Sunteți pe pagina 1din 60

CUPRINS

INTRODUCERE..................................2
PREZENTAREA FIRMEI.......................4
DESIGN DE PRODUS.........................5
DESIGN AMBALAJ...........................12
CALITATEA DE PREZENTARE IN
COMPARATIE CU ALTE 2-3 PRODUSE 14
PREZENTAREA ELEMENTULUI NOUTATE
.....................................................28
BIBLIOGRAFIE................................31

Cascavalul este una dintre cele mai


raspandite si consumate tipuri din branza ,
in special din Europa.
Numele italian al brnzei era
Caciocavallo, nsemnnd Brnz calare. Unii
cred c la nceput era fcut din lapte de
iap. Mai probabil este ca denumirea provine
din faptul c se pune la scurs "clare" peste
un b.
Avand in vedere tendinta tot mai
pronuntata de marire a consumului de
cascaval, producatorii acestuia au fost
motivati sa difersifice si sa imbunatateasca
gama de produse, ajungandu-se in prezent
2

la o oferta care poate sa satisfacata toate


gusturile.
Astfel principala motivatie pentru care
am ales cascavalul, este reprezentata de o
sursa excelenta de factori nutritivi cu
valoare biologica ridicata, care au avantajul
de a fi concentrate intr-un volum redus si de
a fi usor digestibili. In plus acesta este
bogat in proteine si lipide fata de materia sa
prima, si anume laptele.
Astfel, pentru a obtine o imagine cat mai
realista a produselor existente pe piata , am
ales una dintre cele mai consumate marci de
catre romani si anume Hochland, pentru a
determina cu exactitate nivelul calitativ la
care se situeaza; beneficiile si neajusurile
acestuia.

Prezentarea firmei

S.C. HOCHLAND ROMANIA S.R.L


Hochland reprezint o afacere de familie,
al crei renume ofer garania unei expertize
de top n domeniul brnzeturilor de peste 80
de ani. Fie c este vorba despre crem de
brnz, brnz proaspat, brnz topit,
cacaval sau brnz feliat, comercializate n
magazine, sau despre produse personalizate
destinate industriei alimentare ori sectorului
de catering, Hochland este reprezentat n
toate segmentele principale din domeniul
brnzeturilor.
Produsele Hochland nu sunt prezente numai
n sectorul alimentaiei publice. Compania
este de asemenea un furnizor pentru
industria alimentar i pentru sectorul de
catering, cu concepte de produse special
create pentru clieni, n toate formele dorite.
Cascaval Bloc- din seria branzeturilor
maturate, acesta evideniaz avantajul
noilor gramaje,din punct de vedere al
preului, pstrnd calitatea consacrat
Hochland.. este disponibil atat in varianta
clasica ,cat si afumat, avand un system de
deschidere modern, easy open .
5

Cascaval Felii-Cacavalul Hochland


este produs 100% natural, din cel mai bun
lapte i dup o reet tradiional.
S-au creat noi ambalaje pentru gama de
cacaval clasic i afumat, care corespund
acum nevoilor fiecrui consumator. Oferta
mult mai larg de produse ofer mai multe
ocazii de consum: Cacaval felii 150g - felii
pentru sandwichuri
Aceeai calitate a cacavalului Hochland,
certificat IFS (International Food Standard)
la standardele noi impuse de lansarea noilor
sortimente, la preuri mai convenabile i pe
buzunarul fiecruia.
Acelai ambalaj practic, "easy open", aceeai
savoare Hochland.

Design de produs

Proprietati organoleptice
Aspect exterior
Coaja sau suprafata neteda
,curate,fara cute sau goluri,fara pete sau
crapaturi, de la culoare alb pana la cenusiugalbui,pentru branzeturile din lapte de oaie,
alb galbui pana la galben pentru cele din
lapte de vaca ,alb-galbui pana la cenusiu
deschis pentru branzeturile din lapte in
amestec si de culoare galben-brun pana la
brun uneori cu diferite incrustatii pentru
branzeturile afumate.
7

Rotile sau bucatile pot fi acoperite cu o


pelicula protectoare uniforma avizata
conform dispozitiilor sanitare in vigoare. Se
admit roti sau bucati cu usoare denivelari, cu
usoare urme de razuire si crapaturi la
suprafata, cu urme si/sau pete mici de
mucegai de culoare verde la un numar de
max 5% din lot.

Culoarea
De la alb la galben deschis,uniforma
in toata masa. Se admite intensificarea
culorii galben catre marginile rotilor si
bucatilor, in special pentru branzeturile
afumate ; cele condimentate prezinta
pigmentatie specifica produsului de
condimente folosit.
Aspect in sectiune
Pasta curata, compacta,
omogena,fara urme de mucegai, cu rare si
mici ochiuri de fermentare, se admit rare
goluri alungite de formare si presare
,incluziuni de grasime si grunji de tirozina
Consistenta
Pasta fina,onctuoasa,usor elastica,la
rupere se desface in fasii
Miros
8

Placut ,caracteristic branzeturilor cu


pasta oparita, provenite din lapte de oaie
,vaca sau lapte in amestec,fara miros strain.
Cele afumate prezinta miros specific de fum.
Gust
Placut, specit branzeturilor cu pasta
oparita, fara gust strain. Cele afumate
prezinta un usor gust de fum ,se admite un
gust usor picant.
Proprietati igienice
Gradul de impurificare se determina
pentru a cunoaste conditiile igienice de
recoltare, manipulare si pastrare a laptelui.
Cea mai utilizata metoda este lactofiltrarea,
metoda ce se bazeaza pe trecerea unei
anumite cantitati de lapte printr-o rondela
de vara sau prin rondele de tip Gerber
originale. Principiul metodei se bazeaza pe
aprecierea calitativa si semicantitativa a
impuritatilor mecanice separate prin filtrarea
unei anumite cantitati de lapte si
compararea filtrului cu etaloane pentru
stabilirea gradului de impurificare a laptelui.
Valoarea biologica
Continutul de vitamine :
9

B1: 0,05 mg;


B2: 0,40 mg
Continutul de minerale :
Sodiu (Na) : 1. 400,00 mg
Potasiu (K): 180,00 mg;
Calciu (Ca): 708,00 mg;
Magneziu (Mg): 45,00 mg
Fier (Fe): 1,00 mg;
Cupru (Cu): Fosfor (P): 505,00 mg;
Sulf (S): 218,00 mg;
Clor (Cl): 2. 100,00 mg.
Valoarea energetica
O portie de 100 de g de cascaval are o
valoare energetica de 283 de Kcal, un
continut de protide de 25%, un continut de
lipide de 19% si un continut de glucide de
1%.
Proprietati fizice si chimice
Caracteristici Tipul de branza cu pasta Met
oparita
oda

10

Din
lapte
de
oaie

Grasime
raportata la
substanta
uscata %min
Substanta
uscata %
min

Din
lapt
e
de
vac
a

Din Din
am ameste
est c de
ec lapte
de vaca si
lapt lapte
e
bivolita
oai
e si
lapt
e
vac
a
Conditii de admisibilitate
4 40 4 3 43
46
5
0 8
5 50 5 5 55
7
2 0

57

Substante
proteice %
min

23

20

21

22

Clorura de
sogiu % max

3,5

3,5

11

de
veri
ficar
e

STA
S
635
2/2
STA
S
634
4
STA
S
635
5
STA
S
635

4
Valoare Kj/1 1400 120 1300
energet 00g
0
ica
min
Kcal/ 335 300
100
315
g
min
Raport Ca/P
1,3
min
0

STA
S
909
6

Proprietati nutritive
Din punct de vedere nutritiv, laptele se
caracterizeaza prin continut ridicat de
proteine cu valoare biologica mare.
Principalele proteine din lapte sunt cazeina
(care se afla in proportia cea mai mare),
lactoalbumina si lactoglobulina. Toate sunt
proteine din clasa I in a caror componenta
intra toti aminoacizii esentiali in proportii
optime.
Cazeina precipita (coaguleaza) in
prezenta acidului lactic (care se formeaza
din lactoza sub actiunea bacteriilor lactice)
12

sau sub actiunea unei enzime numita


presura sau labferment (cheag). Acest
proces de precipitare a cazeinei sta la baza
fabricarii diferitelor sorturi de branzeturi.
Gustul dulceag al laptelui este
imprimat de lactoza, principalul sau glucid.
Sub actiunea unor microorganisme specifice,
lactoza poate suferi o fermentatie lactica cu
aparitia acidului lactic. In cursul acestui
process se formeaza si alte substante care
dau aroma caracteristica produselor lactate.
Lactoza poate suferi si o dubla
fermentatie - lactica si alcoolica - process
care sta la baza fabricarii chefirului. Lipidele
laptelui, reprezentate prin grasimi neutre,
cholesterol, lecitine, se prezinta sub forma
emulsionata ca particule fin dispersate in
masa lichidului. Aceasta particularitate le
face usor digerabile, intrucat ele ofera o
suprafata mare de actiune pentru fermentii
digestivi.

13

Procesul tehnologic de obtinere a


cascavalului

14

Etapele obtinerii
Branzeturile oparite, cunoscute sub
denumirea de cascaval, se obtin prin
oparirea in apa cu temperatura de circa
80C a casului din lapte de oaie, de vaca sau
in amestec, dupa maturarea lui prealabila.
Pasta care se obtine este prelucrata si
introdusa in forme, obtinandu-se cascavalul
crud. Dupa sarare sau saramurare, acesta
este maturat in anumite conditii de
umiditate si de temperatura.
Prin oparirea casului capata proprietati
15

plastice si se poate intinde sub foma de fire.


Procesul tehnologic de obtinere a
cascavalului cuprinde doua faze principale:
prepararea casului si fabricarea propriu-zisa
a cascavalului.
Prepararea casului.
Operatia de oparire a casului are loc in
momentul cand acesta are un pH optim intre
4,8 si 5,0.
Laptele proaspat se incalzeste la 30-32 C
intr-un cazan, moment in care se adauga
atata cheag incat coagularea sa dureze 3040 minute.
Dupa formarea coagulului, acesta se
zdrobeste cu mana timp in care vasul se
asaza la foc mic. Maruntirea coagulului
continua pana cand ajunge la marimea
bobului de mazare; temperatura,
mentinandu-se la 43-45 C (pana se poate
suporta cu mana).
Dupa terminarea zdrobirii, coagulul se lasa
in repaus 5-10 minute, pentru depunere, se
aduna sub forma rotunjita de "bulz" si se
trece intr-o sedila care se leaga si se agata
in cui lasandu-l sa se scurga. Dupa 5-7 ore
16

casul scurs se asaza pe o masa, unde se


lasa circa 24 ore pentru a fermenta.
Prepararea cascavalului
Deoarece se prepara in gospodariile
individuale, cantitatile de cas care se
prelucreaza sunt mici.Casul maturat se taie
in felii, de 1,2-1,5 kg, pentru obtinerea unei
singure roti. Intr-un cazan se pun feliile de
cas peste care se toarna apa fierbinte (92-97
C) si cu ajutorul unei lopatele de lemn se
amesteca pana la topirea intregii mase.
Pasta de cas bine uniformizata se
prelucreaza cu mainile pentru eliminarea
apei. Pasta astfel pregatita se trece pe o
masa, unde se prelucreaza prin framantare
si intindere, pana ce capata un luciu si
incepe sa se intareasca usor.In ultima faza
de prelucrare se adauga sare. Masei de
pasta i se da o forma rotunda dupa care este
introdusa in forme metalice unde se tine 810 ore. Urmeaza sararea in saramura cu 2425% sare timp de 24-30 ore. Dupa
saramurare, bucatile de cascaval se scot si
se asaza pentru zvantare, unde raman 2-3
zile, timp in care se intorc de pe o parte pe
alta.

17

Materii prime utilizate in obtinerea


produsului
Materia prima este laptele de vaca ,
de oaie sau amestecul lor. Brnzeturile cu
pasta oparita (ca cascavalurile) sunt
obtinute din lapte integral sau din lapte
normalizat, n stare crud sau pasteurizat,
prin adaugare de culturi selectionate de
microorganisme si coagulare cu cheag,
oparirea casului si maturarea acestuia.
Laptele, ca materie prima, fiind un produs
biologic, are compozitie si proprietati care
variaz n functie de o serie de factori ca:
specia, rasa, individualitatea animalului,
momentul perioadei de lactatie, starea de
sanatate a animalului,etc.
Laptele integral, normalizat sau
pasteurizat, precum si materialele auxiliare
folosite la fabricarea brnzeturilor cu pasta
oparita trebuie sa corespunda standardelor
de produs si normelor sanitar-veterinare n
vigoare.
Din punct de vedere chimic, laptele de vaca
este un amestec, n proportii bine definite,
de apa(88,2%), lipide(3,8%), lactoza(4,75%),
protide(3,3%), substante minerale, vitamine,
enzyme si alte substante in cantiti
nensemnate. n vederea definitivarii ca
lapte de consum se face o curatire n scopul
18

ndepartarii impuritatilor mecanice, se


normalizeaza si igienizeaza prin diferite
procedee fizice, chimice, mixte: normalizare,
ambalare, marcare, pastrare, igienizare.
Normalizarea reprezinta operatia prin care
laptele este adus la continutul de grasime
dorit, se face prin adaugarea sau extragerea
unei parti din grasimea laptelui. Igienizarea
se face prin pasteurizare. Aceasta se
bazeaza pe efectul
bactericid al caldurii n special asupra
microorganismelor sub for ma vegetativa si
consta n ncalzirea laptelui la o temperatura
sub 100C. Eficienta pasteurizarii este data
de distrugerea n procent de 99,9% a
bacilului tuberculos si este stabilita prin
proba fosfatazei, enzima cu o
termorezistenta mai ridicata dect bacilul
tuberculozei.Absenta acestei enzime indica o
pasteurizare eficienta.

19

Design de ambalaj

Ambalare
Cascavalurile prezinta unele
particularitati n ambalare, generate de
marime, forma, consistenta , existenta
parafinei la exterior si conditii de transport.

20

n primul rnd, ambalajul trebuie sa


asigure protectia mecanica , dar si protectia
fata de unii factori de mediu (umiditate,
praf, microorganisme etc.).
Cascavalul se ambaleaza n pungi
termocontractibile n 3-5 straturi, avnd o
rezistenta nalta, fiind transparente, si
avnd proprietti multibariera .
Consideram ca acest tip de ambalaj este
avantajos ntruct protejeaza produsul de
factorii externi, asigurndu-i totodata
conditii favorabile de pastrare.
Materialul folosit la ambalaj este
plasticul, iar modul de inchidere este prin
termosudare.
Un dezavantaj ar fi faptul ca acesta
poate suferi deteriorari pe timpul
transportului, precum zgrierea sau ruperea.
Etichetarea produsului
Conform mentiunilor suplimentare de
etichetare pe grupe de produse, din
legislatie, la categoria brnzeturilor, din care
face parte si cascavalul, eticheta trebuie sa
contina informatii precum:
a) continutul de grasime raportat la
substanta uscata , exprimat n procente;

21

b) procedeul de tratament termic la care


au fost supuse materiile prime sau produsele
finite(pasteurizare, topire, afumare);
c) o mentiune precum "pe baza de lapte
crud", daca s-a utilizat numai lapte crud
pentru fabricare;
d) n cazul brnzeturilor aromatizate,
mentionarea aromatizantului adugat.
Brnzeturile, incluznd si cascavalurile,
sunt scutite de obligatia indicarii
ingredientelor, n masura n care nu au
suferit dect adaugari de produse lactate,
enzime in culturi de microorganisme
necesare fabricarii sau de sare, n cazul
brnzeturilor, altele dect cea proaspata
sau topita .
Marcar ea cascavalurilor se face pe
suprafata lateral tesita , vizibil, prin
stampilare cu tus alimentar mentionndu-se:
marca, societatea comercial , denumirea
produsului, data fabricatiei (ziua, luna, anul),
tipul (O sau V), num rul de ordine al
selectiei.
Ambalajele pentru desfacere, respectiv
eticheta trebuie sa mentioneze:
Marca societaii comerciale;
Denumirea produsului;
Data preambalarii (ziua, luna, anul) ;
Masa neta ;
Continutul n grasime S.U.;
22

Procedeul de tratament termic la


care au fost supuse materiile prime sau
produsele finite (afumare) ;
Mentiune, precum pe baza de lapte
crud daca s-a utilizat numai lapte crud
pentru fabricatie;
n cazul ca cavalurilor aromatizate,
men ionarea aromatizantului ad ugat;
Termenul de valabilitate.
Transport
Daca transportul la magazin se face cu
mijloace de transport frigorifice sau
izoterme, rotile de ca cascaval se trec n lazi
de lemn sau din material plastic, acoperite
cu hr tie de ambalaj sau folie de material
plastic, asezate pe gratare de lemn, curate,
acoperite cu hrtie, n coloane de maximum
sase.
Depozitare
Pastrarea ca cavalurilor se face n spatii
racoroase, frigorifice, dezinfectate, curate, la
o temperatura de 2-8 grade Celsius sau n
depozite la temperaturi de maximum 14
grade Celsius si umiditatea relativa a
aerului de 80-85% (exclusiv ca cascavalul n
folie). Coloanele de ca cascaval neambalate
23

(n hrtie) se depoziteaza pe rafturi, fara a


fi desfacute.
Termenul de valabilitate este n functie
de temperatura de pastrare si de
integritatea rotilor (preambalare n bucati),
de sortiment.
Calitatea de prezentare in
comparatie cu alte 2-3 produse similare
Alegerea a doua marci din produsul
cascaval si prezentarea celor mai
reprezentative date despre acestea.
Cascavalul este un tip de branza facut din
lapte de vaca sau oaie, fiind originar din
Sicillia, dar acum fiind foarte raspandit in
Balcani, mai ales in Romania, Bulgaria,
Serbia, Ungaria, Turcia, Grecia, Slovenia si
Croatia. Numele italian al branzei era
Caciocavallo, insemnand branza calare. Unii
sustin ca la inceput cascavalul era facut din
lapte de iapa. Cel mai probabil denumirea
provine prin faptul ca se pune la scurs
calare peste un bat.
Delaco este unul dintre principalii furnizori
de produse lactate pentru marile retele de
magazine si ai comertului traditional.
24

Compania Delaco este situata in Codlea, la


cativa km de Brasov, in centrul tarii, la 170
km nord fata de Bucuresti. Portofoliul celor
de la Delaco cuprinde in primul rand
branzeturi si specialitati
vandute sub
brandul Delaco, respectiv Del.
Produse comercializate pe piata sub marca
Delaco sunt:
Cascaval (sofia, afumat, dalia, rucar, de
oaie)
Branzeturi (mozzarella, branza topita,
emmentaler, telemea de vaca, telemea
de oaie)
Lapte
UHT
(integral,
degresat
si
semidegresat)
Lapte pentru cafea
Unt

Hochland reprezinta unul din principalii


jucatori pe piata interna a branzeturilor.
25

Produsele celor de la Hochland au inceput sa


fie importate in anul 1993 in Romania, ca
apoi in anul 1998 dupa ce a fost
achizitionata fabrica de la Sighisoara sa se
infiinteze Hochland Romania. Hochland AG
este originara din Germania fiind infiintata in
anul 1927. In anul 2007, compania detinea
13 facilitati de productie si avea un numar
de 4200 angajati.
Produse comercializate pe piata sub marca
Hochland sunt:
Branza
cu
mucegai
nobil
(brie,
camembert, bleu)
Branza topita
Branzeturi maturate (cascaval, cascaval
pane, felii de branza naturala)
Creme de branza
Telemea
Branzeturi rase

Prezentarea mentiunilor obligatorii si


suplimentare de etichetare
26

HG nr. 106/2002
Scopul etichetarii este de a da
consumatorilor informatiile necesare,
suficiente, verificabile si usor de
comparat astfel incat sa permita
acestora sa aleaga acel produs care
corespunde exigentelor lor din punct de
vedere al nevoilor si posibilitatilor lor
financiare precum si de a cunoaste
principalele riscuri la care ar puta fi
supusi (Cap.1, art.3)
Informatiile inscrise pe eticheta nu
trebuie sa induca in eroare consumatorii
privind achizitionarea produselor, in
privinta:
caracteristicilor alimentului si in
special
a
naturii,
indentitatii,
proprietatilor, compozitiei, cantitatii,
durabilitatii, originii sau provenientei
sale precum si a metodelor de
fabricatie sau de productie
atribuiri de efecte sau proprietati
alimentelor pe care nu le poseda
sugerari
ca
alimentul
are
caracteristici speciale atunci cand
toate produsele similare au astfel de
caracteristici (Cap.1 art.4.1)
27

Lista cuprinzand ingredientele contine


toate ingredientele din alimente in
ordinea
descrescatoare
cantitatii
determinate in momentul introducerii in
fabricatie; vitaminele si mineralele
adaugate in alimente se mentioneaza in
lista cuprinzand ingredientele (Cap.2,
sectiunea 3, art.7)
In cazul alimentelor solide livrate in
mediul lichid se indica pe eticheta si
masa neta a componentei solide. (Cap.2,
sectiunea 4, art.9, punctul 3)
Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor
se inscrie de catre producator data
durabilitatii minimale, respective data
pana la care aceastea isi pastreaza
caracteristicile specifice in conditii de
depozitare
corespunzatoare:
a
se
consuma de preferinta inainte de, a se
consuma de preferinta pana la sfarsitul
(Cap.2, sectiunea 5, art.10, punctul 1 si
2)
Pentru diferitele tipuri de sortimente din
grupa branzeturilor: proaspete, topite,
maturate, fermentate, aromatizate se
precizeaza:
continutul de grasime raportat la
substanta uscata
28

procedeul de tratament chimic la


care au fost supuse materiile prime
sau produsele finite (pasteurizare,
topire, afumare)
in cazul branzeturilor aromatizate ,
mentionarea aromatizantului adaugat

Analiza continutului informational al


etichetelor celor doua marci de produse
alese
29

Informatii
obligatorii
si
suplimenta
re
Denumire
produs
Denumire
producator

Delaco

Cascaval
Rucar
S.C. Mirdatod
Prod S.R.L

Lista
- lapte de
ingrediente vaca
pasteurizat
- cheag
- sare
Conditii de
pastrare

Se
recomanda
sa se
pastreze la
temperature
cuprinse
intre 2-8
grade Celsius
30

Hochland

Cascaval
Clasic
Hochland
Romania
S.R.L
- lapte de
vaca
pasteurizat
- cheag
- sare
Se
recomanda
sa se
pastreze la
temperature
cuprinse
intre 2-8
grade Celsius

Ca observatie privind etichetarea celor


doua marci de produse si corectitudinea
etichetarii acestora, afirm ca sunt indeplinite
normele obligatorii si suplimentare de
etichetare, si ca pe acestea sunt inscrise
informatiile necesare identificarii produsului,
a termenelor de valabilitate, conditiilor de
pastrare, a producatorului si locul unde se
produce marfa, lista ingredientelor si modul
de preparare al acestora.
Urmatorul tabel va prezenta informatiile
nutritionale prezente pe etichetele celor
doua marci de produse.
Informatii
nutritionale
la 100g de
produs
Grasime
raportata la
substanta
uscata
Valoare
energetica
Proteine
Glucide
Lipide

Delaco

Hochland

40%

45%

229 kcal

232 kcal

22g
1g
22 g

20 g
1g
23 g

31

Analiza elementelor esteticii,


ambalajelor celor doua marci
Prezentarea caracteristicilor estetice
Delaco
Produsul vine preambalat, ambalajul fiind
format dintr-un material plastic moale,
special pentru a inchide ermetic produsul si
de a il pastra o perioada indelungata de
timp. Modul prin care cei de la Delaco fac
ambalarea cascavalului este in vid, pentru a
elimina aerul existent si a mari perioada de
valabilitate a produsului, deoarece aerul
altereaza si mucegaieste mai repede
alimentul.
Forma produsului ambalajului este data de
forma produsului, aceeasta fiind cilindrica,
deoarece cei de la Delaco incearca sa
promoveze tipul clasic de cascaval, cel facut
la tara acela avand forma cilindrica. Prin
acest fapt ei incearca sa promoveze
cascavalul clasic romanesc .
Cromatica ambalajului este una simpla
formata dintr-un ton de 3 culori: scrisul alb si
fundalul este in degrade verde deschis cu
verde
inchis,
culori
ce
sugereaza
32

prospetimea
si
natura,
mediul
de
provenienta al cascavalului. Eticheta nu
prezinta elemente grafice, aceeasta fiind
simpla
Eticheta este formata din material
celulozic, litografiat pe care sunt inscrise
datele de identificare ale produsului si de
informare a cumparatorului.
Hochland
Ambalajul produsului este format din
acelasi material ca si al celor de la Delaco,
modul de ambalare fiind similar.
Ambalajul cascavalului hochland difera
prin forma, aceasta fiind dreptunghiulara, iar
cromatica este mai complexa, prezentand
elemente de grafica (sigla companiei
formata din fundal de dealuri verzi, si o
imagine a cascavalului). Culorile sunt vii,
rosu si albastru, fapt prin care se incearca
atragerea consumatorului.
Ca si cei de la Delaco, eticheta este din
celuloza pe aceasta fiind inscrise datele de
identificare ale produsului si de informare a
cumparatorului.

33

Comparatia design-ului de ambalaj


Din punct de vedere al graficii
Hochland este mai atractiv decat Delaco prin
culorile folosite si prin
modalitatile de
prezentare al informatiilor, in reprezentarea
grafica Hochland prezinta produsul, lucru pe
care nu il face si Delaco . Un plus pentru
Hochland il reprezinta si dispunerea
informatiilor
acestea fiind mai usor de
reperat si citit. Si informatiile de pe spatele
etichetei Delaco sunt usor de retinut si de
citit avand in vedere faptul ca sunt scrise cu
negru pe alb, iar marimea literelor este
destul de mare pentru a fi citite de la
distanta.
Cu privire la modalitatea de
deschidere al produsului atat Delaco cat si
Hochland se deschid usor fara un efort mare
din partea consumatorului . Ambalajul
cascavalului Delaco, ar trebui realizat cu
culori mai atragatoare pentru a avea un
impact
vizual
asupra
cunsumatorilor,
schimbarea designului produsului ar fi si
aceasta o modalitate de imbunatatire a
34

aspectului deoarece designul alimentului de


acum este comun s-ar putea opta pentru un
design mai indraznet,si care sa exprime
utilitatea
sa
zi
de
zi.
Ambalajul Hochland desi este foarte
atragator este putin cam incarcat iar cele
doua culori rosu si albastru nu se potrivesc
puse impreuna deoarece sunt culori foarte
tari, rosul fiind culoare calda iar verdele
culoare rece.
Ambalajul Delaco este destul de
simplu, culorarea dominanta fiind verde,
albul apare doar pentru a incadra continutul
de grasime, pentru al scoate in evidenta pe
acesta din urma. O prima imbunatatire ar
putea
fi
scoaterea
de
pe
eticheta
cascavalului Hochland a fundalului cu acele
case aflate la poalele unui deal. O alta
imbunatatire ar fi scrierea unui slogan pe
eticheta astfel incat sa ramana in mintea
consumatorului, lucru valabil pentru ambele
produse.

35

Descrierea caracteristicilor senzoriale


ale celor doua marci
Evaluarea prin punctaj a calitatii
senzoriale a cascavalului
Caract
eristic
a
Senzo
riala
Aspec
t si
forma

Scar Descrierea
a de caracteristicilor
pun cascavalului
ctaj
0-4

Forma regulata,
coaja fara crapaturi.
Forma usor
neregulata fara a
prezenta insa
modificari majore de
la standard.
Forma neregulata
fara crapaturi ale
suprafetei.
36

Punc
taj
acor
dat
4
3

Consis
tenta

Culoar

0-3

0-2

Mrimea neuniform
a bucilor, turtirea i
balonarea bucatilor,
coaja groasa
Bombarea fetelor ca
urmare a golurilor
formate in interiorul
bucatii funcie de
cantitatea de gaze
formate.Coaja
prezint adesea
crpturi vizibile.
Consistenta
onctuoasa, usor
elastica
Consistena
cauciucoas.
Pasta cu crpturi, in
seciune, brnza cu
acest defect prezint
crpturi mrunte, de
form alungit, pasta
fiind sub form de
straturi neregulate
Pasta sfrmicioas,
nu prezinta desenul
specific ca urmare a
aciditatii ridicate
Paleta de nuante se
37

3
2
1

Aroma

Gust

0-4

0-7

constituie pornind de
la galben pai la o
nuanta deschisa de
auriu.
Portocaliu-rosiatica
Culoarea cenuiunegricioas, roiatic
datorata dezvoltrii
unei microflore
nespecific.
Foarte placuta,
pronuntata
Caracterisitica, insa
prea pronuntata
Caracteristica, insa
slab pronuntata
Nespecifica si in
neconcordanta cu
aspectul
Prea puternica/
Absenta sau
neplacuta
Caracteristic, bine
pronuntat, placut,
fara a prezenta
nuante straine.
Specific,slab
pronuntat, dar placut
Gust slab pronuntat,
38

1
0

4
3
2
1
0
7

6
5

usor amarui
Gust usor astringent
Gust dulceag,
neadecvat
sortimentului
Gust rnced-spunos
Necaracteristic,
foarte neplacut.

4
3
2
1

Fisa individuala de analiza


senzoriala
Numele si prenumele degustatorului: Paun
Alexandra
Sortimente supuse analizei: Cascaval
Hohland si Delaco
Data analizei: 30 03 2011
Fisa individuala de analiza senzoriala,
prin metoda scarii de punctaj
Denumire
Cascaval
Cascaval Delaco
a
Hochland
produsulu
i
Caracteris Pun Observat Pun Observatii
tici
ctaj
ii
ctaj
senzoriale aco
aco
rda
rdat
t
39

Aspect si
forma

In urma
3
observarii
s-a
constat ca
acesta
prezinta o
forma
care
corespund
e
standardel
or de
calitate:
este
regulata si
nu
prezinta
crapaturi.

Consisten 1
ta

Constitent 3
a
cascavalul
ui
Hohland
este usor
atipica
conducan
d la
senzatia
40

Forma
sortimentului
analizat este
usor
deformata,
fara a
prezenta insa
abateri
majore de la
standard. Se
poate spune
ca sunt cvasiinsesizabile,in
sa in
comparatie cu
sortimentul
Hohland
detine acest
mic
dezavantaj.
Consistenta
acestuia este
potrivita
sortimentului,
prezentanduse ca o pasta
fina, usor
elastica cu
aspect placut,
onctuos fapt

de
artificial.
Culoare

Aroma

Culoarea 2
se
incadreaz
a intre un
galben-pai
si un auriu
deschis,m
otiv
pentru
care
sortiment
ul
primeste
punctaj
maxim la
aceasta
sectiune.
Aceasta
4
este
caracterisi
tica, insa
un pic
prea
pronuntat
a
41

ce il claseaza
pe primul loc
din aceasta
persepctiva.
De asemenea,
cascavalul
Delaco
prezinta o
culoare
potrivita,
specifica
sortimentului.

Motivul pentru
care acesta
obtine
maximul de
puncte este
faptul ca
aroma este
foarte placuta,
pronuntata

Gust

Acesta
7
prezinta
un gust
slab
pronuntat,
usor
amarui.

Gustul
acestuia este
caracteristic,
bine
pronuntat,
placut, fara a
prezenta
nuante
straine.

Semnatura degustatorului :..

Fisa individuala de analiza senzoriala


Numele si prenumele degustatorului:
Puscasu Raluca
Sortimente supuse analizei: Cascaval
Hohland si Delaco
Data analizei: 30 03 2011
Fisa individuala de analiza senzoriala,
prin metoda scarii de punctaj
Denumire
Cascaval
Cascaval Delaco
a
Hochland
produsulu
i
42

Caracteris Pun Observat Pun Observatii


tici
ctaj
ii
ctaj
senzoriale aco
aco
rda
rdat
t
Aspect si 4
Forma
4
Nu s-au
forma
corespund
constat
e intocmai
modificari in
precizarilo
forma
r din
acestuia, are
stadard,
aspect curat,
fiind o
fara
forma
crapaturi,coaj
regulata,
a nu este
neprezent
groasa si nu
and
prezinta
crapaturi
bombari,
sau
toate acestea
aspecte
definid o
de coaja
forma
groasa
regulata
Consisten 2
Acest tip
3
Prezinta o
ta
de
consisenta
cascaval
onctuoasa,
are un
usor
pronuntat
elastica ,care
caracter
confera
cauciucos,
produsului o
dand
calitate
senzatia
superioara,
43

Culoare

Aroma

unui
produs
sintetic.
Pasta nu
este
sfaramicio
asa
Culoare
2
este
placuta
ochiului,
de un
galben pai
spre
galben
intens,
nuanta ce
se
incadreaz
a in
standard
Desi
3
aspectul
incanta,
aroma
este slab
pronuntat
a, nu este
specifica
produsului
44

fara crapaturi
in sectiune
sau straturi
neregulate

Culoarea se
incradreaza
intre galben
pai si auriu,
asa cum este
soecific
produsului

Are o aroma
placuta,insa
nu foarte
pronunta

Gust

Gust
7
astringent
,usor
amarui,
sintecic,
total
nespecific
clasei de
care
apartine

Gust
pronuntat,
placut, nu
prezinta
caracteristici
straine. Este
specific
sortimentului

Semnatura
degustatorului................................................
...

Fisa individuala de analiza


senzoriala
Numele si prenumele degustatorului: Nicolae
Cristian
Sortimente supuse analizei: Cascaval
Hohland si Delaco
Data analizei: 30 03 2011
45

Fisa individuala de analiza senzoriala,


prin metoda scarii de punctaj
Denumire
Cascaval
Cascaval Delaco
a
Hochland
produsulu
i
Caracteris Pun Observat Pun Observatii
tici
ctaj
ii
ctaj
senzoriale aco
aco
rda
rdat
t
Aspect si 3
Forma
3
Forma
forma
corespund
corespunde
e
standardelor
standardel
neprezentand
or
deformari,
neprezent
aspectul fiind
and
curat si mat
deformari,
fara urme de
aspectul
substante
fiind curat
straine
si mat
fara urme
de
substante
straine
Consisten 2
Consistent 3
Consistenta
ta
a
este potrivita
cascavalul
sortimentului,
ui este
masa fiind
46

Culoare

Aroma

Gust

oarecum
sintetica,
prezentan
du-se sub
forma
unei mase
elastice
Culoare
2
potrivita,
gabluie,
uniforma
pe toata
suprafata
acestuia
Aroma
4
este
caracterist
ica, insa
foarte
pronuntat
a datorita
adaosului
de arome
sintetice
Gust slab 5
pronuntat,
usor
amarui

47

fina si
cremoasa
tipica acestui
sortiment de
cascaval
Culoare
potrivita,
gabluie,
uniforma pe
toata
suprafata
acestuia
Aroma
placuta,
pronuntata,
caracteristica
sortimentului,
nefiind
excesiva

Gust placut
fara arome ale
unor
substante
straine

Semnatura
degustatorului................................................
...

Concluzii
In scopul analizei celeor 2 tipuri de
cascaval si anume cascavalul Hohland si
Delaco s-au intocmit o serie de fise prin care
am atribuit fiecaruia punctajul aferent pe
baza fisei de evaluare prin punctaj a calitatii
senzoriale a cascavalului. In final am
centralizat cele 3 fise individuale ale
degustatorilor in scopul trasarii unor
concluzii finale in ceea ce priveste calitatea
celor doua tipuri de cascaval observate de-a
lungul proiectului.
In urma acestei centralizari, s-au obtinut
urmatoarele rezultate: Cascavalul Delaco a
surclasat Cascavalul Hohland obtinand un
punctaj total mediu de aproximativ 18
puncte ( 18,33 ,mai precis) fata de cel din
urma care a reusit sa obtina doar 14.
48

Cat despre clasa de clasa de calitate in


care se incadreaza cele doua produse
analizate ,s-au obtinut urmtoarele rezultate:
Cascavalul Hochland a obtinut un punctaj de
70% ceea ce ii da statutul unui produs
foarte bun, in timp ce cascavalul Delaco a
obtinut 85% situandu-l prin urmare in clasa
produselor excelente. Metodologia dupa care
s-au calculat aceste procente ce reflecta
incadrarea in clasa de calitate a produselor
situate are la baza un principiu foarte
simplu, si anume utilizarea regulii de 3
simple raportand astfel punctajele medii
totale la maximul de puncte ce ar putea fi
obtinut stipulat in grila de evaluare a
caracteristicilor de calitate.

49

Cascavalul Ladorna este singurul


produs din Romnia care are licenta de
produs ecologic.
Pentru mbunatatirea calitatii
cascavalului este necesar si o mbunataire a
materiei prime (laptele) precum si o
perfectionare a liniilor tehnologice de
procesare a laptelui.
Caracteristici
senzoriale
Aspect
exterior

Aspect in
sectiune

Consistenta

Observatii
coaja sau suprafata
neteda , curata , fara
cute sau goluri, fara
pete sau
crapaturi
Pasta curata ,
compacta ,
omogena , fara urme
de mucegai, cu rare
si mici ochiuri de
fermentare
Pasta fina ,
onctuoasa , elastic ,
la
rupere se desface in
50

Miros

Gust
Culoare

fsii.
Placut caracteristic
brnzeturilor cu pasta
oparita provenite din
lapte de
vaca, fara miros
strain
Placut, fara gust
strain
alb-galbuie
pna la galben

10 motive pentru alegerea


cascavalului Hochland
51

sursa excelenta de factori nutritivi cu


valoare biologica ridicata ;
usor digestibil ;
este bogat in proteine ;
este bogat in lipide ;
are un rol important in sanatatea si
intarirea dintilor si sistemul osos
bogat in substante precum calciu, fosfor,
zinc si vitamina B; cascavalul asista
organismul in formarea oaselor si
smaltului dintilor
consumul regulat, dar moderat de
cascaval ajuta la prevenirea aparitiei
osteoporozei, afectiune a sanatatii ce
apare in general in viata femeilor ce au
deposit 50 de ani;
reduce riscul aparitiei hipertensiunii si
bolilor de inima;
stimuleaza formarea sangelui si
absorbtia nutrientilor
Promovarea cascavalului Hochland
Medii i suporturi
publicitare

52

Printurile Hochland sunt prezente in


publicatii precum: Avantaje, Familia
Mea, Libertatea pentru Femei, Mami,
Superbebe, Baby, Ioana si Lumea
Femeilor.
De asemenea se utilizeaza si
publicitatea realizata prin brosuri ale
supermarket-urilor si publicitatea prin
panouri publicitare.
Compania Hochland comunica online, pe site-ul: www.hochland.ro. Prin
acest site, isi propune sa atinga acele
persoane din target mai putin expuse
mijloacelor clasice de comunicare,
facandu-le cunoscute noile produse si
beneficiile lor. Site-ul va fi promovat prin
vehicule media specifice, cum ar fi
banner-ele publicitare pe site-uri care se
adreseaza aceluiasi target.
Au fost alese pentru promovarea
marcii cele mai frecvent utilizate
mijloace de comunicare, fiind si cele mai
accesibile publicului.
Cel mai folosit canal de promovare
este televiziunea, peste 98% din
publicitatea din mass-media la iaurturile
fiind alocat acestui mediu,oferindu-le
informaii despre acesta i posibilitatea de
a-l vizualiza.
53

Spoturile TV sunt difuzate n


special la staiile Pro TV, Acas, Antena
1,Realitatea TV, Kanal D ,Hallmark, B1
TV, ProCinema, National Geographic, TVR1,
TVR2, Prima TV.
Promotie pentru Sarbatorile de Paste
Hochland a pregatit consumatorilor,
pentru Sarbatorile de Paste, o promotie
speciala la cutiile de cascaval. Pachetele de
cascaval de 450 de grame, participante la
promotie, au cu 10% mai mult in gramaj.
Pretul de vanzare recomandat de producator
este de 12,10 RON/ pachet.

54

Prezentarea elementului noutate


adus de Hochland

55

Cascavalul Light cel mai recent membru


din familia Hochland a fost si el conceput
respectand trasaturile designului innoit: noul
font pentru denumirea Light , imaginea
reala a produsului propus intr-o modalitate
de servire inedita vin sa intregeasca
apartenenta acestuia la gama.
Beneficiile produsului un produs usor si
natural sunt si ele clar subliniate, nu numai
prin culoarea ambalajului, dar si printr-un
icon declamativ al continutului minim de
grasime din produs.
56

Echipa Cocoon implicata in proiect: Ana


Maselli Head of Design, Helena Cerna
Designer, Dana Petrisor Project Manager,
Simona Straut- Managing Director.
Echipa Hochland a fost formata din: Dan
Oprescu Marketing Manager, Adriana
Mihali Junior Brand Manager, Elena
Zloteanu Brand Manager.
In cd-ul de mai jos am prezentat cateva
spot-uri publicitare de la cascavalul
Hochland pe diferite sortimente:
cascaval clasic;
cascaval afumat;
cascaval pane;
telemea.

57

Prezentarea ambalajului de cascaval


Hochland:

58

BIBIOGRAFIE

1.

Rolul esteticii industriale in asigurarea


calitatii alementelor, Prof. Dr. Romulus
Scorei, 2006.

2.

.Merceologie
Independenta
Sarbu,

alimentara,
Economica,

Mirela

editura
Alexandrina

Antonescu,

Luminita

Neacsu, Luminita Voicu, 2001.


3.

Marfurile

alimentare

international,

editura

59

in

comertul
Economica,

Dumitru Dima, Rodica Pamfilie, Roxana


Procopie, 2001
4.

.Hotarre Nr. 106 din 7 februarie 2002


privind etichetarea alimentelor.

5.

.Etichetarea alimentelor preambalate


ANPC.

6.

www.frieslandfood.com

7.

www.delaco.ro

8.

www.hochland.ro

60

S-ar putea să vă placă și