Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Apollonia Iasi

Lucretia Titirca

Asistent medical generalist


Anul I , 2014
Radu Camelia

Lucretia Titirca

Lucretia Titirca s-a nascut in anul 1930, la Bora , judetul Maramure , unde tatal ei , Mihail
Gavrila , era primar. n perioada regimului comunist de dup 1944, fiind susinut de populaie, a
continuat s activeze n aceast funcie.
In 1945, a fost numit un prefect ucrainean n judeul Maramure, care, mpreun cu partizanii
si conaionali, a iniiat o micare de alipire a Maramureului la Ucraina sovietic. Tatl ei s-a opus
acestei aciuni, mobiliznd telefonic toi primarii din jude pentru a anuna populaia oraelor i
comunelor s mearg spre Sighet, unde se afla conducerea sovietic, cea care nvestise prefectul
ucrainean.
Mase de rani i muncitori forestieri din Bora, antrenai i condui de tatal ei, au pornit spre
Sighet, cale de 80 de kilometri, unii narmai cu arme de foc i muniie rmas n Munii Borei dup
retragerea nemilor, alii cu topoare i sape, formnd convoaie de crue, oameni clare, pedestrime,
crora li s-au alturat brbaii din toate comunele din jude, cntnd Deteapt-te, romne!.
La Sighet au fost ntmpinai de trimiii comandantului sovietic, nsoii de fore militare care
au propus oprirea naintrii populaiei protestatare pn la limpezirea situaiei, urmand a fi luata o
decizie.
Datorit acestei aciuni unite i hotrte, s-a renunat la alipire i lucrurile au revenit la
normal, ns tatal ei a fost nevoit s fug n muni, tiind c se urmrea arestarea lui de ctre
Securitate, imputndu-i-se aceast aciune de protest fa de alipirea Maramureului la Ucraina
sovietic.
Constrns de mprejurri s stea ascuns ani de zile, tatal ei a fost urmrit, supravegheat,
arestat i anchetat.
Propriu-zis, a trecut printr-o serie de arestri i liberri, ncepnd cu o condamnare la
nchisoare corecional de 1 an i 6 luni din 1950, pronunat de Tribunalul Militar din Cluj, cnd a
fost trimis la Canal, pn la sentina din 1959, pentru uneltire contra ordinii sociale, cnd a fost
condamnat la 8 ani de nchisoare, unde, de altfel, a i decedat dup 2 ani de detenie, la vrsta de 59 de
ani.
n anul 2005, autoritile locale au omagiat figura tatalui ei, conferindu-i post-mortem titlul de
Cetean de Onoare al oraului Bora i dezvelind bustul su, care este amplasat n centrul
localitii.
Ea nssi a fost arestat timp de o lun de Securitate, cnd era n clasa a XII-a, i s-au fcut
presiuni ei pentru a-l convinge pe tatal su s se predea.
n acelai scop a fost arestat i fratele ei, student fiind, iar din cauza condiiilor insalubre din
nchisoare, s-a mbolnvit de tuberculoz i a murit la vrsta de numai 20 de ani.
Dup cum se spunea n perioada comunist, nu avea origini sntoase motiv pentru care
nu a fost primit s dea examen la facultate, cu toate c absolvise liceul ca premiant.

Tatal ei a exercitat o influenta foarte puternica asupra dezvoltarii ei. Si-ar fi dorit s urmeze
Dreptul sau Matematica, ns n niciun caz Medicina, pentru c orientarea ei nu era umanist, ci
realist. A ales sa studieze Medicina fiind sustinuta de sotul ei pentru a avea o calificare.
n anul 1964 a devenit profesoar de Tehnica ngrijirii Bolnavului , dar i director adjunct
al filialelor din Baia Mare i Sighet ale colii Tehnice Sanitare din Satu Mare. A pregtit 45 de
generaii de absolveni pe parcursul ntregii sale cariere.
n perioada anilor 1971-1973 a fost director adjunct al colii Sanitare din Baia Mare, instituie
nou nfiinat.
n 1974 a fost numit asistent medical ef coordonator al Spitalului Judeean din Baia Mare,
funcie pe care a deinut-o pn la pensionare, n 1989 , dar nu s-a oprit aici. Dei ar fi putut alege
odihna dup o via foarte activ, n 1994 si-a nfiinat propria instituie de pregtire a asistenilor
medicali : coala Postliceal Sanitar Carol Davila din Baia Mare, care a primit acreditare i al
crei director a fost.
Nici n prezent nu si-a ncetat activitatea, lucrnd ca director-fondator al Fundaiei de ngrijiri
la Domiciliu Crucea Alb- Galben .
Deine o colecie impresionant de diplome, titluri de onoare i insigne, primite n ar sau n
strinatate, n Austria, Elveia, Danemarca, Republica Moldova i a obinut tot attea premii, pentru
contribuia important la afirmarea profesiei de asistent medical n Romnia i pretutindeni.
In anul 2002, ca o recunoatere deosebit a activitii sale, de peste 40 de ani n slujba
profesiei i a oamenilor, LUCREIA TITIRC a primit i diploma de CETEAN DE ONOARE
al Municipiului Baia Mare.
In cadrul unui interviu in 2011 la intrebarea Care este cea mai mare realizare a vieii
dumneavoastra ? Lucretia Titirca raspunde :
Oricte lucruri ar ntreprinde un om pe plan social, valoarea primordial rmne familia. De
aceea, cea mai mare realizare a mea o constituie copiii, nepoii i strnepoii mei. Am doi
biei: cel mare este doctor n tiine economice, iar cel mic inginer electronist, dou nurori
care sunt dou persoane deosebite, cu mult respect, soia primului fiu este doctor n
Economie, iar a celui de-al doilea medic stomatolog. De asemenea, am bucuria de a avea 3
nepoi de la ambii copii i dou strnepoate, care au 7, respectiv 4 ani.
M-am logodit din perioada liceului, dup care, la vrsta de 19 ani, m-am cstorit. De aceea,
am fost o mam tnr, o bunic tnr, dar i o strbunic tnr!
Doarece a fost permanent nemulumit c nu exista o bibliografie orientat specific ctre
asisteni a dorit s vina n sprijinul colegilor ei din ar, care s aib o literatur de specialitate dup
care s se poat pregti.
Pe de alt parte, a preocupat-o mult partea de etic: a ntocmit dosare ntregi de activiti
privind comportamentul asistenilor medicali, despre respect n mod special. Asistenii pur i simplu
nu-i mai ddeau seama c greesc, nu aveau nite standarde stabilite la care s se raporteze.
Observase aceste neconcordane i s-a strduit s ntreprinda ceva n acest sens, inclusiv prin aplicarea
unor chestionare anonime.

Este binecunoscuta autoare a peste 10 manuale, pentru asistenii medicali, care se regsesc n
programele de nvmnt, examene i concursuri.
Principalele lucrri publicate sunt:
-

Breviar de explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate bolnavului;


Dicionar de termeni pentru asistenii medicali;
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale;
ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali;
Urgenele medico-chirurgicale Sinteze pentru asistenii medicali.

In munca sa pentru afirmarea i dezvoltarea profesiei de asistent medical, Lucretia Titirca a fcut
pionierat prin crile scrise i poate fi asemuit cu celebrele naintae n domeniu : Florence
Nightingale, Edith Cavell i Virginia Henderson, femei care au dat identitate acestei profesii, au pus
bazele nursingului modern n lume i i-au dedicat viaa ngrijirii sntii i alinrii suferinei umane!
A preluat si dezvoltat ideologia Virginiei Henderson cu privire la nevoile fundamentale ale
bolnavilor completand modelul conceptual.
O nevoie fundamentala reprezinta o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a-si asigura
starea de bine atat fizic cat si psihic.
Modelul conceptual defineste nevoile fundamentale ale fiintei umane tinand cont de
componentele biologice , psihologice , sociale , culturale si spirituale ale individului.
Pentru a-si mentine un echilibru fiziologic si psihologic , pacientul trebuie sa poata atinge un nivel
minim de satisfacere a nevoilor.
Independenta in satisfacerea nevoilor reprezinta atingerea unui nivel acceptabil insatisfacerea
nevoilor (un bun echilibru fiziologic si psihologic) prin acctiuni pe care le indeplineste
individul insusi, fara ajutorul unei alte persoane. Independenta este deci s a t i s f a c e r e a
u n e i a s a u m a i m u l t o r n e v o i p r i n a c t i u n i p r o p r i i , i n d e p l i n i t e d e p e r s o a n a insasi.
Dependenta in satisfactia nevoilor reprezinta incapacitatea persoanei de a adoptaco
mportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei persoane, actiuni care sai permita un nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel incit sa fie independent.
Originea probabila a acestei dependente este:
-

lipsa de forta (pacientul nu poate)


lipsa de vointa (pacientul nu vrea)
lipsa de cunoastere (pacientul nu stie cum sa actioneze
p e n t r u satisfacerea nevoilor fundamentale

Dependenta poate sa intereseze aspecte biologice, psihologice, social,


cultural sispiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte mai multe forme de dependenta:
-

Potentiala
Actuala
Descrescinda
Permanenta

Nivelurile de interventii acordate in ingrijiri se clasifica astfel:

ingrijiri de prevenire primara - se intelege mentinerea si promovarea sanatatii,


prevenireai m b o l n a v i r i l o r . I n t e r v e n t i i l e u r m a r e s c : e d u c a t i a s a n i t a r a , prev
enirea specifica (vaccinuri)
de prevenire secundara - urmareste interventiile curative (tratarea bolilor,
prevenireacomplicatiilor). Rolul asistentei este de a descoperi problemele aparute in timp
de prevenire tertiana - urmareste recuperarea. Rolul asistentei este de sustinere
a persoanei ingrijite in recuperare, pina la recuperareaindependentei personale

Sursele de dificultate se definesc c a f i i n d c a u z a d e p e n d e n t e i , r e p r e z i n t a u n


obstacol major care impiedica satisfacerea uneia sau a mai multor nevoi fundamentale.
Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
-

Factori de ordin fizic


Factori de ordin psihologic
Factori de ordin social
Factori de ordin spiritual
Factori legati de insuficiente cunostiinte
Cele 14 nevoi fundamentale sunt :

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.

Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie


Nevoia de a se alimenta si hidrata
Nevoia de a elimina
Nevoia de a misca si a avea o buna postura
Nevoia de a dormi si a se odihni
Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Nevoia de a fi curat si de a proteja tegumentele
Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a comunica
Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori , de a-si practica religia
Nevoia de a fi ocupat si util
Nevoia de a se recrea
Nevoia de a invata cum sa-si mentina sanatatea

Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale


I . Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
1. Probleme de dependenta in satisfacerea nevoii de a respira:
Alterarea vocii manifestari de dependenta:
-

Disfonie
Afonie
Senzatia de sufocare

Dispnee manifestari de dependenta:

Ortopnee
Bradipnee , tahipnee
Tuse , hemoptizie
Mucozitatii

Amplitudine modificata , hipoventilatie


Dispnee de tip Cheyene Stockes, Kusmaul
Zgomote respiratorii
Cianoza

Obstructia cailor respiratorii manifestari de dependenta :

Respiratie dificila pe nas


Prezenta unor secretii abundente
Epistaxis
Deformari ale nasului
Stranutul
Aspiratia pe nas sau sforaitul
Cornaj
Tirajul

2. Probleme de dependenta in satisfacerea nevoi ide a avea o circulatie buna se manifesta prin
circulatie inadecvata, care are sursa de dificultate de ordin:

- fizic (alterarea muschiului cardiac, alterarea peretilor arteriali, alterarea debitului


cardiac sausupraincarcarea inimi sau obstructiile arteriale),

- psihologic (anxietate, stres, situatii decriza, alimentatia, sedentarismul, etc.).

Manifestari de dependenta:

Tegumente modificate (reci, palide, cianotice)


Tahicardie
Bradicardie
Aritmii cardiace, puls filiform, asimetric, aritmic, dicrot
Hipertensiunea arteriala
Hipotensiunea arteriala
Hipoxia si hipoxemia

II Nevoia de a se alimenta si hidrata

Apar doua probleme de dependenta in cadrul nesatisfaceri acestei nevoi:


-

Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit manifestari de dependenta:

Anorexie alimentara
Disfagie
Conditia cavitatii bucale (ulceratii, glosite , carii, gingivite, etc.)
Dificultati in digestie si malabsorbtie
Greata, varsaturi, aerofagie
Pirozis
Recurgitare
Eructare
Hidratare insuficienta cantitati mici
Dezechilibru fizic ( slabiciune, tegumente si mucoase uscate)
Gustul si valoarea alimentelor (obiceiuri gresite)

Alimentatie inadecvata prin surplus manifestari de dependenta :

Indice ponderal peste 10-15 %


Greturi, varsaturi
Bulimie
Polifagie
Dificultate de a se alimenta si hidrata
Dificultate de a urma dieta
Greturi sau varsaturi
Refuz de a se alimenta si hidrata

III Nevoia de a elimina

Probleme de dependenta

1. Eliminare urinara inadecvata

- Cantitativa manifestari de dependenta

Poliurie
Oligurie
Anurie

-Calitativa manifestari de dependenta

Polakiuria
Nicturia
Disuria
alte manifestari: hematuria ; albuminuria; glicozuria ;hiperstenuria ; hipostenuria;
izostenuria;edeme; urina tulbure

2 . Retentia de urina (ischiuria) manifestari de dependenta

Glob vezical
Ischiuria paradoxala
Polakiuria

3.Incontinenta de urina si de materii fecale manifestari de dependenta : enurezis ;


incontinenta urinara, de fecale

4. Diareea manifestari de dependenta

frecventa, consistenta, cantitate, culoare, miros, aspect - modificate


crampe,
colica,
durere locala,
semne de deshidratare

5.Constipatia- manifestari de dependenta

frecventa,
orar
cantitate,
consistenta,
forma culoare,
crampe,
meteorism,

flatulenta,
tenesme,
fecalom,
anorexie,
cefalee,
iritabilitate

6. Varsaturile- se urmareste:

frecventa, orarul, cantitatea, continutul, culoarea, mirosul,


forta de proiectie si simptomele ce o insotesc (dureri, cefalee, greata, transpiratii)

7. Menstra manifestari de dependenta :

Amenoree
Dismenoree
Metroragie
Oligomenoree
Menoragie
Polimenoree
Hipomenoree
Hipermenoree
Leucoree patologica
Hidroree
Culoare, aspect si ritmul scurgerilor

8. Diaforeza (transpiratii abundente)

9. Expectoratia

IV. Nevoia de a misca si a avea o postura buna

Probleme de dependenta

1.
2.
-

Imobilitate manifestari de dependenta


Absenta sau diminuarea miscarilor
Atonie musculara, atrofie, hipertrofie musculara
Escare de decubit
Contractura musculara
Ras sardonic (in tetanie)
Anchiloza
Crampe
Diminuarea interesului pentru miscare

3. Necoordonarea miscarilor-tulburari prin lipsa sau diminuarea miscarilor normale (ataxie,


convulsii, tremuraturi, tulburari de mers, etc.)

4.Postura inadecvata manifestari de dependenta

oboseala musculara
deformari ale coloanei vertebrale
deformari ale soldului
pozitii inadecvate date de boala
dificultate in schimbarea pozitiei
torticolis
bataturi

5. Circulatie inadecvata

V. Nevoia de a dormi si a se odihni

Hiperactivitate manifestari de dependenta


Vorbire caracteristica
Reactie la toti stimuli
Spasme, ticuri, manie, euforie
Miscari caracteristice

Probleme de dependenta

1.
-

Insomnia manifestari de dependenta


Atipiri in timpul zilei
Cosmaruri
Somnambulism
Apatie
Neliniste
Confuzia
Iritabilitate
Sentiment de tristete, depresie
Concentrare scazuta, oboseala

3.
-

2. Hipersomnia manifestari de dependenta


somn modificat
somnolenta
letargie
narcolopsie
inactivitate
Oboseala manifestari la nivelul: fetei, ochilor, a tensiuni arteriale, somn, puls,
tegumente,stare psihica, greutate corporala, astenie.
4 . Disconfort

manifestari de dependenta

iritabilitate
indispozitie, jena
stare de disconfort
diaforeza
dureri musculare

5. Dificultate sau incapacitate de a dormi

V I . Nevoia de a se inbraca, a se dezbraca

Manifestari:

Dificultate sau incapacitatea de a se inbraca si a se dezbraca


Dezinteres fata de tinuta- stare de apatie
Dezinteres sau refuz fata de a se inbraca/ dezbraca
Alegere neadecvata de inbracaminte
Dezbracare continua

V I I . Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele

Probleme de dependenta

1.Carenta de igina la nivelul : parului , unghiilor , nas , cavitate bucala , piele

2. Alterarea tegumentelor si a fanerelor

3. Dezinteres fata de igiena

4. Dezinteres de a urma prescriptiile de igiena

5. Alterarea mucoaselor

VIII.Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale

Probleme de dependenta

1 .Hipertermia manifestari de dependenta

Frisoane
Subfebrilitate
sindrom febril
Piele rosie, umeda, calda

Tipuri de curbe febrile

Febra intermitenta
Febra continua
Febra remitenta
Febra recurenta
Febra ondulata

2 . Hipotermia - manifestari de dependenta

hipotensiune arteriala
cianoza
eritem
edeme
oboseala
tulburari de vorbire
somnolenta
degeraturi
durere

IX.Nevoia de a evita pericolele

Probleme de dependenta:

1 . Vulnerabilitate in fata pericolelor - manifestari de dependenta

Risc de accidente, raniri, caderi


Risc de infectii
Risc de inbolnavire, fatigabilitate, surmenaj
Comportament agresiv sau depresiv

2 . Afectarea psihica si fizica

X . Nevoia de a comunica

Probleme de dependenta:

Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor manifestari de dependenta

Tulburari senzoriale (cecitate, anosmie, hipoestezie, hiperestezie, surditate)

Tulburari motorii (pareze, paralizi, )


Tulburari de limbaj (afazie, dizartrie,galbaiala, dislalia, mutism)
Reactii afective - insuficienta sau exces senzorial (neliniste,inactivitate, anxietate, halucinatii,
izolare)

Comunicare ineficienta la nivel intelectual m anifestari de dependenta

Dificultate de asi aminti evenimente (amnezie)


Dificultate de a face o judecata, vorbire incoerenta
Comportament neadecvat
Confuzie,obnubilare

Comunicare ineficienta la nivel afectiv


(agresivitate, devalorizare,apatie, egocentrism, fobie, agorafobie, claustrofobie,
nozofobie,euforie, delir, idei de suicid, halucinatii, etc.)

Confuzie

Singuratate

Atingerea integritatii functiei si rolului sexual

Izolare sociala

Perturbarea comunicarii familiale

XI .Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri si valori, de apractica religia

Probleme de dependenta:
-

1 . Culpabilitate manifestari de dependenta

- Sentiment de vinovatie

- Depresie

- Anxietate

2 .Frustrare - manifestari de dependenta

Sentiment de pierdere, de inutilitate


Supunerea la un regim
Incapacitate de a exercita practica religioasa
Tulburari de gndire
Ignoranta fata de sensul propriei sale existente

3.Dificultate de a actiona dupa credintele si valorile sale

4.Dificultate de a participa la activitati religioase

5.Neliniste fata de semnificatia propriei existente

X I I

Nevoia de a fi ocupat si util

Probleme de dependenta:

1.Devalorizarea manifestari de dependenta

Sentiment de inferioritate
Descurajarea
Incapacitate de a trece unele dificultat
Somnolenta
Agresivitate
Diminuarea motivatiei
Obsesia

2 . Neputinta manifestari de dependenta

Conflict personal , esec profesional


Dificultate in luarea deciziilor
Retragere, resumarea
Fatigabilitate
Agasare, lipsa de ambitie, oboseala

3 . Dificultate de a se realiza

4.Dificultate de a-si asuma roluri sociale

XII Nevoia de a se recrea

Probleme de dependenta:

1 .Neplacerea de a efectua activitati recreative

2. Dificultatea de a indeplini activitati recreative

3 .Refuz de a indeplini activitati recreative

XIV . Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

Probleme de dependenta:

1 Ignoranta

2. Dificultate de a invata

3.Cunostiinte insuficiente