Sunteți pe pagina 1din 9

Tema.

Partile in procesul civil


1. Esnta si statutul social al partilor
2. Coparticiparea procesual civila
3. Succesiunea procesual civila
In cadrul procesului civil, de regula, participa doua parti cu interese opuse si sanse egale de aparare a
propriilor drepturi. Pentru a fi parte in procesul civil, trebuie sa pretinzi un drept prezumat incalcat sau
contestat ori sa te aperi impotriva unei astfel de pretentii. Altfel spus partile in procesul civil fiind prezumati
subiecti ai raporturilor material litigioase, participa in nume si in interes propriu la examinarea cauzelor
civile, suporta cheltuielile de judecata si consecintele benefice sau nu ale hotaririlor judecatoresti. Astfel
partile se numesc diferit in diferite feluri de proceduri si faze procesuale.
Reclamant si pirit, apelant intimat, recurent intimat si revizuient intimat. In procedura speciala exista o
singura parte numita petitionar, in procedura in ordonanta si la faza executarii exista creditor si debitor.
Cnditii necesare pentru a fi parte in proces:
1. Capacitatea de folosinta adica existenta subiectului de drept si a drepturilor si obligatiilor acestuia, lipsa
capacitatii de folosinta poate fi invocata la orice faza in proces si duce la nulitatea actelor procesuale. In
acest sens lipsa capacitatii de folosinta va determina refuzul primirii cererii de chemare in judecata art. 169
lit. E in redactia legii 155, sau incetarea procesului conform art. 265(g) cpc.
2. Partile in procesul civil trebuie sa justifice un interes propriu, insa aceasta particularitate este necesara
pentru admiterea pretentiilor daca acestea sunt jusitifcate.
3. Adresarea nemijlocita sau prin reprezentant ori prin intermeidul altor subiecti in instanta de judecata.
Potrivit art. 59 cpc in procesul civil orice persoana fizica sau juridica poate fi parte precum si statul rm
reprezentat de guvern sau alte unitati imputernicite, unitatile adm-teritoriale reprezentate in modu
curespunzator. Exemple prevate de lege art. 1359 cc care s erefera la societatea civila, permite implicarea
acestei entitati doar in calitate de reclamant 1351.
Drepturi si obligatile partilor in procesul civil. Pot fi generale si speciale. Drepturile generale ale partilor
sunt preazute in art. 56 cpc.
Drpeturile speciale sunt prevazute de art. 60 si altele. Daca drepturile generale sunt aceleasi pentru ambele
parti, atunci cele speciale sunt diferite in functie de interesele procesuale protejate. Astfel reclamantul are
dreptul:
1. Sa intenteze actiunea nemijlocit sau prin intermediar, dreptul sa aleaga competenta daca legea ii permite
art. 39 cpc
2. Sa mareasca sau sa micsoreze coantumul pretentiilor
3. Sa modifice obiectul sau temeiurile actiunii
4. Sa renunte integral sau partial la pretentie
Drepturile speciale ale piritului:
1. Sa obiecteze impotriva pretentiilor reclamantului
2. Sa formuleze actiune reconventionala art. 172
3. Dreptul de a stramuta cauza art. 43 al 2 lit a
Un drept special al ambelor parti este transzactia de impacare care duce la incetarea procesului si tot
stramutarea pricinii art. 43 (2), (c).
Obligatia generala a partilor este de a exercita cu buna credinta drepturile. Art. 61 cpc.
2. Coparticiparea.
Coparticiparea procesuala este o institutie procesuala potrivit careia se examineaza pretentiile si sau
obiectiile mai multor reclamanti si sau mai mltor piriti cu conditi ca interesele coparticipantilor nu se exclud
reciproc. Nmarul coparticipantilor nu schimba numarul partilor, intrucit interesele contradictorii ramin a fi
doua.
Coparticiparea procesual civila paote fi obligatorie sau facultativa art. 62 si 63. Coparticiparea obligatorie
implica mai multi coreclamanti sau piriti daca obiectul litigiului il constituie drepturi si obligatii comune ale
acestora si 2. Drepturile si obligatiile decurg din aceleasi temeiuri juridice sau faptice.

Coparticiparea obligatorie impune instantei de judecata obligatia instiintarii tuturor coparticipantilor intrucit
in caz contar se va probunta o hotarire in privinta drepturilor persoanelor neatrase in proces. Aceasta hotarire
va fi casata din oficiu de catrinstqnt ierarhic superioara. Coparticiparea faculttiva art. 63 cpc, nu impune
instantei nici o obligatie de a identifica numarul si identitatea coparticipantilor. Implicarea coparticipantilor
facultativi se face la initiativa acestora daca se justifica temeiurile prevazute de lege. Temeiul coparticiparii
facultative este:
1. Comexiunea dintre raporturile material litigioase
2. Petentiile inaintate
3. Temeiurile invocate
4. Materialul probant folosit
Daca este posibila examinarea concomitenta si este optima. In cazul coparticiparii obligatorii, existq un
singur raport material litigios, cu o multitudine de subiecti care face imposibila examinarea separata a
pretentiilor. In cazul coparticiparii faculttive avem mai multe raporturi litigioase, care permit examinarea lor
separata in diferite procese. Coparticipantii obligatorii sunt dependeti unul fata de celalalt, iar cei faculatitivi
actioneaza de sinestatator fiecare. Practica judiciara uniforma va impune perfectarea imputerniciriolor
coparticipantului care actioneaza din numele si interesul celorlalti participanti in mod diferit in functie de
caracterul imputernicirilor transmise. Niciodata verbal sau intr-o forma simplist a. Imputernicirile generale
se vor transmite prin cereri crise simple, iar imputernicirile speciale in procuri autentificate notarial, daca
coparticipantul admite transmiterea acestora. Coparticipantii se pot alatura in apel cu conditia ca unul din ei
a exercitat respectiva cale de atacsi interesele apelantului cu ale comparticipantilor alaturati coincid art. 361
cpc.
3. Succesiunea procesuala
Succesiunea procesuala se produce conf art.70 cpc, atunci cind o parte iese din proces din motive prevazute
de legea material, insa a doua conditie obligatorie este caracterul transmisibil conform normelor de drept
material al drepturilor si obligatiilor care fac obiectul litigiului. Succesiuena procesuala presupune
transmiterea tuturor drepturilor si obligatiilor procesuale, insa diferite temeiuri ale succesiunii procesuale,
determina diferite incidente procesuale, care afecteaza continuitatea examinarii cauzei. Astfel in cazul
decesului persoanei fizice, daca raporturl material litigios permite succesiunea si in cazul reorganizarii
persoanei juridice, procesul se va suspenda obligatoriu potrivit art. 260, al. 1 lit a, cpc. I cazul succesiunilor
procesuale determinate de transmiterea unui drept sau a unei obligatii materiale, cesiunea de creanta sau
preluarea de datorie, continuitatea procesulu ipoate fi perturbata maxim printr-o aminare. Succesorul in
drepturi procesuale va prlua tot volumul de drepturi si obligatii procesuale de la predecesorul sau in functie
de faza procesuala la care s-a produs succesiunea, insa efectele juridice ale actor procesuale exercitqte de
predecesor, ii sunt opozabile succesorlui de parca le-ar fi facut el insusi.
- Intervenientii porcesuali civili.
Intervenientii principali si accesori.
Interrventia in cadrul procesului civil eate o institutie procesuala potrivit careia un tert este antrenat sau vine
din propria initiativa pentru a-si apara dreturi procesuale proprii, astfel interventia procesuala principala,
permite implicarea unei terte persoane care formuleaza etentii proprii fata de obiectl litigiului ori invoca un
drept propriu legat de obiectul litigiului. Intervenientul principal este o a treia parte in proces care valorifica
drepturi si obligatii de reclamant. Instanta de judecata este obligata sa instiinteze persoana, dreturile careia
sunt in litigiu oferind astfel posibilitatea unei interventii. Intervenientul principal poate sa aparq in cadrul
procesului si in baza unei cereri proprii. Indiferent de atragere sau intervenire, intervenientl principal va
perfecta o cerere de interventie care va contine si elementele prevazute de art. 166, 167 cpc. Instqntq va
reactiona diferit la cele doua categorii de solicitari ale intervenientului principal.
1. Prin incheiere de admitere sau neadmitere a intervenientului.
2. Prin hotarire care va admite sau nu pretentiile intervenientulu principal.
Refuzul instantei de a accepta un intervenient principal, poate fi contestat cu recurs separat sau
poatdetermina terta persoana sa depuna o actiune civila in baze generale. Art. 65 cpc.

Intervenientula ccesoriu nu formuleaza pretentii proprii asupr obiectlui litigiului, valorifica doar interese
procesuale, intrucit, se alatura uneia dintre parti pentur a isi apara propriile drepturi si obligatii cu titlu pe
viitor.
Intervenientul accesoriu potrivit art. 67 cpc, poate sa fie antrenat intr-un proces deja pornit numai in prima
instanta,
1.la cerereq proprie
2. La solicitarea oricarui participant
3. Din oficiu instantei de judecata.
Drepturile procesuale ale intervenientului accesoriu sunt similare partii linga care participa cu exceptiile
prevazute de art. 68.
Consecintele neatragerii sau neintervenirii intervenientlui accesoriu. Art. 69 cpc,

Tema: Procurorul si alti subiecti procesuali care actioneaza in nume propriu si in interesele altor
persoane
1. Participarea procurorului in proces civil art. 71 cpc
2. Participarea autoritatilor publice, a organizatiilor si pereoqnelor fizice in interesele altor persoane art.
73 cpc
3. Statultul procesual subiectilor procesuali care participa in apararea drepturilor altor persoane.
1. Unica forma de participare a procurorului in cadrul procesului civil este intentarea procesului prin
depunerea unei cereri. Procurorul poate depune cereri de chemare in judecata, cereri in procedura speciala
sau cereri de eliberare a ordonantei judecatoresti. -Temeiurile de participare a procurorulu iin procesul civil
1. In interesul unei persoane fizice daca aceasta nu se poate adresa in judecata din motive de sanatate, virsta
inaintata, incapabilitate sau din alte motive intemeiate. In astfel de cazuri este necesara cererea scrisa a
persoanei fizice care are nevoie de conlucrarea procurorului, exceptie doar persoanele fara capacitate.
2. In interesal statului sau a societatii, propcurorul poate sa initiez eproces din prorpria initiativa. Acest al
doilea temei nu se aplica decit in cazurile prevazute expres si limitativ de art. 71al. 3.
2. In aara de procuror in interesele altor persoane, pot aparea in procesul civil si alti subiecti. Art. 73 cpc.
Intentarea proceselor civile in interesele altor persoane este o forma de participare a doua fiind depunerea
concluziilor. Procesele civile potrivit art. 73 pot fi pornite de catre autoritati publice, organizatii sau persoane
fizice. Depunere concluziilor o pot face doar autoritqtile publice. Conditia obligatorie pent intentarea
proceselor civile conform art. 73 este prevederea expresa a unei legi speciale. In lipsa acestia, instanta de
judecata va putea refuza primirea cererii art. 169 , sau va inceta procesul art. 265 lit h. Concluziile de
asemenea se depun in cazurile prevazute de lege, insa depasirea acestor cazuri nu este sanctionata nici legal
nici de fapt.
Temeiurile pentru intentarea procesului de catre autoritatile din 73, sunt doua:
1. La cererea persoanei fizice
2. In apararea intereselor unui numar nelimitat de persoane
Temeiurile depunerii concluziilor sunt :
1. Din initiativa autoritatii
2. La cererea participantilor
3. Din oficiu instantei
Exemple: participarea autoritqtilor publice, org de tutela si curatela, potrivit art. 42, 68, 74, 137, 140, CF, art.
21. LEgii cu privire la avocatii parlamentari inclusiv in contencios administrativ, art. 312 cpc, institutiq de
psihiatrie la internare fortata.
Art. 25-26 a legii privind drepturile consumatorilor. Art. 302 cpc membrii de familie.
Concluzii in vederi impertive: autoritqtea tutelara in cazurile 42 si 119 cf, 291 si 295 cpc. Art. 318'-318'''
3. Statutul procesual
Subiectii care sunt in drept a intenteze procese in interese a altor persoane, beneficiaza de statut procesual de
reclamant. Exista exceptii de la volumul de drepturi si obligatii ale reclamantului.

1. Nu pot incheia tranzactii de impacare


2. Nu suporta cheltuieli de judecata.
Statutul procesual al subiectilor care apara drepturile altor persoane prin efectul legii difera in functie de
forma de participare. Astfel subiectii care intenteaza procesul, procurorl art. 73 si autoritatile din art. 73
beneficiaza de statut procesual de reclamant. Unicile doua exceptii care limiteaza drepturile procurorilor si
autoritatilor sunt:
1. Nu incheie tranzactii de impacare
2. Nu suporta cheltuieli de judecata.
Lipsa sau imposibilitatea incheierii tranzactiei de impacare de catre procuror si subiectii din art. 73, este
determinata de lipsa interesului material juridic al acestor subiecti, fapt care nu le permite sa hotarasca soarta
drepturilui subiectiv din nume propriu. Cu toqte acestea subiectii vizati pot renunta la actiunile intentate in
interesul altor persoane. Procurorul va iesi din proces in cazul renuntarii la acitune, insa reclamantul
propriuzis va fi instiintat de catre instanta de judecata despre necesitatea participarii efective sau prin
reprezentant, la continuarea examinarii cauzei. Persoana instiintata despre cauza civila din care procurorul
sau autoritatile au iesit, va decide modul de intervenire, adica, prezenta nemijlocita, delegarea unui avocat
sau reprezentant, daca subiectii legal citati nu se vor prezenta in instanta dupa ce procurorul a iesit, cererea
se va scoate de pe rol. Prezentarea in instanta insa vs reactiva obligatia achitarii taxei de stat. Aminareq sau
esalonarea achitarii taxei de stat precum si scutirea persoanelor fizice sau juridice reclamanti, se poate
dispune la cerere daca se justifica si se probeaza o situatie materiala grea. In caz contrar daca instanta nu
scuteste, amina etc, neachitwrea taxei de stat de catre reclamantul abandonat de procuror sau autoritte, va
duce la scoaterea de pe rol a cererii. Art. 267, lit i, j. Atunci cind autoritqtile publice actioneaza potrivit art.
74 cpc, adica depun concluzii, valorifica numai drepturi grnerale ale participantilor la proces.
Tema. Reprezentarea in cadrul procesului civil.
1. Notiunew si categoriile reprezentarii procesual civile.
2. Statutul procesual si imputernicirile felurilor de reprezentare si reprezentanti
Reprezentarea procesula u este o institutie de drept potrivit careia orice persoana isi poate exercita propriile
drepturi si obligatii procesuale prin intermediul alteia. Reprezentantl in cadrul procesului civil nu este
participant la proces art. 55 cpc, intrucit compari in fata instantei in nume si in interesul altui subiect.
Rerezentarea procesual civila este de mai multe feluri:
- contractuala
- obligatorie
Reprezentarea contractuala in cadrul procesului civil, permite oricarui subiect de drept material indiferent de
statutul procesual, sa contracteze un reprezentant, statutul caruia este diferit daca vorbim de perosnae fizice
sau juridice. Astfel, persoanele fizice pot fi reprezentate doar de catre avocati sau de avocati stagiari,
persoanele juridice pot fi reprezentate de proprii salariati sau de avocati. Prezenta reprezentantului
contractual in cadrul unui proces civil nu intzice persoanei reprezentate de a se prezenta personal. Numarul
reprezentantilor contractuali nu este limitat.
Rprezentarea obligatorie este de doua categorii:
- din oficiu art. 77
- reprezentarea legala. Art. 79
Avocatii din oficiu sunt desemnati pentru urmatoarele cazuri:
- daca partile in proces lipsite sau limitate in capacitatea de exercitiu nu au reprezentat legal
- daca instanta constata un conflict de interese dintre reprezentant si persoana lipsita si limitata in capacitatea
de exercitiu reprezentata
- in procedura speciala pentru cazurile de lipsire sau limitare de capacitate art. 304 cpc,
- in cazurile de incuviintare a spitalizarii in stationarul din psihiatrie. 316 cpc.
Reprezentarea legala se produce prin efectul legii, daca persoanele fizice nu au capacitate deplina de
exercitiu, ori capacitatea lor este limitta expres, precum si in alte cazuri expres enuntate care determina
obiectiv imposibilitatea participarii subicetului in procesul civil.
Reprezentanti legali pot fi :
- parintii infietorii tutorii pentru persoanele fara capacitate de exercitiu
- parintii infietori curatori pentru persoane limitate sau cu capacitate de exercitiu restrinsa

- administratorul fiduciar pentru persoanele fizice declarate absente fara veste


- custodele in interesul mostenitorilor persoanei fizice decedate sau declarate decedata pina la acceptarea
mostenirii. In literatura de specialitate. Reprezentantul legal poate exercita toate drepturile si obligatiile
procesuale ale subiectului reprezentat, inclusiv poate ontractq un avocat pentru apararea intereselor
subiectului repreaentat.
Reprezentantul contractual adika avocatul persoanei fizice sau juridice isi va legitima calitatea printr-un
mandat semnat de client in care sunt inserate datele de identificare ale reprezentatulu si reprezentantului
client si avocat, cazua civila autoritatea jurisdictionala carei este opozabil mandatul si imputernicirile.
Reprezentantii contractuali neavocati, adica salariatii persoanelor juridice si comparticipantul vor prezenta in
instanta procuri si dupa caz certificate de la persoana juridica ca o imputerniceste, in al doilea caz
autentificate la notar. Daca este vorba de salariati in cazul salariatilor persoane juridice, instantele sunt in
drept sa ceara justificarea calitatii de salariat ( ordinul de angajare, contractul de munca, extras din carnetul
de munca.
Avocatul din oficiu va prezenta in instanta actul de desemnare a acestuia, in respectiva calitate.
Reprezentantii legali nu prezinta nici un fel de imputerniciri, insa parintii anexeaza actele de identitate si
cele de nastere ale copiilor reprezentati, infietorii aceleiasi acte si posibil hotarirea judecatoreasca de
incuviintare a adoptiei.
1.Pentru totori sau curatori se vor prezenta actele de identitate ale acestora si ale persoanelor reprezentate.
2. Hotarirea judecatoreasca de lipsire a capacitatii
3. Actul administrativ a autoritatii tutelare de numire a tutorelui sau curatorului.
Imputernicirile unui reprezentant legal sunt universali.
Pentru reprezentntii contractuali imputernicirile sunt de diferita categorie si importanta fapt care diferentiaza
modl de perfectare a acestora. Art. 81 impune transmiterea unor imputerniciri care de regula echivaleaza cu
drepturile speciale, in scris, expres, in mandat sau procura sub sanctiunea nulitatii.
Imputernicirile generale nu necesita numerare limitativa scrisa pentru a fi valorificate.
Imputernicirile speciale vor putea fi exercitate doar daca sunt clar si expres prevazute in mandatul avocatului
sau in procura salariatului ori comparticipantlui.
Tema: Competenta generala a instqntelor de judecata
1. Notiunea si clasificarea competentei generale
2. Delimitarea competentei instantei de judeata
3. Atributiile curtii constitutionale
4. Delimitarea competentei instantei de competenta arbitrajului
5. Efectele incalcarilor nomrelor de comeptenta generala
Competenta generala a instantelor de judecata impune delimitarea prerogativelor instantei de judecata de a
examina si solutiona cauze civile, de imputernicirile altor autoritati statale sau nestatale, de a apara drepturi.
Competenta generala poate fi:
- exclusiva
- multipla
Competenta exclusiva generala atribuie abilitatea examinarii unei pricini civile doar unui organ, de regula
judiciar.
Competent generala multipla este de mai multe categorii, insa in toate cazurile in solutionarea unei cauze
civile sunt implicate mai multe autoritati jurisdcitionale.
1. Competenta generala alternativa permite reclamantului sa aleaga intre mai multe optiuni legale, una dintre
care obligatoriu este instanta de judecata chear daca expres nu este prevazut.
Legea cu privire la SA, sunt enumerate categorii de posibilie pretentii art.
2. Competenta generala multipla conditionata sau imperativa. Reclamantul este obligat in prealabil inaintea
adresarii in instanta sa se adreseze fie agentului, pariti adverse, fie organului ierarhic superior, competenta
conditionata. Exemple: att. 14 legea contenciosului administrativ si 1020 cc.
3.competenta generala multimpla contractuala ambele parti de comun acord valabil exprimat, se pot adresa
in arbitraj pentru solutionarea unei cauze civile daca legea nu interzice aceasta derogare de la competenta
judiciara. Art. 30 al legii cu privire la arbitraj nr 23 permite partilor sa incheie in scris o clauza arbitrala sau
compromisorie integrata in contract sau anexata la acesta inaintea solutionarii sau in timpul solutionarii in
instanta de judecata, a unui litigiu de drept.

Competenta generala in cauze conexe depinde de legatura juridica dintre aceste pretentii. Astfel daca in
cererea de chemare in judecata se contin pretentii independente, atunci soart acestora din punct de vedere a
competentei nu se influenteaza reciproc, insa in eventualitatea in care avem pretentii principale si accesorii
in aceeasi cerere de chemare in judecata, iar comeptenta generala in examinarea acestora este diferita, se vor
respecta doar normele de competenta aplicabile pretentiei principale.
2. Curtea consituttionala nu examineaza si csolutioneaz cauze civile, insa in citeva situatii este necesara
delimitarea atributiilor curtii constitutionale de atributiile instantelor de judecata. Contestarea actelor
administrative cu caracter colectiv si individual
2. Procese electorale
3.activitatea partidelor politice.
Codul electoral, codul de jurisdictie electorala, si legea cu privire la partidele politice.
3. Delimitarea competentelor instei de arbitraj
Competenta generala contractuala permite partilor sa schimbe prerogativele instantelor de judecata in
favoarea unui arbitraj, insa nu in toate cazurile legea ofera partilor libertatea adresarii intr-un arbitraj. Astfel
inaintea aparitiei litigiului sau chear in timpul solutinarii acestuia in instanta de judecata, partile pot recurge
la comepetenta generala contractuala. Conditia obligatorie :
1. Sa permita legea
2. Sa exista o clauza de arbitraj scrisa.
Art. 267 li.l' prevede scoaterea cererii de pe rol daca partile au solicitat examinarea pricinii in arbitraj. Art.
267 lit.e cind partile sau inteles sa se duca in arbitraj, insa una din ele s-a adresat in instanta de judecata.
Judecatorl trebuie sa primeasca o astfel de cerere. Art. 267 lit.e cpc, coraborat cu art. 9 al legii nr. 23 din 22
februarie 2008 permite ignorarea tacita de comun acord a clauzei de arbitraj referitoare la competenta
generala contractuala. Delimitarea cauzelor civile care pot sau nu pot fi esaminate in arbitraj, tine de
interdictiile ca rezulta din competenta generala exclusiva. Astfel in arbitraj nu pot fi solutinate potrivit art. 3
al legii 23 din 22.02.2008, urmatoarele categorii de cauze:
1. Pretentii de dreptul familiei
2. Pretentii care rezulta din contracte de locatiune
3. Pretentii de contecncios administrativ
4. Procedura speciala
5. Eliberqre de ordonanate judecatoresti
6. Insolvabilitate
7. Proceduri de control
In arbitraj se pot examina litigii civile dintre parti cu capacitate deplina de exercitiu, orice drept patrimonial,
drepturi nepatrimoniale in masura in ca partile sunt indreptatite sa le trnazactioneze intr-o clauza de arbitraj.
Potrivit art. 27 al. 3 al legii 23, o cauza civila dedusa judecatii arbitrare indiferent daca acesta este sau nu
competent, se va examina si se va pronunta hotarirea. Arbitrajul are dreptul sa hotarasca asupra propriei
competente si asupra validitatii asupra clauzei de arbitraj. Decizia prin care arbitrajul se declara competent,
poate fi contestata odata cu fondul in instanta de judecata.
In consecinta potrivit art. 31 din legea 23, 35 lit.a cpc, 477 -481 cpc, hotariririle arbitrale pot fi contestate si
desfiintate de catre judecatoria comerciala de circumscriptie. Hotaririle arbitrale nedesfiintate de catre
instanta de judecata vor fi executate cu concursul acesteia, astfel art. 33 din legea 23, art. 35 lit.b,482-486
cpc, prevad:
Posibiitatea incuviintarii executarii silite a hotaririlor arbitrale de catre judecatoria comerciala de
circumscriptie.
Sanctiuni
Incalcarea normelor de competenta generala produce diferite consecinte in functie d e felul incalcarii si de
conduita partilor. In pofida comepetentei generale exclusiva, o alta autoritate de cea investita de lege, si-a
permis sa examineze o cauza civila, aceasta hotarire nu va produce efecte si va putea fi expres anulata de
catre instanta de judecata.

2. Incalcarea competentei generale alternative va produce efecte doar daca reclamantul sa adresat altei
autoritati decit alternativele oferite de lege si efectele vor fi enuntate anterior. Daca reclamantul introptiunile
oferite de lege a ales direct in instanta de judecata, celelelalte alternative nu vor mai putea fi utilizate ca
organe jurisdictionale ulterioare.
3. Cmpetenta generala conditional sau imperativa incalcata fiind, va ddetermina
1. Restituirea cererilor de chemare in judecata, 170lit.a cpc sau scoaterea acestora de pe rol 167 lit.a cpc.
Incalcarea competentei generale contractuale Produce consecintele de care am vorbit mai devreme 267lit.e,
267li.l' sau 35 lit.a cpc.
Tema: competenta jurisdictionala
1. Notiune si clasificarea competentei de judecata
2. Competenta materiala a judecatoriilor, a curtii de apel si a curtiii supreme de justitie.
3 competenta jurisdictionala teritoriala
4. Stramutarea pricinii in procedura civila
5 efectele incalcariia regulpilor de competenta jurisdictionale
Competenta jurisdictionala presupune delimitarea prerogativelor de eaminare si solutionare cauzelor civile
intre instantele judecatoresti. Competenta jurisdictionala se deosebeste de cea functionala a instantelor de
judecata. Competenta functionala presupune nu doar examinarea examinarea cauzelor civile in fond ci si
prerogativa esaminarii cailor de atac. Competenta jurisdictionala se delimiteaza in materiala si teritoriala
dupa cum atribuim diferite cauze civile pentru examinare in fond diferitor instante. Competenta
jurisdictionala materiala delimiteaza atributiile de a examina in fond diferite cauze civile, diferite categorii
de cauze civile, de catre judecatorii, judecatoria comerciala de circumscriptie, curti de apel si curte suprema
de jusititie. Cmpetenta jurisdictionala teritoriala delimiteaza prerogativele diferitor instante de acelasi nivel
de a examina in fond aceleasi categorii de cauze.
2. Cmpetenta jurisdictionala materiala se mai numeste dupa obiect intr-ucit Stabileste foarte clar in mod
imperativ dreptul de a se adresa si respectiv obligatia de a verifica propria competenta a instantelor de
judecata. Astfel judecatoria specializata comerciala de circumscriptie examineqza conform art 35 patru
categorii de cauze: desfiintarea hotaririlo arbitrlae, incuviintarea executarii silite a hotaririlor arbitrale,
reorganizarea sau reorganizarea persoanei juridice, apararea reputatiei profesionale in activitatea de
intreprinzator si activitatea economica. Judecatoriile potrivit art. 33' cpc, examineaza in fond toate pricinile
civile daca legea nu prevede altfel. Art. 355 cpc prevede competenta curtilor de apel in materia
insolvabilitatii. Curtea suprema de justitie conf. Art. 25 legea csm modificata din 1 septembrie , conform
legii 153 prevede posibilitatea contestarii deciziilor consiliului superior referitor la procedura de emitere si
adoptare a hotaririlor, in colegiul de noua judecatori.
Docamdata sunt aplicabile legea contencsiolui administrativ, legea privind regimul juridic al adoptiei nr. 99,
legea privid partiddele politice nr. 294, codl electoral nr. 1381, legile nr. 50, 39, 38, 66, 161 din domeniul
proprietatii intelectuale, legea cetateniei 1024 si legea cu privire la agentul guvernamental.
Competenta jurisdictionala teritoriala ete de mai mlte categorii
1. Competenta jurisdictionala teritoriala generala
2. Competenta jurisdictionala teritoriala alternativa
3. Cmpetenta jurisdicitonala teritoriala execptinala
4. Cmpetenta in caz de concurenta pretentiilor
Competenta jurisdictionala teritoriala generala este prevazuta in art. 38 cpc. Cauzele civile se intenteaza la
instanda de la domiciliul piritului.
Competenta jurisdictionala teritoriala alaternativa art. 39 cpc, permite reclamantlui sa aleaga in cazurile
prevazute de lege intre instantele permise de lege. C mai frecventa alternativa ca avantaj oferit reclamantului
este instanta propriului domiciliu. Alternativele pe care le ofera art. 39 de regula sunt instanta de la domiciliu
reclamantului, instanta de la ultiml domiciliu cunoscut al piritului, instanta de la locul aflarii bunurilor
piritului a carui domiciliu nu se cunoaste, instanta de la locul cauzarii prejudiciului, instanta de la locul
incheierii sau executairi contractului.

A treia categorie de competenta jurisdictioanal teritoriala este cea exceptionala art. 40 cpc. Competenta
execeptionala prevede sase categorii de cauze pentru care legiulitorul impune o singura instanta competenta
identificata dupa diferite criterii in functie de cauza civila prevazuta de lege.
Potrivit legaturii dintre pricini, art. 37 si 37' si 42 cpc, daca exista actiuni reconventionale sau ale
intervenientlui principal, acestea se vor intenta la instanta in care se judeca actiunea principala.
Daca mai multe pretentii legate intre ele se judeca la mai mult einstante in acelasi timp, la solicitarea partii
interesate trebuie conexate si examinate la judecatoria sesizata mai intii. Daca in cererea de chemare in
judecata se contin mai multe pretentii conexe, unele fiind de competenta judecatoriilor ca instante de drept
comun, iar altele de competenta unei instante specializate, toate pretentiile se vor examina de instanta dre
drept comun.
4. Cu referire la competenta jurisdictionala se aplica doua reguli importante calificate ca principii
institutionale. Atfel este vorba de imutabilitatea competentei jurisdicionale art. 32, in actualul cod acelasi
articol are 45 numarul. Nimeni fara consemtamintul sau nu poate fi lipsit de dreptul la judecarea unei cauze
civile de catre instanta investita de lege. Este reinterarea unui aspect al art. 6 conventia cedo. Art. 43 cpc
prevede daca o cauza civila a fost retinuta spre judecare cu respectarea normelor de competenta
jurisdictionala, examinarea acesteia va continua la aceeasi instanta chear daca ulterior cauza respectiva
revine competentei altei instante. Acest principiu stabileste stabilitatea examinarii cauzei de la inceput pina
la sfirsit de catre instanta care era compententa la data intentarii.
Exceptiile de la aceste reguli sunt expres reglementate si se justifica doar in doua cazuri:
1. Categoria de stramutare a cauzelor civile determinata de modificarile legii organice, adica a normelor de
competenta, astfel in virtutea legii 155 cauzele civile care au fost adresate curtilor de apel ca instante de fond
pina la 1 decembrie, in perioada 1 decembrie-15 decembrie, se vor transmite judecatoriilor daca curtea de
apel nu a fixat data sedintei de judecata. Daca a fost fixata data sedintei curitle de apel vor putea examina
cauze civile in fond dupa 1 decembrie pina la 1 martie 2013. Curtile de apel pina la 1 martie 2013 vor trebui
sa finiseze examinarea cuzelor ca instante de fond intrucit lipsa hotaririi judecatoresti ori a incheierii d
einceare a procesul sau de scoatere a cererii de pe rol vor determina transmiterea cauzei spre examinare
judecatoriei competente in termen de 15 zile.
2. Sunt temeiurile prevazute de art. 43 al. 2, cpc, si art. 37 cpc in redactia legii 155. Stramutare arste o
exceptie. Stramutarea cauzelor civile de la o instanta la alta, o poate opera insasi instanta care are cauza pe
rol in urmatoarele cazuri:
1. A fost incalcata competenta jurisdictionala fapt depistat dupa intentarea cauzei
2. Piritul a carui domiciliu nu era cunoscut solicita stramutarea la instanta de la domiciliul sau atestat prin
dreptul de proprietate, calitatea de locatar sau viza de resedinta.
3. Ambele parti solicita stramutarea pricinii la instanta de la locul aflarii majoritatii probelor.
In aceste trei cauzuri, instanta care examineaza pricina, emite o incheiere motivata de stramutare ca poate fi
atacata cu recurs. I alte patru cazuri de stramutare a pricinii lit. D, e, f, si g, art. 43 stramutarea este operata
de catre instanta ierarhic superioara prin incheiere car enu se supune recursului.
Istanta care este obligata sa stramute va expedia dosarul instantei investite timp de 5 zile din data cind
incheierea de stramutare devine irevocabila. In cazul art. 37 stramutwrea este solutia in cazul concurentei
pretentiilor atunci cind judecatoria sesizata ulterior trebuie, la cerere, sa stramute cauza la judecatoria
sesizata mai intii. Incheierea de stramutare in baza art. 37 este recurabila. Potrivit art. 43 actele procesuale
indeplinite de instanta care a intentat procesul, anterior stramutarii pricinii, au efect juridic in masura in care
noua instanta considera ca nu este necesara modificarea lor.
5. Efectele incalcarii
Incalcarea normelor de competenta jurisdictionala determina o prima reactie legala a judecatorului. 170 lit,b
cpc, emiterea unei incheieri de restituire a cererii. Daca totusi cauza a fost primita spre examinare si ulterior
se depisteaza lipsa competentei instantei, se va aplica art. 43 al. 2 lit.b, stramutarea cauzei. Stramutarea
operata gresit poate genera conflicte de competenta. In cazul aparitiei conflictelor de competenta se aplica
art. 44 cpc, care prevede: instanta competenta sa solutioneze conflictul de competenta. Conflictele de
competenta se solutioneaza fara citatea participantilor prin incheiere car enu se supune nici unei cai de atac.
Competenta jurisdictionala se verifica de catre instantele ierarhic daca hotarirea este atacata cu apel sau

recurs. Incalcarea competentei jurisdictionale este unul din cele trei temeiuri de trimitere la rejudecare operat
din oficiu instantei fara acordul partilor.

S-ar putea să vă placă și