicgillor, cart cantata furniturile de bellic, al
capanitilor, pe cart -1 trlmetee capanul', tirgul imparatesc din ConstanmIc,

tinopol. al casapilor veniti de la capetenia macelarlior farigraded, CasapBaaa,


nu urmaria dee, produsele Jeri'. El nu se harden at imboglifian

nisi din camata pe care de cele mai multe on o faceau acela. Rostut
for era acela al aducatorlior de marfuri rasaritene pe care le desfaceau
pe Is boleri, mergind din easy In case, ca la Constantinopol prin sera-

Negoful in irecutul romanesc

24S

4 tulle paternicilor, sau pe care le expuneau in prAvAlille de pe la hanurl;

dar unit duceau aceste marine el pesle hotar.


Negustori 'recall prin Tara-Romilneasa, unde ni InvAfaser6 limba,
*e asezar6 astfel pe incetul in Wale orasele si tirgurile, marl el mid, ale
Ardealulul. II gAsim in Brasov, la Sibliu mai Wahl, al OM la Tokaj, pe
male! Tisel. Inca de la 1636, Oheorghe Rakoczy,principele Ardealului, un
bun gospodar, II dAdu un prIvilegiu, fAcind din el o Companie, care-sl
avea birul el hotArit, cirmuirea el deosebit6 prim dregAtori alesi, agenfil
el anume pentru stringerea birulul datorlt Cirmuirli. Ramurile Compa*lei grecestl se tot Inmulfira; pe lingA Grecii, Bulgarili Sirbil, Armed(
de la inceput se adauser6 de la o bucati de vreme Rdminl de dincolo
sau de dincoace, si acestia ajunserA a romanisa pe incetul mAcar unele
din Campanii, mulfamiiii s! multelor legAturt ziinice cu elemental romAmese din Ardeal si cu Tinuturile principatulul muntean. Pe urma acestor
grupAri de negustori an rAmas alor nostrl din Ardeal biserfel frumoase,
marl, bine lnzestrate cu Wale cele ce trebute pentru slujba, 'precum at
elemente orfisenesti care as fost de cel mai mare fobs dezvoltAril neamini romAnesc In acele Orli.
Prin acesti oament cApAlau Casele de negot din Ardeal el cele din

Europa care stAteau In legAturA cu dInsele bumbecul din ce in ce


.mai folositor, tesAturt din ,,Turciam st mirodenille, care nu erau mai
pufin cAutate decit in evul media. Un articol de corner! foarte insemnat
care se c5pAta pe aceastil cale, slut cOrdovanele, Odle lucrate In RAsArlt
.dup6 define Arabilor din Cordova.
Acesti Greci erau venIft mat mull din Macedonia el pfirfile vecine
au dinsa.
RI.

Tara-RomfineascA mat avea Ins6 de In un limp al alfi negustorl de


marfA "turceascfig, pe Chiprovicenil vent!! din Bulgaria, din orAselul Chiproves sau Ciprovet in Baleen!, si din unele sate vecine, nude loculloril erau

cistigail la catolicism. Pe la 1688 eel mai multi WM fugla de frlca Tarcilor aid la nol al apol In Ardeal, la Alvin% unde el se pierdur6 Wire
companistil' romanisafi. Unit dintre Oreclig de la Deva sl BAlgradul
Ardealulut (AlbaIulia) sint dintre acesti Chiproviceni fugarl cart snail
Inca de in inceput foarte bine romaneste. Eamilitle Parcevici, Pelacevicl,
care elau Inscris numele In analele mislunilor catolice sau in istoria motiarchiel vecine, se coboar6 dintre frunteali de-al Bulgarilor acestora.
In Moldova patrunser6 alfII, a cfiror patrie erau stApintrile veneIlene din RasArlt, ;I mat ales marea InsulA a Crete!. CunoscAtori de Halieneste, deprinsl en felul de train din Europa latini, ocrotifi de un Cavern
care nu pierdea niciodatA din vedere interesele de negot ale cetAfenilor
at supuslior all, acesti Cretans prIcepull si Indriiznefi area de o potriva
(masa In dinsil In Iasi, in Suceava, In Lemberg el In alte centre negus
4oresti ale Poloniel. Unit dintre dingll ajunserl In o mare InsemnAtate.

246

Istoria Rominilor In ChIpurl al Icoane

Astfel Constantin Corn tact a fost pe rind Tarawa lui Alexandra Lapnaneanu al al regelut Poloniel, In slefba chute mur1,1fisind fairna unul ade-drat ,patrician ", bogat al puternic. Lin Vevelli, Constantin sau loanBaptist, fa dregAtor al sfetnic de cfipetenie pe lingfi Domnil moldovent
de limbfi greceascA de la inceputul veacului al XVII-lea. Pe un limp cind o

Marla Amirall din Rodos ajungea Doamna Jul Petra $chlopul, unul din,
urmavil acestula, lancu-Vodit Sasul, se casfitorl cu Orecoalca Maria,
vficluva unui Anton lu, vi feta acestul Antoniu lufi pe Orecul Calacalo.
Co Ionia din Lemberg a Cretanilor greco-itallent cart fficeau negof Cu
Rfisaritul prin Moldova, aducind Apusenilor pe aceasta cale yin din insule

al stofe, postavuri orientate, era bine cunoscul5, vt avem o multime de


vile privitoare la vista el prin anti 1600.
XII.

De cind amindoug terile noastre cfizuserfi in atirnarea Turciloi al nts,

mai eras socotite de vecint ca niste State care pot lua de sine hotAririle privitoare la vied& tor, nu se mat inchelau tratate de co mert cu dinsele, nu se mai cereau de la Rominif nostri privilegil comerciale, de care
s'ar fi folosit numal an numfir de ski-tint cu mutt mat restrins decd odlnioarfi. Nici 'nicer lui Bogdan Orbul sau lui Petra Rarev nu i -au cerut'
negustorli din Lemberg, cei mat interesati la aceasta, o intfirire a +echilor

drepturi pe care le aveau la not, mai ales in Moldova, supuall regelut


Poloniel. Sean din Ardeal, pe de alifi parte, nu mat erau acum oamenii
regelul lingerie', el al unul principe ardelean, al el inchinat Turcilor, $scare n'avea prin urmare decit trecerea sa personals pe lingfi pnternicit
din Constantinopol.
Practice, nevolle zilnice, intelegerl nescrise safe mid invoiell pierduie vor fl adus pe incetul schimbfiri in regimel vernal la care eras supust
in amindoug principalele negustorli venift de peste hotar. In cea mai mare

parte, rfimineau Ina, pe hirtie, vechile clause, ce se stramutau dintr'o.


condicii domneasa in alta, dintr'un calastif in acela care-I lua locuL
Cind se fficea o schimbare mfirturisitii vi pus& in =is, nu se mat intreba
vecinul al nu se negocia an nou tratat, ci ajangea o mfisurfi a cirmuitorului moldovean at muntean, impoiriva careia, ce e dreptul, cn mat mull&
sau mat putinfi lzbindli, se putea plinge cineva la Poartfi. Cind se incheia
vre-o inuoialfi cu vecinii, aceasta avea in vedere vre -un scop politic revoluflonar sau cuprindea numal prevederi cu privire la asigurarea hotarelor.
Avem /artful uamal al lui Constantin Brincoveanu, dat in 1691. Eli
se deosebevte de vechile privilegil prin acela ca are un caracter general,
valabIl de o potrivfi pentra localnicl al pentru strain(' din (nice parte.

Taxa, hotfiritfi totdeauna in ban!, se socolia pe unitatea de marffi : u*


lap', ,o coma", ,o vidrfi, pemasura de capacitate pentru licvide, copal,
butea (numai de yin), pentru grine pe jerdeld, care se intrebuInta pretutindeni in Ardealtd vecin, pentru ceara singurfi pe masura pe greutate

turceasa a oat sea ocalei, tar pentru Coate celelalte de povard, pet

Negotul in irecutul romfinesc

247

vechiul tucincfirciitura de cal' a Turcilor, analog& cu. acel summo


sau sommo dupii care socollas Genovesil in coloniile for orientate,
si in legaturti de sigur cu vre-o veche imitate de pretnire bizantinfi.
Unele poverl sint mumble chip& merle ce cuprind, allele insil dupg
originea unel marfa ce nu se numesie: astfel se prevede vama pentru poverl de Persia san de Agem, pentru poveri de Tarigrad, de
Adrianopol san de Odrilu, de Brusa, de Sofia, de Tirnova, de
Venetia $l de Rumele sau de Rumelia ; poate ca e vorba de marl&
amestecati, venind din aceste locuri. Tura vor ft Impus a nu se socoll
marfa lair decit dupg greutate, pe cind marfa ardeleang marfa europeneascel era prefulta chip& nature el. F5rii niclo rindulati se insira astfel

deosebitele articole, asa inch dupi copurile" de rachin sI de uleiu vine


,lupul, adea pielea de lup, apoi poverile de ,ierbe de dohtoril", de roscove, de fel, de spun sl de brinzii 1. Unele vfimi, ca pentru ,omul attires,
si ,omul pedestru", amintesc puncte din tratatele cu Ardelenil in veacul
at XIVlea si al XV-lea.
XIII

Yu aceste imprejuarl se alattui la not o class de negustori romintSfi inceram a-I reconstitul, pe cit se poate, fisionomia asa cum se WS.
liseazfi la sfirsitul veacului al XVII-lea, inaintea amestecului celul mare at
marfarilor gl negustorilor europeni, innainte de deschiderea, sau incer-

carea racer, a marilor drumurl de negot moderne.


Orasele slisestl din Ardeal, cele nemtesti din Ungaria-deSus si din
Polonia s'au bucurat de la inceput de o autonomies asigurata prin privilegit regale. Aceasta pentru ca acolo regele a adus din strainitatea depfirtat& pe colonist!. La not insA, colonist!t s'au strIns cind $i cum an vrut
gI Domnia I-a gfisit asezati de mai multi vreme, infratiti cu localnIcil ce
se strinseseri in jurul for 0, mai mutt decit pe jumrttate, desnationalisati.
Nu mai putea ft vorba de privllegii cumpiinite gt alatulte la Curte; $i in
viala orgseneasci, trecutul sta pistrat numal drepturile sale, dating a
Ames in putere.
Astfel orasele an trait si mat departe cu Sfatul for de cetatent alesi,
avind in frunte pe unul feet din mijiocul Sfatului. In Moldova, unde a
invins norma german& din Gantlet si dreptul german zis de Magdeburg,
sistemul magdeburges de organisare si conducere a oraselor, capetenia
se chema so/fuz (Schuliheiss), san, ca la Polon!, Doll, tar membrii Sfatului
erau ptrgari (Burger), unit inland ft intitulall ,pirgarl marl'. Holfiririle se

luau sl mariurille se dlideau si in numele ,oamenllor bunt', ,negustori sl


firgover. In TaraRomSneascfi, in local soltuzului se aflfi, dupfi mode
tot doisprezece.
sfiseascii, un judet (Richter) i un numar de pirgarl
V. tariful in Sludii vi doc., V, pp. 364-7, in aceleasi, XII, pp. 12-7.
Mutt timp, Archive din Iasi a anuntat in zadar tiparirea tariftEui vamal de supt
nu stink dupe ce copie.
Brincoveanu,

Istoria Rominilor in Chiparl al Icoane

248

Mot fostil judell sten in acte in acelasl rind cn judejul care cirmuleate.
NIcinnul din acestf dregatorl nu e meater man boler san lucrator de
pamint. aTeranlig cart sint in satele din margine nu pot 0 cuprinai in oraa:
age se intimpla cu eel din satul Saseatl in apropierea Birladului. Preotit

fac pane ins& din comuna oraaanului"-negustor. Pircalabul, care e comandantul orasulut intarit, marele-vataf at Tinutulut, ureadnicul sau namest-

nicul, care infaiiseaza pnterea civlia. Vornicli, cart area drepturile de


proprietate ale Domniei sau ale vre until boier. vameail domneatl, ispravn icli pentru vreo delegate in acel loc, plvnicerit int Voda la Cotnarl,
acela se afla pe lingo ores, dar n'au a face co lesatura hit veche, intima.
De la oraae, supt pecetea for cn stems at inscriplie, de matte ort
aaa de stingaciu imitate dupa cea veche, incit nu se infelege nimic, ni
s'au pastrat numai marturii in afacert de vinzare san de schimb san de
judecata al cite o scrisoare indreptata totdeauna numal catre alte ()rase,
din strainat ata: Bistrila Ardealulut, Braaovul, Lembergul. Dar rosin! Sf aturilor ora aeneati nu era numal acesta.
Ele pastran un catastif al tirgulul", in care se insemnau toate schlmbailie de proprietate, in care se treceau poate actele de vinzare intregio
al chiar zapisele de datorie. Ele se ingrijtau de iinerea bIlciurilor. a lermaroacelor, care erau izvorul de bogatie cel mat insemnat at repaint al
ale caror data al loc nu se puteau schimba de la o vreme fail o invotre
din partea Domniei. Ele cnlegeau poate anumite gloabe de la aceia cart
calcan orinduielile oraaulul sau ale bilciulul. In apararea cetaill ele vor
fl avut faro indoiala vreun amestec indfitinat. In slirait, Sfatul al cape.
tenla orasului luau masurile de trebuinia pentru a se stringe de la oraaenii-negustori suma ce se datoria Domniei. Prin grip' for se indepliniau
al unele indatoriri feta de Domn, precum era la last aceia de a se schimba
atifla ban! de lot feint ce veniau la Vistierle, in banl bunt, nol, de cart
avea nevote stapinitorul pentru plafile sale.
De la o vreme insa, se pare ca meateaugarli, units in froth! sau bresle,

asemenea corporafillor din Apus, cn bisericile for, cu hramurlle for, cn


UMWi san staroqIii lor, purtind un nume imprumutat din Polonia, an tot
ciatigat prig numarul for teren faili de negustorl, cart se tot imputinan.
Astfel in veacul at XVIII-lead, Sfatul cel vechin at negustorilor pierde necon-

tenit din insemnatatea sa al chiar dispare in cele mat multe orase, pe cind
breasla, cu starostele in frunte, pastreazti pentra dinsa intregul rost al vieill
oil genesti.

La aceasta a ajutat mutt al inheres negustorilor strain!, ventfl In


anumite condliii, in sinul vechlului oraa privilegiat. Ei erau organisail de

la inceput in breasla. Asa s'a inlimplat cu Armenli din Suceava, mail


aveau aoltuzul deosebit, al cu Chiprovicenit bulgart ; aaa s'a facut al cn
Braaovenil, cu acel Romin! din Schei, loan caraual al lucratori de pamint.

cart, deprinzind negolul de in Companisti al neincapind in strimtoarea


privilegillor de aces& de la el, venlan sa se aaeze dincoace, in Bum-

Negotul in trecutul romanesc

249

rent! et in deosebite crane ale full. El n'au nimic a face cu organisarea


localnicilor, ci stau deosebiti de dinnil ca breasla, cu staroste, cu Tata%
ea scutiri ni ocrotirl.
El n'aveau niciuna din sarcinile negustorilor de fag, care erau in
Tara Romaneasca : fumoritul pravalillor, cotdritul bufilor, schimbul el im-

crumutul catre Vistierieanternuturile", oranturile peniru oaspelil turd,


.podinile, pentru finerea stradelor in stare bung, pentru facutul el dresul
podurilor, veniturile Sfatului, pocloanele de covoare, blau,, pahare ale
clregatorilor nt boierilor.
In Moldova, mice circiumi are de plant camena camanarilor, pentru yin, cuparului cuparitul, pentru cupe, bezmenul pentru ch rla case!,
bourul peniru pecetea ce se pune pe bull, braninlea pentru local case!,
local agesc pentru rasplatirea Agai, prefect de polifie.
La Galati negustoril dau in 1683, pe linga birul for invoit, basil
saulut, peniru sant cerut de Turd de la Domnie, bad! mezeiglului, adeca
ai mini ce are poste cu Constantinopolea, el elle napantl".
Astfel in acest veac negustorii romini ramin numai o breasla intre
matte allele, o clash a ruptafilor, cart au erupt" o invoialli cu Vistleria,
el intre ruptani el breslasi el sint cei mai putini fericifl, Hind "de tetra'.
Primirea modelor farces% hike care era si o asemenea impartire
a menterilor ca el a negustorllor in esnafuri, cu anumite rolurl in parazile
Capitate!, a inriurit ni ea la aceasta ingustare de situalle a negustorilor
nontri el la sfarim area total& a vechilor asezaminte.
XIV.

Negustorli din elle timpuri se pot impart, In negustorl drum!' el


anezaft. Cel d'intalu erau mutt mat multi decit cel deal doilea. El venial'
cu carale, se adapositau in curtea hanulul cu multe cerdace, care incun.
Jura manfistirea seu biserica de la careni lea numele el in a carela atapinire era. Toil Rasaritenli fames ana, si, de oare ce el venlau mai ales
Bucul Wit erau plint de astiel de hanuri manfistirenti.
in Tara
Negustorli statean, se odihniau, vindeau pe is casele marl el plecau In

altA parte. Peniru Turd se face apot o case de primire anume, la car.
vasard (caravanseral adeca). Apusenil vor ft avut conacele for anume.
Negustoril anezall aveau pravalli sou dughene, case In strada, cu
o singura odaie in feta, cum sint multe din acelea care, panti el pe Ca lea
Victoriel, neclnstesc Bucurentli de la inceputul veacului at XXlea Marfa*
rile care se expun astazi, cit se poate mai in vaza tuturora, erau pe atunct
tainuite, ascunse. Asupra ferentilor, foarte inguste, pe alit de inguste atunci,
pe cit sint astazi de !erg!, se coborau noaptea grele obloane de lemn, care

Alfa se prindeau ca an cirlig de coperine. Une ori se prelungente coperisul spre siren, ca in hanurile de In drumul mare de astazi ; aceasta
se chiama in Moldova *of/drama. Sept eandrama seu innaintea ferentilor
sta negustorul, care se expune asifel pe el !usual. Poarta pe cap fliCUI
sae inlicu/ innalt, de bland de miel, el, cind trece pe Alitam un om de

250

Istoria Rominilor in Ch (purl yl Icoane

cinste 01 zice-o vorba de Inchinare, sl el se rldica de pe scaun sI se inchina. Erau foarte mindri in aceasta privInfa negustoril tesent de pe In
1670-80, cart nu voiau sa se rldice nicl innaintea Jul Cirstea Mare le-Vameg sl fratele Jul Duca-Voda, pang nu-si lua el intAlu glicul. Cind seplinse
pentru aceasta, Duca, om cumInte vl bun cu negustoril, II raspunse elite:
,Pas pe ulifa sill lea vlicul sl apoi, data null vor lua el slicele, via' de-m1

spune mie. cA still en ce olu face.'

Flecare ulija are negustorl de acelavl fel: de o parte sint Meant'


san batch!, de alta pescarll, de alta argintarit, de alta postavaril; apot
bogasierll, cart vind bogasll (it. boccassino) din Rfisarlt, matasaril, abageril, pentru desfacerea de abate, caldararli, clubotarll, opine/wit, talpfileaf, sliraril, &aril, slider% pitarliele crestlne cu pilots. De o parte Brayovenil, de alta Rasaritentl, fiecare dupe breasla sa. $1 astazt matte din
stradete noastre amintesc prin numele for acest oblceiu.
Mac-Michael. un Engles care a fost pe la not in 1817 8 a vazut
o strada de aceastea, Mergind la Chisinau, el gasl pe ulita mare cla dirt
joase, acoperite cu vindrIla, fare ferestl de sticla, pe care be inloculescobloane de lemn, rldicate 01 atirnate de coperemint". Supt vandramale el
atilt tarabi pline cu ,mlere, smirna, piper, saminfuri de tot felnl, strafide,
portocale, pucloasa, natriu v. a. Pe plimint sateen bolovani marl de sere,
de all& pule erau crap!, moral,' si alle feluri da peste... In mljlocul mutIlmil vedeau zarafil evre1 cu mesuta innainte, pe care erau respindill zecchint
de Venetia, galbeni de Olanda, fonduchl, stambolt (galbenl de Stambul,

de Constantlnopol, sultanIni) vi alte felurl de our turcesc, amestecat cu


greoaia anima a copelcilor rases!! ". $1 asilizt se poate vedea in ingusta
ulna a Turcilor din Bolin, umbrita loath' de stres1ne sl sandram ale, stance
de lucrurl de acum un veac san de multe veacurl in arm& Trunchlurile
de came sint de o parte, der prin toate partite sint raspindite circiumele,
crime's, care in tImpurtle mai vechi se alcaiulau din pivnila singura. Aye
a putut prInde Cantemir batrinul pe Polonii belt cart zficeau acolo in fundul paminiulul, la 1686. Bucurestli au inch' de pe vremea lui Constantln-Vocla

Brincoveann cafenele turcesti, pe care le tin amen! mail! din Stambul,


cunoscatorl at celor mai noel deprinderl ale Capitalel imparlitestl.
XV.

Asanumita epoc& a Fanarlofilor aduse insemnate schlmbarl in sta-

res negusforilor de jail, romini san strain!, asezati stalornlc la not vi


fare nicio legatur& de proteclie cu Statul din care venisera.

Aceste schimbari n'au insa, cum s'ar putea crede, dupe falma rea
de care s5 bucura aceasta epocli, un caracter fiscal. Nu s'au inmullit
dArlle, destul de multe st de incurcatoare, ale tImparllor de mai innainte.
Nu s'a crescut sumo pe care, pentru flecare dintre ale, trebula s'o as.
panda negustorul. N'au fost mai matte abusurl, peschesuri st mituirl decit

Negotul in lrecutul romfinesc

251

alts data. Dar organisarea negustorilor in corpurl recunoscute de Cirmake, acela e in veacul al XVIII-lea $1 in cat douazeci de ant de In inceputul eelui urmator alta decit cea de pane acum.
A hotarit in aceasta prIvInta mode turceasca, de care in acest ras-

limp se tine same in toate. Amnia mode nu era insa decit prelungirea
peste matte veacuri a datinilor bizantine de odinoara, stralucitoare $i porn posse. Negustorlf, ca si once fel de me5tesugart, erau orindult1 in bresle,
care se chiama la Turd esnafurl, g$1 aceste bresle i51 aveau partea la once

serbare de capetente a Curti!, la once mare slain imparatesc. Astfel, In


marile petrecerl din Janie 1582, cu care nu se pot asamana allele in tot
cursul istortel osmane, trecura pe rind innaintea stapinulut, a Sullanelor,
a demnitarllor celor innallt lucratorll de maram1 pentru cap $1 de papuci
femele5tt, modistii, cum am zice, spot, in alt& zt, daracItorli de bumbac,
clzmarlt barbate5tI, $elaril, croltorll lungIlor caftane, matasarll, me5terlt
in facerea frtnghlilor de our $1 de argint, a ftrulut tesut din aceste doe&
scumpe metale, cofetarll, placIntar11, pregalltorlt gerbeturllor racoritoare
fesetorli firelor suptIrl ale matasel, impletItoril de 5Ireturt, pinzarli, pielaril,
megderli de ate $1 de 5orturl, luminararil, legatorll de carts, $1 cite alte felurt

de me5lesugart se mat aflau pe eland in acest uria5 st putred de bogat


ora5 imparatesc. Arland cu ace511 meseria51 insa, intilnlm tot ca un esnaf

deosebit, avindu-5I local hotartt in alalu, pe precupetli ce vind poame,


ca vecint at luntra5Ilor gI bata511or, pe gelepli acela cart aduceau din partite noastre multele turme si cirezi care trebulau pentru hrana Stambulului pagan, pe negastorll cart Paean in praval11, in dughene
acesta e
cuvintul turcesc
uleiu $1 grasime, pe Arnautil cart vindeau sapun. CafegIll sint un esnaf tot a5a ca si catiraril, ca $1 vinzatorll de gains spinzurate pe pirghil, cum spinzura, dupe acela5i obicelu turcesc, Oltenia no5tri,
precupett in Bucure5t1, ble111 midi singerall; a5a sintnegustorlt de... ochelaN pentrn oamenit cu cetirtle indelungate sl obositoare $1 negustoril yen111

din Egipt. Deci once ramura de negustorl e bucuroas& acolo s& ca

pete o invoiala.cu VIstleria, care-1 Branca anumlte sarcInt $14 astgura anumite drepturi, $1 prin aceasta breasla a intrat in rindurIle privileglatilgr, a

celora de can nu se poste atinge, din lacomle sau din pofta de asuprire,
mice slujba5, mare sau mac, al Cirmulrll.
Tocmai aa s'a facut sl la not, in acela51 spirit $1 in acelea51 forme.
Eras negustort ca mat innainte, pe cart-1 atingea sl bezmenul pentru locul
pe care stau, si camdnoritul, si blrurtle deosebiie, $1 tot felul de pe5che5url indatinate, sl acele chefurl obl5nuite ale ,slugilor domne5tI". Dar,
indata ce se Osten mat multi cu acela51 fel de marl& sau venill din acecela ce presupunea, de almtnterea, lara51 acela51 speclalltate
last loc

de mufti stralna , el intrebuinlan toate mljloacele de starulnla $1 de


ci5tIgare prin daruN sl bent pentru ca Vistierla sit binevolasca a inchela
cu din5I1 o rapid care nu se mat putea schimba, a face dintr'in511 un esnaf,

o breasid care nu se mat putea sfarima. Dace lzbutlau, ace511 negastort


pu5I in un bin anttmit sl inzestratl cu un fel de marunta cirmuire Death-

252

Istoria Rominilor in Chipuri vt Icoane

seta, se chemau negustori cu hrisov, sau, cu cuvintul Warmth hrlsoou.


li/i. Trebuie se se tie same Ina de faptul ca, dace not am avut Bravovent cu made de Brasov, Chipro vicent cu made turceasca, in Moldova
Cazacill, cart faceau negof newel cu Rusla muscaleasca, mai tarziu, cum
se va vedea, Lipscanl cu made adusa din Lipsca, niau lipsit bresiele de
negustorii deosebite prin felul de marfa din lard pe care.1 desteceau.
Recunoscind pe cel d'intelu ca Brasoveni, Chiproviceni. Lipscant, Domnul

II apara de once concurenfa in specialitalea for : el aveau dreptul de a


se plinge oricind impotriva acelut care, fare se fie din ceata tor, aducea
marta de acelast fel din locurIle unde se aprovisionau el, vi o astfel de
incalcare era oprita fare zabava.
$1 Evreii Ins&
venift destul de tante, in cea mat mare parte dupe
luarea Bucovinet de Austria,
vi vechil novtrt tovarast de bucurit vi de
restriste, Armenti, erau alcatuifi in bresle pe orave. Dar, pentru aceasta,
nu era vi o marfa armeneasca, o marfa evreiasca recunoscute al aparata
de Cirmufre. Pe !Inge acestee, asemenea negustori de lege strata n'aveau
dreptul, de care se bucura pe deplin Brasovenit sau Lipscanii, de a priml
in rindul for pe oricine s'ar if frivoll a vinde in condifille obisnuite speclattlatea tor. La acestia hotara legea, neamul, pe cind cellaill erau numat tine or! Brasovent st nu erau niciodata Lipscant din Lipsca, numin'
duse dect dupe felul merfil tor, cu bottle ca erau Romini, red, Bulgari
sau Sirbi. E interesant ca Savit din Brasov, cind veniau in fare, nu voiau
se alba nimic a face cu *chef!, cu Rominil bravovent cart tinean made
ele brasovenie, ci treceau cu mindrie pe Huge dinsit ca cement de in fel
mat inalt, de o mat nobila nafie, Chiprovicenit, cart erau numat Bulgari
din Chiprovef, sinew' alaturt, in ceia ce priveste felul de intelegere a breslet
tor, cu Ewell vi Armenii, caul aveau st o lege deosebite, Bind catolici.
De al de acelasi reit& cm locultorit fern, erau socotift tot deosebil, ca o
breasld national& inchisd, fate de breslele comerciale deschise, negustori), de tot neamul de aiminterea, cart trecusera Dunarea de la Silistra,
Dristorenit (dupe numele de Drtsfor al Silistrel). Cind doua sale bulge.-

resit de pe acolo se stremutara in marginea dunareanti a Baraganului


nostru, acesti strain!, de vi nu faceau negof, trecura vi el la bresle, st astfel

se adaogi Inca o breasla, a Calotenilor.


Camarasulcel-Mare era socotit, cel pufin in Tara-Romeneascli, ca
judecatorul negustorlior de once fel, dar el nu judeca dea dreptul decit
pe acel negustori strain! cart, venind din Tara Turceasca, nu se asezau
in principal, ci erau runnel In trecere, cm nutria de la not sau cu marl&
turceasca. Pentru iemurirea dreptafil acelora dintre el carl erau Musulmani,
Ienicerl, de mull limp negustori prin tulle romanevti, pentru prestiolut de

care se bucurau, Last din Asia Mica, de pe is Trapezunt, cart venlau de


In un limp pentru gene, Curzi, din mufti aceloravl toter!, Camarasul
avea pe !Inge sine ajutorul DivanEfendiului, domnulut de judecate de

la st. ga lul Von, Turc de cinste, platit de fall pentru acest rost de
judecator dupe Conan al celor de legea sa cart se aflau in fare.
Aceste chemart be avea Camarasul, vi nu vre-un alt boter dintre

Negolul in frecutal romanese

255

aces ce fineau Scaun de judecata, pent= ca banti hrlsovalifilor merge an


de-a dreptul la Vistte Iria proprie, la Camara Voevodulul. Negustorli si met,tesugaril ea hrisoave eras cunoscull pe acest limp supt numele de amen&
at Camarli, Intocmal dupe norma turco-bizentina.

Aceasta orinduire a tuturor negustortlor in bresle, product de organtsare at veacalut at XVIII lea, de atrabatere a normelor st principlilor
farces% era indeplinita pe la 1750, cind negustorli de tare, cu starostele
for judecator si cel douazecl si patru de sfetnicl at lui, erau priviti ca 0
breast& noun. Dap& ce se luptasera un limp fail noroc si fare puling de
lzbinda cu tot felul de hrisovutill, rasaritent st apusent, si el lzbutisera in
sfirsit sa capete mile snub hrisov. N'ar grest cineva banuind ca aceste
misurt au fost luale de cel dot Mavrocordall, Nicolae si Constantin, cart,
cu sufletul for de ,principi filosoft", dupti cerinfele veacului,vor ft cautal
sa fee& st in aceasta ramura rindulata, potrivind la un loc st inchegfind
Wean sistem atitea obiceturi de prin condice.

()data ce incetase cu total vechea vial& a oraselor de negustorl,


bucurindu-se de o oarecare autonomte, data ce puterea domneasca
incalcase si cucerise tot ce se desfasurase in afar& de dinsa, fireste ca
asemenea asezilminte erau folosito are. Prin ele s'a pastrat Ora in tImpurile de tot next& cela ce a Post negoful romanesc facut prin Romini. in
puterea hrisovulul, arili domnesti, orice fel de negustorl, bogasierii sa
zicem, cart vindeau postavul cel mat obisnult, mirgelaril, cart lineau malasarle, aveau dreptul sa ceara ca orice stralni ventit cu marfa de acelast
fel sa nu deschida, sa nu deslege apoverile st ,teancurile- for Bra vote
starostelul, el sa fie datorl in de obste a-si vinde cu topianul cele aduse,
pe care le desfaceau apol ca marunlisul acesti negustorl de tetra. Venirea
strainflor in alte condilii era ingaduila numal la bilciuri, mai ales la cele
din margine, precum erau in Tara-Romfineasca: bilclul de la Riurent, cel
de be Cleanov, ling& Dalian, cele turceflt de la Vldin sau Ditu 01 Giurgiu,
tar in st spre Moldova mai matte: la Sntatyn, la Mohtlau, la Odobesti st be
un punct din Mantra, intemetat cu dreptul de larmaroc, Tirgusorut de ling&

Iasi, Nicotine. Platind in acest din urma principal tret let de pravalle,
strainti nu mat aveau pe arm& alta grija sau sarcina.
Desparfirea hike mestesugart st negustorl nu era mat lamurita la

not In acest veac al XVIIIlea decit in Marital bizantin sau turcesc.


Vinzatortt de bogasil erau, ce e dreptul, oprill de a face si crottorte.
Dar zibunaril, al caror mestesug, ztce o porunca domneasca, .este oilcite se ample cu bumbac st cu lira`, adeca baffle ',Mune, aveau in acelast limp toed& vole de all desface in orice imprejurari zabunele.
Astfel de negastort cart lucreu prin calfele for lucrurile ce deaf&
ceau in pravalie, eau pastrat pana foarte thrziu, st dupa Regulamentul
Organic, care nu s'a emus de acest vechla lemelu at 'let!! negustoresti

Istoria Rominilor in Chipurf sl Icoane

254

al industriale a trecutului, statornicit de Domnil veaculuf al XVIIIlea.

Dintr'o reglementare de prin anti 1830 a breslelor reunite, abagil $f pinzed, cart -ii zic, cu un cuvint non: corporafie, se vede care era
mersul lucrurilor in bresle. Ele cuprindeau negustori st calfe, tar calfele se impArliau in calfe sau coif, de prfivfille, care Andean, In calfe
-de odalem, care lucrau in camera din dosul pavane!, si in Incatori
din mahalale, arora It se &idea lucrul pe &masa. Calfele puteau fl lane1ntate la stares de atovaasig, gi atunci ele plfitlau o sums la Casa bresiel,
clad If se nadeveria zapisur, precum platten una, mat mare ,,sirAinii",
cart se invoiau cu siarostea pentru deschiderea unei pravalii non& Smomires si alitarea calfelor era o vinovAlle care se pedepsia, ca al arto-

costae' chirillor. Starostele area dreptul de a judeca, de a stringe amende, de a hotAri fiecfiruia unde trebuie sast deschida pavfilia ; el
fazia pi ca prAvAlille a fie inchise de Pall si in cele douAsprezece
-marl praznice, bramuri ale anului; in asemenea zile, nu era lertat a se
cumporarea rarfilor
se Ikea printeun fel de cartel primitiv prin minile acestet capetenif sau
-supt supravegherea Jul. Pentru allies sarcini, el primeste scum o simbrie.
Subalternul sau, ceausul, fine catastih de negustori al adua de la dins11
contribufia pentru Vistierie. Casa de ajulor a breslei se tine dintr'un
drept asupra mirfurilor ce se cumara, drept care e pus in sarcina yin.zatorului, apoi din amenzi 1g din taxele de Intrare in breaslii.
Cam asa trebuie si fi fost pi stalutele, ponturilel altor asemenea
windS, nici din partea strAlnilor, a necredinclosilor.

alcatairi negustoresti.

Calfele prirniau name! cite o mica asplitire pe an. Se gfisiau totdeauna destui cart voiau a fake astfel in negof, stind in casa unut
negustor cunoscut, care -i firma cu mincarea ai cu imbrficAmIntea. Se
cerea unora ca acestora ,sa-st face pomanfia cu cite un balat sfirac 01
de neam cinslit. Pfia al bolerinasi often!, ca Murgaganli, se rugau pentru
o astfel de primire a odraslelor for in citeo case de negof asa de insemoath' ca a but Hagi Constantin Pop din Sibiiu, care a fAcut din astfel de
lined crescuti supt ingrijirea 01 in fradifille Jut agent! at Case! in principatul vecin.
XVI.

In ce chip se fficea aceastA palriarhall scoalti de comer!, cum o


'inc $i maul noufizeci la sutfi din aceia cars ajung la not negustori cu
trAinicie si victor, se poate vedea din memorifle asternute bfitrineste Is
Inceputul veacului !recut de un artistry boieresc azut intre rude depfirlate si intre strain!, Teodor Virnav '.
Virnav vine in 1813 din Basarabla la Iasi cu care mociinestl de
marfA, fAcute r;4 minate de mocanif Sovejel ai Vrancei. De acolo e lust
Tiparite de d. Artur Gorovei, in Revi-ta Siiteanului" pa 13930 pe urmit
deosebit: Isloria vielsi tnele, Rimnicul-Siirat, 1893.

Negojal in trecutul romfinesc

255

/la Bucuregll, pe alte earl de acestea. Drumul fine nu mat putin de trel
saptamint. La sosire, convolul de mailer!, cu baietagul in vlrful sacilor,
trage is hanul Colt% deci in curtea !argil a pravalillor ce inconjurau
bisericufa Coltii, acolo unde e astaz1 parcel spitalulul cu acest nume.
Negustorul grec cfitre care era indreptat, stfitea in pravAliile ce incunJaren biserica Asa a Greet lor, astAzi dartruala, va sit zicfi is Hanul Orecilor. Lade. era un om final., care ,vorovia slobod, nen-00e, franfuzegte
.g1 itallenegte", pe linga limbile sale nationalnice: romanegte gl grecegte
eau, cum se faces pe alarmi legfitura, grecegte si romanegte. limb la imbrficat turce0e ca un antiriu de suvaill si cutnieg, glubea de blanfi de

samue, binig de postav englizasc, floare strata', gal scamp ca duiratoare vi in cap iglIc ,din plelcele de Crim brumarit gi foarte suptirt is para. Lua dimineafa cafes nemteasca sau ciocaladr, pe care o
cerea toed boiertmea de pe atunci, impreunfi cu ananasuri gi matte deItcatesuri` noun. Merges indata in LIpscani, unde era un fel de bursa in
plata care parte acelagi name. Carrie de magazia" lal din alt ban, at
bit Serban-Voda, unde -i venlau gt marlin! straInede Austria giSaxonite,
-adecii de Lipsca, sau merges sa-st cerceteze Compania de ocne, vfimi
vi poste' Ia care era toverfig.
Masa o lua cu prieteni, gt ingira cu pofta pada la geapte vi opt
felurl imblelgugate st grass. ,Se odihnias pe urma facea somnul obignuit
de dupe masa. Se trezia able cfitre sears, punea sfi se inhame call Is
.caleagca de Viena, lua cu sine un cunoscut sau chler insemnata persoana a confulatului nemfesc'.
care era pe atunci Fleischachhakel
von Hakenau
gl, cu lacheul', cu Arnauful in coada trasuril, se plimba
pe Podul Mogogoall. Serail trecea timpul jucind carple pe la consult,
mai ales insa la cel rusesc, batrinul Orec Luca Chirico, ,Luc de Chirico',
care ayes o ghenaraleasa tinfirAm.
Aceasta era viafa anal mare negustor bucuregtean de pe atuncea,
cind sI class de mijloc era strAbatutfi in ceia ce privegte formele viefit de
-curentul de prefacere care yenta din Apus.
Virnav era prea tinfir pentru a-gi face datoria de ucenic in ale negoMild, gi Leda era prea bogat, prea malt in legatura cu rudele boleregt1

ale copilulul, pentru a-I inchide, asa necarturer cum era, in pravalla din
banal SerbanVoda. El it dada deci, dupe ce-1 imbrica frumos nemjegte,
in same dascalulul de la o gcoala greceascfi; acesa dormta cu grama.

ticul, care se Ingrija de corespondenfa sifipinului. Chid acesta plecfi


intr'un taxid, o calatorte, la Viena gi Is Lipsca, el lufi pe Teodor cu sine
vi-1 Iasi, pentru urmarea procopselei, Ia Sibilu, pe lingfi comisionarul
-tut de acolo, Paciurea. Aid deprinse Coate apucaturile rele, si dupe dot
ant fu expediat innapoi la Bucuregtl, cm elite folos name!. Aid mina el
.citeva parechl de palme gl fu dot apoi is dascalul Panalot din Corfu,
care lines is Hanul Mitropolitulut Filaret gcoala pentru inlAturarea pan
batale a relelor apacalurl de care sufere virsta coplIfireasca. Aceasta
pregatire se plitia cu un galben olandesde Olandia", pe tuna. Acasfi,
iinarnl slujia pe gramaticul Ienachi, furs gi mince bfitale.

256

Istoria Rominilor in Chipurl sl Icoane

Moarlea peste citeva Inn! a lul Lad& it trecu in sfirsif la practice


negolulal. Epitropil II pusera intrebarea, ce f -ar placea mat mull: bla'Aria, marchitanaria, bogasleria or! lipscania. Hoiarinduse pentru aceasta
din arms, el fu asezat la Lipscanul Constantin Nazlim, Armean de origine. Aid mature in pravalle 01 dormia din picioare; noaptea petrecea.
Paste diva limp el trecu la alt Lipscan, Canusi, a carat pravalle, inchisa
de mull pentru mofluzle sau faliment, trebula curatita.
Aid putea furs mai lesne, si n'a pierdut prilejul. Descoperit, a fo t
'opus cereelartf starostiel, care I se pan o ,giudecata precum sa facea
odinioara la [spent& de catra invizifil cu laminfirile aprinsea (calla Teodor
celia cu deosebita rivna ,card istoricesti", pe care not le numim romane).

Fu batut, marturisi si ce nu Meuse, dadu zapis grece0te pentru toate,


zacu, I se pare: o tuna, si fu apoi chemat innaintea Invizitortlor ca s&
nada a este ,izgonit din treapta Lipscanilor`. I se dada sfatul sa mat
cerce 0i in Iasi, si astfel el porde, dap& clad an! de ucenicie ca aceasta,
intro carafe jidoveasca, de la Hanul hit Manuc.
in Moldova, ,Tudor de la Leda trebula sa se preface ins& !eras' in
feciorul de borer Teodor Virnav, menit pentru altfel de vial&
XVIL

Celia Tudor daduse zapis in greceste pentru furful de care se Meuse vinovat. Cea d'intaiu grija a Id Lad& fusese se vada deka copilul
0tie greceste. Cu tot mat mares patrundere a elementului grecesc, care
incepe a se &mil inca de pe. la 1550, cu indreptarea noasira catre RAsarit, foarte hotariti intro parte mficar din acest veac al XVIII-lea, cu
asezarea Grecilor in Ardeal si lingerie, in Viena, mai firziu in Paris
chiar, unde locate pe in 1820 unul din familia Sakellario, pentru a fines
asifel 01 in Rasarit si in Apus toate firele negotului cu partite dunarene 01 balcanice, preponderenta elementulul acestuia in negotul de lark
in negolul de banca, in comision era namel foarte fireasca.
Teorla se dovedeste prin cercetare, prin urmarirea numelor acelor
negustori mai de frunte cart aveau legaturl dese si insemnate en MM.natatea in a done jumatate a veacului de care e vorba.
Prin anti 1760 Casa silesiana Reliemeyer sl Compania avea afaceri
cu urmatoril Lipscani din Iasi si Bucuroti: Chiriac Margirit, Sat. Dimitrie, Stefan Constantin, Cristofor Dub 0I Teodor Dimitrie, frail! Constantin Pop, Diemanti Anastasia, Florian loan, loan Constantin, Eustratie
Diamandi, Anastase Economu, Dimitrte Petra, Dimitrie Lois,

toff Greet.

1ln Teoharl, un Papafil din Iasi erau din acelasi neam. Ba chiar Cris tofor loan Scurf' din 1775.6, client al bilciului din Lipsca, era privit, cu
tot numele sau, al el ca Grec. Mal matte firme germane reclamau de la
acestia datoTii, de care el se faceau ca nu stiu nimic. reel erau in anal
1760 acel indraznett negustori de vile cart hranlau cu bol moldovenestt
oastea din Silesia a lui FredericcelMare in razbolu cu Austria si cart.
Bind prinsi de Austriael si sechestrindu-li-se 324 de capete de vita, invirtira asa de bine lucrurile la Poarta, tacit invinsera toate starnintile

Negoful in trecutul romfinesc

257

Internunflaturil vi Mena si fie despfigubifi. Casa Hagi Constantin Pop


avea in 1789 corespondenfe la Bacuresti cu Chiriac Polizu, mare negustor cu multe cunostinfi In Germania vi chiar in Berlin, peniru care vi
cern el indati, fiat folos lotus!, sfi fie primit consul prusian in princip tie,
cu vola Porfit; un altul din corespondent!! firma' sibilene era atunci un
Nlcolae Ellad. 3n acelasi an veniau scrisori din Iasi, de In Atanasie Vasale, all Grec. Marele negustor Balifireful din Bucuresti de la inceputul
!macula! al XIX-lea era un Ioannis Evstatios Mpallareizis. Cu tot numele
sin balgarescsi era ffiri indolaitt Bulgar, Eustatie Pencovici, alt amator
peniru consulatul prusian, era cu total grecisat si scria numal in greceste.
La 1818-21,,mostenitorii Hagi Pop corespundeau la Bucuresti cu Christodulch Sakellario, Nicolopulo, Gums, Papazoglu, Baltoridi, Piga, Scherwelly, Mummiali, Stauro Cuciuchi, Hag! Moscu, vi cu Grecul de origine
rani noufi Manovltzis (Manovici).

Numele de Armen' nu lipsesc, dar in cea mai mare parte nu mai


sint vechil Armen', venif i prin Caffa sl Qalifia, purtitorii unor frumoase
nume romfinesti mat vechi decit intemelarea Moldovel. Avem acuma, in
Tara-Romineasci mai ales, dar si in Moldova, Armen! turcesti, yang' din
Asia prin Constantinopol sau din Constantinopolul pfirinfilor sI movilor

for fill a ft vizut vreodatii Asia. Armed' moldoveni ce am intilnit in


scrisorile lui Pop slut din famililie Balesan, Baia. In 1818 Bucurestil aveaa
aceste Case armenesti: Aratun Dilanogiu, Sarchiz Aracagloglu, Asadur
&caste mill din Rasta,
Anedov, Luca -Garabet, Garabet Melicovici
de sl nu era inch' o Armenia ruseasca. Peste chive ant mat &Ham tot acolo
pe Ovanes Varlanoglu, Varian Hagicov, Hagi Chircor sl Hag! Mangiuc
Bulucluoglu.

De st 'mill in animal sfert al veaculul al XVIII-lea in Moldova, de


vl stimanaft de mull in exemplara de tot rare in Tara-Romineascfi, Evreii
de Nord, galifieni, austriaci, st cei de Sud, spanioli irecufi prin Turcia,
nu sint foarte multi vreme decit orindari (circiumari) sau mai mid mestesugari de mode apusene, mid negustorl fare specialitate, vinzitori,
cum strigau lima in capilaria mea bocceangili cart mergeau din easel in
de ,marfi-mirunftsuria sirillucitoare, leftene sI proaste, aduse
case,
paste granite Ifcanilor sau a Siretiului. Negustori marl evrei avind a face
cu blr 1 na tatea sint de tot neobIsnuill inca pe la 1800. Ne mirk!' asifel
cind iniilnim in 1803 pe tinarul Leiba David din Focsani ficind negof cu
Ardealul. Dar, in 1818, scrlau din Bucuresti urmalorii bogaft negustorl
evrei: Abraham de Lion, Isac Ellis Kohen, Moses Sissu et Comp. (Eureu
cu nume grecesc), Efraim Nahmias, Sch. Friedmann. In 1820-1 se adauge
Moises Semo. Ei stria greceste mai ales. Dar vi nemfeste, iscilind une
oil cu caractere ebraice, Irma Ervill Fincilstaina trimete in 1822 un bun
rivas romfinesc.
Oreci, nu Armen!, si inert mai pufin Evrei, se intimpini si prin

Istoria Rominilor in Chipuri st Icoane

258

unele pfirtt ale provinciel. Asffel in 1818 negustorlI de cgpetenle din Pitestl
erau Andreitso Hag! Zeno, N. :,1 C. Zapanioti, Ianachi Dim. Russl. 51 in
Curteade Arges ggsim in_1814 un Orec, pe Paraskevas Ioannn.
Dar aceste mime nu trebuie sii ne duck' la inchelert cu un caracter

prea general. Oltenia infgtiseazg alt caracter. Aid, in Cralova ca al In


Rimnic, cele dour: orase de negot, ggsim Romini spz Sirbl de aceia cart
siau vital de tars 61 de neam: Dimitrie Constantin, Todoran Mihail, Velea
Palovici, Nicolita lovipale, Iota, Mug loan, Enoch!, Nicolae RadovIcl.
loft pe la anul 1800. 51 in -Moldova numgrul Grecilor cu nume cunoscut
01 bogglie mare sint mat putine. In 1784, ficinduse de Casa Pop o mare
cumpgratura de xfiftiene in acestglalt principal, numele vinzlitorilor sint:
unchiasul Necula de la Prut, Dlmitrache Oglatanul, Iancu de la Tecuci,
Nenul Bulgarul de in Nistru.

Deci se vede bine ca Ova, Armenil, Evreii au tabgra for mat


ales in marele loc de schimb pe drumul Constanilnopolei, Bucurestil.
Aid ei sint mat mull benched, zarafi, comisionerl. Multi se bucurg de
cite o protecfie strains si sint sudill deci, tar nu ralale. Aces ale cgror
name se cetesc mai sus, shit personalitglI neatirnate, care n'au nicio
leglitura cu breslele, precum n'au nicio adevgrata leggturg cu tars.
In bresle insg, in margenile averilor mid, in umbra situatillor modeste trAlesc mil de oameni cart infgtiseazg negustoria de tars, plistrati
scum, in fate acestui mare negot strain, imbrgcal nemteste st prieten Cu
consul!! ; intocmal cum se alcgtulse de pe la 1680 pang la Jumfitatea
veaculul XVIIIlea.
XVIII.

Prix: tratatul de la Polarevact san PassarowItz (1718) Austria smulgea

de is Turcil din non invInsi dreptul de a face negot pe Dungre si de a


numi consult acolo unde 1-ar ft avind mat de mull sl alto Puler!. Concesie

zfidarnica deocamdatg, cid corgbille nemtestI nu se ivirg pe marele


nostru flu de margine sl nici consults impgratesti nu venire Inca Is not.

Dar Austria capfitase prin acelasi tratat judetele de peste Olt.


titre masurile pe care le lug ea peniru inaintarea for economics, a Jost st
aceia de a crew o Companie de negof striking, din Bulgaril catolici, asemenea cu Compania de negof greceasci din Ardeal sl lingerie. Compel:101, de aproape ingrijiti de Guvern, faflorirg diva limp, in Craiova,
in Rimnic, in Tirgu-Illulut, unde boierit vgzuri cu minie pe acestl veneticl.
cart cutezan si II vorbeasca flirli nici-un fel de considerafie st de crulare.
Satul Brill:11cent din Jud. Oorj fu colonisat intreg cu Bulger!. Companistil
din Rimnic isi aveau tirgul for de stiptfiming in fiecare Lunt st un mare
bilciu la Sinig-Mgrla catolIca de la 5 August; Bulgaril din celelalte don&
orase cliplitarg sl el tirgul sibilciul lor. Lin Petru Duralia, un Lille, dintre
acestl negustort strain!, aveau o oarecare autoritate. Episcopul catolic
de Nicopole, care era atunct StanislavIct, vent de se await la Craiova,

Negoful In trecutul rOmanesc

259

in aceasta Oltenie a rmparatulul ocrotltor at legit latine. La Rhunic se


Tidlca o frumoasa biserica, asemenea cu cea din Deva ardeleana, facula
.din plata pentru acelast Buigarl: parohul, clirula 1 se zicea data : provInflanul"starostea Barfitillorg, avu de acum innainte nn rost cu mull
mat mare. BulgarIt cereau $1 local slobod at Severinului, cu pamtniul
dintre epa Vodttel al ape Topoinitel, pentru ast face acolo un oraa nou,
-o Carolopolis, intro cinstea numelut Imparatului.

Cind insa pacea de In Belgrad (1739) dada cele clad WOG


vl gragita Ardealului ca al a Banetulul se inchisera, Compania infra in decadere. Na doar ca not! stapinilorl 11ar ft
-stricat privilegille; din potrIva, el le-au intarit, vl pe la 1760-70. erau
cider doua ,Companli ale Cralovel, una mare sl una mica', dar legatura
cu companiile ardelene era acorn rupta vi, pe urma, aceatt Bulgarl, carl
veniseril ca plugarl, nicl n'avusera vremea ski se ridice pane la starea economics, de burghesle catolica in pamintul shismatic, care 11 se menise.
in curind, nicl nu se mat vorbi de &nail. Bradicenil furs arat cu toted
de Turd in 1738, biserica cea bun& de piatri, care scapii, cam apol ,;ft
-ea in riling, vI astizt In acest sat gorjean ca total romanesc nimic nu mat
-aminteste .flinta bogatilor colonist! veniti din vane Balcanului. Bulgarit
aceatla cart fuaesera pe la not au ajuns in Baneful cellalt, de dincolo
(le Cerna, vl arhlva marelul sat bulgaresc Vinga pastreaza p &n& acum
-privilegille date Chiprovicenilor de Constantin-Voda Serban, de Antonio-WU, de Brincoveanu.

Finapoi Domnulat muntean

XIX.

Negoful strain fu ajutat prin schimbarea modelor de loculnla, de


inobilare, de imbracaminte al de petrecere, care se petrece in a doua
lumAtate a veaculul at XVIII-lea.. Ni trebuiau tot mat mulle lucrorl din
Europa. Tarifal vernal moldovenesc de prin anti 1760. care reproduce pe
nu lipsesc nict arcele gi sagefile
unul mal vechiu,
dar imboga4Indu.1 y1 rindulnd articolele dupe alfabet, pentru uaurinta vamesului,
n'are decit vechile lucrurl ce se aduceau din Apus al care sint numite
Inca in forma slavona de odinioara: cullie dansca" (de Danzig), chiti-

n/art ,broslayscol" (de Breslau), pipernife de Brasov, vechiul postav


..sif tug (Sehleftuch) Iv! novigaton" (Neue Gattung), pahare de Venetia
care venlau intr'un secrla mare cu 1000 pAhare", mijioclu, de 500, sau
mic, de 250, scatulce midi, tot de Danzig, IAA sau eerie de Brasov, pos-

lava! de Flandra sau filendrisg, dap& numele stravechiu. Tot cam ape,
/ma fare buna orindulala de dincolo, e vl tariful muntean din acelaal
epocii, in care, dintre marfurlie apusene, afiam name!: zahar de Venetia,
brocart venetian , care treceau in
.cumasurl de Venetia aurite`
Rusts, vechile postavurl ardelene: filendres, breciea yI Of/ sl, in sfirall,
nova mufti de Lipsca, frail alts specificare. Dar din cart/3111 de-ale nevustorllor ardeleni de pe acest limp culegem ca articole de export In

260

Istoria Romin' ilor in Chipurl sl Icoane

not: ma'am! de Olanda, incheletori de LIpsca, hirtle venetianfi tricapella

el hirtie de rind, aspr6, din Ardeal, v6pselt de tot felul, cognacuri de


Viena et de Venetia, tabacul de Pernambuco, cositor el site metals.
cafeaua de Olanda. Din rfivasele tat Haig Constantin Pop mai aflim ca se
cereau postavurl de Brtinn, meitasurl de. Lyon, muselinit engles6, cameloturl, fir pentru impodobirea vesmintelor San galoane, carafe, pinzeturi
de Linz, cituri, belacoase de Venetia, slicleril, oglinzi, ceasornice, lucruri de metal, Icoane de smelt, cear6 tare, pesmelf, vinuri apusene. ananasuri, licheruri. Ceva mai tarziu, site asemenea registre inseamnii paWit, tot felul de 'melte, plaza de Eperjes, chmilsi de Rakos. Dar acestea
mai mutt pentru tirgoveti, pe cind pentru boiertme se trImelea fard de
Venetia, peruci, canapele, garnituri de scaune, sfesnice noult, crislalurl
irencese, postavurl de Reichenberg,flanele de Viena, batiste, umbrele,.
cognac sau ,vutca frantuzeascfi gl peruct.

Pentru vinzarea acestor produse nu se asezau ins& str6init ca ne-gustori.,in tar& Yn zfidar se f6cur6 planing marl de negot acne al Sailor,

in zfidar se cAplit6 vole de a trimete corabil et pe Marea Neagra, in


War se Vacua incercari de navigatie pe Olt, in ape chute plane& chiar
luntrile case Barker. hitemelarea until consulat austriac, is 1782, depli ce
Rusli 41 stabiliser& an spion poruncitor cu tidal de consul, n'avu cine site
ce urmart; deocamdata consulii stringeau, pentru folosul tor, pe Evrel is
sudtlie. hi 1784 la Galati states un represintant at Case! austriace Dellazia et Brighenti. Tot pe ataxic! Casa vienes6 Blenenfeld itimetea la Iasi,
Is Chilia pe represintantul et, Kleemann. $i o societate Willeshofen se
elate! pentru a trimete milrfuri apusene pan& la Galati el Chills. Toate
Inge, incerchi far& 17bindli si trecitoare.

Ajungeau pentru aducerea acestor marfuri flours, de care deocamdeli aveau nevole numai boieril, citiva boierl cart volau sit se tie in curent
ca timpul tor, ajungean comisionarlI greet, armeni el evrel, negustoril de

aceleael neamuil cart mergeau is iarmarocul din Lipsca, Green cart se


asezaserit in deosebite locurl din Apus. Strainii veniau ca mesteri, flinda
prlsosiau din terile tor, dar negustoril, omen' mai bogall, nu cutezau s&

se aseze intre not sau nu (Asian ca aceasta iar putea rasplati in de


(guns. $1 Hag! Constantin Pop a fost poftit in zadar de prietenil but ea
treaca dincoace. Marfa str6ina yenta deci singurii, ea plait& la hotar tarifa

statornic de 3 la anti el ajungea de-a dreptul la consumator sau in priivAlia mijlocitorului. Intro atitea scrisori ale firmei silesiene pomenite, gfisim

able cite una de is vreun negustor european- ratacit : un Philadelphy


(1785; aerie Italieneste), o ,veuve Bonnets. Spiteril ins& erau in cea mat
mare parte din Ardeal, din lingerie si de prin alte locuri.
Tratalul de Is Chtuciuc-Cainargi, din 1774, adusese o schimbare,
data nu In ceia ce priveste pannier floastel de export spre Crestinlitate.
cel putin in condlitile cump6eAril grinelor, ollor noastre de cake Turd,
Vechil negustori salbateci cart imprumutau oamenilor cu de-a ails el se

Negolul in trecutul romfinesc

261

eaezan statornic prin casaba, prin sate, impotriva conventillor, nu mai yenta
prin Coate colturile principatelor. Zahereaua Ears platii, provisia de rilz-

bola, care se prelungia din an in an, ort de erau oat' ale Sultana lui In
lapis, on de se bucura de liniate Impfirfilia, fu ridicatfi de pe umeril
noatri. Cu Coate abusurile neapfirate, se fact' de scum an negot mai
cinstit decit oclintoarfi.

Mulfamita trecerli ambasadorilor de la Constantinopol al puternlcului amestec al consulilor de Is no!, militari din Austria, din Prusia,

chiar din Danemarca puteau sfi vie in lerIle noastre spre a face remontil
(le cal pentru armatele lor. Armen!' din Oa Min, inzestrati en bune privilegii, sosiau in Moldova, cumpfirau vile slabe pe is tirguri, le ingrfiaan
pe magpie ce lineau In arendi ei spot to vindeau in Po Ionia on in pfirfile smulse de Austria din aceasti tars, cu pretax.' bane.
XX.

Dar prefacerea deplinfi a negolulal nostra vent numal ceva mai


Ifirziu. 0 urmare a rfizboiului ruso-turc inchelat prin pacea de la Adrianopol in 1829 fu deschtderea desfiviralla a hotarelor cfitre Europa, Turcit
pfirfisinduil toale drepturile de monopol al de prioritate.

Europa, a car!t poporatie createa rapede intro era noufi, avea


nevoie de grine. Tot in mat mare intindere se curfitirfi deci pfimintulle noastre pentru a se face din ele farina hrfinitoare ale lumil. Porturile de la Dunfire, Galati' at Braila, niate biete schele turceati pfinel attract,
se modernisara, se imputernicira, se Imbogfitirfi in citiva ant, supt cirmuhen lui Mihai Sturdza in Moldova al a tat Alexandra Ghica in principatul
muntean. In 1840, peste aapte sate de corAbil veniau pe an in portal cel
mare at Teril-Romfineati, desemnat framos militfireate pe ruinele cetfitti
.de odinloara, at luau de acolo milioane de chiloarame de griu, porumb
al orz. Turcii pfistran pe atuncl inca local intilu, Greet cumpfirau foarte
mutt, mat ales pentru Turd. Dar Itallenil cc se Paean de regatul Sardiniel fficeau mat matte cumpfirfiturt decit Rugil. Austriecil erau in rindurile din alma, insa vapoarele care fficeau curse regulate pe Dunfire aveau
o parte insemnatil in circulatia comerfulut non at principatelor. Se cfipfibase, de guvernul muntean, el mares inlesnire de a se ON numal 30/0
mama pentru mfirfurile turceati ce treceau prin Tara-RomAneascfi, pe cind
pentru exportul In site parlt taxa era de 5 0/0. In Galati avean consult
rose

papa at Anglia, Sardinia, Neapole, Olanda el Prusia, at chi' consul


Ruch stria, incii de prin anti 1830, ca Galati' sint strada pe care se miaci
azi exclusiv negolul german spre Orient'.

Aceasta insemna o era noufi. 0 europenisare complelfi a vietit


-sociale ii corespundea,

el

eel d'intiiiu negustorl strains o serviau. Luptfim

at astfizi pentru ca at noatri se poatfi lua local lor, intregind aslfel in


domeniul economic viata unixt popor care vrea se trfilasca in adeviir de
sine.

Mestesu, cuiintul obisnult in popor, pe care de diva timp numal


11 inloculeste In stilul Dales` meserle, e de origine ungureascn. Primirea
'I rfispindirea lul se datoreste faptulul ca inteun trecut indepfirlat, din
veacul at XIII-lea innainte, locultorll celor mai vechi orase din Tara-Romaneasca $l din Moldova an fost si Ungurl, pe ling& Nem% cu mull mat
multi, $i pe linga arment din cel din urma principal. Mestesugg inseamna
ocupatia, indeletnicirea ,mesteruluta. Mester are sl el aceiasi origin
ungureascn, Urn ca pentru aceasta Unguril, veniti in valea Duniiril milked!
ca niste vinfitorl &Mated, deprinsI a trage cu arcul in flare si in dusmani
sii fi adus cu ninsil o cunostinta deosebiln, mat innalln a acestel actIvIIntl. El au fost insn, dela sfgrimarea regatulul moray, carel despirlia de
Apus, in legAturn de-a dreptul cn Germania. Meister at acestora, care, $t
el, printeun $t mal vechin imprumut,'vine din magisler al Latinilor, s'e
preschimbat putin in ungureste. Astfel pe aceasta cale de fungi Madre
am ciipfitat not unul din cuvintele de o deasn si neapnratli intrebuintare
din grain' poporulul ncelula care ni-a dat limbs.
Cum s'a spas, primirea e dintr'o vreme tante, $l n'a fost mijlocit&
prin Rominil din Ardeal. Se pare ca in mijlocul poporatiel strain a celor
d'intniu orase din terile noastre impArfirea intro Hemp si Unguri se facuseastfel, incit cel d'intain erau negustori, cellaill me*teri. Pentru intent mestesug au Orin astilzI o deosebiti aplecare vecinit nostri ca neam Unguril,
pe cind able in timpurile mal noun el an inceput sfi se dedea cu negojul.
Fireste a in aceasta socotealfi nu Infra Semi!' vechl sae Ceangall, orl Secull not din 'Mile Carpatilor moldovenesti: acestla, cart fusesera cuceritl la
munca pimintulul de Rominil intre cart se asezaseriLan rfimas plinii astfizi
terani. Unit Ungurl din Hirltiu, din Iasi, din Vasluiu, din Husi, din 011ie-

basarabene, erau vier!. il adusesern, de sigur, Domnii, de prin partileuncle se cultiva mai bine o vita de vie mai aleasn, s11 asezasern cu pd.
vilegli largi pentru a WI $i ingriji vine domnestl. El s'au pierdut de mull
intre Romini, sl numal la Husi, dincolo de valea adincli ce se sap& chiar
lingn episcopie, mai trilesc Inca pe dealul asa de potrivit pentru culture
vitel care se zice Corn!, dupe desisul de corn! ce va ft foil innainle de
colonisare, locuitori catolici, Want, bunl gospodari, cart se zlc,Unguri*

Meslevagurlie la Romint

263

al ascultfi slujba lalinti vl predica romfineascfi de in cite un cleric venit


din Italia, din Germania sau Po Ionia. Aces II Ungari sint ins ceva mai not
pe pfimintul nostru decit eel d'IntAla meviert de ,mode apuseanfia de In

Argev, Cimpulung, TirgovIvie, Buzfiu, de in Agiud, Trotuv, Beau, fret


local.' cu total ungurevil In cele mai vechi vremuri, din Roman, Baia, Suceava. Masi' scrlau nemievte, sfisevte Ardelenilor din Bistrija, dar Sucevenil, earl intrebuinfau vl limber germane, dan odatfi, in al XVI-lea veac,

vl un rave unguresc calm acelavl.


Acelavi cuvint Win 11 avem insfi al infect forma care e cu ddevArat

vl de la inceput a noasirti. Cintecele poporului vita se spate despre mi.


nunile ce fac pfiskirlle moles ire, care pot vorbi ca oamenil vi vfid 'impede
in victor. $I zinele se zic flinfe millestre sau, scurf, maiestre. Cu aceastil

vorbil a noastrii s'a pelmet aceiavl schimbare de infeles ca in franfuzevte ca mattre,"afuns sA insemne vl fermecator: astfel cel mai mare gicitor vi vriljitor al poveviilor francese din evul mediu e Ma fire Merlin. Dar
vl sensei cel vechiu s'a pfistrat pe Raga a cesta. In scrlsorlle domnevtl de
pe vremuri, care dfiruiesc vre unul boier sau vre unel Int:astirt intrebuinjarea intreagfi a unul lac, se impledear sfitenil de pa vina pevtele cm mfi-

lestrlig. De an om priceput se zicea Inca pe In 1700 a e ,millestritg.


Destule ramilvite ca se wile insemnfitatea vl rfispindirea cuvintului dinioara.
Meserie e de tot nou; II afla intalu la 1730 supt forma mesereti
(plural: mesereale). Plinfi in un limp, locultoril de limba noastra cars stiilean in terile dunfirene aveau tirguri la care veniau in anumite zile din
sfiptAmini, precum vi in acele de serbfitorl. Aveau Mune' mai puling nevole de a-vI Oil el invil lucrurile de frebuinti prin avezfirile for mal marunte. Pe urma, cind vi el fart' prInvi in palnjenivul barbarlet, imprejurfirile se schimbara, flrevte. Oamenil rfiniaserti indreptali la ei invil.
II.

Pentru multe literati flecarse sateen se pricepea mai bine sau mat
rfiu, pentru foarie multe era priceperea femeilor din case lui; dar area
client pentru care se cere o anumitti pregfitire vl o practice neintrerupta.
Asifel, nu oricine poate ciopli piatra pentru temelia,pentru writ, pentru
cadrele de fereasifi al unel biseriel; nu oricine poate face o cruce de
cimitir, an stilp de mormint, lucrat in flori vi in tot fetal de podoabe; nu
oricine poate face margenile unei Brain!, crucea de pia trfi din locurile
de pomentre sau crucile de lemn cm mai multe ramurl, cradle ca acoperiv, crude cut zugrfivealfi care au simiinat din cea mai mare vechime
allele 'Venturi ale pfimintulul romiinesc. Nu oricine poate face mficar o
roatfi, nu oricine poale siipa o alble, o covate, nu oricine poate clopil
un slcrlu. Trebuie oarecare pricepere pentru a face ua arc vinfilorului 0
ostavulul. Astfel satele noastre avurfi neintrerupt : pietrari, lemnari, coy&
far!, rotari. A foal at an limp cind lingurile nu le vindeaulinguraril 'igen'

264

Istoria Rominilor In Chipuri sI Icoane

rfitficind cu clirufele. Id ;I colo prin zapisele terfinesti se pomenesc acesti


oamenl iscusill in literal minilor. indeletniclrea for ajungea apot o poreclfi

pentru el, un name de familie pentru urmasi, si in acest fel s'a pfistrat
amintirea unor ocupajli de mutt pierdute.
Pentru Imbrficfimintea sa, jeranul a avut totdeauna nevoie de dot
mesteri: unul pentru a-1 face efictula, cficlularul, altul
dacfi nu se pricepe in amindoufi acelasi mester
pentru a1 croi, a-1 Mini, a1 Inflorl
cu cusfituri cojocul. Erau multi cojocari prin IIrgurl, dar, precum nu lipsesc astfizi in satele din Ardeal, astfel el trebule IA se fi aflat In trecut
prin bate asezfirile jerfinimii noastre. Ba chiar sate intregi care se chianti

si astfizi Cojocari, Cojocfiresti, pot salt fl luat numele de la cojoacele


ce Jamul pentru site sate si le purtau apoi in lungul si in latul tern.

Posta,' pentru sumarte, pentru zeghi se aducea, de obicelu, din


Ardeal. Dar foarte ade=e ori materia se lucre in tare. Femeile care leseau, (Rideau insfi o stoffi neplficuti In vedere, zburlitfi, care trebuia
strinsii sl netezitfi. La aceasta slujiau eta datfi mutt mai mutt decit acuma
dtrsfele sau piaele, at cfiror zgomof, bufnitura pilugelor in moalele postavului, se aude sl acuma ling& cutare izvor din pfidure prin mud,' Argequid si Vitcei. Un mare sat din Ardealul de MiazAzi, Raga Brasov, se
chiama sl astral Dirste, adecfi Dirstele. La gura Ialomijil o schele se zice

Plus Petrel pentru di aid o femele, Petra, fsi ayes plus de bAtut, ,de
frivelite sumanele. Aflitm o piufi in Arges, alts, ztsfi a Sirbului, in Patna
Moldovei. Aceia cart lucrenzA is astfel de fabriciE satesti sau aces cart
le au pe locul tor, In- stfipinirea tor, se chiama pitiful sau dirstari. $1 un
nume sl celalt se intilneste in scrierile trecutului. Drepturile asupra and
pine ajungeau a se impAril cu vremea ass, incit un mosnean ayes o parte
din venital unel singure roil.

Flecare sat fsi avea olarul; ba chiar ceva mai in urmfi s'au alcfitult

sate Intregi namef de dart, cum este pAnii astazI, cam fill stirea, si,
oricum, Ufa sprijinul nimiiral, Potigraful din Ilfov. Fiecare din mesterli
anal asemenea sat 1st are un fel de specialitate, din oalele marl, din ulcele,
din oalele smfilfulte, din cele inflorlte.Multe sent satele care se zic Olari,
dar de unde a peril (Aria. 01firia noastrfi &Reese& n'a fost incfi inrfuMil de culture europeanfi : ea Intrebuinjeazfi forme de tot vechl sl foarte
felurite, piinii la ulcioarele de la Tebea al din celelalte comune ale Man'nor Apuseni, care samanfi infra toate a urne entice. Ea stie colorile el
indfitinate, piistreaza anumite obiceiuri milenare de a fnfrumnseja; ea se
foloseste de procedfiri spectate, foarte bine potrivite cu Imprejurfirile.
Pita acum nu s'a fficut asupra el aces ingrIjitii 1;1 intinsfi cercetare ce
nu poate zabovi prea mutt, cu necontenita nfivfilire a produselor de fabricii, prin care va muri peste diva limp olarul teran, a arid mostenire
de arts trebule sfi o culegem.

Meateaugul Ia Romini

265

Cliramida se intrebuinta numat la lucrul biserIcIlor, cetafilor, Oval-

felor, Curfilor domneall el unor case din oral

Cuptoarele de caramida care se roaesc azi aaa de adese oil fa

noapte prin tnate colturile romaneati, trebuie sa ft fost de tot rare.


Oricum, ele nu erau un meateaug tertinesc. Ba vedem ca intr'o epoca
aaa de farzie ca Domain tat Vasile Lupu ventau din Ardeal, dupe cererea
Voevodului, al zidari pentru lucrul cladirilor, al cartimIdart pentru pregaBrea materialalui. La acelasi meaterl 11 se zicea al Marl at caramidarl.

Montle erau bolereatt al manastireati; dupe deltas feodala, satul


n'avea vole sa -$I face moar5. Pletrele, de care se puieau g6s1 doer al in
Para, se aduceau din Ardeal, pang al din Hafeg. injghebarea for cu Lien
se fame tot de mesterl strain'.
Varnital se chiama matte localitali, dar meateaugul vararilor, val.nIcerllor` e nou, macar at vararilor bunt. Cad pe Ia 1638 Hatmanul Oavril, fratele lui Vasile Lupu, scria in Ardent: ,nu putem afla aicea in jar&
in not !neater! sa post& lucre var de platra%

Vechile case de tail aveau de algae fereatile de baalca de boa,


care a fost Inlocuita de saracimea din zilele noastre, intr'un chip cu total
neindestulator insa, cu hirtia albs on chiar cu hirtia tiparita a ziarelor.
Slider! inseamna mat malt vinzatori de sticla. Sticla era, fireste, foarte
bine cunoscutil, dar foarte scumpa al Win intrebulafata prin sate. Ea s'a
respindit mai mutt prin vinzatorli de paste Dunare: geam e turcesc, al
geomgiu are finale obtanuita in limba turceasca pentru acel care se in-

deletniceate sau desface ceva. Ardelenil cart au primit slide, in muff


mai mare masura, de is Seal, 1-au zis ail zic glaJd, dupa germanul Glas.
Tolusi, de vreme ce unele localltatt din judefele laal, Arges, Dimboviia

poarta numele de StIclarle, trebuie sa se creada ca facerea de slid&


sau mal bine stecla (cum se zice al scum in Moldova) se putea shire
une on al de Went, cars alegeau pentru aceasta un loc nisipos de pe
la margenea riurilor.

Blidele vecht de prin sate erau namei de lemn, pe un limp dad


ale boierinaailor al negustorilor se Jamul din cositor, at chat name nt
s'a 'Astral de la stramoall roman!, tar ale Domnilor, al de argint. Blidele
se lucrau laraal de meatert anume, caul-al alegeau o poiana din merit
codrl necuratift Inca at &Ian acolo, in casuta sau bordeiul tor, la blide.
El se ziceau blidait, al de alci vine cite un nume ca Polana BlIdarului,
care traleste al pan& scums in Moldova. Cunosc in Tara-Romlineasca
patru safe cu numele de Blidarl. Unul din Mehedinfal intlpfirlt In matte
de o inriurire sirbeasca, se zice Blidnila, eel& ce arata ca local undese
Seem' blidele se theme in Oltenia astfel: bIldnita.
SA nu ultAm pe Helier!. In case ajungea al cite un opalf facet de

gospodar sou de gosp din& Biserica trebula sail alba !ma Mane el

Istoria Rominilor In Chipurl si Icoane

266

de ceari alba san de cearli galbenS, curate ca evlavia acelor ce le aducean. De buns same, multe din ele se cumpiiran de pe In cfilugSrl rata citori. Dar $i mirenli au trebuit sa se indeletniceasa cu acest lucru, ponies! anti din prlacari, pfizitori at stupilor.
him in adevfir la 1681 un ,Andrel ffiellerul din Bfillenim.

$1 lucrarea metalelor a trebuit si se lea la Incepnt, pier

Id venires Tiganilor, mesterii cel marl In aceasta privinfil, de calm at


nostri. Dar se cereau foarte patine lucrurl de metal, case, carat lucrin-

du-se WS ca flerul sfi Mire In alcatuirea lor. Trebula mai malt decit
cheia, zavorul, 'natal, care n'aveau ce 'Astra, culitul, toporul, coasa,
securea, sultfa, uneltele cimpulul sl armele rSzbolulul, care eras, pe acet
limp, aceleasi.

Ca o complinire la meVesugurile satelor noastre care nu s'au prey


schimbat cu vremea, trebuie sa sc pomeneasca Intrebuinfarea pentrtt
acest scop de clitre holedi stapinl de mosil intinse a unora dintre Rumtnil lor, dintre teranii supusl pentru toldeauna din neam is neam pane
la rfiscumpiirare san pita la fapta de mini a iertlirli de rumilnle. Pe
cind cel mai multi Romini lucrau la ogoare, pesculau, vinau si fSceatt
altfel de slujbe, de aid stapinulul de pfimint, 81111 erau pus! la mestesuguri pentru a -el plat! in acest chip zilele de munch' de care mosie
n'avea nevoie. Astfel in Oltenia veacului al XVIII-lea Stirbeil aveau familit
de pinzari, care se InseamnS in diefe l In fol de zestre in deosebi cu
acest name.
HI.

Mestesugaril de la orase,
intaiu strain! vorbind o limbg stilling,
apol urmast, vorbind romineste, al strilinilor de la inceput, in sfirsit
Romini curet!

sint mai ales acela cart se Ingrijesc de imbrliaminte

sl inefiltSminte.

Bolerimea sl negustorli chiar parkin pe cap adult de blanii tart

care se chemau ,slice sau !slice. Pentru facerea lor, care nu se Rise
nici data pe mina %Salmi! de cask erau deei Islicaril, carl Iucrau din
piel de miel supfire, de miel lepadat, pentru client!i cel mat innalfi, marile acopereminte de cap ale ace's)? timpurl.
Tirgovetil sand de pe la margine avean insfi caclularii san, in Moldova, cusmaril lor.

Plirul s'a puriat la nob, cind dripe define vecinilor crestini, cind
dupfi a Tarigradenilor. Pe vremea lul $1efan-cel-Mare, a lui Bogdan Orbul*

a lui Radu-cel-Mare si at but Neagoe se 'Idea barbs, se lasau cu mindrie


mustSille lungi, si Oral tinerilor cficlea in velar! bogate. Ion -Voda eel
Cumplit insa e bfirbos sl cu parul tans scarf ungureste ; acelasi chip de
a se purta se intilneste la Mihal Viteazul, la Movilesti. Ceva mat tarziu,
bolerll.s1 chiar Doran!! 10 rad cepa!, sl numal un mot lung cairn& pe

Meateaugal in Rominl

267

hunt% intocmat ca la ROsfirltenll de lege musulmani, cars se supun prescriptillor Coranutus. Atunci bOrbierul ajunge un meateaugar foarte aulat

al o inireaga breasli vioale se alcatuielte in reaedintile noasire, ca in


Constantinopol. Sirul barblerilor noatrt it incepe loan Oenovesul, un Italian deci, care barbierla pe Stefan-cel-Mare in 1464 at a carut pomenire,
arida tot atita cit el cunoscutul chip din Evanghelia de in Homor ca ma*
rele Domn nu purta barb& El era insa, de sigur, sl hlrurgul lul Vodfi.

Postfivarl, tesfitorl de matasS, pinzari de pinza mat ekes/ nu se


Intimpina la not pane foarte tarziu. Dar din matasa care se aducea din
Orlt, din brocardul de aur, care sosia din Venetia, din postavurile
anvil, silesiene, din pinzela leaeatl, din catifele st aclazurt, din camelofurl (tesate din fire de pOr de camilii), de care veniau din RAsOrtt, croltort
deal nostri faceau hainele deosebitelor epoce: dulamIle, sucnele, zObunele, ghlordiile, timbarele sau modele cu name turceatt ale vremil farm.
note. Mal de demult, meaterul ial zicea cu mindrie, in slavoneate, crave!,
precum astilzi el vrea sa fie in Romania tailleur, ler in Franta tallleurAlor
,,engllsh taylor". Dar lumea-1 zicea croilor, de in ,,a era', verb care al et
-are obirala slavonfi. Si unele sate se ch lama Croltoril, Croltoreatil, dupe o
specialisare terAneasca a locultorilor din ele sau dupe un intemeletor care

a purlat porecla de Croltorul. Pe ling& crollorli Pont erau croltorli de


casA, rominlca acela pe care-1 pomeneate la 1697 beizadeaua Oheorghe
Canlacuzinoal croitoril pentru total lumea, Menai mat pe arm& In bresle.
O astfel de breasla nu se gaseste ins& Ong la 1700. Crolioril erau Inca

de tot pupal. Li se lima o puternica concurenta sf prin aducerea de


halne gala de peste hotar, pentru Moldoveni, din Polonia. De oare ce
boierimea se stringea tot mat mutt in Capitals, lingl Domn, numai In
cele dou& Scaune de Domnie puteau salt' afle de lucru crolloril veaminfelon pentru close de sus. StrAmularea dintr'un loc in aitul era ingfidulta
dar meaterul cel non nu putea clads Vara vola oriaenilor intro can swam.
In aceleaal oraae insa, cofocaril, cart lucrau pentru ,prostime",
pentru mahalagli, pentru feranll ce veniau la tirg, erau mull mat multi
si inflorfau inteadeviir. El erau impiirtitl pentru bir pe la 1750 In ire clase,

care se intilnibu de bung semi al in mijlocul altor meseriasi: pray" sau


intliu (el azi se mai intrebuinteazi in Moldova acest cancan, slavon,

cind se zice ,faina pervil` Minn de catitatea inigiu), cel ,de cojoace
proaste' alcojocarul cirpaciu", care cirpia st, daci nu wilt si plOteasca
o cisla mai mare, trebuta s nu crolascfi, aid sit' face din nou. tntlinim
chlar, tot in Moldova, al sucmdnarl.
Pentru acelaal lume mat umila se lucre, chiar inaintea epocel de
fabric!, postav, der postav in case, de meaterl cool lineau cite un razbola. Lucrul se lama dap& dating veche, dar ppate si dupe vreun Im

268

Istoria Rominilor in Chipurl el Icoane

,rumut din Ardent, cad se pare a se trimeteau acolo pe sama Domniel


tined car( sa Inv* lucrul postavulul.
Astaragiii munteni sl chiar moldoveni de pe la 1780 lucrau as /are,
.o pinzA grosolartA, care slope In ciiptusell; in TaraRomfineasc6 el *nsera in ace( timp sit alcAtuiascii o breasiA deosebiti chiar.

Plicerea si mindria de a purls blfinl incepe odatA cu culture noastrit si line pfinii la ultimele prefacer( ale model. Blana se purta si vara;

ea era socoilla ca Joaletil de gels" la toate prilejurile marl. De acela


inumfirul blfinarilor era de tot mare. Cea mai mare parte din material 11
cOpfitau of de la Moscova si alte locuri ale Rustel muscilesti prin nevatorl special! in astfel de alitoril Is Cazaci, car( se si chianta pentru aceia
cazacIti can cazaclii.

Cel mai vechiu nume pentru incAlfilminte e de slow clobotd. $1


astfizI pond& acest nume sate asezate in locuri ce par sa albA o asemenea formO. Clobotaril aveau in orasele cele marl din terile ndastre de
multe on o strada intreagii, o ultra a clobolarilor". Cele d'intfilu ciobote
par a fl fost aduse de negustorii sasi, poloni, cele bunt chiar de negustort flatten!. CA termenul ciobotA, din care Moidovenil an ficut aciabotte,
dhoti' e cel mai vechlu, an vede si din numele de ,bans de clubotia,
care se dA amenzit pe care o platten neascultatorli poruncilor Domniel,
to cad se trimeteau, cu mull& stricare de ciubote, slujbasi de In Carte
pentru a-I educe cu dea sila. Vechile ciobote erau galbene mat tfirzia
se zice pcibote negreNnemIestla; poate ca Domnul purta, ca el Impfirafi
bizantlni si cif, stapinitori de fed s'au luat &TA dins% inciillaminte route.
Pleile, saftienele, cordovanele, si le aduceau ciobotarii din Rfisfirit.
Numele de ,,eizmi"elzmar",sint mai nouii; ele yin din ungureste
pe acelasi cale ca si ,mester"mestesue. Astizt ele sint obisnulte in
loan Tara-RomfineascA si la toil Rominil din lingerie. OdatA se zicea
insA si in Moldova in ciubotari: cizmari. Ceva mai tfirziu se statorniceste
insii o deosebire. Cizmarul face cizme marl, innalte, botforfil sau botforil
de mai tilrziu (botfes fortes), pe cind clobotaril lacreazO ghetele` din
zilele noasire : cele de illetin (piele de Rasta sau Bulgaria; it. modern :
bulgaro, fr.: cuir de Russia), cele rosil de Bahian, zise iminil. De oars ce
Warml se mai zice st bulgari sau bulgariu,iatEo nouA breasIA, a bulgeragfilor, cart fficeau ciobote name! din acest fel de piele. 0 rinduiali de
prin anti 1750 a birulut cuprinde doufi trepte ca prefuire sl ca impunerel
(le sarcini: ,cizmarul bun' si ,,cirpaciul6. $1 astfizi cuvintul de cirpacin a
rims, in cereal mestesugarilor, mai mutt pentru ciz Earl. 0 altA impArlire era : ncizmari la uling si cizmari la mahala ".
Opincile sint pe sama breslet, deosebita une ori, a opincarilor.
Papuci nu se obisnuiesc pang pe timpul de inriurire- covirsitoare
a RfisfirItulul. in zficlar ar &luta cineva acest cuvint, de origine turceascfi,
Imitate de jumfitatea veaculul al XVII lea Pe atun:l yin mesteril mien-

Mestesugul la Romini

269

tall al papucllor, carl se numesc st el pe turceste papugil. Acest din arm&


tenpin se intrebuinteazfi mai mull in Tara-Romfineasca si, dupe diva limp,
el mai capitfi sl un inteles de batjocura, arStind pe un om usuratec, pe
un amoftangiug.Papuglii mai lucrau si mesh sau main, o a doua !nail&
minte de piele, care cuprindea piciorul pani la genunchi si pe car! vremea veche nu I-a cunoscut. El acoperiau ciorapti, cart se lucran totdea
una in case.
JupSnesele nu puriau papuci si mesi, ci condurt, condura1, tot de
provenienfli turceascA,-cartse puneau peste lethal. Tot papugil dupe moda
Tarrgradulul &au st aceia cart gfitlau acest fel de inctiltaminte.

Cavafli sau caved! ar fl fost tinuti sfi vinda numa! InctiliSminte


turceasci, dar el par si o fi si facet in Moldova, unde -1 aim pe el in
local ,papugillor'. Millie era insi darea raspunsa de calcine vindea
clubolgrie la stradS.

Talpile se lucran in lard de niste mestesugari cart alcStulesc in


veacul al XVIII-lea una din cele mai puternice bresle: talpalarli. Cutare
biserica din Iasi, de si akin& de insemnatul boier lordachl Cantacuzino,
primi numele obisnuit de biserica TalpAlarilor, pentru a old venlau la
slujba aces!! breslasi.

Curelaril fficeau curelele. Nu se poate spune cu sigurantfi dace


tot ei erau aceia cart vindeau trAsurile. =lie, hindeele (de la hinter,
ungureste : IrSsura), radvanele din epoca cea mai veche, de si acest lucre

e probabil. Si el formeaza o breasli deosebitS. La biserica for din Iasi


merg si clobotarli.

Selaril par a fi acelasi ca si curelarli. Socoteala de bir din anti


1750 pomeneste pe cei d'intSiu si nu cuprinde pe acesti din urmii. El an
numit una din siradele marl de negol ale Bucurestllor de astazi.
in Tara-RomSneascS, orasele mai marl Mt tabaci carl gatesc pielle.
in Bucuresli, el sin! una dintre cele mat insemnate bresle, si au o biserica
in stapinirea tor. S'ar putea credo ca talpfilarii moldoveni sa nu ft avut
numal grlja tglpilor, ci si fl indeplinit (melt's' sarcini industrialfi mat intim&
ca si acesti hute'. Socoteala de bir, dese on citatS, din 1748-9, n'are pe
tfilptilart, dar cuprinde pe atSbAcarr, acelasi ca sl tabacil. Trebue sit se

lie seams insa a Oa la 1766 talpfilarli au format o singurS breasli cu


cizmarli. $oronartil moldoveni, pomeni$i la un loc cu cizmarli, au vreo
legSlurii, ce nu se poate Inca deslusi, cu aceslia. Tabacit din Ardeal, foarte
de demult si temeinic organisati la Helm, se numesc timer!, dupS cuvintul
unguresc corespunzator.

De la o vreme, Inca din veacul al XVII-lea, se iveste la not, si


Wean principal si intealtal, o breasli a cepthgarilor, ciprligarilor, Rau
ceaprazarilor. Ceaprazul e ciucurele care se adauge la haina sau la
I Si nu fle progari? Cf. Dealul orogarilorlfagi 14, numele de Ciorogaru In Ardoal.

istorla Romintlor in Chipur1 al coane

270

manta sau la sea, la kite; cepragarul sau ceaprazarul e acel care race
-141 vinde asemenea clucurl. Dar fireste ca dinteatila nu s'ar fi putut linen
una din cele mai insemnate bresle din trecutul Industrie! noastre. De fapt,
cepragarli vind si galoane el tot fetal de podoabe dintre acelea care infra
supt numele non de pasmanterle, de galanterie. Deci nastur11, mac tarziu

-Horne artificlale, horbotele, penele, panglIcile se lineau de articolele


aduse, prelucrate yi vindute de aceasta ramurA a vechiulul mestesug roinfinesc, Calanteriag turceascA, yfisfirIteanfi,
aceasta e ceaprazarla,
el aril nume nu ea suns cu total Wel pfina astfizt.
Funleri n'au fost nice deli" In nol in numb asa de mare, incit sti
coatA alcatul o breas15. Dar gisim in Moldova anilor 1750 una a piste;nor: rostul acestor mestesugari era, de sigur, s& feta pentru teranime
pArarli de pisia, care nu mat veniau scum. ca odinioarti, din Ardeal.
Traistarll, ce se intimping tot acolo 41 pe acelasi vreme, fac 'relate, least
pentru vinzarea la tirgurl.
Din cele mal vechl timpurl an rfimas armurler1 de donfi categor11.
Hall fac sAbil,
sfibierl de acestla se intimpinA destul de adese orl,
avind in fruntea for pe cel ,gospod", al Domniel. FAcAtor11 de arcuri,
tart nu vor fl avind nict el prea mull de lucru, in acest limp de dee&
dere ostAseasci, se chtamA sOlildacari, de la numele tfitaresc de rsalutidacc al amulet. De aid s'a f&cut saldacar. Ce a fost Mal tfirztu saldacarul, se site; acesti presupusi mesterl de areal.' s'au preficut pe Incelul In mestesugarl st vinzfitor1 de ce se zice astaz1 efecte Wiliam'.
)31

AlAturi de TiganII lui Vodfi el de TIganli din entitle boleresti, 'acres


in aceste timpurl sl potconart liber1 dintre Romini. $1 cAldararll Vont
cAtAciforl nu erau numai decit de nevole, act bresle de cAldarar1 se iniilnesc st in orase. El arena locurile for stinte pe la tirgurl sl iarmaroace.
Hofer!' iii trimeteau TigAnasil la astfel de mesieri pentru a-1 invAta megtesugul strAmosesc. Avem o astfel de involali, din 1819,, intre Alexandra
CaldArarul din Iasi sl boierul Dracachi Roset pentru ucenicla ado!escentulut tiglinesc Vaslle. Mesterul lea asuprii-si hrana $limbrficAmintea numl4ulul ucenic, far la un an de zlle, cind 1-1 va inffitisa,
,va face teslim"
Bata invAiat, Alexandru va priml plata in sase coil postale.

LficAtusil poartA un nume care vine din ungureste, de undo vine $i

cuvintul kat. flatus' liberi, netionl, fac o breast& deosebita in Moldova


anllor 1750.

Argintaril, despre lucrul cArora a fost vorba alurea,sint o breasIA


deosebit printre metalurgi. Pe slavoneste 11 se zice de mull zlitarl. De un
.limp, mode turceasca 1-a poreclit cuiumgii sau cuingli. Printre dins!' sint
In Moldova sl destul Errol. Mihal.Voda Recount zice insA, la 1719, ,zIAtar' yl Tiganulul ce lucre la bolduri de r5dvanurl domnestl $i la cod'
ce se fac pentru treaba MArlilor Sale Hanilor sl altor AgI sl spoeste-le
iterate ".

Meateaugul la Romint

271

Dintre eel ce lucreazfi lemnul, in rindul de jos stars lemnarli. Cel


din Moldova se Impart in broscasi, cart lucran, cred, la eat, al In bdrdap', cart clopliau grosolan din bards lemnSrla ce trebula la case macunt& a multil de rind.
LI se mai zice dulgherl al, oficial, teslarl. Nef lind arhitecf I, zial

maimari, dupe turceate, teslarli, siarestele tor, nievterl sau el calfe, se


.unesc cu aceia al breslet mod a pietrari/or, cart potrivesc piatra pentru
clildirl, al fac impreun& cercetarea al preffiluirea pravilillor sau dughenilor f,d caselor in prIvinia carora este judecata. In Moldova minor 1770
era chiar o singurfi starostie pentru teslarli al pletrarit din laSI.
Sioleril sau itmplarit cel din urmii name vine de In timpla de
biserla pe care o lucran aceatl sapatori al lemnulur an al el un rost,
dar mutt mat neinsemnat. Breasla tor, starostele for nu se prea pomenesc.
Rotaril sint socotill deosebil la bir.

Buinam, dogarli din Platra, din partea tirgului care se chiama


Nadal, dau in veacul at XVIIlea an zapis peniru vinzarea anal loc al
for &titre miinfistirea Bisericanilor. El aveau acolo un staroste, vi prin
acele locral de Wart Osten destul material de 'ecru, aaa melt sateen
in fruntea 9rgaenilor. Pe la 1750, cel din Moldova se impSrflau in bullied

ce fac bull nouil sau burn" at In butnarieglitori adeca in butnarl


adevarall, ce fac Wile, al In dogarl cart leagi.
TArzin de tot spar find/kr/I, rilzlell, WI breast& Aindrilfig, aindila
e an cuvint luat din nemleasca Sailor din Ardeal : Schindel. Oclatfi se adaceau de acolo din Ardeal al alndilele lanai at cuiele cu care se bateau. Pe
Grua, ajunseram a intrebuinla meaterl de-al noatri, cart au avut de lucrn

pia davnazi, cind locul aindilei n'a fost luat de lig% ci de urlta labia

de tier role.

Olaril 0 sirdchinaril erau cuprinal la un loc In socotelfle vt rind&


lellie Vistieriel. Porfelanele insii, farfurille, nu se fficeau in WS, ci se
educeau din locurt departate, ca al majolica de Danzig.
Meateaugarit alimentSrll erau pliant et mesercii.
Cel &WAN, din cart se destficeau jimblaril, ce lucran pine de lux,

se numesc dupi vechial name at pinil, plitl, ,pine` fund griul hrlinitor
el insual. $1 in Moldova Ii se zicea data brulari, ca el in Tara.Romi.
pease& de is Brod, nemfeate: pine, cuvint adus de Sean intemelefort de
eraae, vl de o mare vechime dee!. Alexandra LSpuarteanu se gindise a
4rimite in Ardeal, la Sealt de acolo, femei pentru a invgfa meateaugal de
jimblarite. -

Macelarit, iceirnaril", cart Mau vitele la mesernifele for at se namian


(WO un vechlu cuvint slavon mesercii, ial aveau scaune Wale in Brenda de Is

272

Istoria Romintlor in Chipurl st Icoane

ores, de la Domn orl de la boierul care avea stilpinirea mosiela until


tirg. El ingrijian %Min case bolerulut, apol trimeteau came uncle II se
arilia at Mule" 0 se infelegeau in privinfa unui pref statornic pe care-I
vor pliStl acesti privilegiall; obstea venla pe urmii. Cel ce se involau en
Domnia, precum se lama la Iasi, cart n'aveau drepturi boleresti asupra
lor, inchelau pe la 1800 o invoiall cu ,nazirul cfisgpillorg: se hotiirla

pretul card! pe un ap intreg, se lua indatorirea de a se vinde sgul la


mumgill turd s. a. Mama porcilor nu facea parte din monopolul ce se

difidea arendatorului unul scene. Mesfircit eran in Moldova pe la 1800


ma! mult Evrell, din nevola de ail avea carne corer, pe cind la 1683 era
in Iasi o intreagg breasla de mesercil avind in frunte pe unul cu un nume
ca Ursul Boghirlan.
Oda% piing si sapunul se campfire din Ardeal; in veacul al
XVIIIlea era un numgr de sdpunarl prin orasele mat insemnate.
Dace se adaugi scum fOclierli sau lumtnefrarli sl boiengill sau vdpsildril, are cineva bode ramurile obisnutte ale veal! viefe de mestesugarl
romini.
IV.

intre breslele mestesugarilor sl ale negustorilor sau ale negustorilor-mestesugari nu e niclo deosebire. %Ms!, este o potrivire desavirsiti
intro statutele breslelor industriale si acelea ale unor corporal(' de un
caracter en tofu) special, cum e al calicilor sau miseilor, foarte veche,

orl breasla cioclilor, cu un tot asa de lung trecut. $1 ei an privileghill din vechiu, interne de Domn, legate supt blastam de Mitropolift,
episcopl sau, dela se intimpli sa fie vre unul de faffi, sl de Patrlarhli
greet al Insaritulut. Breslasil trebule sil fie, !eras!, de acelasi lege, cu
hramul for anumit si blserIca pe care o (OM El au un staroste sl un
vitaf, an sfat de mesteri", un drept de gloabli; ba chiar starostele poate
osindl Is un numar de tolege, chiar pfinii la o sutfi. Se face un praznic
pe an, la care fiecine da partea lul, de obiceiu an Ont. Se face o pomenlre deosebitil a tuturor lerarhilor si Voevozilor cart au learn privilegiul.
$1 aid stralnul nu poate fl primit decit dupil cerere dike -staroste. In
Moldova, an drept special, mearul, bdrbtnfa (aceasta din urma era la
inceput o masura de grin, far in Muntenia berbenifa pare al II insemnat:
traistil, desagl) se plateste in intrarea in breasla, cind e' saris cineva in
calastif. 0 despfigubire, o hertie e platitI totdeauna de cel care piiriiseste
breasla pentru a trece alurea. Cel ce educe marfa atrilina, o riiscumpiirfi
catre breasl5; sire-dm:I care vine sfi cumpere marfa de la breasli, da an
pref de vinzare, in cearii pentru praznic. Cine trece de la mestesugul clzmiiriel la negustorla cizmelor despilgubeste sl el breasla. Strainii cart
cumpfir5 made breslei nu o vor vinde in oral, ct pe la tirguri sau bildull ; of von trebui sfi cumpere in acelasi mAsurtt de Is toff breslasII, dupe
orindulala starostelul.

Mestegugul la Romini

273
IV.

In timpurile mai vechi, cind tot ce n1 frebula pentrn ImbrAc5mintea


boterimit, pentru inarmare gi pentru deosebitele felurl de munch, yenta
de-a dreptul din Ardeal sau din Polonia, nu putea fl vorba de fabricfi,
adeca, fireste, de acele patine, foarte putine fabrict pe care pe atuncl
le aveau gl Apusenii: precum fabrics de hirtle, de slic15, efici toate celelalte fabricate' se f5ceau de cite pn megier cu ucenicil lul agezati intro
cash obisnuiti.

Pergamentul cel bun sl frumos, suptire, neted 01 alb, pe care se


Berta toate actele domnestl de oarecare Insemnatate
gi aceste acte,
Intar Ind nu numal orice schimbare de proprietate a piimintului, dar estgurind une ors supt un Domn nou o st5pinire capStatA pe vremea unuia
din innatntasil sat, erau multe,acest pergament se va fl adus din Venetia.
Mai era insi gt &Het de pergament, de oiele",cum se zicea la nol, de coaja".

gros, scorfos, cu asprituri, nodurl gi lipsurl, care se paten capita si de


la mesterii oraselor ardelene. $nururile de mfitas5 rogle, verde, albasirfi,
galben5, asa de bine v5psite, incit se pAstreazil piing ast5zI cu toatii violciunea colorilor, gs aceste snururl, cu care se prindea pecetea Mimetic,
venlau de peste hotare.
Inca din veacul at XV-lea se intrebuinta gi hirtia, dar pane pe la
1550 ea slujeste numal, ca un material inferior, leftin, pentru ravage care
nu erau menite sii fie piistrate. Aceastil hirtie yenta Intaiu, prin Ardeal
sau prin Polonia, de in Germani. Hirtla cea mai Mini, lustroasii, v5rga 15,

foarte groas5, intrebuintatfi mai mull dupii 1550 ins5, e de fabricatie


venetiang: o aduceau la not negustoril din Ragusa, can statean in !egg-turh de-a dreptul cu Venetia, sau gi negustoril greci din colontile, din
Insulele venetlene de prin R5siirit, negustorii greci din Constantinopol,
cart din cele mat vechi timpuri au cunoscut drumul ferilor noastre.
Mori de hirtie' n'au fost in not Oral foarte tArzin. Se vede, ce e
dreptul, pe unele documente de pe la 1580 an semn de fabrics, un chip
transparent sau, cum se zIce de obiceiu, o filigranii, care inflitisenzii bou-

rul moldovenesc intro cruce gi stea ; el poarta deasupra sa coroana


domneascii, eel(' ce area sl mat mutt ca nu e un cap de boar oarecare,
cum se aflfi gl in sterna altor locuri. S'a crezut ca aceasta ar fl o (loved&
despre Hiatt:tree unet mort de hirlie in Moldova tai PetruVod5 Schlopul.
La aceasta se poate intimpina c5 Imprejurarile de atuncl nu erau prielnice pentru intemelarea de fabrict in Moldova pe se zbfitea in suferintile
necontenitelor nAvAlirl cizacesti. Dar sterna bourului en cununa de-asupra gl cu Itterele Z B, la dreapta gi la stinga cotorului care o poart5,
se Intimpla in hirlia pe care se scriau socotelile brasovene IncA din anul
1494. Mil aceste here, aceiasi filigranii se intimpini la 11191, ba chiar la
1487. Cea d'intolu moarA de hirtie ardeleanA e Irma able din 1539. Tre-

bule a se creada prin urmare ea acest semn deosebit se obisnula de


mull& vreme in hirtia de fabricalle germane care se vindea in oragele

Istorta Rominilor In Chipurl vl Ic oane

274

Ardealulul Innalnte de anul 1500. Astfel cade singurul lemeln pe care se


vazima pfirerea ca am ft avut, pentra multele nevol ale cancelartilor doneseed!, o moara de hirtie romaneasca Inca de pela 1580. SA mai adaugtm

ca pulin mal tarzin acelavl mevterl din departata Germanic Wean vl


birtie cu sterna vulturulut muntean, foarte frumos zegravIt vl avind sets vi

el canna domneasca.
Nu vtin cit temein se poate pane pe asigurarea raposafulul V. A.
thechla ca o fabric& de hirtie ar fl fost in Tara-Romaneasca sup! batrInul
Voda Matel.

Dar cea mal veche fabrics ce se pomenevie Is not e aces de


sticla, pe care o ayes pe is anul 1650 tot Mate! Basarab. Vornicul cel
Mare al acestui Voevod sole intfun rind Bravovenilor sa trimeatii painflate' ce trebule pent= sliclaria stapinului sau. Ea teat vI dap& moarlea
Intemeietorului el, vi pe vremea lid Vodi Brincoveana as mai lucre sticla
proasta, cam elbastrie, la amnia& fabric& de Raga Tirgovivle. Cite o
stIclarie dona se mai pmenese vi pe urma.
Dar asemenea Incercfirl sint ca total risipite; ele Wan niclo legatura, precum n'au Melo insemnatate.
V.

Lucrurile eau schimbat, vt a foal cu puttee% Intemelarea unor fabric!


cdevarate numal In veacul al XVIII-lea. In tot acestf veac, infelepclunea

de Slat In opera de progres prevede ca o datorle din _partea orIcaral


stapinitor, neatirnat sau supus adult', incurajarea Industrie". A scoate
cit mal puffed ban! din tetra, a pastra cit mai bine aural vl argintul, a
vinde pe de all& parte cit mai mull, a produce intro raiser& cit mat lama
bogiiiiiie firevtl ale pamintuln1 national,
aceasta se cere de la o Cirmuire care vrEa sa fie laudata de pinta public& vi care cetera a se Invrednicl de recunoavterea Dfilosofilor", a cugetaterilor politic! cart o BM-

pinesc. Cel mat desavirvit gospodar incoronat e marele rege prusian


Frederic al II-lea, care intrebuinfeeza mevteril de tare vl mevteril strain!,
care se gindevte necontenit to leered postavurilor, Is pregatirea porielanelor din Statele sale, pe care le trimete cu mindrie in dar tuturor veclntlor vt tuturor cunostinfilor sale, panel vi ocrotituhd din Moldova al Prestet, Grigore Alexandre Ghica.
Tocma! acest Domn, care a stapinit vi in 'sera-Romaneasca, dar
mai ales in Moldova, unde a avut doe& Domnil model, e unul dintre aces
principt dupe mode veaduled al XVIII-lea care a incercat o Industrie de
Stat in ferile noastre. Fost dragoman al Porlii, om Islet vi deosebit de
luminat, inrudit cu Mavrocordaili prin bunica.se, care profess medicine,
Grigore-Vocli, care e lauded ca un administrator neintrecut, a patron at
in Moldova o fabrics de postav al carel istoric nu e fedi !Were&
Prin and 1750-60 stares protestanfilor nem!! vi anger! adapostill In
Polonia nu era tocinal placed& Ouvernul acestel fee elute sa-1 &dna la

Meateaugul In Romial

275

,catolicism cc once pref. Aceste supfirfiri atingenu al pe 'aerator!' de


postav pe car' -I colonisaserfi de curind oamenil castelanulai Poniatowski
.pe moat's acestuta, Zalesczyk, ayezetil tocmat la hotarul Bucovinet noestre.
Neavind dreptul de a-al face biserica at acoola, el trecurfi deci granite In
Moldova Inca de la 1759. Mimi! Ioan-Voda Callimachi, care stApInia
ode curind aceastfi fug, Ii primi cu bucurie $i, up& dating, It dada an

,privilegiu de slobozie. Colonial(' erau sfi fie scutiti de once dare limp
de ire' Juni de zile; pe urma el aveau a& rfispundfi numai an bir de zece
Lei pe an, in patru aferturi; &ma von face agrIculturfi, el von platinum'
patru parale de step al ire( parale de cafe. Vor fl scat! de cat de olac
el de once fel de engulf. In fruntea for va sta an ciipitan, cu drepturl
Ica ale and staroste de breaslfi; el va atirna de starostele din Cernaufl.
Protestanbl din aceastfi colonie bucovineenii a Filipenilor lgi vor Linea
pastorul *I vor pule& s& -a' feel acoalfi. Pentru a strings fondurl in yeZerea clfidiril and biserici, parohul Scheidmantel el colonistul Marschall
-strabfiturfi pfinfi in 1764 o bang parte din Europa de aceiaal lege, WenAind ai pfinfi In Anglia.

Inca de la 1762 colonial!! Incepusera a lucre la postav in noun for


-aaezare moldoveneascfi. In acest an, Origore-Vodfi, flu' sl urmaaul lul
loan-Vodfi Callimachi, trimetea eau! prieten ,cincl 'mall de postav din
`)Zara noastrfiE. Deocamdata insfi, Cirmairea n'avea o ingrkfire deosebita
pentru rneateril nemfl ai, flindu-se numai In privilegiul din 1759, na se
amesteca intru Filmic in afacertle tor.
Meritul lui Grigore Ghica e ca a prefficut mica fabric& din fandul
pfirfisit al Bucovinet intr'un aaeziimint de Stat, Inteo chlrhand a Certif.

Ina din 1766, Domnul eel non se Infelesese cu lucratoril de la


rilipeni alI adusese acum in Ifiuntral fedi. In apropierea Jul Polon'', cart
vfizuserfi greaala fricutii de din*II fats de coloniall,incepuserfi inteadevir

-a se plinge in cuvinte taxi care Poartii pentru ca se smomiserl de Mol


doyen' aceati locultori de folds at regatulut. El stfirutau pe lingfi Paaa. de
Bolin pentru ca acesta sfi II strice rosin!, al intrebainfau toate mlJloacele pentru a 'spill In intoarcere pe protestant!. Deci el trebelau depfirtall de graniti, pfinfi nu-al fiiceau biserica de zid, in locul celei de lemn,
el pita nu prindeau radficinl in Filipeni. Voda cumpira o movie a bise
Rid! Sf. Icon din lea', ai aaeza acolo, in Wu' Chipereati sau PipereatI,
botezat &cams: Noll-Filipeni, pe fabricanti. 0 parte din colonial! rfima,
_sera Ina On& tfirziu in vechea aaezare, sera starostia capitanului Chris.
tiani, care nu vol ea se coboare la !eat; ceilalli fur& aduql In sate! de In
marginea !Bailor de un Laminar, trimes al Domniel. Astfel se intemele
in anul 1766 manufacture domneasca de postav de la Chipereatil Jtjlei,
ling& Iasi, cu un capitan cfiruia 1 se recunoateau drepturile anulboler de
lard (23 August). Ohica izbutise a capita ai un Erman al Portil, care
Intfirla privilegiul postfivarilor strain', de In fabrIcli
Fabrics era miacatfi de apa de In morale aaezate la vfirsarea Bah.

Ulan' in )'fie. Line de of marl al de cirlanr era data de la Cfimara

276

Istoria Rominilor in Chipuri al Icoane

domneasea. De aid, din veniturile personale ale stapinitorulut, se Mee


al leafa lucratorilor si un ajutor, platit odata pe an, pentru- biserica :14
vcoala strainilor.
Se incepu astfel lucrul postavulut de mai multe feluri: postav pen-

tin slujitori, pentru oastea de Curie, care se imbraca pang atunci cu


postavuri cumparate destul de scamp din Brasov san din Po Ionia, postav
pentru tirgovelli Moldovei, postav pentru daruri la Tare!' din serhaturile
vecine vlpana $t la Poarta Imparateasca, unde sosi chlar o bat& de postav
prea frumoasa pentru Sultanul Mustafa limns!, care na firm in same toemat mull aceasta dovada de vrednicie a cirmultorului Moldovel. Duman
al luxulut celui mare In imbracaminte, prin care boterimea se ruins, se-

sitegea ,cu stratele for vi a femeilorg, OrigoreVoda fact' vi incercarea


de a inlocul prin postav de Chiperesti stofele felurite, si toate din cafe
afar& de scumpe, in care pe intrecutele se infafisau sfetnicit sai $i cercetatorit Curti! sale. Inteo bunii dimineala, el se infafisii dee' intr'un simple
rind de strafe de postav: libadee
beta de desupt ,,si globes`,

vi Jzbuti astfel a imbraca si pe eel ce1 slujiau vi incunjurau cu astfel de


allbadele de postav st &bele'.
Chirhanaua lucre dot ant, supt Ohica vl supt urmavul du Grigore
Callimachi, intors !artist in Scaunul MoldoveL Apol vent razbolul dintre
Rust $i Turd, care, inceput la anul 1768, jinn pane in 1774. Intre bunele
rindulell pe care le sfarimara tulbufarile, fu $i fabrica de la Chtperestl.
La numirea sa cea de-a deua ca Domn al Moldovel, GhicVoda nu mat
afla nimic din asezamintul cu care se mindrise ;Ft din care nadajdula in
1766 sa face $t export in alte provincir: TaraRomaneascii, Bugeacul
vi Crimela, Turcia. Astazi Chiperestii, un bid sat din comuna Oprisani,
nu mai are nick) insemnatate, si nimic nu aminteste clAdirile, morile de
postav, biserica Wiling, scoala et fuseser a aid pe vremuri.
VI.

In masurile de buns orindulala vi chiverniseala cuminte, AlexandraVoda Ipsilanti, contemporanul but Chico, nu s'a lased intrecut de acesta,
st el amindol sint de sigur eel mai bunt vi mai prielnici Dom! dupe Mavrocordafil cel marl, Nicolae of Constantin. $I Ipsilanti porde de Is prin..

cipiul apuseaneuropeang, at veacului sae, di cea d'intalu indestulare


a unel fed este inmullirea negustoriel, st ales $t felurilor de mestesugurt,
manufacturt , incit, nu numal ca n'are trebuinja
$i lucrart de mina"
fare aceia de lucruri ce vin din part! striine, sa plarza Mille ban!, el Inca

sa cistige, trimilind la alte pall acelea ce ar putea pune la stare ca sa


Ilicreze st sa facii intr'insa : cu acest mijloc, alit indestularea sl mijloacele chiverniseniel multora se inmulfeste, cit st slava numelul 1st laud
cistiga'.
Inca din 1766-8, un boier muntean, Clucerul Radu Slatineanu, fiul
anal Arvanitohorit, fa indemnat de privelistea manufacturit intemeiate in

Moldova, st facu si el, cu nested deprinsi la Chiperesti, de sigur, sae

Mestesugul In Romini

277

en Nemtl smomiti de acolo, o a dons fabric& de postav, pe o mosie


strains, Poclovalisle, din Il fov, ,la inceputul Wart! Va 'entice. Alexandra-

Vodi Chick un nepot de vir al lui Grigore din Iasi, se gra' siI dea
un privilegiu. Cu tIl mat multi bucurie it intari apoi, in 1769, acesta din
arra, strimulat in Bucnresti. Alexandra Ipsi lantl ridici fabrics la loc in
1774, si ea capita aceleasi drepturl si de la cel dot urmasi al sal:
Din actul de la 1784 putem afla in aminunte care era organisarga
fabri cif.

Ea se deesebeste de cea din Moldova supt mai multe raporturl. Aid


Stela', Vocli, un dil nici link nici leafi, si nu in numele lui se face yinzarea. Proprietarul, Slitineanu, raspunde stipinului mosiei o arendi emaia de numal 750 de lei, care nu poate fl crescuta. Cirmutrea tart& de
*rice birurl pe preotul si cintiireful fabric'', pe cel cinzect de lucritorl
strfilni special', pe mesterli cift von vent diniunire ; el se indatoreste a
cere name' opt tel pe an, ta.,,doui soroace, in Sf. Oheorghe si la Sf.
Dumitru, fiestecirula dintre elfs eincizeci de straint cart slat intrebuintati
In tors. Cele 2.000 de of aduse din strainitate intr'a dins pentru felul
Rail"
cficl an se va lucre numal cu Ifni din tare, ci cu linurt amestecate
nu von fi insemnate pentru Writ, nici pentru beilic, adeci pentre
trimeterea ollor de care se ohmic nevoie la hrana Tarigradului. Satul
fabric!! va fi scull! de orice drepturl ale proprietarului, neputind ft che-

mat la claci, taxat cu bezmen sau chirie de case ", on snit asi cumpare vinul, rachiul, carnea, pinea, Heinle' de la vinzitorul pus de
stipinul pimintului. Numai pentru postavul vindut en Bros sau, cum se
zicea pe Muriel, .cu ridicata", se va plait, si anume de citre cumpirator,
dreptul de vinzare de 2 0/0; Casa orfanilor va mat culege apol o par& de
fiecare cot ce s'ar empire, ceia ce ar face 1/20. Line se va lua din tare
In conditil deosebite, innainte de all incepe tirguiellle for ,postivaril de
fare" 41 innainte de all incepe tirguielile negustoril rominl sau striini; ea

va soot la fabrIci fill a plat( undeva Tre-o vami. In fiecare Dumf


mei se va face un lirg Ia Poclovaliste pentru aducerea In lucritori a
celor trebuincioase pentru hrani si train.
Privilegiul imparte acesti 'aerator' in: pleptinitori de Ifni, fesitori,
lorcitori, vipsitori, tunzitori, lemnari, covaci si pluari sau Ricitori de pin'.

Aceastii fabrici firm pina la rizbolul cel non, inceput In 1788.


Lucrul trebui sii se opreasci intr'un limp cind ostile stribiteau necontenit intreg Judeful. Din fericire pentru acest asezimint fOlositor, ca $l
peniru atitea allele, Tara-Romineasci dobindi chip& incheierea, In 1791,
a pact' de Ia Sistov 01 strecurarea neinsemnalului -ci bfitrinului Domn
Mihal Sulu, Ina un stApinitor de o intelegere, o culturi tid o dorinfi de
a face bine cu total deosebiti. Acesta a fort Alexandra -Vodi Moruzi.
La 1794, in al dotter' an at Cirmuiril sale, el fines la Vlena pe un Pitar
Dimitrie Teodor Slitineanu pentru a 'spill acolo lubricant!' cart trebnian

sill strimute mestesugul Ia nos. In acelact an, un privilegiu domnesc

278

Istoria Rominilor In Chipurl al lemme

cuprinde pomentrea In' Hagl Chiriac Arbut ca Apistar al fabricil de


postay. Ea fnsese tnnolla Inca de Is 1793, en un privilegin solemn, &tida-

lse o noun alcatufre, ce un director, zisul epistata, cu vese Mali, eft


meaterl postavarl al en cop11 adual spre invalfitura din mijlocul teranimir

de prin prejur. Cu dreptate deci inlilnim Is 1796 din partea hit Mornzr
lands de sine ca a lzvodit ca din non al a pus in fapta` fabrica. Ea era

scum a Cirmuiril, act Rada Slailneann, care lucra is refacerea el la


1793, pare sa nu o ft lased urmaailor sal'. Fabrics an mal era Ins& la.
Pociovallate, ci la Afumati, unde lucre chiar de Is acel an de Innotre. Um

diplomat rus care keen atunci prin TaraRomaneasca vorbeate de pos.tavul albastru al cenuain de Is Afumati care se vinde ea 22 parale cotut
VII.

Cea d'Intalu fabric& de Mille, numita pe greceate ha rfurghle, (de unde :


hardughie) din veacul at RVIIIIea o Intemele un om foarte berate al airet,Nicolae Lama san Laziir din Ianina. Acest Orec, ennoscut ca tipograf in anti 1780,.

fat ayes fabrica Inca din 1768, cind vazuram ca s'a Inceput In TaraRo
niOneasca al lucrul postavulul. Iarfial Grigorie Ohica Intarise, la 1769,.
privIleginl. Nlcolae al fratele san, Ian!, care nu se mat intilneate pe urma,.
Near& Skala o fabric& is Fundenii din margenea Bucureatilor, pe Cantina, movie cantacuzineasca, 'recta cu zestrea unei fete a hut Mihai Cantacuzino Spittaral la Racovileati. Lucrul fu oprlt de tulburarile razboiulut
al, dupe Inchelerea pad!, frit!!! Lazar Isi alesera al un alt loc pentru fabrica, movie praboveana Batiatea, a schifului Turbatil de Raga Snagov.
AmIndona morale de hirtie ale acestor oameni indraznell, careal vor ft
deprins meateaugul is Venetia, unde eran foarte multi Creel de aceatla
din lanina, fura recunoscute al ocrotite prin tidal din August 1776 at tut
Alexandru-Voda Ipsilanti. Cirmuirea asigura la patruzeci de lucratort

strain! birul scazut de 4 lel pe an; ea Ina supt apararea sa pe stringatorn de cirpe, san ,,cfrplturl`. scadea la 21/v vama ce va plat! hirtla 'dada% peste Dunare, in Imparatia turceasca, In cuprinsul larg at caret&
se Intrebuinfa Attila hirtie de Venetia; cirpele se puteau aduce of de aeolo-

fara a se plait nimic la yam/. Frajil Lazar se indatorian numal a arid


Canaan domneati patruzeci de topurl de Mete pe an.
$1 la 1784 lucra harturghia, dam Nicolae Lazar era scums rulnat,.
cu foetid fabrics at tipografia sa. El se mat jinn Inca o bucata de vreme,
supt Mavroghenl, cind tipareate 'n limbs greceasca pagini traduse tot de
dinsul din frantuzeate; dar aaezamintele lui nu mat lealra Is lveala dap&
razbolul cel non.
Alexandra Mom', Inca din cel d'intain an at venirli sale In aceast&
Domnle munteana Intemele o noun fabric& de hirtie is not. Ea fu aaezala,
3) Slittineaau a ClInOSCIlt i prin invinuirile ce-i aduce cunoscutut descriitor

al Terii-Romineti, Sulzer, care anise gi1ceavit cu dinsul pentru un han.

Meeteeugul la Rominl

279

In legatura large' cu morl care dadeau puterea, pe epa Saban lul,in Efov,
In local ce se zice Ca Itch' el care pastreaza el Oa astazi numele aminlitor de ,,Moara-dehirlieg.
Aceastalalta fabrIca era domneasca, a C'amarli. Moruzi cumpara
moela prin schimb co stapinal el, el o dada ca proprietate statornica :31
venit al asezamitulul. Toa la hirtia de la dregatorlile care aveau mat mull
de serfs: Logofetia Divanului, Vistieria, Divanul Cra love!, judecatorille
el Ispravnicii le, trebula sa fie cernta de la directorul, de la aepistatuld
acestel fabrice. Fireete ca se intrebuintan cirpe pentru facerea hirtlet el
nu lemn ca astazi, cind frainicia lesaturi1 ei durata el sint cu mull mai
slabe: in stringerea ,,pinzeturilor oamenli fabricil eras ajatatt de slujbaell
marunti at feril. De oare ce era el nadejde a se vinde in strainfitate hirtia
domneasca, 1 se dada o scutire de Tama pe limp de cinci ant. Nu era

',orbs de lacratorl stralnl; trebuiau sa fie tocmili Went de prin satele


vecine, el cinzecl dinire el n'avean sa mai pliileasca nimic Cirmuiril; se
inchinan fabricii el ,pairs salaee Pont, meeteri de bier'.
Domnul nu intelegea ca fabrica sa ramite pentru totdeauna a CAmarl!. El ceru Mitropolttului, a aryl tipografle fusese inviata supt acela el stapinitor cu iabire pentru lumina, sa dea inapol din vinzarea hirliel
prejul moeiel de schimb el numal jumatate din cheltuiellle Mettle en instalaree. Dupe aceasta, Mitropolia amine pe depth' stapina a fabricii, cu
conditia de a se ingriji bine de dinsa, numind director priceput, Ipochlmen ales, om de nadejde, practicos`. Astfel se ueura rosin! tiparnitelor
de la Mitropolie,ei carttle pe care de la 1796 innainte le dadura la iveala
aceetia, OA la 1806 poate, adeca limp de zece ant, 'rebate sa fie tip&
rite pe halite romaneasci de la CatichL Pe vremea razbolulut din 1806-11,
lucrel a fost, de sigur, Intrerupt la fabrica de hirtie de pe ape Sabarulni,
der an aerator frances o pomeneete el chip& acest razbolu, intro carte
care a aparut la 1822.
VIII.

0 a Inlet cherhanii sea fabriba munteana din acest Limp, e aceia


de luminarl de ceara alba, frumos impodobite une orl, care se aduceau
pang eland din Venetia. Dupe pacea de la Chiuciuc- Cainargi, an strain',
de bona seam& Grec din Venetia, Alexandri, se oferl a face in tare lu
minari de acestea frumoase el scumpe, vinzindu-le ins& cu un lea mat
lefien de cit megustoril de marfa veneticam. I se dadu, prin urmare, de
Alexandra Ipsilanil an privilegiu, care fu intarit el de nrmaeul acestut

Dom. Nlcolae Caraga. Alexandri nu se tinu insa de invotala; supt


ochii ingaduitorl at unul Aga stringlitor de mita, el vindu ea fret parale
mat mull decit luminarea straina an fabricat at Jul in care punea son el
aalle amestecfiturr. Pentra aceasta, el poate pentru alto cuvinte nemarturisite, Mittel-Von Sulu trecu in 1783 dreptul de a firma fabrica de Inminarl de ceara alba curate unni localnic, fost scenic al lei Alexandri
poate, Danut luminararul. Acesta se aria gala a scadea prejul luminfiril

280

Istorla Rominilor 1i Chipurt al Icoane

cu an len al clad parale al a riispunde MIMI fret sate de lel din dr


tigul sau. Aga eves supravegherea greutittit luminarilor cis porniau de la
cherhand, $i el punea pe dinsele pecetea domneascA drept cheasie ca
sint curate at trag drept la cintar.
IX.

In legAturit en fabricile de postav trebuie si se pomeneasc6 allele


asupra arora n'avem limuriri indestuliitoare. Innainte de rAzbolul din
1806-12 era astfel una de salad de Tarigrad, stambulsall, care slujiau
pe eland ca brife pentrn holed, al alta de ghermesuturt, adecl de satin,
de miitasicii. De sigur Ina! at lucrArile toile din aceste manufacturi roranest1 erau de o finefil indoielnica si de un pret lefien. Intemeletoril
tutor asemenea fabric! aveau in vedere 0 exportul, mat ales acela in
terile de peste Duniire, al c6ror locultori avean aceleast gusturt al aceleesi mode ca 0 cei de Ia not. Aceasta Iiimureste pentra ce asemenea
cherhanale nu se Meese in Moldova, de unde exportul era mai greu, ci
in Tara-Rom5neasc6, pe ticket lung6 margine duntireana se sAvirsia un
necontenit schimb de milrfuri cu Rasfir Ital. Se pomeneste chiar o fabric!
de Wan% proastii, de blide albe.

0 fabrIcil de testemelurl, pentru broboadele teranimil, fu mat fretnice decit celelalte. Ea era asezatA tarrial in preajma Bucurestilor, in
xn6n6stirea M'Arcuta. Se lucre Ina la 1818. La 1828 lash', Turd! prAdarli
miinfistirea, unde se fact' mat pe urm6 un spital cu darnel!. Fabrica nu
se mat ridicii deci niciodatA din 4ceastii dlsirugere.
Dar, dup6 intoarcerea linistii, supt Domnti cel not p6mintent, se mai

fac unele incerciiri. Pe Ia 1822 era astfel o nouii fabrics de ghermesuturt in veslitul Han al dragomanulul 0 befulat Manuc. Testemele se lucrau

pe shade Podului-deP6mint, intro cherhand al aril personal se inchela


intro vAduvA cu trel fete'. Nu putem spans cit limp au limit aceste incepular' sl6b6noage.
0 moarA de tutun lucre in margenea Cimpulungului la 1821.
Trebuie s6 se adauge, in sfiralt, ,fabrics de fides, ea ergalli (instramente) de anima al de lemn", care fa intemelati de Damitrachl Turnavttul sun Tirnoveanul, poate pe vremea lut Mavrogheni. Un Costachi Hatmanul o cumpirit de la acesta, al fabrica` trecu la 1798 in minile Doamne!
luf Vod6 Hangeril, cel ce a fost Mat de Turd, Ruxanda Ohica.
X.

In Moldova incercgrile de manufacturl sint mat patine al an o ai


mai scull duratii. Nu le fac aid Greet sau Bulger' sau chiar Venejleni,
ci strain! din Apusul Europe!, aventurieri, vinittort de cisligurl riipezt,. cad
nu posedi aid st6ruinta, aid priceperea celorlalti. Ei n'au in vedere gindul
sAnotos al anal export in Rfisfirlt, ci urrniiresc finte mai put:n laminae.

Mestesugurile la Rominl

281

Lucachl sau, cu numele intreg, Lucca dela Rscca, un Levant In,


cumnatul NI Or !gore Alexandru-Vodg Glace, aduse din Brasov pe la 1774
pe un Frances vinturg-tare, fost ofifer, Ledoul2c, de Sainte-Croix. Acesta

Ina in arena", pentru 450 de lel pe an, o movie de la Prat a cumnatului


domnesc, st film' acolo o fabrics de falanfd. Contractul era pe patru ant,
ul la incheiarea for o cearli tzbucal intre mosier si fabricant. Dupg multe
plingert, stirulnie si interventli, bietul Ledoulx In snit a pleca in Moldova,
in cea mat mare grab& cu ban! imprumulaft, la Januar 1778. Vodfi Constantin Moruzi it privia ca pe un francmason, un pfarmazonc primejdios.
Able peste treizect de ani, in 1818, Francesul de Lincourt, profesor

de limba sa pgrinteascg, lua cu chine intro mahalit din last casele lul
Ionia Codreanu si le potrivia pentru a face in ele o moarg de olole,
cum nu se mat pomenise piing acum in Moldova. E vorba, cred, de ulelu
de in, care ar fi putut educe cistig unui om in alte imprejurgri decit elle

Jul Lincourt Acesta se intoarse indatil la mestesugul NI de dascfil de


franNzeste.

In 1813 se afla la Iasi Sasul loan Hart, care ventse cu multe gindurl
de intreprindert mfinoase. El even planul de a intemeia o tipografie pgreceascii" si, in adevar, infeleginduse cu niste negustorl localnici, cart-1
scoaseril apoi din tovgriisia lor, el adung materlEaul trebuttor. Dar loan

Hart mat avuse in vedere st o fabricil de postav si o motra de hirtie,


pentru care si Rica pregfitirl la Deka!, lingg Hirlfiu. Din planurile lut nu
se alese toles' nimic.
Alte fabric! erau in mina bolerilor din burg, st anume acelea pentru
alatuirea si exploatarea cgrora nu trebutau nIcl ban! multi, Mci able cunostinti decit acelea care se treceau dintr'o generatle intealta.
In 1798, era o singurit fabricg de polag din cenusg de stejar in toatg
Moldova. In singurul an 1799 se mai Vilma vre-o treizect. Domnul de
atuncea dada o luare-aminte deosebiti acestel miscgrl. Hofer!' opriserg pe
Ureat de a mai face lemne in /Mures care trebula sit fie intrebuinfata
numal pentru cenusg. Unele sate se plinserg tut Alexandru-Vodg Califmach!. Acesta chemg pe sfelnicil sill fires!! la Mitropolle st capgtfi de la
dinsil rostirea pgrerli cfi fabricajia de poles in aceasta masurg st cu aceste
mijloace e dgungtoare fern. Fabricile furs dee( pretutindent stricate de
ciohodarit domnest1.

Velnifi pentru rachia erau multe, de cind plgcerea ruingtoare a


rachlulul se simIlse si de tenni! nostrl. Horilca nu se mat aducea acuma
grin Evrell marginast, de paste Nistru, din Polonia, ct se faces pe deosebite mosii. Bucovina, pling de velnill evreiesti, pules sluji ca model. de
01 incg innainte de anul anexiirli, 1775, darea pe vein!!! se intimping al&
furl cu acela pe moil el pe circiume in catastlful veniturIlor domnestt.
Dar fried de a nu se inirebuinta pentru facerea de rachiu o prea
cid vechlut rachlu, mat
mare pane din pines culeasfi in fiecare an

282

Istoria Rom Tailor In Chipurl al Icoane

sinatos, se facea din Brine , frica de a nu se gas! fara in neputInfa de


a vinde Tare' lor griul ai oust de care el amen nevoie, aduse pe la Incepetal veacalut at XIXlea oprirea lucrulul velnilelor. Mal inriurise al faptul

ca Domani lea o 'lama mare, 60 de parale In vadra, pe horilca ce se


aducea din stainatate.
Dar In Main 1814 Mitropolitul al boteril se Indreptara atm ScarletVon. Callimachi, aralinda-1 a la facerea rachiulat is Intrebuinfeaza tot
grin at orz stricat, apot sacara al hrlaca, samanate anume pentru aceasta,
ca el slid gala a da Camarit de fiecare vadra din horilca focut& in far&
cif se lua la vam& din cea importatfi at ca, pen urmare, nu mat e nici-um
cavint penal' a se mat pasha vechea oprire. Domnul al Ingadui velnitele,
ca condifie ins6 ca els IA se opreascil in anti in cars s'ar simfi lipsa de
cereale.

Cam pe acelaal vreme, Moldoventi


in fara carom Snail fierbearr
Inca din veacurile cele vechl, at XV-lea al at XVIlea, berea, care perk
data cu desnalionalisarea acestor Seal
Incepura nil area berarii cu
allfel de lucru declt acela care se oblanula in berarille saseatt din cele

mat departale timpuri. La Roman era bargee Inca din 1798. In 1814 area-

monopolul in acest oraa Grecul Petradi. Peste dot ant, episcopal chiar
ficea o berarle, al Domnul ii impunea preful oblanuit at acestel Mahal
al dares la spital a beet ,cu o par& mat jos, fund pentru trebuinfa bolnavilor". 0 a treia berarie se afla tot in Roman in 1816, a lui Alexandra
Dos, cu privilegiu de la Vornicia de bate. Acesta era an Austrian, audit,
supus Agenfiel. Pe aceleai limp era la Iaal beraria lui Ienachl Nicolas
Altan. Toate -berartile sas bdrortile eras ,Inchinatei la Culia Milelor,
carela II &Odeon o parte din clang. Allan amuse ca Innaintaa, Inc& din
1793, an berar ea Out de doctor, medical Herlllz.

Cel d'intain bautori de here fuseserfi Merit at soldafil armatelor


strain de ocupafte: Rua!t cars statusera In Iasi al Austriacii cart In razboiul din 1788 facusera din Roman o capitalli a Tinuturilor de dincolo de
Shelia. Astfel, In Bucureati, cel d'intala care captita un privilegiu de berarie fa loan Timpel, zis Neamful, din Gotha, in 1809. Localnicit nu se
tacomiau de loc in bautura cea noua.Neamful 'Astra monopolul al supt
Caragee, inlaturindu-se en concurent, ,Neamf din Austria. El era indatorn ins& a nu lucra in oral a nu Intrebuinfa decit grinele care nu pot
ca In
sluff pentru trebuinf a fern san parkin' folosul Turcilor al a plati
300 de lei la Cutla Milelor. Beraria arse in 1821. Peste tret
Moldova
ant, Frederic, fiat let loan, o ffica din nou, al o tract' apot until WIG
Rube. Peale pufin acest at doilea Naomi infra insa In ceartil cu tovaraaul
sag, Krebs,-eere capatase un privilegiu pentru a face rachlari din poame
al se apucese a lucra bere. Consulul trances, supt prolectia caruia el
trecuse, II Meta, dar Domnul insual se amestec& in afacere, al monopolul
berartei fa pastrat 1st Kobe. El va ft avid, pests trel an!, cind Ruall ocupar& fara, destal clienfi staruitori.

Me 'lemma' la Romini

283

Xl.

Plan astfel de fabrics meeteeugarl siraInt patrunseseri in not. dar


leer Irebul sa se creed& a Innainte de ,era nouP din 1830 numarul for
ar fl foal mare. Aceasta e adevarat mat ales dlncoace de Milcov,
51 feta de ce, Meeteengaril cel not, sprifinifi, potrivit tratatelor, de
consulate
in rindul Wain de cel austriac, de cel presian , (matt de

Incru mat ales in don& 'talia': case de mode el articole de mods.


Cea d'intalu case europeand din lee, a lost a boierulul Scarlet
Sturza, an ginere domnesc, care lava/Ilse in Germania el s'a asezat apol
In Rasta, ajungind el guvernator al Basarabiel. Nu etim cine Po cladise,
dar nume de architecfl cars Inloculan pe Tech!i malmarbagl dupe define
Rasaritulul se pot culege let el cold, de el materialul n'a lost skins pan&
astazI decit intr'o foarte mica masura. Cam pe acelaef vreme, un Orec
din Italia, care Meuse IngInerie milliard, Spiridon Macri, lucre pentru o
biserica a lul Alexandru-Voda Ipsilantl, el el lei arata priceperea el in
scare Carpi celel noel de la Mihai-Vocla, ca IA nu mat vorbim de an
protect pentru exploatarea europeana a ocnelor de sere. Joan Raihner,
atlas din Siblin de acelael Domn, prin miflocirea episcopulul de Buzau,
!nail& named manastirea dela Poiana, pentru Banal eel Mare, Pena Fillpescu.

Asachi flume!, poetul, fu acela care dadu laellor de innaintea artaInt 1821 casele doamnei SturdzaPastravanu ; el invafase arhitectura In
Viena. In 1820 pmalesirul zidar" Iosif Weitz Ikea porucicului, viltorulut

general, loan Odobesca an rind de case dap& pianos epusean.


Lire anti 1824 el 1826, Freywald, socrul influentulul secrelariu al
Agenfiel austriace Udrifchl, lucre la pavarea cea noun a Bucureetilor, en

bated de lemn. 0 fabrics annme se face pentru pregatirea acestora, et,


In Almonachul sin ilustrat, Mai Rogalniceann dadu intaflearea celel asemanaloare care flint& la lael pe vremea Regulamentulai Organic. In local
sululgillor din Baleen!, car! aducean oda& epa in orace, acuma aceasta
sarcina se dadu pentru Bucureett, in condi!!! non& cu Inirebuinfarea

de tabu! de font& san de oale

lui Ernest Meyer din Saxonia, care

flea eel d'intain plan la 1824 el-1 Thu printit la 1827.


Oral:110e de mode noun, Cu Iiinille 'rase drept ale alellor, en boschete el podoabe meeteeuglte, cum se biennia' in veacul al XVIIIlea,
le-an Meat meeterl aduel, cu plate bunk din Arden], de Inherit cart voles
sa se tie in curent cu timpul. Multe scrisorl oltene an acest scop. Ora

narul ,neamr se cerea tot aye de mull ca el guvernanta ,Nemtoaica


in copil".
Inca de pe la 1784, Banal Filipescu, cel cu manasiirea de In Mane,
Ina la socoteala bairineasca, de tot aspra, en oareecare 'Male, pe Nearriful

sin, meter de canapele. Amu dee! aceasta mobile nu se mai aducea de

284

Istor la Rominllor In ChIpuri si Icoane

peste hotare, cu toate a pane dupe 1830 garnifurlle cele bune trebulau
neaparat comandate in strainatate. Dintre deosebitele felurl de meeterl
strain!, cet mal cat:tail erau tested!. Bine plaint, el petrecean din toate vsniturIle ce puteau sa alba: unul din consulil ceI ocrotlau, recunoaete el
el a aceet1 Nemi la, al caror nume ajungea acum,mal ales in Moldova,
sa insemne meter de lucrurl noun : inginer, whited, maeinist, fabrIcant,
erau cel mai bayi din tern. Unit stateau pulln et se Indreptau apol spre

alte plater! ale noroculul; cel ce an ramas, s'aa plerdut rapede in class
noestra mljlocle, cite era.

Patrunderea Nemillor insa, ca el a doua epoca de intemetere a


fabrIcilor, cade in buns parte dupe 1830, el nu putem urrnfirl lucrurile
dincolo de aceesta margine, in capitole care trateaza despre 'late supt
,vechiul reglin" romanesc.

Bani id Masuri
I.

Ban inseamna moneda Banului, precum monedel lut Ludovic at


XII-lea I s'a zis aludovicg (touts), monedel tut Fredericcel-Mare frederi
(Friedrich), monedel In! Napoleon Ilu .napoleon, monedel ducelui de
Venetia ducat', far celei a Sultana lui sultanie.. Cel mat multi ban! as
plecat in veacul at XIII-lea din Baneful unguresc at Severinului, de at, no
de aid, ci din mat vecht provincli, vine numele tor. Capetenia care cirmuta
in numele regelui vecin Tinuturile de peste Olt n'avea fireate. o moneda
a WI deosebila,Insa, de care ce moneda ungureasca trecea prin minile tut,
yenta de is el al de la dregatoril lui, de la negustorit in legatur& cu dinsul,

I se zicea, dupe numele demnitalli pe care o aveau Band ungureatt,

tot ban'.

Totual nu prin acest pircalab al Severinulut a patruns pentru intala


oars semnul lesniclos pentru schimburi al monedel in partite locuite de
Romird. Dupe epoca romans, care a lasat In toate unghlarile, supt pamintul gramildit in cursul veacurilor, band de anima el de argint at Cesarilor, at alloy stapinitorl de la Miazazi at al oraaelor greceatt, in evul media
moneda bizantina a sazbatut pan& of prin vane cele mat adapostite. Une
on ea yenta, de sigur, prin razboinicii tutor* cu prada Tinuturilor civil! safe, alte or! Irma ea dovedeate calatoria negustorilor strain! sau intoarcerea localnicilor de la vrelin bilciu de holm.. Si in partite Bistrifet arde-

lene, in locuri odinioara salbatece de la picloarele munfilor s'au gaga


bard cu chipul tut Iustinian al cu crucea ocrotitoare a Bizantulut.
Niciodala n'au paint ft Intreruple cu totul legaturile de negot Intre
udefele" sou atinuturile" romfineati, de o parte, al, de alta, partite, cu o
vista mat aaezata al mai plina de bielgug de la dreapta Dullard, strabatut&
de vase imperiale.Niciodata drumurile de negot n'au fost cu totul inchise.

Dar ele erau numal foarte pufin cercetate al banul merges numal de tot
slab. El va Ii fost infrebuinfet In satele noastre mai mull pentru facutul
salbelor de podoabe deal pentru schimbul Mire feranii, cart nu diclusera
Inca o boierime al cart nu oploalau negustori strain! in mijlocul tor.

286

Istoria Rominllor in Chipurl el Icoase

Cum s'a mai aratat In aceasta expunere, se vindea el se campfire


Intel) maser& de tot mica; left nu se dadeau nimanula; Weill sau juzil,
on cnejil, vatamanii, capetenille cele marl, Voavozil, nu cereau decit dljma
turmelor, cirezilor, cailor, samanaturIlor, gloabe sau amenzl tot in nature;
pocloane It se aduceau lareel altfel decit in metalul pecetluit cu o inscripfle
el o efigie; slujba, munca brafelor inlocula atitea dad el venituri din timpurile mai noun el mai civilisate.
Dar Voevozii, ca el mai midi lor, carl domniau peste unele vat
au mai prImiau is vim!, Is hicatorile de munte el Is vadurile apelor, banal
strainulul din sus sau din jos. Din acest refit de capetenle se hrania Via-

fleria. lor. Tot de ;nolo se scotea apol darul ce se face& stapinitorului


recta, care ocrotia tare sail era in masura s'o ameninfe, s'o cotropeasca,
el s'o pustieze. Inca de pe to 1240-80 regele unguresc area astfel de Is
Litovolu $i de is frail! sal din parfile vilcene I gorjene niete venitari (proventum), an bliss (fributum), la care astfel de franks"i al feranimil noastre
erau sum! Inca de malt& vremet,
II.

Ramine se se vada scum de cite felurl era banal altor ter(, care
xfizbatea el se cheltuia astfel Is nol, precum el acela pe care, dap& aceste
models, it batura Domnil noetri insist.
Cel mai vechla prIvilegiu amanunfit de comer( Is Munteni, de supt
Mircea cel Bitten, cunoaste intiiu monede bizantine, ca perperul (hyper pyros), care era raspindit el in Lingerie, avind insa acolo o valoare mai
mica decit a perperului clasic, urinate nominald, care era de metal nobil
el area un prof mare. De alminterea, era ei an aperper muntean", cunoscut Inca de pe la 1392, tot supt Mircea, el papa in Constantinopol, undo
-era socotit cam o treime din originals! Imparatesc. Perperul n'a patrons
niciodata in Moldova, supt niciuna din formele sale ; in TaraRomaneasca
el a dat numele unel vecht dajdi, pdrporitul, care s'a pastrat pane bowie
lirzia, pane Is reformele fiscale din vremea Fanarloillor. Perperul insuel

a tent din intrebuinfare data cm peirea Statalui bizantin el a anexelor


sale; pe de all& parte, de Is Viad Dracul innainte, niciunul din Doman
munteni n'a mai bate atoned& in fare lor sau pentru aceasta far& Aceasta
e, in scurt, istoria Is not a perperalui celui adevarat el a imitatiei lui in
epoca lei Mircea.
Careful bizantin, care Wel el nu se infaflea totdeauna intro singura
monde, blind 01 acesta, ca 01 perperul, ca el marca apaseana, mai mult
o unitate de ()mutate monelard, nu se pome0te niciodata is not.
Unele vim! se hotarasc in ,ban(`. E, s'ar credo, un ban de annul,
din rare, dar e malt mai probabil ca supt acest name se intelege intalu
dinarul (denarlus) ardelean, Is inceput a zecea, dar apol o suta pane Is
a trete nuts parte dintfun florin craiesc, care dinar area o large raspin</