Sunteți pe pagina 1din 6

Nerv sciatic

nervul sciatic este principalul nerv al membrului inferior. El controleaza articulatia soldului, a
genunchiului si a gleznei, precum si numerosi muschi (indeosebi muschii posteriori ai coapsei si
totalitatea muschilor gambei si ai piciorului) si cea mai mare parte a pielii coapsei, gambei si
piciorului.
Structura - Acest nerv este cel mai lung si cel mai voluminos din corpul omenesc. El ia nastere
din plexul sacral, in principal din cea de a 5-a radacina lombara (L5) si din prima radacina
sacrala (S1), si se indreapta spre fesa. Dupa ce a traversat regiunea posterioara a coapsei, el
se imparte la nivelul genunchiului (regiunea poplitee) in doua ramuri care se ramifica pana la
picior.
Patologie - Atingerea cea mai frecventa a nervului sciatic este sciatica, durere care iradiaza, in
principal, in fesa si in coapsa, uneori si in gamba si in picior. O luxatie a articulatiei soldului sau
o fractura a partii superioare a peroneului pot, de asemenea, sa lezeze acest nerv si sa
antreneze tulburari care merg de la redoarea pana la paralizia muschilor pe care ii inerveaza.

Ce este vedere cromatica ?


Pornind de la ideea ca o imagine colorata ne ofera mai multe informatii decat una albnegru , trebuie sa ne dam seama ca vederea
cromatica este foarte necesara fiecarei vietuitoare .Retina contine doua tipuri de fotoreceptori cel
ule cu bastonase , si cuconuri .
Cele sase pana la sapte milioane de conuri confera ochiuluisensibilitate la culoare . aceste
a sunt concentrate in pata galbena . In partea central a regiunii , numita fovea centralis care
are diametrul de 0.3 mm, se afla o concentratie foarte mare de conuri : 64% sunt conuri rosii ,
32% conuri verzi si 2% conuri albastre .Conurile verzi si rosii sunt concentrate in
fovea centralis iar cele albastre in exteriorul acestei regiuni .
Din studii efectuate asupra perceptiei imaginilor colorate in
compartie cu cele alb negru s-a evidentiat faptul ca in imaginile
colorate ochiul detecteaza mai usor marginile obiectelor si caracteristicile acestora .
In informatia alb negru se pierde inf continuta in lungimea de unda a fiecarei culori .

Cum percepem culorile?

Instrumentul vederii in culori sunt ochiul si creierul. Ochiul functioneaza asemenea unei ca
mere digitale miniature de mare rezolutie la care este conectat un computer de o
capacitate foarte mare pentru interpretarea si stocareainformatiilor: creierul.
Lumina ajunsa in ochi este focusata de catre obiectivul ochiului, cristalinul pe membrana n
ervoasace acopera suprafata posterioara a ochiului (retina). Pe retina - asemenea suprafete
i de captare a imaginii a camerelordigitale se gasesc milioane de elemente de perceptie a luminii. Numarul elementelor de perceptie a v
ederii, in luminaserii aproximativ 130 milioane de bastonase si la lumina zilei active vreo 7
milioane de conuri depaseste si numarulelementelor unei camere de cea mai mare rezolutie.
La elementele de perceptie se conecteaza nervii si transmit stimuliprin nervul optic catre cr
eier. Elementele vederii de noapte, bastonasii nu percep culorile, dar sunt extrem de sensibi
le.Elementele vederii de zi, conurile sunt mai putin sensibile, dar fata de aceasta ele vad in c
ulori. Acest lucru se datoreazafaptului ca in conuri se gasesc trei feluri de pigmenti. Unul di
ntre acestia este rosu, altul verde, iar al treilea estesensibil la culoarea albastra. Acesti pigm
enti absorb partea rosie, verde si albastra a luminii, si in atie cu cantitateaabsorbita din fiec
are se formeaza nuantele cromatice.

Graficul de sensibilitate a receptorilor la persoanele cu vedere


cromaticacorecta

Un ochi standard are distantele focale obiect si imagine diferite cu valorile f1 = !5,7
mm si f2 = 24.4 mm .
Capacitatea cristalinului de asi modifica raza de curbura pentru ca sa poata fi vazute clar obiectele aflate la distante
diferite poarta numele de acomodare la distanta .
Distanta minima de vedere clara :pentru un ochi standard este de 25 cm .
Rezolutia ochiului la aceasta distanta este de 75m .
Distanta maxima este considerata infinita .

Defecte de vedere
Cele mai comuna tulburare a vederii este cauzata de cristale sau alte mici corpuri opace ce
blocheaza o parte a irisului, sideobicei sunt indepartate dupa putin timp. Opacitatile mai se
rioase sunt numite cataracte, si sunt rezultatul unor ranirimecanice, batranete, sau deficien
te in alimentatie. Opacitatea corneei poate cauza deasemenea obstructurarea vederii,dar ac
easta poate fi reparata prin transtul unei sectiuni curate de cornee de la o alta persoana.
Deformari
Miopia este cauzata de lipsa simetriei a globului ocular, sau lipsa abilitatii muschilor ocular
i de a schimba formalentilelor , pentru a focaliza corect imaginea pe retina
3

.Miopia poate fi corectata prin folosirea lentilelor biconcave.Presbitismul,este cauzat de pie


rderea elasticitatii ochiului odata cu inaintarea in varsta, apare deobicei dupa varsta de 50
de ani , si poate fi corectata prin purtarea unor ochelari cu lentile convexe. Strabismul poat
e fi corectat pinpurtarea unor lentile speciale, dar in stadii avansate, este necesara o operati
e asupra
muschilor oculari. Ambliopia este o slabire a vederii, fara o avarie fizica a ochiului, si
poate fi cauzata de abuzul dedroguri, alcool , tigari ,sau poate fi cauzate de isterie

Hipermetropia : este un viciu de refractie caracterizar prin aceea ca razele paralele


venite de la infinit se reunescintr-un focar situat in spatele retinei .

Daltonismul
Deficienta ereditara a vederii care
reduce capacitatea de percepere a anumitor culori,
de obicei rosu si verde.
Este cauzat de un defect congenital
in retina , sau pe o portiune a nervului optic.
Prezbitia: este un viciu datorat pierderii elasticitatii cristalin
ului , deci a posibilitatii de acomodare a acestuia , care se
instaleaza odata cu inaintarea in varsta Acest viciu se corecteaza cu lentile a caror converg
enta variaza continuu peinaltimea lentilei pentru acomodarea ochiului la distante diferite .

Orbire
Presiunea pe nervul optic poate cauza orbirea.Desprinderea retinei din interiorul globului
ocular poate cauza orbire,pentru ca
4

retina va iesi din cadrul imaginii formate de lentile.Corectarea permanenta a acestui defect
se face numai prinoperatie.

Discromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor)


Discromatopsia este o anomalie a vederii, cauzata de absenta sau o dereglare functionala a
celulelor din retina, responsabile de perceptia cromatica.
Retina este portiunea ochiului sensibila la lumina, care contine celule
cu conuri, responsabile de vederea colorata si cu bastonase, responsabile de vederea in intu
neric. Cand
bastonasele si conurile sunt stimulate, semnalele luminoase sunt transmise succesiv, prin ne
uronii retinei,apoi prin fibrele nervului optic ajungand in final la cortexul cerebral.
Persoanele cu discromatopsie prezinta tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu, ver
de, albastru si ale combinatiilor dintre acestea.
Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei tipuri de celule sensibile la lumina cromatica,
celule cu consensibile fie la lumina rosie, verde sau albastra.
Termenul de discromatopsie este mult mai folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor, deo
arecemajoritatea persoanelor cu probleme de perceptie a culorilor pot identifica anumite c
ulori. Exista foarteputine cazuri in
care pacientii nu sunt capabili sa recunoasca nici o culoare.
Ariile corticale, dup funcia lor, pot fi clasificate n: arii de proiecie aferente, receptoare sau
senzitivo-senzoriale, arii de protecie eferente, efectoare sau motorii i arii de asociaie.
Ariile de proiecie aferente sunt urmtoarele:
aria sensibilitii generale sau aria somestezic se afl n girusul postcentral din lobul
parietal. n aceast arie, centrii sunt localizai dup silueta rsturnat a corpului. Aceasta se prezint
sub forma unui corp diform, la care ies n eviden buzele, limba i mna cu degetele, n special
degetul mare. Acest corp diform a primit numele dehomunculus senzitiv;
aria vizual se gsete n lobul occipital, n jurul scizurii calcarine;
aria auditiv se afl n girusul temporal superior;
aria gustativ se afl n regiunea inferioar a girului postcentral;
aria olfactiv se afl pe faa median a lobului temporal;
aria vestibular nu are localizare precis.
Ariile de proiecie eferente sunt urmtoarele:
aria somatomotorie se afl n girul precentral din lobul frontal. La acest nivel se formeaz
schema unui corp diform, de unde ies n eviden mna (n special, degetul mare), pentru
coordonarea activitii manuale, i capul, pentru coordonarea activitii fonatorii i mimicii, proiecie
care a primit numele de homunculus motor;

aria premotorie se afl anterior de aria motorie principal;


ariile extrapiramidale ocup aproape n ntregime regiunea cortexului.
Ariile de asociaie sunt ariile corticale ai cror neuroni au rolul de a stabili legtura dintre diferite arii
corticale.
Centrii limbajului Emisfera stng la dreptaci i cea dreapt la stngaci intervin n limbajul
articulat. Existena unei emisfere
dominante este necesar, deoarece lipsa dominaiei duce la blbial. Centrii limbajului se afl n
girul frontal inferior.
Centrii scrisului se afl n girul frontal mijlociu, anterior de aria motorie principal.