Sunteți pe pagina 1din 2

Descriere generala a cirozei hepatice

Ciroza hepatica reprezinta o afectiune cronica a ficatului caracterizata prin


fibroza extensiva si modificarea severa a arhitecturii hepatice, prin formarea
nodulilor de regenerare.
Termenul de ciroza provine din limba greaca, de la cuvantul kirrhos si se
refera la culoarea maro-roscat a ficatului afectat pe sectiune. Principalii factori etiologici
sunt alcoolul si virusurile hepatitice B si C, acestia actionand sinergic, atunci cand sunt
intalniti la acelasi pacient.
Atunci cand nu se elucideaza etiologia dupa investigatii specifice, ciroza este
denumita criptogenetica, fiind determinata probabil de virusuri hepatitice inca
neidentificate, de hepatite autoimune silentioase sau de diverse substante toxice.

Simptome de ciroza hepatica


Adesea, pacientii pot avea boala hepatica avansata, fara nici o simptomatologie
sau doar descriu o stare de oboseala accentuata. Alteori, se prezinta la medic pentru
edeme (acumularea de lichid la nivelul tesutului subcutanat de la membrele inferioare),
cresterea de volum a abdomenului prin lichid de ascita sau icter (coloratie galbena a
tegumentelor si mucoaselor).
In cazurile avansate, prezentarea este direct cu encefalopatie hepatica stare de
irascibilitate, tremor, somnolenta diurna, bradilalie si bradipsihie sau direct coma sau prin
hemoragie digestiva.

Investigatii radioimagistice si de laborator


Pentru sustinerea diagnosticului de ciroza este nevoie de criterii atat biochimice,
cat si ecografice si endoscopice. Medicul generalist, internistul sau gastroenterologul vor
recomanda o hemoleucograma completa, probe functionale hepatice (transaminaze, teste
de colestaza), teste de insuficienta hepatica albumina serica, coagulograma,
electroforeza proteinelor serice, dar si explorari imagistice.
Daca pacientul se prezinta cu ascita in tensiune (lichid in abdomen care determina
distensia marcata a acestuia), se va efectua o paracenteza diagnostica si terapeutica se
preleveaza probe din lichidul de ascita pentru numaratoare de leucocite, glucoza si culturi
bacteriene (pentru excluderea peritonitei bacteriene spontane, care este o complicatie
redutabila a cirozei avansate).
Ecografia abdominala evidentiaza ecostructura hepatica micro si macronodulara,
prezenta sau absenta unor formatiuni tumorale hepatice, prezenta ascitei, a
splenomegaliei si a altor elemente ale sindromului de hipertensiune portala.
Endoscopia digestiva superioara este indispensabila diagnosticului de certitudine
al cirozei, pentru evidentierea varicelor esofagiene, a gastropatiei portal hipertensive si
pentru profilaxia primara sau secundara a hemoragiei variceale.

Diagnosticul cirozei hepatice


Ciroza hepatica trebuie caracterizata din punct de vedere etiologic trebuie
precizata cauza etanolica, virala B, C sau D, de etiologie mixta sau alte cauze mai rare.
De asemenea, este important de precizat daca este compensat sau decompensata

portal sau parenchimatos, dar si stadiul Child-Pugh, conform unei clasificari care
aprecieza starea functionala a ficatului si severitatea bolii pe baza mai multor parametri:
ascita, encefalopatia, nivelul bilirubinei, al activitatii de protrombina si al albuminei
serice.

Tratamentul pentru ciroza hepatica


Recomandarile trebuie sa vizeze atat stilul de viata alimentatia, si anume
aportul de sare si de proteine, aportul lichidian dar si consumul de bauturi alcoolice,
care trebuie oprit. Trebuie evitate orice fel de suplimente nutritive, automedicatie
sau chiar antiinflamatoarele nesteroidiene (aspirina, ibuprofen, diclofenac etc) luate
fara avizul medicului curant, dar si sedativele de orice fel, care pot precipita
encefalopatia hepatica.
Atunci cand ciroza hepatica este deja constituita, oprirea aportului de bauturi
alcoolice de orice fel este esentiala pentru incetinirea progresiei bolii. Daca etiologia
cirozei este exclusiv toxica, intreruperea consumului de alcool duce la ameliorari
spectaculoase uneori, asa incat pacienti care se prezinta la medic in stadii avansate ale
bolii (Child C) revin dupa 6 luni de abstinenta intr-o stare ameliorata (Child A), care se
poate mentine astfel timp indelungat (daca nu se reia consumul).
Medicatia este prescrisa cu viza profilactica betablocantele neselective pentru
profilaxia primara sau secundara a hemoragiei variceale sau antibiotice pentru profilaxia
secundara a peritonitei bacteriene spotane, diuretice in doza mica.
Medicatia poate fi prescrisa cu viza terapeutica antisecretorii, antibiotice
perfuzii cu solutii saline sau dextrani si chiar transfuzii sangvine la pacientul cirotic cu
hemoragie, sau antibiotice, perfuzii de reechilibrare hidroelectrolitica si lactuloza la cel
cu encefalopatie hepatica stadiul III, diuretice, perfuzii cu albumina si paracenteze
repetate la pacientul spitalizat cu ascita. Medicul curant poate recomanda si medicamente
adjuvante hepatoprotectoare, vitamine.

Evolutie, Complicatii, Profilaxie


Pentru a reduce incidenta acestei afectiuni, trebuie sa ne adresam agentilor
etiologici ai hepatitelor, si anume consumul de bauturi alcoolice si hepatitele virale
cronice B, C si D.
In Romania, tara cu endemicitate crescuta a hepatitelor, in programul national de
vaccinare a fost introdusa din 1995 vaccinarea nou-nascutilor din prima zi de viata
impotriva virusului hepatitic B, astfel ca in urmatoarele decenii sa se reduca incidenta
cirozei hepatice si a hepatocarcinomului grefat pe ciroza si pe hepatita cronica virala B.
Impotriva virusului hepatitic C nu exista vaccin.
Alcoolismul reprezinta cea mai importanta cauza a cirozei in Europa. Studii
epidemiologice largi au demonstrat ca exista o toleranta diferita la alcool in functie de
sex. Astfel, femeile, avand greutate mai mica si activitatea alcool-dehidrogenazei (enzima
gastrica ce metabolizeaza alcoolul) mai redusa, au susceptibilitate mai mare de a dezvolta
hepatopatie alcoolica.
S-a constatat ca alcoolemia (nivelul de alcool din sange) este mai ridicata la
femei fata de barbatii care au consumat aceeasi cantitate de alcool. De asemenea,
progresia catre ciroza este mult accelerata la femei.