Sunteți pe pagina 1din 4

ORASUL SIBIU

Sibiu este reedina de jude i cel mai mare municipiu al judeului


Sibiu, Romnia. Sibiul este un important centru cultural i economic din
sudul Transilvaniei, cu
o populaie de 147.245
locuitori
conform recensmntul
ui din 2011.
Sibiul este situat in
partea
centrala
a
Romaniei, in sudul
Transilvaniei,
in
depresiunea Cibinului,
pe
malurile
raului
Cibin, la 15 km amonte
de varsarea acestuia in raul Olt, intre 400-450 m altitudine fata de nivelul marii. Ca
repere localitatea se situeaza la 4547 latitudine N si 2405 longitudine E. Pozitia sa
geografica, la intretaierea unor vechi drumuri comerciale, in apropierea unor resurse de
materii prime, a constituit in decursul vremii principalul element ce a dus la dezvoltarea
orasului. Comunitatea local este alcatuit din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a
populaiei este reprezentat de romani (94%) care convieuiesc impreun cu germanii,
descendeni ai colonistilor saxoni care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg,
Lorena, Alsacia. Lor li se alatur unguri, rromi i o foarte puin numeroas comunitate
evreiasc, cu toii contribuind prin influene culturale specifice la viaa oraului. Aceeasi
diversitate caracterizeaz i viaa religioas. Alturi de ortodocsi, la Sibiu ii practic
liber credina reformai, romano catolici, greco catolici i evanghelici-lutherani. Structura
social a oraului este bazat pe o experiena de viaa istoric i multicultural,
diversitatea locuitorilor si, aparinand diferitelor grupuri etnice, generaii i stiluri de
via, dnd oraului o aur special.
Staiunea de iarn Pltini se afl la 37 km distan de centrul municipiului, iar lacul
glaciar Blea se afl la aproximativ 100 km distan de ora.
Municipiul Sibiu a reprezentat i reprezint unul dintre cele mai importante i nfloritoare
orae din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale colonitilor sai stabilii n

zon. Oraul a fost capital a Transilvaniei ntre anii 1692-1791 i 1849-1865. A cunoscut
n ultimii ani o renatere economic i cultural semnificativ. Sibiul este n prezent unul
dintre oraele cu cel mai mare nivel de investiii strine din Romnia. n anul 2007 a
fost Capitala Cultural European, mpreun cu oraul Luxemburg.

Clim
Localitatea se afl n zona temperat-continental, cu influene termice datorate munilor
din vecintate, ns ferit de excese. Media anual a precipitaiilor este de 662 mm, cu
valori minime n luna februarie (26,7 mm) i maxime n iunie (113 mm). Temperatura
medie anual este de 8,9 C. Clima, relieful i structura solului sibian creeaz condiii
prielnice pentru o flor i o fauna bogat. Sibiul este amplasat ntr-o zon cu climat
continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direcia vntului la sol,
influenat att de factorii de relief, ct i de zona construit. Elementele principale ce
caracterizeaz din punct de vedere climatic zona municipiului sunt urmtoarele:
Temperatura medie multianual: 8,8 C Temperatura maxim absolut: 37,4 C
Temperatura minim absolut: -31 C Nebulozitatea media anual: 6,2 Cantitatea
medie anual a precipitaiilor: 662 mm cu valori minime n februarie i maxime n iunie,
iar numrul zilelor de nghe de circa 120 pe an Umiditatea relativ a aerului atmosferic
valoarea medie multianual este de 75%. Iernile sunt ferite de viscole grele, primverile
sunt frumoase, verile rcoroase i toamnele trzii. Recordurile de temperatur nregistrate
sunt de 37,6 C (la Boita n 1949) si -34,4 C (la Sibiu n 1888).

Solurile
Predomina solul brun de padure si solul brun de padure podzolit, cu intercalari de soluri
negre, faneata umeda, formate din vegetatia padurilor, in conditiile climatului temperat,
rece si umed.

Reteaua Hidrografica
Reteaua hidrografica a orasului Sibiu este destul de bogata. Ea este reprezentata prin ape
curgatoare si prin lacuri. Geografic Sibiul este asezat pe malurile Cibinului, rau care
izvoraste din muntii Cindrelului. Acesta a sapat o vale larga in care s-a dezvoltat orasul
Sibiu. Astfel in Sibiu intalnim raul Cibin cu afluentul Sevis. Lacurile sunt reprezentate
prin Lacul Dumbrava care se afla in padurea cu acelasi nume de la marginea Sibiului.
Acesta este amenajat in prezent pentru agrement.

Economie

Sibiul este unul din cele mai prospere orae


din Romnia i primete una din cele mai
mari rate de investiii strine. Industriile
clasice ale oraului sunt industria
constructoare de maini (Bilstein Compa),
industria confeciilor (Mondex, Mondostar),
industria produselor alimentare (Scandia) i
industria de rechizite colare (Flaro). Recent
au fost deschise cteva fabrici noi de
componente electrice i electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann),
de rulmeni(SNR Rulmeni), de air bag-uri (Takata Petri) i de curele de transmisie
(investiie a companiei germane Siemens).
n Sibiu i au sediul central Banca
Comercial Carpatica i societatea de
asigurri Carpatica Asig. Tot n Sibiu i
are sediul Bursa Monetar Financiar i
de Mrfuri, instituie emblematic pentru
mediul economic i de afaceri romnesc.
Toate companiile bancare i de asigurri
majore prezente n Romnia au o filial
sau o sucursal n ora.

Flora si Fauna
Clima, relieful si structura solului orasului Sibiu, creeaza conditii prielnice pentru o flora
si vegetatie bogata. Prin pozitia sa, municipiul este asezat in zona padurilor de gorun si
stejar care urca de la portile orasului pana la poalele muntilor. Flora Sibiului este
dominata de speciile euroasiatice si europene. Pe acest considerent specialistii incadreaza
Sibiul si imprejurimile sale din punct de vedere floristic in regiunea eurosiberiana,
provincia central europeana est-carpatica circumscriptia
Podisului Transilvaniei. Elemente de flora de provenienta
continentala se gasesc in general pe versantii insoriti ai
delurilor ce marginesc orasul in zona de NE, spre Gusterita si
Sura Mare. Astfel pe pajistile cu caracter stepic din aceasta
zona intalnim: migdalul pitic, visinelul, jalesul, ruscuta de
primavara, sipica, capul sarpelui s.a.
Speciile sudice
mediteraneene, submediteraneene si balcanice au intrat in
Podisul Transilvaniei prin defileul Oltului si pot fi observate
in imediata apropiere a orasului sau in interiorul sau. Sunt
diferite specii de graminee, cornutul, laptele cainelui, rasura, gainusa s.a. O deosebita
importanta, o prezinta speciile edemice nemaintalnite in niciun loc pe glob, caracteristice

tinuturilor noastre. Flora Sibiului si imprejurimilor sale


inglobeaza in aceasta categorie: cimbrisorul, brandusa,
carbunii s.a. Amintim ca in apropierea Sibiului cresc o
serie de raritati floristice cum sunt: stanjeneii, ratisorele,
dediteii, zavacusta, holodeanul. Aici este singurul loc din
tara unde creste patlagina uriasa. O serie de plante au fost
puse sub ocrotire pentru a fi salvate de la disparitie.