Universitatea Apollonia Iasi

Abraham Maslow

Asistent medical generalist

Anul I , 2014
Buhaescu Genoveva

Abraham Maslow
(n. 1 aprilie 1908 ; d. 8 iunie 1970)

Cu copilaria mea , ma intreb cum de nu am inebunit. Am fost un baiat evreu nascut

intr-o vecinatate de non-evrei, ca si cum as fi fost primul negru intr-o scoala de albi. Am fost
izolat si nefericit. Am crescut in biblioteci , printre carti , fara prieteni.
(Abraham Maslow)

S-a nascut in Brooklyn , New York , ca primul copil ,dintr-un sir de 7, al unei familii de evrei
emigranti. Tatal sau fugise din Rusia la varsta de 14 ani. Parintii lui erau foarte saraci, cu un nivel de
scolarizare redus si cu putine sanse de a-si depasi conditia marginala in societatea americana.
A cunoscut nevoile si singuratatea inca din copilarie. A dezvoltat de timpuriu o constiinta de
minoritar, fiind singurul baiat evreu printre copiii din cartier. Se simtea singur si izolat, sentiment care
s-a accentuat cu timpul. Sansa lui de invata a fost invatamantul public. Interesul pentru lectura a fost
un refugiu pentru el.
Relatiile cu parintii erau foarte dificile: mama se pare ca era narcisica si egoista, iar tatal il
neglija indiferent ce ar fi facut pentru a-i capta bunavointa. La insistentele parintilor , Abraham a
studiat semenstre dreptul la City College of New York, insa lui Abraham nu-i placea sa faca ceea ce
era obligatoriu, asa ca s-a transferat la Cornell University , pentru ca mai apoi sa se inroarca la City
College of New York.
Casnicia a fost o mare sansa in viata lui: s-a casatorit , la 20 de ani , cu o fata de care era
indragostit inca de la 16 ani, verisoara sa primara Bertha Goodman. Dupa ce s-a casatorit s-a mutat la
Wisconsin pentru a studia la University of Wisconsin alaturi de sotia sa. Amandoi erau adeptii lui
Wattson (parintele behaviorismului).
Legaturile sale cu profesorii au fost foarte apropiate si calde, compensand atmosfera rece din
familie. Maslow a fost interesat de teoriile lui Freud, Bergson precum si de curentul Gestaltist.
A obtinut doctoratul in 1934 la Universiatea din Wisconsin si a predat la Universitatea
Columbia si la Colegiul Brooklyn. In aceasta perioada a intalnit mai multi psihologi europeni , printre
care Alfred Adler si Eric Fromm.
A predat 14 ani la Brooklyn College pentru ca in 1951 sa devina eful catedrei de psihologie
la Bradeis Univeristy , unde si-a inceput activitatea de cercetare teoretica pana in 1969. Acolo l-a
intalnit pe Kurt Goldstein , care i-a sugerat ideea de autoactualizare.
Al doilea razboi mondial i-a inspirat orientarea spre o psihologie care sa-l faca pe om mai
bun, capabil de acte si sentimente nobile, nu numai de ura si violenta.
A studiat carierele unor oameni cu realizari exceptionale ca Wertheimer, Benedict si alte
personalitati, pe care ii considera modele ale implinirii umane, incercand sa gaseasca similaritati, la
nivelul personalitatilor lor, care sa poata explica excelenta.
Abraham Maslow a fost unul dintre cei mai importanti psihologi umanisti americani . Este
cunoscut pentru propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane. A fost o figura
cunoscuta nu numai psihologilor, ci si publicului larg.
Teoria lui despre sistemul trebuintelor umane este una dintre cele mai cunoscute teorii ale
motivatiei, nelipsita din majoritatea cartilor de psihologie, management sau alte domenii.
Principala lui contribuie n psihologie a fost n problema ierarhizrii nevoilor umane. Avnd
o abordare umanist, Maslow observ c fiinele umane nu sunt mpinse sau atrase numai de for e
mecanice, ci mai degrab de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute.

Astfel, el susine c fiinele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfcute, s i c

nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfcute nainte de a se putea ajunge la
cele superioare.
Viziunea lui asupra naturii umane a fost una dintre cele mai influente abordari ale jumatatii
secolului al XX lea , teroia sa despre motivatia umana fiind si in prezent un punct de referinta..
Maslow este creatorul celei de-a treia psihologii , metafora ce exprima o noua abordare in
comparatie cu behaviorismul si psihanaliza. Noua aborbare propusa de Maslow este cea de tip holistdinamica , omul fiind vazut ca un intreg organizat integrat.
Fata de Freud si Skinner , ceilalti capi ai psihologiei in acea perioada , Maslow a manifestat
un interes mai scazut fata de oamenii bolnavi mintal si s-a orientat catre persoanele pe care le
considera functionale , cu personalitate sanatoasa.
Viziunea asupra omului este una accentuat pozitiva , individul fiind considerat fundamental
bun si decent. Situatiile in care omul nu este bun si decent sunt determinate de reactiile la stres ,
durere sau nesatisfacere a nevoilor primare.
Maslow crede c singurul motiv pentru care oamenii nu se mis ca n direcia auto-actualizrii
este din cauza obstacolelor puse n calea lor de societate, mai ales printr-o educa ie deficitar ce nu
poate schimba o persoan cu o slab pregtire pentru via ntr-o persoan cu o abordare pozitiv.
Maslow e de prere c educatorii ar trebui sa fie rspunztori de poten ialul pe care l are un
individ pentru a ajunge la auto-actualizare n felul su.
Cartile sale, intre care celebra Motivatie si personalitate, sunt recunoscute drept standarde ale
literaturii psihologice din intreaga lume. Pionierul creator al piramidei trebuintelor si al conceptului de
actualizare a sinelui, Abraham Maslow a fost si este unul dintre cei mai reputati experti ai lumii in
materie de comportament uman si motivatie umana.
Desi faima lui se intemeiaza in primul rand pe activitatea sa in domeniul psihologiei
umaniste, mostenirea lasata prin opera sa cuprinde mult mai mult decat atat, extinzandu-se in
domeniul afacerilor si al managementului.
Motivatie si personalitate reprezinta consemnarea originala a activitatii desfasurate de unul
dintre cei mai creativi psihologi ai secolului al XX-lea. Ea a devenit o lucrare de referinta pentru orice
om preocupat de teoriile lui Abraham H. Maslow, fapt dovedit de interesul crescnd manifestat de
autori care semneaza n cele mai importante reviste de psihologie, educatie, afaceri, studii sociale si
din alte domenii.
Desi prima editie a acestei carti a fost publicata n 1954, iar a doua n 1970, influenta sa a
continuat sa creasca o data cu trecerea timpului.
Din 1971 pna n 1976, Motivatie si personalitate a fost citata ca material bibliografic de 489
de ori, deci de peste 97 de ori pe an.
Din 1976 pna n 1980, la peste 20 de ani de la prima editie, numarul trimiterilor bibliografice
a crescut la 791, aceasta nsemnnd n medie 198 de trimiteri pe an.

Scrisa intr-o maniera accesibila ,cu multe exemple din activitatile cotidiene ale omului
integrat in mediul social, cartea surprinde evolutia fiintei umane din perspectiva satisfacerii
trebuintelor.
Desi Maslow, inainte de a-si expune teoria parcurge o ampla bibliografie stiintifica, reuseste
sa capteze atentia cititorilor prin importanta acordata exemplelor in care se regasesc numeroase
categorii umane, de la copilul care interpreteaza refuzul mamei de a-i oferi o inghetata ca fiind
retragerea afectiunii, la cei care pun succesul social inaintea dezvoltarii relatiilor afective.
Fara a critica diversele alegeri umane, Maslow incearca sa explice mecanismele care stau in
spatele lor.
Prin studierea mecanismelor motivationale, Maslow a revolutionat modul in care sunt
analizate si intelese nevoile umane. Psihologul american descopera o ierarhie a principalelor trebuinte.

Maslow sustine ca toate trebuintele umane pot fi organizate ntr-o ierarhie, ncepnd cu
trebuintele fizice de aer, hrana si apa.
Apoi urmeaza alte patru niveluri, ale trebuintelor psihice de securitate, dragoste, respect si
actualizare a sinelui.
n viziunea sa, trebuintele superioare sunt reale si fac parte integranta din natura noastra
umana n aceeasi masura cu nevoia de hrana.
Maslow evita simplificarile excesive ale pozitiei comportamentale si ale celei freudiene.

La baza piramidei se situeaza trebuintele fiziologice, urmate de trebuintele de securitate, de

apartenenta si dragoste, de stima si respect si de actualizare a sinelui.
Satisfacerea celor cinci trebuinte conduce catre dezvoltarea si confortul psihic al fiintei
umane. Maslow sustine importanta fiecarei trebuinte, chiar daca este lagata de componenta fiziologica
a fiintei umane, si nu de cea spirituala.
Persoana care nu isi poate satisface o trebuinta primara nu poate face trecerea catre latura
spirituala. Daca traieste intr-un mediu sarac si nesigur, de exemplu, toate resursele respectivei
persoane vor contribui la depasirea acestor dificultati, de aceea orice efort mental va fi subordonat
satisfacerii trebuintelor fiziologice si celor securizante, acordand o importanta scazuta nevoilor care
apartin laturii intelectuale a personalitatii umane.
Atunci cand mediul social nu ii permite omului sa-si satisfaca trebuintele, reactiile patologice
vor constitui primul efect al privarii. Un al doilea efect al amanarii satisfacerii unei trebuinte il
reprezinta blocarea dezvoltarii normale a personalitatii. O fiinta umana care nu si-a satisfacut
trebuintele de securitate nu va fi capabila sa se centreze pe realizarea performantelor specifice
adevaratului sau potential.
Pentru a defini stadiul cel mai inalt al dezvoltarii umane, Maslow afirma ca un om are dorinta
de a deveni ceea ce poate deveni, de a putea atinge valoarea maxima a potentialului sau. Totusi,
Maslow sustine ca satisfacerea partiala a unei trebuinte permite orientarea catre o trebuinta superioara.
Teoria lui Maslow a cunoscut mai multe critici. Unele dintre acestea sustineau ca exista
oameni la care trebuintele superioare par sa aiba prioritate. Maslow raspunde acestor critici prin
prezentarea a doua explicatii care stau la baza aparentei nerespectari a ierarhiei trebuintelor umane.
O explicatie sustine ca , in spatele valorizarii unei trebuinte superioare se afla, in realitate,
resorturile trebuintei inferioare nesatisfacute. Astfel, un om care este interesat de prestigiul socialprofesional in dauna satisfacerii trebuintei de afiliere (care se afla inaintea celei de stima si respect in
cadrul ierarhiei trebuintelor) considera ca nu poate fi iubit de catre semeni decat dupa atingerea unui
statut social inalt. O astfel de persoana cauta sa obtina confortul afectiv prin atingerea unui nivel
social inalt. Nu trebuintele de stima si respect stau la baza actiunilor sale, ci satisfacerea trebuintelor
de afiliere.
A doua explicatie se refera la faptul ca persoanale care si-au permis satisfacerea trebuintelor
primare in momentele esentiale ale dezvoltarii lor, cum ar fi copilaria, pretuiesc mai putin hrana si
securitatea, cautand afirmarea pe plan spiritual.
Exista numeroase exemple in care oamenii de stiinta au ales sa fie supusi unor pedepse dure
in loc sa renunte la exprimarea ideilor si teoriilor formulate. Oamenii care provin dintr-un mediu sarac
si nesigur resimt o mai mare satisfactie atunci cand reusesc sa obtina hrana si siguranta, spre deosebire
de cei care si-au satisfacut trebuintele implicate in cresterea si dezvoltarea umana.
Teoria lui Maslow depaseste granitele domeniului psihologic. Numerosi specialisti i-au testat
relevanta in domeniul economic, prin studierea mecanismelor care stau la baza comportamentului
unui consumator.
Facand din teoria sa asupra trebuintelor aspectul central al viziunii sale asupra naturii umane,
Maslow raspunde unei problematici-cheie din domeniul psihologiei personalitatii. El admitea

existenta unor trebuinte general umane, de natura instinctoida , care activeaza si directioneaza
comportamentul individului.
Comportamentele prin intermediul carora satisfacem aceste trebuinte sunt insa de natura
invatata, dependenta de factorii de mediu social. Diversitatea acestor factori sociali explica marea
variabilitate interindividuala a aspectelor comportamentale.
Trebuintele sunt innascute , au finalitati adaptative, orientari diferite.
Caracteristici comune ale trebuintelor :

Individul functioneaza ca un tot unitar si organizat: cand ii este foame, perceptiile, memoria,
gandurile, trairile emotionale, modificarile fiziologice sunt influentate de aceasta stare de tesiune
indusa de trebuinta nesatisfacuta. In acel moment el se manifesta diferit fata de alte momente.
Activarea fiecarui motiv produce astfel de modificari sistemice.

Motivatia (cauzele) unui comportament pot fi multiple.

Unele trebuinte sunt constiente dar, sub ele, putem gasi alte trebuinte, neconstientizate. O
analiza aprofundata a comportamentelor ne duce pana la urma la trebuinte fundamentale, dincolo de
care nu se poate avansa cu analiza.

Indiferent daca este vorba de comportamente preparatorii sau consumatorii, exista o diferenta
intre ceea ce individul crede, la nivel constient, a fi mobilurile actiunilor sale si ceea ce aceste
mobiluri sunt de fapt.

Modalitatile concrete de satisfacere a aceleiasi trebuinte (de afirmare, de exemplu) difera de la o

societate la alta, de la un individ la altul, dar trebuinta este aceeasi.

Satisfacerea unor trebuinte face loc altora, individul nefiind niciodata liber de tensiuni.

Motivatia este complexa, continua, fluctuanta. Trebuintele si motivele sunt interdependente. Este
imposibil de facut o lista atomistica a trebuintelor.

Nu toate comportamentele au ca scop satisfacerea unei trebuinte: spre deosebire de

comportamentele de infruntare, cele expresive nu au, la origine, o stare de tensiune (trebuinta) care sa
orienteze si sa propulseze comportamentul.

Problema directionarii comportamentului spre satisfacerea unei/ unor trebuinte se pune si in

cazul comportamentului nevrotic. Freudienii au pus problema naturii motivationale a simptomelor
nevrotice, dar nu au clarificat-o suficient:
Majoritatea tendintelor si trebuintelor nevrotice, echivalente cu impulsurile orientate spre
gratificatia trebuintelor bazale, au fost blocate, prost directionate, confundate cu alte trebuinte, sau
fixate pe mijloace gresite. Alte trebuinte insa nu mai tind spre gratificatie, ci sunt pur si simplu
protective sau defensive. Ele nu au alt scop decat acela de a preveni suferinte, amenintari sau
frustrari viitoare. Diferenta este similara cu aceea a luptatorului care mai spera sa invinga si cel care
nu mai spera sa invinga, dar incearca sa fie infrant cat mai putin dureros posibil.

Posibilitatea atingerii unor scopuri propuse de mediu activeaza la nivel constient trebuinte care,
in alte conditii, ar ramane latente (omul isi doreste sa atinga scopuri tangibile).


Pentru Freud, impulsurile Sinelui sunt entitati motivationale fara legatura cu realitatea si chiar
fara legatura intre ele. Maslow considera ca, in masura in care ele sunt controlate, modificate sau
reprimate de la satisfacere de conditiile realitatii, aceste impulsuri devin mai degraba o parte a Eului,
decat a Sinelui.

Datelor despre motivatie provin preponderent din domeniul patologiei. Desi constituie o sursa
utila de informatii, cazurile nevrotice si psihotice induc distorsiuni considerabile in intelegerea
motivatiei persoanelor normale. De aceea Maslow considera ca studiul motivatiei umane ar tebui sa
includa personalitati sanatoase, normale (obisnuite) si personalitati care au o adaptare inaltperformanta la mediul lor (eminente). Numai astfel se poate realiza o teorie completa a motivatiei
umane.
Baza intelegerii motivatiei sunt trebuintele. Ele pot fi ierarhizate in functie de prepotenta lor si
de ordinea aparitiei in ontogeneza, intr-un sistem piramidal. Initial, teoria lui Maslow a fost structurata
pe 5 niveluri: trebuinte fiziologice, trebuinte de securitate, trebuinte de apartenenta si afectiune,
trebuinte de stima si afirmare, trebuinte de autoactualizare.
O parte din aceste trebuinte (primele patru) sunt bazale, de natura biologica, au o functie
homeostatica (trebuinte de deficit nesatisfacerea lor produce un deficit) si sunt comune omului si
animalelor.
Trebuintele superioare, de autoactualizare sunt specific umane, au o natura psihologica si apar
mai tirziu nu numai in ontogeneza, ci si in istoria omenirii. Rolul lor nu este de a mentine parametri
functionali ai organismului, ci de a produce schimbari si de a propulsa dezvoltarea (trebuinte
evolutive, de crestere).
Trebuintele bazale sunt innascute si inerente naturii umane pentru ca, atunci cind nu sunt
satisfacute, produc disfunctii majore la nivelul organismului, satisfacerea produce o stare de bine.
Trebuintele fiziologice se manifesta din primele clipe ale vietii, rolul lor fiind acela de a asigura
homeostazia organismului. Ele se impun in mod imperativ si nesatisfacerea lor creeaza stari de
tensiune extrema pe cand satisfacerea trebuintelor superioare poate fi amanata fara a declansa stari de
criza.
Desi aparent supravietuirea si sanatatea sunt asigurate de trebuintele bazale, se constata ca
persoanele care sunt animate de trebuinte evolutive traiesc mai mult si sunt mai sanatoase si mai pline
de vitalitate. Satisfacerea trebuintelor evolutive este mult mai complexa de cat a celor homeostatice,
presupune conditii externe preexistente, scopuri si comportamente mai sofisticate.
Conditiile externe (sociale, economice, politice) joaca un rol important in satisfacerea
trebuintelor superioare: de exemplu, pentru satisfacerea trebuintelor de autoactualizare sunt necesare
libertatea de expresie si oportunitatea, dar ele joaca un rol nesemnificativ in satisfacerea trebuintei de
securitate.
Doua principii guverneaza sistemul trebuintelor:
-

satisfacerea ierarhizata (o trebuinta de ordin superior nu se manifesta in plan psihic

pana ce trebuintele de ordin inferior nu au fost satisfacute)
reducerea tensiunii prin satisfacerea trebuintei (odata trebuinta satisfacuta, tensiunea
se reduce si trebuinta dispare din planul psihic, lasand loc altor trebuinte).

Aceste principii explica satisfacator doar modul de actiune al trebuintelor homeostatice, dar
mai putin trebuintele evolutive. Dezvoltarea pesonalitatii este legata de aparitia si actiunea succesiva a
celor 5 categorii de trebuinte, ultima aparand la maturitate.
Trebuintele fiziologice (foame, sete, somn, sex) au cea mai mare prepotenta pot bloca orice
alte trebuinte daca nu sunt satisfacute. Odata satisfacute, trebuintele fiziologice nu mai apar in campul
de constiinta pentru o perioada de timp sunt trebuinte ciclice. Daca individul traieste intr-o societate
bogata, in care satisfacerea trebuintelor fiziologice nu mai este o problema, ponderea pe care o are
aceasta categorie de trebuinte in ansamblul motivatiei este mica. In cazul persoanelor care se lupta
pentru supravietuire, ponderea trebuintelor fiziologice este incomparabil mai mare, in raport cu alte
trebuinte, dintre care unele nici nu se mai manifesta (de exemplu trebuintele de nivel superior).
Trebuintele de securitate (stabilitate, protectie, siguranta, ordine, libertate, absenta
anxietatii) sunt cele mai importante, considera Maslow, la copii si la persoanele nevrotice. Adultii
normali si-au satisfacut deja in mod acceptabil toate aceste trebuinte, desi ele se mai manifesta intr-o
oarecare masura si la ei.
Importanta acestei categorii de trebuinte la copii este evidenta in modul in care acestia
reactioneaza la imprejurari si persoane noi, la evenimente direct amenintatoare, spre deosebire de
adulti, care au invatat sa-si domine sau sa-si inhibe teama.
Un alt indicator al ponderii trebuintelor de securitate in motivatia copiilor este preferinta lor
pentru activitati structurate, ordonate, de rutina ei au nevoie de o lume ordonata si previzibila.
Libertatea trebuie acordata copiilor numai in masura in care ei pot sa-i faca fata: prea multa libertate si
permisivitate adica absenta ordinii si a predictibilitatii produc anxietate pentru ca impiedica
satisfacerea trebuintelor de securitate.
La persoanele nevrotice trebuintele de securitate sunt satisfacute prin comportamentul
compulsiv, care ii asigura individului o lume predictibila si sigura. Orice schimbare sau eveniment
imprevizibil sunt percepute ca amenintatoare pentru ca distrug ordinea care este atat de reconfortanta
pentru nevroticul compulsiv.
Trebuintele de apartenenta si afectiune apar dupa ce trebuintele fiziologice si de securitate
au fost satisfacute. Ele pot fi satisfacute printr-o relatie apropiata si calda cu o alta persoana (prieten,
iubit, sot) sau prin apartenenta la un grup si statutul ocupat de individ in acest grup.
Adolescenta este perioada de viata in care trebuintele de apartenenta actioneaza cel mai
intens. Intr-o societate din ce in ce mai mobila, oamenii isi schimba tot mai des domiciliul, scoala,
locul de munca, cercul de cunostinte, ceea ce il face sa se simta din ce in ce mai singur si mai
dezradacinat.
Trebuinta de afectiune presupune a primi si a da afectiune, dar acest lucru este posibil numai
intr-o relatie durabila. Maslow nu echivala trebuinta de afectiune cu sexul, dar accepta stransa
asociere a acestor doua trebuinte.
Trebuintele de stima apar numai dupa ce primele trei categorii de trebuinte sunt deja
satisfacute in maniera acceptabila. Trebuintele de stima se manifesta in doua forme distincte stima
de sine (a ne considera pe noi insine ca fiind valorosi) si stima din partea altora (recunoastere, statut
social, succes). Avem nevoie de respectul celorlalti pentru a ne forma stima de sine si, odata formata,
aceasta ne face mai increzatori in noi insine, mai competenti si mai productivi. Lipsa stimei de sine il

face pe individ sa se simta inferior, neincrezator, descurajat. Stima de sine trebuie sa se bazeze pe o
autoevaluare realista.
Trebuintele de autoactualizare constituie ultima forma de trebuinte care se dezvolta, dupa
satisfacerea celorlalte categorii de trebuinte. Maslow subliniaza ca aparitia si actiunea acestor
trebuinte este conditionata de absenta limitarilor impuse de nesatisfacerea celorlalte categorii de
trebuinte (un om nu este disponibil pentru a-si dezvolta potentialitatile daca este preocupat sa-si
asigure ziua de maine sau daca nu are un sentiment de apartenenta), daca nu se stimeaza pe el insusi si
daca nu se cunoaste. Forta motivationala a trebuintelor de autoactualizare impinge individul spre
dezvoltarea propriului potential, spre implinirea de sine.
Acestor trebuinte, Maslow a adaugat ulterior trebuintele de cunoastere, pe care le vedea
oarecum separate de piramida trebuintelor, intr-o mica ierarhie proprie (de exemplu trebuinta de a sti
este mai puternica decat cea de a intelege). Ele se manifesta prin curiozitate, nevoia de a afla, de a
intelege, de a experimenta, de a explica. Desi curiozitatea este un impuls comun omului si animalelor,
la om el imbraca forme mult mai complexe si mai intense.
Satisfacerea trebuintei de cunoastere se realizeaza uneori cu mari sacrificii, sau chiar cu pretul
vietii, ceea ce contrazice oarecum legitatile de functionare a sistemului trebuintelor. Munca si viata
care nu stimuleaza cognitiv devin alienante, persoane sanatoase dezvoltand simptome nevrotice legate
de monotonie si plictiseala.
Piramida trebuintelor formeaza un sistem care este caracteristic tuturor oamenilor si permite
explicarea dezvoltarii si functionarii personalitatii lor, dar ponderea diferitelor categorii variaza de la
un individ la altul si principiile nu se aplica in toate cazurile: exista numeroase cazuri de oameni care
si-au urmarit satisfacerea unor trebuinte de ordin superior in detrimentul celor bazale.