Sunteți pe pagina 1din 7

Tema III : Plante carnivore

Plantele carnivore sunt plante care i iau unele sau majoritatea


substanelor lor nutritive (dar nu energia) prin prinderea i consumul unor
animale sau protozoare, de obicei insecte i alte artropode. Plantele
carnivore s-au adaptat s creasc n locuri unde solul este sub ire sau
srac n substane nutritive, n special azot, cum ar fi mla tini acide i
aflorimente de roc. Charles Darwin a scrisInsectivorous Plants (Plante
carnivore), primul tratat bine-cunoscut despre plantele carnivore, n anul
1875.
Despre adevratele plante carnivore se crede c au evoluat independent
de ase ori n cinci ordine diferite de plante cu flori, acestea fiind acum
reprezentate de mai mult de o duzin de genuri. Acestea includ aproximativ
630 de specii care atrag i prind n capcan prada, produc enzime
digestive i absorb nutrienii disponibili rezulta i. n plus, peste 300 de
specii de plante protocarnivore din mai multe genuri prezint unele
caracteristici ale plantelor carnivore, dar nu toate aceste caracteristici.

Venus Flytrap
(Dionaea muscipula)

Dionaea muscipula mai este cunoscuta si sub


numele de Venus Flytrap. Este o planta
carnivora care isi prinde si isi digera prada, in
general insecte. Structura capcanelor este
formata din portiunea finala a frunzelor. Planta
poate avea patru pana la sapte frunze care iau
nastere din tulpina subterana care este defapt
un rizom. Fiecare frunza poate ajunge la o
lungime maxima de trei pana la sapte
centimetri, in functie de perioada anului;
frunzele mai lungi apar in general dupa
inflorire. Plantele care aparent au mult mai
multe frunze, sunt in general colonii care au
aparut prin diviziunea rozetelor subterane.
Frunza este formata din doua regiuni: o
portiune plata, in forma de inima - care este
petiol capabil de fotosinteza si o pereche de
lobi terminali, la margine, care formeaza
capcana. Lobii se misca rapid atunci cand
sunt stimulate de prada. Mecanismul de
inchidere este activat atunci cand prada
atinge unul din cele trei firisoare mici aflate
pe fiecare dintre lobi. Lobii se inchid atunci
cand doua astfel de firisoare sunt atinse sau
unul atins de doua ori. Mecanismul de
inchidere este atat de avansat incat poate
diferentia insectele de alte lucruri precum
picaturi de ploaie. La marginea lobilor se afla
protuberante tari care previn scaparea
pradelor de dimensiuni mai mari. Exista
distanta intre acesti dinti, astfel incat prada foarte mica poate scapa,
probabil pentru ca energia folosita pentru a digera prada mica este mai mare
decat cea castigata consumand-o. Daca prada este prea mica si scapa,
capcana se va redeschide in 12 ore. Daca prada se misca in interiorul
capcanei, aceasta se strange si digestia incepe mai repede.
Viteza inchiderii capcanei poate varia in functie de mai multi factori precum:
umiditate, lumina, marimea pradei, etc. Aceasta viteza poate fi folosita ca un
indicator a starii generale a plantei, cu cat mai repede cu atat mai bine.
Dionaea nu este chiar atat de dependenta de umiditate cum sunt alte specii
de plante carnivore ca Nepenthes,Cephalotus, Heliamphora, si o parte din
familia Drosera.

Nepenthes

Increngatura : Magnoliophyta
Clasa : Magnoliopsida
Ordinul : Caryophyllales
Familia : Nepenthaceae
Genul : Nepenthes
Specia : Nepenthes sp.

Descriere : Genul Nephentes


cuprinde circa 70 de specii de
plante carnivore, terestre,
agatatoare sau epifite care au drept
caracteristica prezenta unor urne
mari de forma unor ulcioare, la
extremitatea frunzelor. In habitatul
natural unele specii ating 20 metri
inaltime, in ghivechi depasesc
destul de rar 50 de cm. Frunzele de
culoare verde-crud, au nervura
principala prelungita cu un fel de
carcel ce poarta o urna-capcana de
forma unui ulcior. Aceasta este
prevazuta cu un opercul (capacel) si
are gura prevazuta cu numeroase
excrescente, ca niste dinti ce
impiedica victimele sa se elibereze.
Sub fiecare dinte exista o glanda
nectarifera ce secreta nectar.
Insectele si animalele atrase de
culorile capcanelor si de nectar
aluneca prin gura capcanei pana la baza unde de obicei exista apa de ploaie
in amestec cu un lichid digestiv. Datorita acestui lichid, speciile de
Nepenthes sunt singurele carnivore care pot descompune si chitine, o
substanta practic indestructibila. Primavara si vara, plantele dezvolta
inflorescente de flori cu patru seoale si lipsite de petale. Florile de Nepenthes
sunt dioice, adica florile mascule si cele femele cresc pe indivizi diferiti.
Denumire populara : Nepentes
Sinonime : Anurosperma sp, Bandura sp, Phyllamphora sp.
Tipul plantei : Carnivora
Durata de viata : Peren in habitatul natural, 3-4 ani pe o veranda cu
temperatura si umiditate atmosferica adecvate.
Origine : China, Indonesia, Malaysia, India, Madagascar, Insulele Seychelle,
Noua Caledonie, Sri Lanka, etc.
Habitat : Speciile de Nepenthes se dezvolta pe soluri de padure, pe stanci,
pe arbori sau pe nisipurile litoralurilor. Majoritatea speciilor prefera un climat
permanent umed, insa exista si specii care suporta alternantele de climat

umed cu cel uscat, secetos.


Inflorire : Primavara- Vara
Temperatura : 5-25C
Umiditate : Abundenta
Luminozitate : Semiumbra
Tipul de sol : Amestec din parti egale de
turba, vermiculit si nisip. Nepenthes isi
poate fixa radacinile pe scoarta arborilor,
ducand o viata epifita.
Fertilizare : Planta rezista in general
foarte bine fara a fi fertilizata mai ales
daca are hrana din abundenta sau daca
este epifita. In lipsa acestor factori se
poate fertiliza lunar, primavara si vara si
odata la 2 luni, iarna, cu un ingrasamant
lichid destinat orhideelor.
Inmultire : Inmultirea se poate realiza,
primavara si vara prin marcotaj aerian
sau, mai simplu, prin prelevarea butasilor
de lastari. Acestia se tin la o umiditate
crescuta si la 20-23C, in minisere, pentru
o inradacinare sigura.
Boli si daunatori : Planta poate fi atacata de putregai cenusiu in conditiile
unei umiditati excesive a aerului sau substratului. Ocazional, tot ca o
consecinta a conditiilor deficitare, pot apare cosenilele sau paduchii.
Ingrijire : Pentru a-si dezvolta si colora adecvat ulcioarele-capcana, au
nevoie de lumina permanenta si neaparat filtrata, pe tot parcursul anului.
Sunt extrem de sensibile la uscaciunea atmosferica de aceea nu rezista
decat cateva luni in conditiile obisnuite de interior. Pentru o dezvoltare
optima si o viata mai lunga se cultiva pe o veranda sau intr-o sera cu
temperatura si mai ales umiditate adecvata care trebuie mentinuta
permanenta la 80-90%. Daca temperatura depaseste 28C, planta necesita
pulverizari cu apa de ploaie. Substratul se uda astfel incat sa fie permanent
umed insa fara excese. Se inlatura apa din farfurioara, obligatoriu dupa
fiecare udare. Udati la 3 zile vara si saptamanal sau chiar la 2 saptamani,
iarna, in fuctie de temperatura si umiditatea de care beneficiaza planta. Se
transplanteaza primavara, anual sau odata la doi ani in functie de ritmul de
dezvoltare. Se folosesc recipiente mai mult adanci decat largi. In timpul
sezonului rece planta nu necesita repaus, insa este recomandat sa scadeti
putin umiditatea substratului prin reducerea frecventei si cantitatii udarilor.
Beneficii : Este cu siguranta, cea mai spectaculoasa carnivora, si cea mai
adaptata, reusind in habitatul natural sa captureze chiar si animale de
dimensiunea unui sobolan. Genul Nepenthes cuprinde pe langa cele circa 70
de specii si numerosi hibrizi care fascineaza prin coloritul si lungimea urnelor
sub forma de ulcioare care depasesc uneori si 20cm.

Drosera (Roua Cerului)


(Drosera rotundifolia)

Drosera (Roua cerului) este un gen de


plante insectofage, face parte din
familia Droseraceae, genul cuprinde
ca. 200 de specii. Roua cerului,
denumit tiinific Drosera rotundifolia ,
este una din puinele plante carnivore
ce pot fi ntlnite i n Romnia ;
specie ocrotit, ea poate fi admirat n
turbriile muntoase, majoritatea astzi
aflate n rezervaii naturale. Planta
consum: aproximativ 50 de insecte
pe an. Poate fi uor recunoscut dup
florile de culoare alb i ndeosebi dup frunze , care au pe suprafa a lor numero i peri
glandulari cu rol n digerarea insectelor. Perisorii, numi i i tentacule, secret substan e
lipicioase care se adun sub form unor picturi strlucitoare de rou, de unde vine i
denumirea plantei.
Rdcinile droserei sunt destul de slab dezvoltate. Frunzele sunt dispuse sub form
unei rozete bazale. Petiolul lor este lung, iar limbul este acoperit de peri. O insect care
se aaz pe o frunz a acestei plante se lipe te de sucul lipicios al perilor maciucati.
Fcnd micri de eliberare, ea se lipe te de mai mul i peri. Perii se ncolcesc n jurul
insectei i secret un suc lipicios, abundent , care sufoc insect. Ea este apoi digerat
de anumite enzime proteolitice timp de cteva zile, din insect rmnnd doar scheletul
chitinos.