Universitatea Politehnica Bucuresti

Centru de Cercetare & Dezvoltare pentru Mecatronica

STUDIU DE CAZ
- Tehnologia de montaj i adaptare ochelari -

Titular disciplina
ADRIAN TITI PASCU

Cursant
CIURARU ADINA

Fisa Pacient
Nume & Prenume: Tudor Cretu
Varsta: 42 de ani
Sex: Masculin
Culoare ochi: Albastri

Stare civila: Casatorit

Profesie: Director Regional de vanzari
Aparenta psihologica
Personalitate/ Temperament: Mezomorf/ Sangvin
Limbaj: Adecvat, comunica fluent fara deficiente verbale
Istoric medical: Pacient aparent clinic sanatos. Poarta corectie optica
pentru Hipermetropie de la varsta de 38 de ani.
Prima corectie: +0,25 SF cu modificari (cresteri ale dioptriei cu 0,25 SF) la
o frecventa de 2-3 ani de zile.
Ultima corectie: A fost realizata la varsta de 40 de ani AO: +0,50 SF
Corectie curenta: In urma consultului s-a constatat o crestere a dioptriei cu
0,25 fata de corectia veche si o scadere a acomodatiei pentru vederea de
aproape, instalarea prezbiopiei.
Viciu de refractie: Hipermetropie, Prezbiopie
OD: +0,75 SF
OS: +0,75 SF
ADD 0,50
DI in VD = 63 mm
Inainte de a recomanda pacientului o lentila de corectie, respectiv
montura se interogheaza pacientul cu privire la activitatile de zi cu zi, in
special cele de natura profesionala.
Aflam astfel ca pacientului desfasoara zilnic drumuri lungi cu masina,
plecand frecvent in delegatii pe plan regional. Biroul lui este uneori si mobil
folosind o mare parte din timp dispozitive digitale: GPS, Tableta, Laptop si
Smarthphone.
Pe langa viciul de refractie, pacientul prezinta o scadere a acomodatiei
atunci cand foloseste dispozitivele digitale si oboseala oculara din cauza
suprasolicitarii vizuale si a schimbarii distantei de focalizare.

Alte simptome pe care pacientul le acuza: Sindromul de ochi uscat, durere de

cap, fotofobie.

1. Alegerea lentilelor de ochelari conform unei

prescripii sau dup ochelarul vechi
Recomandarea lentilelor
Pacientul a constatat ca atunci cand conduce si isi muta privirea de la
distanta la aproape, bordul masinii, GPS, tableta si smarthphone imaginea
devine neclara si acomodarea se realizeaza foarte greu.
Conform noii corectii pacientul ar avea nevoie si de o corectie optica
pentru zona de aproape, din prisma meseriei pe care o desfasoara, alegerea
ideala este o lentila multifocala.
Cu toate acestea realizam ca aditia de 0,50 nu ne permite sa alegem o
lentila progresiva sau bifocala, majoritatea producatorilor de lentile realizand
lentilele multifocale cu aditii de la 0,75 in sus.
Tinand cont de faptul ca pacientul foloseste preponderent dispozitive
digitale, recomandarea ideala este lentila monofocala cu un plus de
acomodatie de 0,50 in partea de jos a lentilei (vezi fig 1).
Lentila anti-oboseala, cum o denumesc producatorii, este un produs relativ
nou, aparut pe piata ca nevoie a unei societatii ce isi desfasoara numeroase
activitati folosind astfel de dispozitive.
Pacientul trebuie sa focalizeze o perioada lunga din programul de lucru
de 8-10 ore obiecte/dispozitive localizate la distante mici si intermediare de
pana la 50 cm.
Noutatea pe care o ofera aceasta lentila este in primul rand reducerea
efortului vizual ce apare atunci cand este necesara schimbarea frecventa a
distantelor de lucru.
Deoarece pacientul doreste o lentila individualizata cu aberatii cat mai
reduse optiunile pacientului vor fi:
Lentila Multigressiv Mono 2 1,5 cu Optiunea Relax de la Rodenstock
Lentila Eyezen Active 0,6 1,5 de la Essilor
Lentila Zeiss Digital Lens 1,5 de la Zeiss

Preturile variaza de la producator la producator insa factorul decisiv

pentru pacient este experienta anterioara cu un anumit producator de
lentile. Ultima pereche de lentile purtate au fost din sticla organica heliomata
Gri cu tratament antireflex, sferice cu un indice de 1,5, monofocale de la
producatorul Rodenstock.
Pacientul a fost multumim de durata de viata a lentilei, viteza de
raspuns a lentilei heliomate, dispersia luminii, rezistenta la zgarieturi si
intretinerea usoara a acestora.
In ceea ce priveste materialul lentilei am optat pentru o lentila din sticla
organica din urmatoarele motive:

indice de flexibilitate mai mare decat lentila din sticla minerala;

material mult mai usor si mai estetic din punct de vedere al grosimi fata de
lentila minerala;

proprietati casante reduse ale materialului (pacientul desfasoara i

activitati outdoor, ciclism, pescuit);
viteza mai mare de raspuns a lentilei heliomate din sticla organica
datorat modului de aplicare a celulelor fotosensibile (la suprafata in
cazul lentilelor de sticla organica, in interior in cazul lentilelor de sticla
minerala).

Lentila aleasa va fi Lentila din sticla organica Multigressiv Mono 1,5 cu

optiunea Relax (AVEO) cu tratament antireflex Solitaire Protect Plus si
heliomat Colormatic IQ pe Gri.
Dioptria pacientului rezulta intr-o lentila estetica nefiind cazul de a opta
pentru o lentila subtiata.
Date lentila:
Indice de refractie: 1,536
Numar Abbe: 43,1
Densitate (g/cm): 1,19
Protectie UV: 400 nm

Figura 1. Ilustratie privind modul de funcionare a lentilei monofocale cu optiunea

Relax (AVEO)

Informatii lentila

Lentila monofocala din sticla organica Multigressiv Mono este

optimizata pentru intreaga zona optica, nu doar pentru un punct vizual;
Optiunea Relax (AVEO) aplicata pe lentila ofera o crestere usoara a
puterii de + 0,50 dpt in partea de jos a lentilei ce aduce un surplus de
acomodatie;
Aceasta optiune este recomandata persoanelor cu varsta cuprins intre
20-45 de ani ce utilizeaza preponderent vederea de aproape in
activitatea zilnica, pacientul nostru fiind candidatul perfect pentru
acest tip de lentila;
Aceasta optiune prelungeste timpul de lucru prin reducerea oboselii
ochiului si confort sporit la vederea de aproape;
Lentilele sunt produse cu tehnologia Free Form 3D, luand in calcul
pozitia lentilelor in fata ochiului;
Lentila este optimizata prin tehnologia Wave-Front pentru reducerea la
minim a aberatiilor de ordin superior;
Materialul beneficiaza de protectie anti-imbatranire prin tehnologia
Anti-Aging;
Vedere optima indiferent de reteta prescrisa, vedere clara si exacta
pana la periferia lentilei;

Suprafata lentilei este proiectata in timp real, tinand cont de Principiul

Retina Focus (vezi fig 2);
Lentile estetice subtiri si usoare;
Perfecte pentru rame sport sau curbate;
Realizate prin tehnologie Homogenius (tehnologie prin care se folosesc
filtre cu o precizie unica, capabile sa elimine particule de impuritati ce
sunt de 100 de ori mai mici decat firul de par) pentru puritate si
claritate maxima.

Figura 2. Fr principiul Retina Focus

Cu principiul Retina Focu

Avantajele optiunii Relax (AVEO):

Imbunatateste focalizarea la distante foarte reduse (cca 30 cm) la care

se folosesc de obicei smartphone-urile, tablete, sisteme GPS;
Ajuta ochiul sa focalizeze mai usor, cu claritate, fara stres vizual sau
gat intepenit;
Designul lentilelor este bazat pe cel al lentilelor progresive, cu
precizarea ca zona pentru dioptria de aproape este mult mai larga iar
cea pentru zona de distanta ocupa pana la 70% din suprafata lentilei.

Tratamentul Antireflex Solitaire Protect Plus

Transmisie a luminii in proportie de 99,6%;

Nuanta (reflexie reziduala): Verde discret
Rezistenta crescuta la schimbarile de temperatura;
Strat de durificare aplicat prin tehnologie de durificare Quartz
compactat prin bombardarea cu nanoparticule;
Tratament super hidrofob-oleofob care reduce la minim aderenta
picaturilor de apa si a murdariei pe suprafata lentilei si usureaza
curatarea acesteia;

Ideal pentru eliminarea reflexiilor iritante, atat la condus (faruri) dar si

in conditii de iluminare artificiala;
Tratament antistatic ce impiedica depunerea prafului pe suprafata
lentilei.

Lentila Heliomata ColorMatiq IQ Gri

Viteza rapida de reactie, lentila se adapteaza automat conditiilor de

mediu, dupa doar 2 minute;
Am ales culoarea gri deoarece nu distorsioneaza perceptia culorilor, in
comparatie cu lentila pe maro;
Lentila Heliomata pe gri se inchide ntr-un procent mai mare in conditii
de soare puternic;
Ofera protectie UV 100% pana la 400 nm indiferent de etapa de
colorare;
Incolore la interior, se activeaza doar in exterior;
Factor anti-imbatranire, ce ofera culoare stabila si de durata;
Contrast crescut si perceptie naturala a culorilor chiar si cand este
inchisa la capacitate maxima;
Sunt recomandate pentru condus si noaptea.

2. Alegerea ramei de ochelari

In criteriul de selectie a ramei de ochelari un rol important il joaca fisa de
aparenta fizica si psihologica precum si fisa antropometrica.

Fisa aparenta fizica

Talie: Inaltime 1,80 cm
Greutate: 85 kg
Tip conformatie: Longilin stenic
Tip morfologic: Muscular (Musculo Articular)
Postura (in picioare si pe scaun): Postura dreapta, pieptul adus in fata, umerii in
spate, relaxat.
Anomalii anatomice: Nu prezinta anomalii anatomice vizibile
Dantura: Dantura in stare foarte buna, nu prezinta implant dentar sau dinti lipsa.
Ticuri: Nu sunt prezente.

Forma capului: Forma patrata cu barbia usor rotunjita

Strabism: Nu este prezent
Auz: Normal
Aspectul pleoapelor: Normal
Pozitii anormale ale corpului, coloanei vertebrale: Pozitie normala, dreapta
Pozitia ochelarilor vechi: 12 mm distanta vertex
Pozitia pleoapelor la citit: Usor cazute
Pielea: Tonifiata, coloratie uniforma

Fisa aparenta psihologica

Comportament general: Calm, hotarat, rabdator, stabileste contactul vizual,
comunicativ
Personalitate, temperament: Temperament flegmatic, calm, comod, aparent
nepasator, politicos, diplomat.
Limbaj, mod de exprimare: Inteligenta peste medie, nivel conversational
avansat, cultura generala vasta
Emotivitate, timiditate: Persoana dezinhibata, nu tradeaza timiditate
Inteligenta: Peste medie
Memorie vizuala: Avansata
Scris: Regulat, cursiv
Lectura: Usoara, cursiva

Morfologia pacientului
Pacientul face parte din tipul morfologic Muscular (dupa clasificarea lui
Sigaud);
Are o fizionomie placuta, trasaturi armonioase, fata freptunghiulara dar
cu barbia putin rotunjita;
Musculatura este bine dezvoltata si uniform proportionata, constitutie
atletica, nalt;
Din punct de vedere al tonicitatii pacientul se incadreaza in Tipul
longilin stenic.

Fisa antropometrica

Montura o vom alege in functie de fizionomia pacientului, criteriile estetice si

bineinteles destinatia lentilei.
Desi o lentila monofocala, lentila de corectie aleasa trebuie montata intr-o
rama cu un cadru mai inalt pentru a face posibila trecerea confortabil de la
dioptria de distanta la cea de aproape.
Alegerea ramei pe criteriul estetic
Avand in vedere ca forma fetei pacientului este dreptunghiulara,
maxilar puternic, frunte lata si barbie pronuntata, putin rotujita se
recomanda un cadru cu anouri rotunde sau ovale pentru a nu acccentua
forma dreptughiulara a fetei.
Acest tip de montura minimizeaza unghiurile si reda lungimea fetei.
Tinem cont in alegerea monturii si de modelul purtat anterior.
Ultima rama purtata de pacient era confectionata din material plastic cu
brate metalice, forma anourilor fiind rotunjita in partea de jos,
dreptunghiulare in partea de sus, cu balamale metalice cu flex incasat.
Desi pacientul a fost multumim de forma si materialul cadrului
monturii, in timpul purtarii bratele metalice s-au oxidat in locul unde se
atingeau de pielea pacientului capatand o culoare inestetica.
Din acest punct de vedere pacientul isi doreste o rama similara ca si forma si
material insa cu brate din plastic, eventual cu armatura pentru un plus de
rezistenta.
In ceea ce priveste culoarea ramei vom alege nuanta de negru, fiind o
nonculoare versatila, ce se preteaza la orice tinuta si eveniment.
Alegerea ramei pe criteriul tehnic
Dioptria pacientului si alegerea lentilei monofocale optimizate ne ofera
posibilitatea de a alege o montura din material plastic cu cadrul complet si
brate din plastic cu armatura pentru un plus de rezistenta.
Inaltimea minima recomandata la montaj pentru o astfel de lentila este
de minim 25 mm, de accea vom alege o rama cu un anou cu inaltimea
minima a lentilei de 30 mm.
Din punct de vedere tehnic, montura aleasa trebuie sa:
asigure distanta vertex intre 12-15 mm;
sa asigure o prindere buna a lentilei;
sa pastreze distanta egala intre marginile exterioare ale lacaselor
pentru lentile cu intervalul sfenoidal;
materialul din care este confectionata montura trebuie sa fie
hipoalergenic, sa nu produca alergii si antioxidant.

Date necesare pentru recomandarea monturii:

Distana interpupilara: VD 63 mm
Distana monopupilara: OD: 31 mm | OS: 32 mm
Distana Bitemporala: 137 mm
Latimea nasului la punctul de sprijin al ochelarului: 17 mm
Lungimea necesara pentru braele ramei: 140 mm
nlimea minima recomandat a anourilor: 35 mm
Lungimea ramei corespunzatoare distantei temporale a pacientului: pana in
140-145 mm
Distana de la centrul de montaj pana la marginea inferioara: 10 mm
Rama aleasa trebuie sa ndeplineasc urmatoarele criterii tehnice:
Material cadru: Plastic
Material brae: Plastic cu armatura metalica, pozitionat ct mai orizontal
Balamale: Metalice, incasate
Lungimea lentilei: 52 mm
nlimea lentilei: Minim 30 mm
Lungimea braelor: 140 mm
Latimea seii nazale: 17 mm
Tipul seii nazale: Normala
Rama aleasa are urmatoarele dimensiuni:
Lungimea cadrului: 137 mm
Lungimea anoului: 52 mm
Inaltimea anoului: 37 mm
Latimea seii nazale: 17 mm
Lungimea bratelor: 145 mm
Material cadru: Plastic
Material Brate: Plastic cu armatura
Balamale: Metalice cu flex incasat

3.Alegerea diametrului minim necesar pentru lentila

de ochelari propus

Vom masura diametrul minim necesar pentru lentila de corectie folosind 2

metode traditionale de masurare.
Prima metoda foloseste dimensiunile ramei, acolo unde ele exista si sunt
vizibile.
Dimensiunile ramei sunt: 52-17-145

52 reprezinta lungimea anoului

17 reprezinta lungimea seii nazale
145 reprezint lungimea bratului
Aflam diametrul minim necesar folosind urmtorul calcul:
52 x 2 + 17 63 (DI) = 58 mm
58 mm reprezinta diametrul minim necesar lentilei pentru montajul pe
montura aleasa.
Lentila fiind convergenta, producatorii de lentile permit comandarea ei n
diametrul standard de 65 mm.
A doua metoda este folosirea sabloanelor pentru stabilirea diametrului
util disponibil n catalogul lentilelor (vezi fig 3).
Pentru aceasta masuratoare avem nevoie sa punctam pe lentila DI
pacientului cu un marker negru i sa suprapunem marcajul pe sablon n
dreptul semnului indicat.
Pentru masurarea i punctarea DI pacientului pe rama aleasa att
pacientul ct i optometristul vor lua loc pe scaune, pozitionati fata n fata.
Se pozitioneaza statura corpului astfel nct axele principale ale capului s
fie n acelai plan.
Optomeristul nchide ochiul drept i roaga pacientul sa priveasc cu ambii
ochi ctre ochiul stang deschis. Se puncteaza lentila pentru fiecare ochi n
parte repetnd operaiunea i cu ochiul stang nchis i drept deschis.
Folosind sablonul putem determina diametrul minim necesar de 60 mm.

Figura 3. Masurarea
diametrului minim necesar
pentru montaj folosind
sablonul din catalogul
producatorului de lentile

4. Descriere etapelor de montaj

Montajul se va face pe maina de slefuit automata Huvitz Excelon XD

Lentila aleasa vine cu indicatii speciale

pentru serviciul de montaj datorita
tratamentului antireflex ales.
Pentru ca suprafata lentilei este foarte
alunecoasa , datorita stratului superhidrofobic exista riscul rotirii lentilelor in
timpul slefuirii.
Lentilele cu tratamentul Solitaire Protect
Plus vin impreuna cu folii adezive
speciale care permit montarea lentilei.
Foliile adezive speciale se lipesc intre
lentila si ventuza cu adeziv, pentru o
fixare ferma in timpul slefuirii.

Procesul de montaj cuprinde urmatoarele operaiuni:

verificarea datelor lentilei sa corespunda cu lentila de corecie;
verificarea i ajustarea preliminara a monturii (defecte de fabricatie,
descentrare);
trasarea liniei de referinta pe calibru;
verificarea liniei de referinta n al doilea lacas;
alegerea sistemului de referinta;
trecerea centrului calibrului;
masurarea intervalului monturii;
calculul descentrarilor i trecerea centrelor de montaj pe calibru;
verificarea lentilei cu frontifocometrul;
trasarea lentilei dup contur i taierea cu diamant;
cretuirea i polisarea conturului lentilei;

montarea lentilei n rame;

verificri mecanice;
curatirea lentilei i verificarea aspectului general n ansamblu.
Verificarea datelor lentilei i a monturii

Se verifica i se selecteaza datele de pe ambalajul lentilei i se

confrunta cu reteta de corecie.
Indicatiile care se verifica sunt: dioptriile lentilei, culoarea lentilei, indicarea
stratului antireflex depus, materialul lentilei, indicele de refractie, grosimea
la centru i la margine n mm, curbura de baza n doptrii, proprietatile optice
ale lentilei, schema de centraj pentru repozitionarea marcajelor
neperformante n raport cu marcajele permanente.
Lentilele se scot din plicuri, se spala i se verifica acuratetea i
calitatea materialului pentru a observa posibile defecte de fabricatie.
Controlul defectelor de material, de suprafa i de margine se face cu ochiul
liber, la o distan de 25 cm, prin observarea la limita dintre regiunea
luminat i regiunea ntunecat.
Montura se analizeaz de asemeni acordandu-se o atenie deosebita
santurilor anourilor pentru a identifica posibile inegalitati, curbura pentru
aezarea pe figura i gradul de simetrie.
Centrarea lentilei i aplicarea ventuzelor
Se pozitioneaza lentila n centrator i se aplica mai nti folia cu adeziv,
special pentru lentilele cu strat super hidrofobic pentru a mpiedica
alunecarea lentilei n maina de slefuire. Peste folia special se lipeste
ventuza. Pozitionam lentila marcata n lacasul special, ajustam punctul de
marcaj cu ajutorul riglei cu scalele. Rotim parghia de ventuzare pentru a
pozitiona suportul ventuzei pe lentila i apasam pentru a finaliza
operaiunea.

Determinarea formei lentilei

Pentru a stabili forma lentilei ce trebuie prelucrata se pozitioneaza
montura n aparatul de scanat pentru a se citi forma lentilei. Se poate folosi
i demo lensul de pe lentila n cazul n care rama pe care se face montajul
dispune de aa ceva.

Prelucrarea lentilei
Pentru a ncepe procesul de prelucrare a lentilei de corecie sunt necesare
cteva setari i introducerea informaiilor tehnice n meniul mainii.
1. Introducem datele de pe reteta pacientului;
2. Setam centrul optic;
3. Introducem DI aferenta VD;
4. Lentila monofocala
5. Material plastic/ sticla organica
6. Rama contur complet

Montarea lentilelor in rame

Montarea incepe cu incalzirea ramei, lentila asezandu-se in canalul interior al
anoului, intotdeauna in partea exterioara a cercului.
Se apasa si operatia se termina spre nazal, pana se aseaza corespunztor. La
incalzire rama se dilata, iar dupa racire se contracta.

Verificarea montajului
Se regleaza simetria si curbura
cercurilor. Linia mediana a celor doua
cercuri trebuie sa fie perpendiculara
pe linia mediana a montarii. Se
actioneaza asupra puntii si se aduce
montura astfel incat liniile de referinta
sa fie paralele cu baza.
Se verifica apoi deschiderea bratelor,
se verifica daca unghiurile sunt la fel
si la aceeasi valoare.Bratele nu trebuie
sa fie prea libere pentru a se evita
desfacerea suruburilor si schimbarea
unghiului de desfacere. Pentru
ajustare, ramele din materiale plastice
se nclzesc.

5. Ajustarea final a ochelarului

Operaia de ajustare a monturii presupune: abilitate manual,
cunotine anatomice i morfologice, capacitate bun de observare, dotare
cu scule corespunztoare.
Corecia monturii const n a reface forma monturii, dup asamblarea
lentilelor.
Avnd n vedere ca montura pacientului este din plastic vom folosi
pentru ajustare un feon cu aer cald ce ne permite dilatarea materialului i
modelarea sa dup caz.
Ajustarea finala a ochelarului presupune adaptarea lui la fizionomia
purtatorului astfel nct:
1. Lentila s fie la nlimea, distana vertex i unghiul pantoscopic ideal
pentru o buna compensare a defectului optic.
Se aeaz ochelarul pe fata clietului i se observa ca cadrul monturii
este pozitionat mai jos de distana focala optima fortand astfel ochiul sa nu
priveasc prin centrul optic al lentilei.
Soluia este ajustarea curburii braelor astfel nct acestea s fie pozitionate
n plan orizontal i sa asigure suportul optim al cadrului monturii pentru a
ajusta distana vertex.
Se nclzesc braele cu ajutorul unui feon i cu un cleste special se modifica
curbura braelor astfel nct poziia lor s fie i confortabila dar sa i asigure
stabilitatea ramei astfel nct ea sa nu mai alunece n jos pe puntea nazala.
2. Montura s fie aezat pe nas, fr sa alunece sau sa creeze presiune.
Rama aleasa pentru pacient indeplineste dimensiunile ideale n ceea
ce privete lungimea seii nazale astfel nct aceasta sa nu exercite presiunea
asupra nasului pacientului. Cu toate acestea odat cu ajustarea curburii
braelor, dac curbura este prea mare poate exercita presiunea pe nas sau n
spatele urechii.
Se roaga pacientul sa probeze nc o dat rama dup ce se face
ajustarea curburii braelor i se recomanda pacientului sa o in pe fata
cteva minute pentru a verifica dac apare vreo presiunea n vreun punct
(nas, ureche, spatele urechii).
3. Reglajul Braelor
Braele ramei pacientului sunt cu curbura simpla.

Se verifica n primul rnd toate uruburile. Braele nu trebuie s fie prea

libere, deoarece uruburile se pot deuruba complet i jocul face s varieze
sensibil unghiul de nclinare al braelor, ca i unghiul de deschidere. Braele
nu trebuie s fie prea fixe, deoarece efortul pentru manipularea braelor ar fi
prea mare ceea ce poate duce la riscul de spargere al lentilelor i la
modificarea ajustarii monturii.
Reglajul deschiderii braelor se face n funcie de forma timpanelor i
de intervalul superior auricular.
Presiunea pe cap se exercit numai la nivelul vrfului anului auricular, ca
s nu se comprime artera temporal superficial. Braele nu trebuie s fie
prea deprtate de tmple, din motive de estetic i stabilitate. Este ideal ca
braele s fie pozitionate ct mai orizontal.
Se verifica braele astfel nct rama sa rmn ntr-o poziie constanta
i confortabila pe fata chiar i atunci cnd pacientul desfoar activiti
dinamice.
Dei ajustarea lor trebuie sa confere o fixare buna pe fata pacientului,
braele nu trebuie sa comprime zona tamplelor sau sa confere o tractiune
prea mare pe urechi.
Fiecare bra se sprijina pe varfurile santurilor auriculare i nu deasupra
ceea ce nseamn ca curbarea braului nu a fost exagerata.
Pacientul se bucura de o simetrie buna a urechilor ceea ce nseamn ca nu
este necesara nclinarea unui anumit bra, curbura relizandu-se egal n cazul
ambelor brae.
Montura nu atinge nici pometii i nici sprancelenele.

6. Controlul final al abilitilor vizuale cu ochelarul

de corecie propus
Dup operatiunile de reglaj a monturii vine testul vizual pentru a
indruma pacientul cum sa foloseasc lentila de corecie.
Dup ce pacientul pozitioneaza ochelarii pe fata, se roaga pacientul sa
priveasc la distante mari pentru a verifica acuratetea zonei de distana.
Dei creterea dioptriei, fata de corectia veche, este de doar 0,25 dpt, ochiul
necesita o scurta perioada de acomodatie la noua corecie. Se informeaza
pacientul cu privire la aceast aspect.
Dup ce se verifica zona destinata dioptriei de distana se nmneaz
pacientului un optotip pentru a testa zona destinata vederii de aproape. Se
indruma pacientul sa coboare privirea n zona de jos a lentilei pana se
gsete punctul focal i se testeaz dioptria prin lecturarea a doua-trei
paragrafe cu text de dimensiune descrescatoare.
Pacientul citete cursiv fiecare paragraf i se declara mulumit mai ales ca nu
se instaleaza nici un disconfort sau efort vizual.

Tot pentru testarea dioptriei de aproape folosim smarthphone-ul

pacientului la o distana mica de 20 cm. Dup navigarea prin meniul
telefonului pacientul resimte acelai confort ca la lecturarea textului de pe
optotip.
Optometristul are rolul de a sfatui pacientul ca atunci cnd coboar
privirea pe lentila se poate crea un efect de marire a imaginii, lucru care ar
putea constitui un inconvenient atunci cand pacientul urca sau coboar nite
trepte.
Optometristul sfatuieste pacientul n aceasta situaie ca atunci cnd se
izbeste de o astfel de situaie sa incline capul aducnd barbia n cosul
pieptului astfel nct ochiul sau sa priveasc n zona de distana, imaginea
fiind astfel perceputa normal.
Reacia lentilei heliomate i viteza de rspuns a acesteia se testeaz
cu ajutorul unei lampe cu raze UV. Pacientul are astfel oportunitatea de a
vedea viteza de rspuns a lentilei att atunci cnd este activata dar i cnd
i recapt transparenta.
Dup ce se testeaz abilitile vizuale ale lentilei de corecie, confortul
i stabilitatea monturii se informeaza pacientul cu privire la metode i
produse pentru curatarea i intretinerea lentilei.