Sunteți pe pagina 1din 5

Capitolul II: Civilizaii n istorie i in lumea de astzi

Natura civilizaiilor
Natura uman este istoria civilizaiilor. Este imposibil s gndeti dezvoltarea omenirii n
oricare ali termeni. Pe parcursul istoriei, civilizaiile au procurat pentru popoare cele mai
pronunate identificri. Drept rezultat, cauzele, naterea, creterea, interaciunile,
realizrile, deliciul i cderea civilizaiilor au fost detaliat explorate de ctre distini
istorici, sociologi i antropologi. Exist o distinie ntre civilizaie la singular i civilizaii
la plural. Ideea de civilizaie a fost dezvoltat de gnditorii francezi ai secolului al
XVIII-lea, ca fiind opus conceptului de barbarism. Societile civilizate erau diferite de
societatea primitiv deoarece erau stabile, urbane i literate. A fi civilizat era un lucru bun
pe cnd a fi necivilizat era un lucru ru. Conceptul de civilizaie a procurat un standard
pentru a judeca societile, iar de-al lungul secolului al XIX-lea, europenii i-au druit o
bun parte din energia lor intelectual, diplomatic i politic pentru a elabora criterii prin
care societile non-europene ar putea s fie judecate drept suficient de civilizate pentru a
a fi acceptate ca membrii ai sistemului internaional dominat de europeni. Totui, n
acelai timp se vorbea din ce n ce mai mult de civilizaii. Aceasta a nsemnat renunarea
la definirea civilizaiei drept ideal sau mai degrab drept nsui idealul i o modificare a
prerii c exist un singur standard pentru ceea ce era civilizat , cu acces limitat, ca ntr-o
fraz aparinnd lui Braudel, pentru puinii oameni sau grupuri privilegiate, constituiind
elita umanitii. n schimb, existau mai multe civilizaii, fiecare dintre acestea fiind
civilizat n maniera sa proprie.
O civilizaie este o entitate cultural, cu excepia Germaniei. Gnditorii germani ai
secolului al XIX-lea au introdus o puternic distincie ntre civilizaie, care implic
tehnologie, mecanic, factori materiali, i cultur, care implic valori, idealuri i nalte
caliti intelectuale, artistice, morale ale societii. Unii antropologi conseder civilizaiile
societi mai complicate, dezvoltate, urbane i dinamice. Braudel consider c este
neltor a dori, n manier german s separi cultura de fundamentele ei, civilizaia.
Civilizaie i cultur se refer deopotriv n general la un mod de via a oamenilor, iar
civilizaia este un mare document de cultur. O civilizaie este pentru Braudel un spaiu, o
arie cultural, o colecie de caracteristici i fenomene culturale. Wallerstein o definete ca

pe o nmulire special a viziunii asupra lumii, obiceiuri, structuri i cultur, ale crei
forme reprezint ntr-un fel ntregul istoric care coeist mpreun cu alte varieti ale
acestui fenomen. Pentru Spengler, o civilizaie este inevitabilul destin al culturiicele
mai exterioare i mai artificiale stri de care umanitatea dezvoltat este capabilo
concluzie, lucrul devenit n succesiunea lucrului ce devine. Cultura este tem comun n
aproape orice definiie a civilizaiei. Exist o semnificativ coresponden ntre
mprirea oamenilor, prin caracteristici culturale, n civilizaii i mprirea lor, prin
caracteristici fizice, n rase. Astzi, civilizaia i rasa nu sunt identice. Popoarele
aparinnd aceleiai rase pot fi n profunzime divizate prin civilizaie; popoarele de
diferite rase pot fi unite prin civilizaie. Marele religii misionare: cretinismul i islamul
conin societi de o mare varietate rasial. Civilizaiile sunt cuprinztoare, nici una din
unitile lor constitutive nu poate fi pe deplin neleas fr a face referire la civiliza ia
nconjurtoare. O civilizaie este o totalitate. O civilizaie este cea mai ntins entitate
cultural. Sate, regiuni, grupri etnice, naionaliti, grupuri religioase. Toate acestea au
culturi distincte la diverite niveluri de eterogenitate. O civlizaie este un grup de oameni
cu cele mai nalte trsturi culturale i cel mai rspndit nivel al identitii culturale pe
care acetia l au i care i difereniaz de alte grupuri. Ea este definit deopotriv prin
elemente obiective, comune cum ar fi limba, istoria, religia,obiceiurile, instituiile i prin
autoidentificarea subiectiv a oamenilor. Acetia au niveluri de identitate. Civilizaiile nu
au granie bine delimitate, nici nceputuri i sfrituri precise.
Civilizaiile sunt trectoare dar au pot avea o via foarte lung; ele se dezvolt, se
adapteaz i sunt cele mai durabile asocieri umane, realiti de o extrem longue duree .
esena lor este ndelunga lor continuitate istoric. mperiile cresc i decad, guvernele vin
i pleac, ns civilizaiile rmn i supravieuiesc revoltelor politice, sociale, economice
i chiar ideologice. Sistemele politice sunt expediente efemere la suprafaa civilizaiei. n
timp ce civilizaia dureaz ele i evolueaz, sunt dinamice: cresc i decad; se amestec i
se divizeaz. Quigley vedea civilizaiile parcurgnd 7 stafii: amestec, gestaia, explozie,
vrsta conflictului, imperiul universal, decaden i invazie.
De cnd civilizaiile sunt entiti culturale i nu politice, ele numenin ordinea, nu
stabilesc justiia, nu colecteaz impozite, nu lupt n rzboaie, nu negocieaz tratate i
nici nu fac alte lucruri care sunt n atrbuia guvernul. Compoziia politic a civilizaiilor

variaz ntre diferite civilizaii i chiar nuntrul unei singure civilizaii. O civiliza ie
poate astfel s conin una sau mai multe uniti politice.O civilizaie i o entitate politic
pot coincide. China este o civilizaie ce pretinde s fie un stat,Japonia este o civiliza ie
care chiar este un stat. Multe civilizaii conin mai mult dect un stat sau o alt entitate
politic.n lumea modern,multe civilizaii conin dou sau mai multe state.
Marile civilizaii contemporane sunt: Sinic:toi savanii recunosc

existena unei

civilizaii chineze distincte,autorul numind-o confucianist,dei este mai corect termenul


sinic, care devine intr-un mod potrivit cultura comun a Chinei i a comunitilor
chineze din S-E Asiei. Japonezii:unii savani combin culturile Japonez si Chinez sub
semnul unei civilizaii unice, cea a Extremului Orient,muli nerecunoscnd Japonia ca pe
o civilizaie distinct. Hindus:cultura Hindus este miezul civilizaiei indiene, termenul
Hindus separnd numele civilizaiei de numele statului su de nucleu. Islamic:savanii
recunosc existena unei civilizaii Islamice distincte. Islamul s-a raspndit rapid de-a
lungul Africii de N i peninsulei Iberice i spre E in Asia Central, Subcontinent,S-E
Asiei,avnd drept rezultat mai multe culturi si subcivilizaii distincte.
Ortodox: savantii disting o civilizaie Ortodox separat, centrat in Rusia i separat de
cretintatea occidental ca rezultat al ascendentei sale bizantine.
Occidentala: civilizatia occidental este vazuta ca avand trei componente majore,in
Europa,in America de N si in America Latina.
Latino-americana: America latina ar putea fi considerata o subcivilizatie inauntrul
civilizatiei occidentale sau o civilizatie separata, indeaproape atasata occidentului si
divizata asupra faptului daca apartine occidentului.Occidentul include Europa, America
de N, la care se adauga si alte tari ale colonistilor europeni, cum ar fi Australia si Noua
Zeelanda. Pentru o buna perioada din instoria lor, Americanii si-au definit societatea prin
opozitie cu Europa. Termenul occident este acum universal utilizat pentru a se referi la
ceea ce sa obisnueste, a se denumi prin crestinatatea occidentala. Occidentul este singura
civilizatie identificata de o distinctie de suprafata si nu de un anumit popor, de religie sau
de o arie geografica. Civilizatia occidentala este o civilizatie Europeana, dar in epoca
moderna este o civilizatie Euroamericana sau Nord-atlantica.
Africana: marea majoritate a savantilor civilizatiei, cu exceptia lui Braudel, nu au
recunoscut o civilizatie africana distincta, dar semnificativ este faptul ca imperialismul

european a adus crestinismul in cea mai mare parte a continentului la S de Sahara.


Identitatile tribale africane sunt patrunzatoare si intense, dar africanii dezvolta un simt al
identitatii africane si este de imaginat ca africa sub-sahariana putea sa se inchege intr-o
civilizatie distincta.
Religia este o caracteristica definitorie a civilizatiilor. Dintre cele cinci religii mondiale
descrise de Weber, 4-crestinism, islam, hinduism si confucianism sunt asociate cu marile
civilizatii, iar budismul nu a fost asociat.
Relatii intre civilizatii:
Relatiile dintre civilizatii au trecut prin doua faze, iar acum se afla in a IIIa. Timp de mai
mult de 3000 de ani contactele nu au existat sau au fost limitate ori au fost intermitente.
Civilizatiile au fost separate prin timp si spatiu, si de asemenea din punct de vedere
geografic. Cele mai dramatice si mai semnificative contacte intre civilizatii s-au produs
atunci cand oamenii dintr-o civilizatie i-au cucerit si eliminat sau subjugat pe cei din alta
civilizatie. Aceste contacte nu au fost doar violente, dar si scurte si s-au produs
intermitent.
Impactul: aparitia Occidentului: crestinatatea europeana

a inceput sa apara ca o

civilizatie distincta in secolele 8 si 9 d.Hr. Pentru cateva sute de ani a ramas in urma
multor altor civilizatii in ceea ce priveste nivelul de civilizatie, cultura europeana
incepand sa se dezvolte intre secolele 11 si 13. In sec 16 renasterea culturii europene s-a
putut produce si pluralismul social, comertul in expansiune, realizarile tehnologice au
procurat bazele unei noi ere in politica globala. Intalnirile neprevazute intre civilizatii au
dat nastere la un impact sustinut, dominant, unidirectional al occidentului asupra tuturor
celorlalte civilizatii. Pentru 400 de ani relatiile internationale au constat in subordonarea
altor societati de catre civilizatia occidentala. Expansiunea occidentului a fost facilitata de
superioritatea in organizarea, disciplina si antrenamentul trupelor sale, de armate
superioare, transport, logistica si servicii militare rezultate din rolul sau conducator din
timpul revolutiei industriale. Occidentul a cucerit lumea prin superioritatea sa in aplicare
violentei organizate. Popoarele europene impartasesc o cultura comuna si contacte
mentinute efectiv pentru o retea a comertului, o miscare de persoane constanta si o unire
a familiilor conducatoare.

Interactiuni: un sistem multicivilizational: in sec 20 relatiile intre civilizatii sau deplasat


intr-o etapa a interactiunilor interne sustinute si multe directionale intre toate civilizatiile,
revolta impotriva occidentului incepand. Sistemul international sa extins dincolo de
occident si a devenit multicivilizational, conflictul dintre statele occidentale disparand. La
sfarsitul sec 20 occidentul s-a deplasat la etapa de stat universal. Nici o alta civilizatie nu
a generat o ideologie politica semnificativa, dar occidentul nu a creat niciodata o mare
religie. Un sistem international exista atunci cand doua sau mai multe state au un contact
suficient intre ele si au un impact suficient una asupra deciziilor celeilalte pentru a se
comporta ca parti a unui intreg. Fiecare civilizatie se vede pe ea insasi ca fiind centrul
lumii si isi scrie istoria ca pe drama centrala a istoriei lumii.