Lucrri de nfiinare.

Etapele care trebuiesc parcurse la nfiinarea unei plantaii de pomi fructiferi sunt
urmtoarele: pichetarea terenului, spatul gropilor, repichetatul si umplerea
parial a gropilor cu pmnt si gunoi, alegerea materialului sditor, repartizarea
pomilor la gropile de plantare si plantatul pomilor.
Pichetatul terenului se face in vederea marcrii locului de plantare al fiecrui
pom. In funcie de natura terenului se utilizeaz mai multe sisteme, dar cel mai
folosit este cel simplu de marcare, prin ru, la distantele stabilite, si prin msurare
cu ruleta. Practic, pe terenuri cu pante mici sau in pante terasate: pichetatul in
dreptunghi la care intre rnduri distanta este mai mare, iar pe rnd distantele sunt
mai mici si in ptrat la care distantele sunt egale att pe rnd cat si intre rnduri.
In cazul terenurilor uor accidentate sau cu o panta mica, pichetarea se face in
paralelogram ca si cel in dreptunghi, doar unghiurile opuse sunt egale doua cate
doua, sau in chinconz respectiv in triunghi echilateral.
Atunci cnd se dorete plantarea pomilor pe terenuri neamenajate se face pichetaj
pe curbe de nivel.
In cazul pichetrii terenului pentru nfiinarea de plantaii intensive, ntotdeauna
trebuie avut in vedere ca rndurile de pomi sa fie perpendicular pe axul drumurilor
principale.
Spatul gropilor, repichetatul si umplerea parial a gropilor cu pmnt si
gunoi de grajd.
Prima dintre aceste lucrri trebuie fcuta cu mult timp nainte de plantare, uneori
chiar cu 1-2 luni, acolo unde terenul nu se desfunda. Mrimea gropilor este
variabila in funcie de gradul de mobilizare al terenului, si anume de la
30x30x30cm in teren desfundat, pana la 60x60x40cm in teren nedesfundat.
Celelalte lucrri se fac cu doua 2-3 sptmni nainte de plantare, respective
gropile se umplu cu pmnt si gunoi, iar repichetatul se face prin vizare pe jaloane
sau cu ajutorul scndurii de repichetat.
Alegerea materialului sditor este una din operaiile de care depinde starea
viitoarei plantaii. De aceea, este indicat ca materialul sditor s fie procurat din
toamn, din pepiniere consacrate, recunoscute oficial i controlate, care garanteaz
autenticitatea, calitatea i sntatea pomului. Este indicat sa se aleag pomii cu
rdcinile cat mai dezvoltate si intacte, cu lemnul ramurilor copt si muguri bine
formai, preferndu-se cei care au numeroase ramuri laterale sau anticipai, la care
se poate forma scheletul pomului si implicit intrarea timpurie pe rod. Efectul
plantrii unor astfel de pomi consta in formarea rapida a coroanelor si nceputul
1

fructificrii nc din anul 2 sau 3, obinndu-se o producie nsemnat de fructe

nc din anul 4 de la plantare.
Plantarea pomilor. Epoca cea mai potrivita pentru plantarea pomilor in general
este toamna (octombrie-noiembrie), ntruct asigura refacerea sistemului radicular
si pornirea in vegetaie primvara mai timpuriu, dar se mai poate planta si
primvara devreme (martie-aprilie). Pomul trebuie plantat la adncimea la care a
crescut in pepiniera, respectiv cu punctul de altoire la nivelul solului. In caz ca
plantarea este adnca, se ntrzie pornirea in vegetaie, iar in cazul unei perioade
ploioase si pe teren greu are loc asfixierea rdcinilor. Numai in zona de es, unde
se simte lipsa umezelii, pomii pot fi plantai cu 2-3 cm mai adnc dect au fost in
pepiniera. Pe msur ce se aeaz pmnt peste rdcinile pomului, trebuie
efectuata o clcare energic, in jurul pomului, pentru a se tasa solul si a nu rmne
goluri de aer.
Indiferent de epoca de plantare, materialul sditor suport dou operaii
premergtoare lucrrii - fasonarea i mocirlirea pomilor.
Fasonarea const n eliminarea rdcinilor vtmate, remprosptarea prin
scurtarea vrfurilor la cele lungi.
Mocirlirea se realizeaz prin introducerea sistemului radicular ntr-un amestec de
consistena smntnii realizat din pmnt (de preferin galben), blegar proaspt
de bovin i ap.
De regula, la plantare, dup fasonarea rdcinilor si mocirlire, pomul se aeaz in
partea de nord a tutorelui pentru a-l proteja de aciunea ngheului si dezgheului
brusc.
Alte lucrri care se fac odat cu plantarea pomilor sunt: administrarea
ngrmintelor la groapa, udarea, precum si muuroiul de toamna. Cnd pomii se
planteaz in gropi spate individual, cum este cazul in grdinile de lng cas,
odat cu plantarea, trebuie administrate si ngrmintele, si anume 15-20 Kg
gunoi de grajd bine fermentat sau 20-30 g azotat de amoniu, 20-30 g de sare
potasica si 50-60 g superfosfat substana activa, la fiecare pom.

Plantarea capsunului - [mergi sus ]

Cpunul se cultiva in cultura anuala sau multianuala, in cmp liber sau protejat in
solarii, precum si in sere in cultur forat. Pentru nfiinarea plantaiilor este
necesar dezinfectarea solului pentru combaterea larvelor de crbu si a
nematozilor, nainte de artura adnca sau nainte de mrunirea solului prin
discuire. Alte lucrri necesare constau in parcelare, pichetare la 80 cm - 1 m intre
rnduri si 25-30 cm intre plante pe rnd, pregtirea stolonilor pentru plantat,
mocirlirea si plantarea propriu-zisa. Densitatea este de 40.000-60.000 plante/ha, in
cultura anuala la plantare in lunile iunie-iulie. Pentru cultura multianuala plantarea
de toamna are loc in septembrie pana la 15 octombrie, primvara in aprilie sau
chiar vara la sfritul lunii iulie si nceputul lunii august, folosind stoloni
refrigerai. La plantare este obligatoriu folosirea de stoloni nmulii in pepiniere
autorizate. Indiferent de sistemul de cultur, materialul sditor suport dou
operaii premergtoare lucrrii - fasonarea i mocirlirea stolonilor.
Fasonarea const n ndeprtarea resturilor de filamente, frunze uscate i
reducerea aparatului foliar la 1-2 frunzulie.
Mocirlirea se realizeaz prin introducerea sistemului radicular ntr-un amestec de
consistena smntnii realizat din pmnt (de preferin galben), blegar proaspt
de bovin i ap.
3

Plantarea manual implic trei operaiuni:

* execuia gropii cu plantatorul sau cu sapa la 10-15 cm adncime;
* introducerea stolonilor n gropi;
* strngerea pmntului pe lng rdcini, astfel nct acestea s fac mas cu
solul.
Plantarea mecanic se realizeaz cu ajutorul mainilor de plantat rsaduri de
legume care se adapteaz la sistemul de plantare al stolonilor de cpuni.
Principalele condiii pentru reuita culturii sunt:
* poziia rdcinilor care trebuie s fie perfect vertical i dreapt n gropi;
* coletul stolonilor s fie la nivelul solului;
* mugurele central s fie deasupra solului;
* solul s fie bine tasat prin clcare n jurul plantelor, astfel c, la prinderea uoar
de frunze, plantele s opun rezisten;
* irigarea culturii.
Produciile care se obin ncepnd cu anul al doilea de cultura sunt de 15-20 t/ha,
iar la deplina rodire de 20-30 t/ha. Durata culturii este de 2-4 ani, dup care se
rennoiete si se dezinfecteaz solul.
Fertilizarea este necesara in funcie de rezervele solului si nivelul produciei,
cunoscndu-se ca la o tona de cpun sunt necesare dozele de 3,5 Kg azot, 2,5 Kg
fosfor, 6,5 Kg potasiu si 20-30 t gunoi de grajd.
Irigarea este obligatorie dup plantare, iar in zonele mai secetoase sau pe terenuri
nisipoase si in timpul vegetaiei, dup nflorit si la creterea fructelor.
In privina lucrrilor de ntreinere a solului un rol hotrtor in reuita culturii l au
prailele manuale pentru combaterea buruienilor sau folosirea erbicidelor selective,
ca si mulcirea cu paie nainte de intrarea in prga a fructelor.

Epoca cea mai potrivita pentru plantare este toamna dup cderea frunzelor, n
octombrie noiembrie si primvara nainte de pornirea n vegetaie, dup
dezgheul solului.
Terenul folosit la nfiinarea plantaiei trebuie s fie fr exces de umiditate, cu sol
argilo-lutos, reavn, cu fertilitate ridicat. Plantarea se face n gropi sau rigole.
Gropile se realizeaz manual, dup pichetarea terenului, sau mecanizat, la
dimensiunile de 45/45/30 cm. Deschiderea rigolelor se realizeaz cu un plug
special la adncimea de 32-35 cm. nainte de plantarea materialului sditor se
execut o fertilizare la groap sau pe rigol folosind 5-6 kg gunoi de grajd bine
fermentat, 30-40 g superfosfat, 20-25 g sulfat de potasiu i 15-20 g azotat de
amoniu.
Materialul sditor ce urmeaz a fi plantat se fasoneaz astfel: se ndeprteaz prin
tiere rdcinile vtmate sau rupte, se scurteaz butaul la 3-4 muguri lungime,
dup care se mocirlete ntr-un amestec consistent compus din pmnt galben,
blegar proaspt de bovin i ap.
Butaii astfel pregtii se aeaz n gropi sau rigole cu rdcinile rsfirate i cu
vrful ctre pichet. Se adaug pmnt i se taseaz bine n jurul plantei, dup care
se execut o copc n care se toarn 5-8 litri de ap. Dup infiltrarea apei n sol, se
execut un muuroi pn la mugurele terminal. Partea care se afl deasupra solului
i care se muuroiete, trebuie s aib 2-3 muguri pe lungimea butaului.
La nfiinarea unei plantaii de coacz se are in vedere vigoarea si modul de
cretere al tufelor, fertilitatea solului si posibilitile de ntreinere. Butaii sau
marcotele lungi de 20 25 cm, cu 7 10 rdcini de 10 15 cm lungime se
planteaz toamna sau primvara, la distante de 0,8 1,2 m pe rnd si 2,5 3 m
intre rnduri la densitatea de 3.000 3.300 plante/ha. Se recomanda plantarea a 2
3 soiuri in parcela pentru o buna polenizare. Cea mai utilizata forma de conducere
a plantelor este aceea de tufa, care se transforma in 2 3 ani de la plantare, dar este
posibila si conducerea cu trunchi de 20 40 cm si coroana din 6 8 ramuri de
schelet care se susin pe palieri si sarma instalata la 40 cm de sol. In cazul
conducerii sub forma de tufa, tulpinile se scurteaz la 15 20 cm, dup plantare,
iar in primvara anului urmtor se rein 2 3 tulpini care se scurteaz la 4 5
muguri pentru a forma tulpini noi, celelalte rmn intacte si rodesc ncepnd cu
anul 3 dup plantare. ncepnd cu primvara anului 5 se suprima de la baza, anual,
tulpinile mai btrne de 4 ani ntruct productivitatea lor scade. Tierea de rodire
consta in scurtarea la 20 30 cm a ramificaiilor laterale prea lungi, precum si a
ramurilor de rod mbtrnite care tind sa se usuce. Ca regula se rein pentru
fructificare tulpinile tinere, mai viguroase si expuse la lumina.
In cazul conducerii sub forma de gard fructifer, pe spalier se planteaz cate 4 5
tulpini la metru linear care nu se scurteaz, ci se las sa creasc pana la 1,8 m
5

nlime si apoi se scurteaz. In aceasta situaie ramurile laterale se scurteaz la 20

cm. Produciile care se realizeaz sunt de 5 8 t/ha la coaczul negru si duble la
coaczul rou, iar durata unei plantaii ajunge la 12 14 ani. Fertilizarea se face
att la plantare, cat si dup intrarea pe rod a plantelor, raportul NPK fiind de 2:1:3.
Rezultatele bune dau si ngrmintele foliare aplicate sub forma de stropiri.

Epoca cea mai potrivita pentru plantarea zmeurului in general este toamna dup
cderea frunzelor, ntruct asigura refacerea sistemului radicular si pornirea in
vegetaie primvara mai timpuriu, dar se mai poate planta si primvara dup
dezghe, nainte de pornirea n vegetaie.
Cultura se preteaz la orice tip de sol, dar recolte maxime se obin pe soluri fertile,
calde i reavene.
Plantarea se face n gropi cu dimensiunile de 40/40/40 cm sau dac solul nu este
arat de 60/60/40 cm, i n anuri executate cu plugul la 30/32 cm adncime.
Distana pe rnd ntre plante este de 40-50 cm, iar ntre rnduri, n funcie de
sistemul de conducere:
* cultura n benzi cu spalieri - 2,5 - 3 m;
* cultura sub form de gard fructifer - 2,5-3 m;
* cultura sub form de evantai - 1,5 - 2,5 m, iar distana pe rnd 1-1,2 m;
* cultura pe araci -1,2 m.
Tehnica plantrii este asemntoare cu cea a coaczului.