Sunteți pe pagina 1din 12

21.04.

2016

REFERAT
NGRIJIRI LA DOMICILIU

NURSING COMUNITAR
UNGUREANU ALEXANDRA IIIB

Serviciile de ngrijiri medicale la domiciliu se acord de ctre furnizorii de ngrijiri


medicale la domiciliu, persoane fizice sau juridice autorizate i evaluate n
condiiile legii pentru acordarea acestor tipuri de servicii, alii dect medicii de
familie, furnizori care ncheie contracte cu casele de asigurri de sntate pentru
servicii de ngrijiri medicale la domiciliu.
ngrijirile la domiciliu fac parte integrant din marea categorie a ngrijirilor
comunitare i ele pot fi descrise ca ngrijiri i ajutor acordat acas, n familie,
celor ce au nevoie. Scopul principal al acestui model de ngrijire este acela de a
face posibil ca oamenii s-i menin gradul de independen i s-i continue
viaa acas cit mai mult timp posibil. Scopul ngrijirii la domiciliu este ca pacientul
s beneficieze de ngrijire demn, adecvat i corespunztoare nevoilor
individuale direct n mediul su familiar. Datorit acestui tip de ngrijire numrul
i durata tratamentelor spitalizate pot fi reduse, iar procesul de vindecare al
bolnavului poate fi mbuntit. Se poate recurge la acest tip de serviciu, n cazul
n care starea de sntate a bolnavului necesit ngrijire complex, care nu
necesit ns spitalizare.
Orice persoana, care are statutul de asigurat, are dreptul la 90 de zile de ngrijiri
la domiciliu o singur dat n timpul vieii.
Serviciile de ngrijire la domiciliu sunt oferite n regim de gratuitate, dac ele sunt
recomandate de ctre medicul specialist curant al pacientului, pe baza unui
formular deservind acest scop, dup spitalizare sau n loc de aceasta.
Pachetul de servicii medicale de baz pentru ngrijiri medicale la domiciliu
i ngrijiri paliative la domiciliu cuprinde:
1.
2.
3.
4.

Msurarea parametrilor fiziologici: temperatur + respiraie


Msurarea parametrilor fiziologici: puls + TA
Msurarea parametrilor fiziologici: diurez + scaun
Administrarea medicamentelor: intramuscular/ subcutanat/ intradermic/

oral/ pe mucoase
5. Administrarea medicamentelor intravenos( sub supravegherea medicului)
6. Sondaj vezical la femei i administrarea medicamentelor intravezical pe
sond vezical
7. Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoas (sub
supravegherea
medicului)
8. Recoltarea produselor biologice
9. Alimentarea artificial pe gastrostom/ sond gastric i educarea
asiguratului aparintorilor
10.Alimentarea pasiv, inclusiv administrarea medicamentelor per os, pentru
bolnavii cu tulburri de deglutiie
11.Clism cu scop evacuator
2

12.Spltur vaginal n cazuri de deficit motor


13.Manevre terapeutice pentru evitarea complicaiilor vasculare ale
membrelor inferioare/ escarelor de decubit: mobilizare, masaj, aplicaii
medicamentoase, utilizarea colacilor de cauciuc i a rulourilor
14.Manevre terapeutice pentru evitarea complicaiilor pulmonare: schimbarea
poziiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie
15.ngrijirea plgilor simple/ suprimarea firelor
16.ngrijirea plgilor suprainfectate
17.ngrijirea escarelor multiple
18.ngrijirea stomelor
19.ngrijirea fistulelor
20.ngrijirea tubului de dren
21.ngrijirea canulei traheale i instruirea asiguratului
22.Monitorizarea dializei peritoneale
23.Aplicarea de plosc, bazinet, condom urinar
24.Aplicarea de mijloc ajuttor pentru absorbia urinei
25.Evaluarea asiguratului: stabilirea i aplicarea unui plan de ngrijiri,
controlul durerii i altor simptome asociate bolii i reevaluarea periodic
26.Evaluarea mobilitii, a capacitii de auto- ngrijire, a riscului de apariie al
escarelor sau gradul escarelor, identificarea nevoilor nutriionale i
recomandarea dietei i modul de administrare, implementarea
interveniilor stabilite n planul de ngrijiri i reevaluarea periodic - de
ctre asistentul medical
27.Masaj limfedem i contenie elastic
28.Masaj limfedem cu pompa de compresie
29.Montare TENS
30.Analgezie prin blocaje nervi periferici
31.Administrare medicaie prin nebulizare
32.Aspiraie gastric
33.Aspiraie ci respiratorii
34.Paracentez
De obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la
domiciliul clientilor. Volumul ingrijirilor la domiciliu a crescut semnificativ, mai
ales a celor de tip geriatric, datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului
de batrani, majoritatea ramasi singuri acasa, a maririi incidentei bolilor cronice,
cu precadere a cancerului si a bolilor cardiovasculare, la care imbunatatirea
tratamentului, desi a salvat multe vieti, nu a impiedicat aparitia unui numar
important de sechele, dizabilitati ce impun la randul lor semnificative interventii
de reabilitare resocializare.
In contactul cu clientul si familia sa in procesul ingrijirii, asistenta dezvolta nu
numai oportunitati si planuri de interventie preventiva ci si activitati practice de
ingrijire.
Odata ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului, a
membrilor familiei acestuia si a celorlalte persoane disponibile/angajate in
3

ingrijirea zilnica a acestuia, pentru a le oferi competenta necesara. Intr-o anumita


masura ea devine responsabila si pentru sanatatea celorlalti. In interventia
comunitara ea poate deveni responsabila pentru sanatatea celor incredintati din
scoli, policlinici, platforme industriale sau alte locuri de munca.
Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala, angajare si
devotament pentru oameni si sanatatea lor.
Totodata scopul ingrijirilor comunitare este de a promova binele oamenilor, cel
mai inalt nivel de functionare mintala, fizica si sociala. Conceptul de persoana se
refera in sens larg la toate fiintele omenesti. In teoriile nursingului, el a capatat
complexitatea sa reala conferita de componentele sale biologice, psihologice si
sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care se ingrijesc de aspectele
complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978).
Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea
practica si cuprind etapele de analiza, planificare, implementare si evaluare pe
baza planului de nursing.
Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe pregatirea,
activitatea ei profesionala si propria personalitate. La aceasta mai contribuie
experienta de lucru, colaborare complexa cu clientul, familia, comunitatea, cu
ceilalti membri ai echipei precum si studiul permanent. Filozofia nursingului
comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea individuala".
Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu
probleme de sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa traiasca demn cu
propriile infirmitati.
In desfasurarea activitatilor de nursing comunitar se urmareste atingerea unor
standarde pentru ingrijirile la domiciliu si anume:
1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este
continua si sistematica.
2. Diagnosticul de nursing deriva din datele culese.
3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing.
4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele
de nursing.
5. Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea
starii sale de sanatate, a recuperarii si mentinerii sale.
6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate.
7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin
participarea comuna a nursei si a sa.
4

8. Actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea


prioritatilor, definirea noilor scopuri si revizuirea permanenta a planului de
nursing.
Integrarea - una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta
integrarea sa cu celelalte serviciile de sanatate mintala. Pentru realizarea ei a
fost necesara introducerea cunostintelor de psihologie comportamentala si de
dezvoltare in pregatirea asistentelor si recunoasterea de catre comunitate a
responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile/modificarile emotionale ale
cetatenilor precum si a valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistentafamilie.
Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate
varstele. Ele se adreseaza varstnicilor, suferinzilor cu diferite dizabilitati,
bolnavilor aflati in convalescenta care necesita ingrijiri de scurta/lunga durata.
Serviciile de ingrijire a domiciliu pot fi specializate si depind de natura si
dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului.
Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire,
programe de planificarea si coordonarea ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa
externarea din spital.
Chiar daca Ingrijirile la domiciliu sunt ca o alternativa la spitalizare, respitalizare
si spitalizare prelungita, acestea pot prezenta unele avantaje si dezavantaje.
Avantaje:
-

Este mult mai ieftin sa ingrijesti acasa decat in spital. Se reduc cheltuielile
hoteliere, medicamente, materiale sanitare, hrana, de intretinere si
administrative;

Reducerea riscului aparitiei infectiilor intraspitalicesti;

Beneficiul fizic si psihic al pacientului de a fi ingrijit in mediul sau, alaturide


familie;

Medicul de familie si specialistul, pot sa urmareasca prin intermediul


furnizorilor autorizati, care este evolutia pacientului si poate interveni,
daca este cazul;

Se creeaza sentimentul de securitate al pacientilor care pleaca acasa fie


dupa externare, fie de la cabinetul medicului de familie, fie din
ambulatoriude specialitate;

Dezavantaje:
Situatiile inregistrate la domiciliu depasesc uneori posibilitatea de interventie a
echipelor medicale necesitand cadrul institutional. Prin ngrijire la domiciliu se
5

ntelege orice activitate de ngrijire medicala prestatade personal specializat, la


domiciliul pacientului, care contribuie la mbunatatirea starii de bine a acestuia
din punct de vedere fizic si psihic. Beneficiarii ngrijirilor medicale la domiciliu
sunt persoane cu afectiuni acute si/ sau cronice, care prezinta un anumit nivel de
dependenta si o capacitate limitata de a se deplasa la o unitate sanitara n
vederea asigurarii ngrijirilor ambulatorii recomandate de medici. Asigurarea
asistentei medicale si a ngrijirii la domiciliul bolnavului este efectuata n
conformitate cu nivelul de pregatire profesionala a furnizorilor acestor servicii.
Regulile nursingului comunitar.
Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in
bune conditii a activitatii de nursing comunitar:
1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe
recunoasterea nevoilor de ingrijire si functionarea pe baza de programe. Ca o
activitate ce are ca scop recunoasterea nevoilor de sanatate ale comunitatii,
nursingul este parte integrala a programelor de sanatate publica.
2. Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile
serviciilor lor.
3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte
integranta din programul de nursing.
4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la
resursele economice, culturale, sociale din aria de referinta.
5. In nursingul comunitar familia si clientul/pacientul sunt parteneri al echipei de
ingrijire.
6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt
parti integrale ale nursingului comunitar.
7. Asistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de servicii de
sanatate in comunitate
8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face
evaluari periodice privind sanatatea comunitatii a familiei, a clientului.
9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna
functionare a echipei fiecare trebuie sa recunoasca contributia celorlalti ai echipei
in atingerea scopurilor si obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii de
sanatate, siguranta si confort pentru client si comunitate.
10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului
responsabil de ingrijirea medicala si de supervizarea activitatilor.

11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat


(exemplu, asistenta sefa, directorul de nursing)
12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de
educatie continua pentru personalul de ingrijire.
13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire
profesionala perioadica.
Pregatirea nursingului la domiciliu, a asistentei sociale, a terapiilor (ocupationale,
fizice, psihologice si de vorbire), a interventiilor de prim ajutor, a ingrijirilor de
baza realizate de ingrijitorul la domiciliu reprezinta o componenta de baza a
ingrijirilor la domiciliu.
Pregatirea acestor servicii, bazate pe nevoile pacientului aflat acasa, constituie o
extensie logica a responsabilitatilor terapeutice ale medicului. La recomandarea
si sub directa indrumare a medicului, personalul care efectueaza aceste servicii
de ingrijire la domiciliu, functioneaza intr-o echipa de evaluare si dezvoltare a
planului de ingrijire.
Aceste definitii, ca si multe altele, integreaza componentele ingrijirilor la
domiciliu: client, familie, echipa multidisciplinara de profesionisti si scopurile
urmarite in procesul de asistare a clientului in vederea reintoarcerii sale la un
nivel optim de sanatate si independenta.
Rolul familiei
Un rol important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice
persoana din grupul familial care ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul la
domiciliu in rezolvarea de catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de
ingrijire, adica realizarea igienei personale corespunzatoare, prepararea mancarii
si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip de nevoi pana la sau intre
vizitele personalului de specialitate.
Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind
maximizarea (cresterea) gradului de independenta. Asistentele care ofera ingrijiri
la domiciliu pot asista clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel posibil,
preintampinand astfel dependenta. Acest tip de asistenta se poate exprima prin
instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client si alte institutii
comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane acasa,
neinstitutionalizat.
In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme
cronice ca si micsorarea riscurilor de recadere. Complicatiile ce pot apare in cazul
suferintelor indelungate pot fi preintampinate prin acordarea unor interventii
7

adecvate la domiciliu. Bolile terminale pot fi monitorizate la domiciliu mai bine


decat spital, daca acest lucru este acceptat de client si familia sa.
Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de
ordin psihic
-

prin:

mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea,


evitarea, rationalizarea, distorsionarea, care il impiedica sa accepte rezervat
rolul de bolnav, de persoana asistata, precum si interferenta actiunilor sau
procedurilor propuse cu valorile morale, credintele religioase, opiniile si
prejudecatile proprii si ale grupului familial.

Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de

stresul anterior boli, produs de alte evenimente psihotraumatizante.


Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de
starea patologica actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin
deteriorarea functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija
semnele lor ca si consecintele pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela
juridica.

Esecuri
Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire
sunt legate de complexitatea, lipsa de flexibilitate, incapacitatea de a raspunde
nevoilor si circumstantelor specifice fiecarui pacient si familiei sale. Numarul
mare de factori cu potential contradictoriu pozitiv sau negativ, implicati in fiecare
sistem, impune dezvoltarea unor abilitati speciale de evaluare si coordonare a
actiunilor de nursing din partea asistentei.

NURSING COMUNITAR

CONCEPTUL DE NGRIJIRI DE SNTATE COMUNITARE

asistentul medical comunitar este o extensie a clientului i un bun


cunosctor al ngrijirilor ce trebuie oferite acestuia.

ngrijirile de sntate comunitare pot fi definite caasistarea persoanei n


practicile de autongrijire n vederea meninerii propriei sale stri de
sntate.

asistentul medical o extensie a medicului ,el fiind primul contact direct cu


pacientul atunci cnd acesta are nevoie de ngrijire. Prin stabilirea relaiei
cu pacientul, asistentul medical l ajut pe acesta s recunoasc i s-i
exprime nevoile de sntate colabornd cu acesta la alegerea cii cele mai
adecvate pentru de a le satisface.

Preocuparea primordial a ngrijirilor de sntate comunitare trebuie s


fie aceea de a ajuta individul i familia acestuia s-i ndeplineasc
8

activitile i cerinele vieii de zi cu zi i s contientizeze msura n care


acestea afecteaz sau sunt afectate de sntate sau de boal i, n acelai
timp, s ia n considerare comportamentul individual.

Rolul asistentului medical

asistentul medical comunitar are rolul de a cntri modul n care individul


este capabil s suporte i s se adapteze la viaa de zi cu zi. Individul este
vzut ca o balan care pe un taler are activitile i cerinele vieii zilnice
iar pe cellalt taler resursele de adaptare i sistemul su de suport.
Aceast balan se nclin ntr-o parte sau alta n msura n care ele sunt
afectate de sntate, de boal sau de experiene asociate.

Activitile zilnice sunt considerate acele evenimente obinuite i


comportamentele pe care acestea le implic din partea individului n cursul
celor 24 de ore.

Cerinele zilnice au aspecte personale, diferite de la individ la individ i


determin prioritile, alegerile, rutinele i paii.

Resursele de adaptare reprezint capacitile personale: trie, duritate,


contiin, dorin, capacitate senzorial, curaj, creativitate, abilitatea de
rezolvare a problemelor i modelele de adaptare anterioare.

Sistemul de suport este reprezentat de mediul extern i forele


personale care imprim individului stilul de via. Din acest sistem de
suport fac parte familia, anturajul, condiiile de locuit, situaia material i
toate celelalte influene externe cum ar fi vecinii, mass-media,
transporturile, mediul ecologic i legislaia.

Stilul de via reprezint totalitatea metodelor de a tri ale unui individ


adesea evideniate prin preferine i mod de aciune ce se sprijin pe
resursele de adaptare i pe sistemul de suport. El nglobeaz astfel, o serie
de caracteristici particulare fiecrui individ: preferina pentru independen
opus dependenei, niveluri de stres nalte opuse celor joase,
spontaneitate i schimbare opuse structurrii i regularitii, extravertire
opus introvertirii, avansare rapid opus celei lente i activitate psihic
complex opus celei reduse. Aceste preferine sunt transpuse n reaciile
particulare att fa de rutine ct i fa de evenimentele neobinuite.

n general, majoritatea persoanelor sunt ntr-un echilibru instabil, balana


putnd fi oricnd nclinat, ntr-un anumit grad, sub aciunea multiplelor
variabile cum ar fi: o locuin nesntoas, stresul zilnic, starea de confort
sau de inconfort fizic, psihic, social pe care o resimte persoana respectiv,
etc. Pentru asistentul medical comunitar aceste reacii particulare ale
indivizilor constituie o baz pentru aprecierea strii de sntate a acestora.

Aprecierea datelor obiective sau subiective i identificarea problemelor


clientului se face pornind de la echilibrul care exist ntre activitile i
9

cerinele zilnice, pe de o parte, i posibilitile reale ale resurselor


personale i ale sistemului de sprijin de a le face fa, pe de alt parte.

CADRUL PENTRU NGRIJIRILE DE SNTATE COMUNITARE

Caracteristicile practicii

Concentrarea practicii se face mai degrab pe profilaxie dect pe ngrijirea


curativ.

Intensificarea practicii pe promovarea, meninerea i recuperarea sntii


individului, familiei i comunitii.

Ideile cheie

Asigurarea i susinerea serviciilor n folosul familiei i comunitii.

Deservirea tuturor clienilor indiferent de vrst.

Centrarea ateniei pe ntreaga populaie.

Colaborarea cu alte discipline.

ncurajarea colaborrii clientului la activitile de promovare a sntii.

ngrijirea clienilor n toate fazele de boal ct i dup realizarea strii de


sntate.

nelegerea celor trei niveluri de prevenire: primar, secundar i teriar i


acordarea ngrijirilor corespunztoare fiecrui nivel.

Elementele practicii

Promovarea unui stil de via sntos.

Susinerea educaiei pentru sntate.

nelegere i pricepere n practica ngrijirilor de sntate.

ndrumarea eforturilor sistemului de ngrijire a sntii ctre sprijinirea


clientului n toate problemele de sntate.

Tratarea tulburrilor i afeciunilor prin intervenii directe i indirecte de


ngrijire.

Susinerea serviciilor directe de ngrijire pentru clienii bolnavi incluznd


ngrijirea la domiciliu, diagnosticarea tulburrilor i educaie privind starea
de sntate i starea de boal. Aceste servicii directe presupun implicarea
ntr-o relaie personal cu clientul.

Susinerea serviciilor indirecte cum ar fi asisten specializat acordat


clienilor cu probleme de sntate, nfiinarea de noi servicii de ngrijire a
sntii comunitare, participarea la planificarea i dezvoltarea resurselor
10

comunitare, consultarea cu toi membrii echipei, dezvoltarea de programe


care s corecteze condiiile comunitare necorespunztoare, .a.

Promovarea recuperrii.

Reducerea incapacitii clientului i redarea funciei afectate.

Organizarea pe grupuri n funcie de handicap.

Recunoaterea nevoii de recuperare a clienilor cu handicap i a


persoanelor n vrst.

Sprijinirea serviciilor comunitare.

Identificarea problemelor de sntate din comunitate.

Stabilirea diagnosticului.

Planificarea serviciilor

Susinerea serviciilor primare de ngrijire a sntii.

Sprijinirea serviciilor primare de ngrijire a sntii prin dezvoltarea rolului


asistentului medical practiciene.

Aprecierea nevoilor i evaluarea serviciilor.

Recunoaterea importanei evalurii n analizarea i mbuntirea ngrijirii


sntii comunitare.

Recunoaterea prioritilor n asigurarea serviciilor pentru sntate.

Necesitatea ca evaluarea s se fac pe un singur caz sau pe un singur


nivel din program

DEFINIREA NGRIJIRILOR DE SNTATE COMUNITARE DUP


AMERICAN NURSES ASSOCIATION (A.N.A.).

Aciuni de baz

Sintetizarea practicilor de ngrijiri de sntate i sntate public.

Implicarea n promovarea i pstrarea sntii populaiei.

Sprijinirea ngrijirii generale globale.

Promovarea ngrijirii continue i nu episodice.

Scopuri: promovarea sntii, educaia pentru sntate, meninerea


sntii, coordonarea ngrijirii sntii clientului, familiei i comunitii.

Beneficiari: indivizii, familiile, grupurile.

NURSING COMUNITAR
11

Definiia O.M.S. (Organizaia Mondial a Sntii)

Nursing-ul este o parte integrant al sistemului de ngrijire al sntii


cuprinznd: promovarea sntii; prevenirea bolii; ngrijirea persoanelor bolnave
(fizic, psihic, handicapai) de toate vrstele, n toate unitile sanitare, aezrile
comunitare i n toate formele de asisten social.

12