Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Transportul feroviar
Fac obiectul istoriei transportului feroviar primele linii din lemn, piatr i cele moderne
din oel, unde ca for de propulsie s-a folosit, mai nti caii, ca apoi s se introduc
transportul mecanizat cu locomotive. Din anul 1820 putem vorbi de transportul
modern, aprut n Anglia, de unde s-a extins n ntreaga lume. Cile "ferate" din lemn
Un strmo mai sigur al cii ferate este calea cu fga e de lemn, a crei apari ie
dateaz din secolul al XVI-lea. Astfel, n minele din Leberthal (Alsacia) se utilizau
aceste tipuri de ine n anul 1525: Vagoanele, prevzute cu roi metalice de diametru
mic, ruleaz pe longrine de lemn.
De asemenea, n minele de aur de la Brad, din Transilvania, se utilizau vagonei de
lemn. Pentru schimbarea direciei se utilizau macaze de lemn, prevazute cu ac i
inim. Aceti vagonei i macaze sunt printre primele semnalate n tehnic i
demonstreaza ingeniozitatea maetrilor anonimi ai tehnicii populare romne ti. [2]
n Germania anilor 1550 putem vorbi de existena unei ci ferate. inele erau de
asemenea din lemn, iar vagoanele erau trase de cai.
O astfel de modalitate de transport este descris n 1556 de Georgius Agricola.
[3]
Aceast tehnologie se rspndete n ntreaga Europ, fiind semnalat n
zona britanica n jurul lui 1600. Se ajunge pn la utilizare convoaielor de vagone i,
utilizate la cratul minereului, trase de cai sau propulsate gravita ional prin crearea
unor pante artificiale. n acest ultim caz, la sosirea la destina ie, vagone ii erau frna i
printr-un sistem ingenios prin care roile erau presate.
Cile ferate metalice
Una din primele tipuri de in din fier, Anglia, 1831
Acest sistem de transport, dovedindu-se eficace, este perfec ionat prin diverse
inovaii: se introduc roile metalice chiar prevzute cu un bandaj proeminent, pentru
ca vagoneii s nu deraieze, ca apoi, prin 1760, inele s fie acoperite cu benzi
metalice. n acest fel, prin reducerea frecrii, cre te volumul de marf transportat: de
la minereu i materie prim pentru industria fierului (aflate pe atunci n plin
expansiune), pn la mrfuri alimentare.
n 1767, inele din lemn utilizate pe traseul de tramvai Horsehay - Coalbrookdale au
fost nlocuite, de Richard Reynolds, prin ine din fontprevzute cu un an central
de ghidare. n 1785, reeaua liniilor engleze care utilizau ine de font de tip
Reynolds, cuprindea peste 30 km.
n 1776, englezul John Curr introduce ina din font n form de col ar - ro ile
metalice ale vagoanelor avnd bandaje netede - pe liniile miniere din zona
oraului Sheffield.
n 1789, englezul William Jessop proiecteaza primul vagon cu ro i prevzute cu
"rebord" - acel bandaj proeminent care nu permitea ro ii sa prseasc linia. Aceasta
inovaie apare i la materialul rulant de astzi.
Tot Jessop inventeaz ina cu coama edge-rail (cu seciunea n form de ciuperc).
Astfel apare "drumul de fier" propriu-zis, deoarece noua cale de rulare nu mai putea fi
utilizat de vehiculele rutiere, ci numai de cele feroviare. Pn la apari ia primelor
locomotive, pe aceste linii a fost utilizat trac iunea cu cai.
Precursori ai locomotivelor
Una dintre primele locomotive cu abur
n 1769, francezul Nicholas Cugnot construiete un vehicul cu aburi.
Englezul Thomas Newcomen construiete un motor cu aburi (dezvoltnd inven ia
lui Thomas Slavery patentat n 1698) la care presiuneaaburului se opunea celei
atmosferice, rezultnd astfel micarea cilindrului n piston. n 1712, motorul construit
de Newcomen, n colaborare cu John Calley, era utilizat pentru a scoate apa dintr-o
min.
Inventatorul scoian James Watt (considerat pe drept cuvnt "printele mainii cu
abur") mbuntete modelul ineficient al lui Thomas Newcomen de motor cu aburi,
care pe atunci era utilizat pentru evacuarea apei din mine. Mai nti, Watt ob ine un
motor care, printr-un sistem biel-manivel, era capabil s produc rotirea unei ro i.
Dar acest motor, pentru funcionare, necesita utilizarea aburului de joas presiune i
nu era eficace pentru vehiculele n micare.
n 1769 patenteaz un dispozitiv prin care condensorul era conectat la cilindru printro valv, astfel ca in 1774 realizeaza primul motor cu aburi modern. n 1784, Watt
patenteaz invenia unei locomotive cu abur. n acelai an, un angajat al su, William
Murdoch, transform acest proiect n realitate, realiznd un model de vehicul
autopropulsat prin fora aburului.
n 1775, ia fiin firma Watt and Boulton (lng Birmingham), cea mai mare fabric de
maini cu abur a epocii. Aici, alturi de Watt, se remarc sco ianul William
Murdoch i galezul Richard Trevithick. In 1784, locomotiva construita de Murdoch
(asociat al lui Watt) atinge intre 6 si 8 mile pe ora.
Prima mare cale ferat rus a fost Sankt Petersburg - Tarskoie Selo[5], proiectat i
construit n 1836 de ctre Frantiek Antonn Gerstner.[6]
SUA
n 1830, n SUA existau doar 64,1 km de cale ferat. Urmeaza o extindere rapid:
Peste zece ani, lungimea liniei ferate ajunge la peste 4.400 km, ca n 1880 s ajung
la peste 141.000 km.[7]
Cele trei elemente eseniale care stau la baza definirii transportului maritim sunt
urmtoarele:
acestora.
Avnd n vedere aceste elemente se poate afirma c, transportul maritim reprezint o
activitate economic deosebit de complex, avnd un caracter na ional i
internaional, ce trebuie gndit i desfurat att n func ie de necesit i, ct i pentru
asigurarea rentabilitaii.
Funcia principal a transportului maritim este de a asigura legtura dintre produc ie
i consum i se caracterizeaz prin doua trsturi esen iale, de natura economic:
Inca din cele mai indepartate timpuri, oamenii au fost atrasi de regiunile scaldate de
apele raurilor, fluviilor si marilor care asigurau o sursa de hrana sigura. Inceputurile
navigatiei au fost timide, iar evolutia ei lenta. Datele documentare existente permit
urmarirea istoriei dezvoltarii constructiilor navale, incepand din al treilea mileniu
i.e.n., istorie care incepe din centrele culturale ale Marii Mediterane si din nordul
Europei.
Din documentele vechi, gasite in Egipt (mileniul 3-2 i.e.n.), s-a putut stabili ca
locuitorii deltei Nilului au ajuns la o tehnica avansata in constructia navelor si
dispuneau de o navigatie complexa. Dupa egipteni, lideri incontestabili in navigatie
au fost fenicienii care erau, de altfel, primii navigatori care au avut curajul sa iasa in
larg. Fenicienii sunt urmati de greci, care cedeaza imperiului roman dominatia marilor
si odata cu aceasta, dezvoltarea rapida a navigatiei. Navele lor se numeau galere si
erau propulsate de un numar mare de rame actionate de sclavi.
In nordul Europei, din fiordurile peninsulei Scandinavia, vikingii au atins cu navele lor
usoare, insa extrem de trainice, tarmurile Groenlandei si Americii de Nord,
patrunzand pana la varsarea fluviului Congo din Africa.
Constructiile navale si navigatia cunosc un avant deosebit in perioada expeditiilor
maritime, de la sfarsitul secolului al XV-lea pana la mijlocul secolului al XVIII-lea.
Portughezii si spaniolii sunt creatorii navelor cu vela, denumite caravele, cu care au
intreprins cele mai indraznete misiuni ce au condus la o serie de descoperiri
geografice.
Inventarea masinii cu abur, in primele decenii ale secolului XIX, a produs o revolutie
in domeniul constructiilor navale. Primul care a gasit solutia satisfacatoare a folosirii
aburului ca mijloc de propulsie a navei a fost Robert Fulton, care In 1807 realizeaza
vaporul cu zbaturi Clermont. Intre 1860 si 1870 zbaturile sunt inlocuite complet de
catre elice, la toate navele maritime, perioada care coincide cu deschiderea
Canalului Suez. De atunci si pana la deschiderea Canalului Panama se inregistreaza
progrese continue atat in constructia corpului, cat si in constructia masinilor. Corpul
navei este construit acum complet din otel, masinile cu abur cu piston sunt inlocuite
prin turbine, iar mai apoi prin motoare cu combustie interna. Motorul diesel, introdus
initial ca masina de propulsie la navele mici, prin perfectionare, a devenit principala
masina pentru propulsia navelor. Aceasta face posibil ca navele sa realizeze viteze
mari, fiind dotate cu motoare puternice, cu consum specific redus de combustibil.
Perspectivele de viitor pe plan mondial in constructiile navale sunt legate de
posibilitatea inlocuirii motoarelor diesel prin turbine cu gaze si de utilizare a
reactoarelor nucleare pentru propulsia navelor, spargatorul de gheata sovietic Lenin,
fiind prima nava cu propulsie nucleara. Secolul nostru se caracterizeaza in domeniul
constructiilor navale printr-o tendinta spre gigantism, cum este de altfel si pasagerul
Mary Queen II, o adevarata insula cu elice.