Sunteți pe pagina 1din 30
APARAREA LUI SOCRATE Ce inciurire au avut acuzatorii mei asupra voastra, nu 17 a sti, cetateni ai Ateneis eu, cel putin, ascultindu-i, era St pe ce 84 nu mi mai recunose, atit de convingdtoare crau cuvintele Tors totusi, la dreptvorbind, ei n-au spus nimic adevarat. Invi dintre toate minciunile pe care Je-au yostit, m-a uluit cel mai mult afirmatia c& trebuie saluati bine seama si nu fiti ingelati de mine, un vorbitor, zic ei, nemaipomnit. $i nu le-a fost rusine ca vor fi pe loc dovedit mincinosi de mine prin fapte, de vreme ce nu arat a fi citugi de putin un vorbitor grozav, iar accasta mi s-a parut cea mai mare nerusinare aor, dact nu cumva prin a fi tun vorbitor grozav” ei inyeleg ya spune adevarul” cic dacd asta vor si spund, ap putea consimti ci sint gi eu orator, dar altfel decit ei, Agadar, dupa cum ziceam, t vorbde lor a fost foarte putin adevar iau chiar delo schimb, de la mine vefi auzi adevirul intreg. Va jur insi pe Zeus, cetateni ai Atenci, ¢& nu veti auzi vorbe inftumu- edobite cu intorsituri mestesugite gi euvinte alese, ca ale acestora, ci voi folosi euvintele cate st intimpla inte, incredintat fiind de adevarul spuselor © nimeni dintre voi si nu se astepte la altceva. ta, judecatori la anii mei, si vin in fata voastra cu vorbe ticluite, ea un tinerel, Dimpotriva, tocmai_ asta vA rog, atenieni, si va rog cu tot dinadinsul: daca ma veti auzi aparinduemi cu aceleasi cuvinte pe care obignui si Te spun si in agora, printre tarabele zarafilor, unde mau auzit musi dintre voi, i in alte paryi mirsji gi sii nu faceji zarvi, Cici aja. stau lucrutile: pentru prime oara am venit la judecata acum, la gaptercci de anis sint ca total strain de vorbirea de aici, Dupa cum, dacé sar iotimpla si fin cu adevarat un strkin, maf ierta cd vorbese io geaiul gi ou deprinderile in care am 18 « 7 fost creseut, uqu vii eer yi acum Iucrul acesta, cred eu, pe buna dreptate: #8 nu va uitagi la felul meu de a vorbi, mai bun san mi riu, com 0 fi, ci si luati seama cu grija ddaci spun Ineruri deepte sau nu; cici accasta ¢ sarcina julecitoruuis iar a echai care vorbeste — si spund ade- vigul b nti de toate se cuvine, atenieni, si ma apar de primele invinuiri mincinoase si de primi mei acuzatorit; apoi, de acuzatiile si de acuzatorii mei din urma. Cici multi sint cei care m-au invinuit in fata voastra, gi ined de multi ani, fara si spund nimie adevarat; de ei mi tem eu mai degraba decit de Anytos gi de ai lui, cu toate ci si acegtia sint.de temut. Dar mai de temut siat, judecitori, ace mindu-gi rolul de a sa educa, pe cei mai om fined de'pe cind erati copii, incercau si va conving’ aducin- dusmi vini neadevirate: cd ar exista un oarecare Socrate, om iscusit, care cugeta la cele din cer si certetear toate lite 6e alld sub pamint gi face 64 inving’ judecata strimba’ De vreme ce miau raspindit 0 ascmenca faim’, stenieni, acegtia sint acuzatorii de care trebuie sa ma tem vary cine-i asculta igi inchipuie ca oamenii care cerceteazit astiel de Iucruri au cred nici in zei. De altfel, acegti acuzatori sint multi si ma de multé vreme, vorbind eu voi inet de la virsta la care erati cit se poate de increzitori, unii dintre voi fi copii ined gi adolescensi; iar ei mi acuzau fn lipsd, fara simi apere cineva, Darce este cu totul fart noiod, € 8 nici micar numele Lor nu le gtiu gi nu Le pot spune, in afara poate de al unui oarecare autor de com Toti eei care, din pisma gi prin clevetire, s-au striduit Va conving®, ca gi cei care, dupa ce s-au lisat convingiy i-aw convins Ta lor pe altii, toti acegtia ma punin grea incurcdtur’s pentra c& nu poti aduce pe nici unul dintre ei aici, Ia judecata, nici nu poti dovedi ci n-au dreptate, ci, pur si implu, trebuie si te aperi luptind cu nigte umbre gi 8 acusi fara vieti ratpunda nimeni. V-a dat asadar seama gi voi, din cite vA spun, ci acuator mei sint de doud feluri: unii m-au acuzat de curind, ceilalgi de mult, cei despre care tocmai vorbeie. $i afi inteles ca 6 Hay APARAREA LUL ATE trebuie si ma apar intii de invinuirile Lor, pentru ci pe ei & i-ati auzit inti invinvindu-ma, $1 multa veeme decit pe ceilalyi, de Hine. Trebuie deci st ma apr, atenieni, gi s% tnecre, intr-un timp atit de _urt, sa nimicesc calomnia instapi de mult in mintile voastre, Daca asta ar fimai bine si pentru 19 a ‘voi gi pentru mine, ag vrea de bun scama si reugese si si ajung la un renaltat apirinduema dar ered e4 € grew simi dan foarte bine seama cit de grew. Totugi, intimple-se ‘um o vrea Zeul, noi sintem datori si dim ascultare legii gi ed ne aparim. “Aadar, si vedem din nou, dela ineeput, care ¢ iavinuirea care sa ndscut accastd ponegrire a mea si pe care So apiint Meets cad mea dat fe jodeeat Bnd Ceaty—b pus, calomniindu-ma, calomniatorii mei? Trebuie si Te citim vorbele ca pe ale unui act de acuzare: ,Socrate este vinovat, el iscodeste peste masura cele de sub pimint si cele din cer, face sa invinga judecata strimba gi ii invata $i pe altit aceste Iucrari” Cam accstea ar fi; ati putut vedea si voi in comedia Ini Aristofan un Socrate purtat © pe seena ineoace si incalo, spunind e& merge prin vézduh i ingirind tot felul de vorbe goale despre Iucruri 1a care u nu ma pricep nisi ult, nici pusin'. $i eu nu vorbese en dinpret despre o astfel de gtian’:admitind ca tonreade= vir exist cineva care we priceps la toate acesten fiu-cumva acuzat de Meletox gi de aga cevas insi, ce ma priveste, ew n-am mimic comun cu ele, atenieni. a Vajiau ca martori pe apruape tofi gi va tog sa va informati gi na va limuriti unii pe alli, tofi offi m-aji auzit vreodat: tind de vorba; sint printre voi multi dintre acestia. Spune- ti-va unii altora daca vr vorbind, mult sau putia, daseamaca gi celelalte hac mine au acelagi temei. Nu numai ci, hotarit Iucra, adevarat, dar nu e adevirat i unul spunind, cé-mi fac o indeletnicire din a-i invita pevaltit i ef le cer plata pentru asta’. Cu toate c& mise pare frumos si fie cineva in stare si-i instroiasea pe oameni, spre aga cevat gi de pe carelumestlespune despre je dintre acestea nu € ce veti fi auzit pe cite Y cum fac Gorgias din Leontinvit si Prodicos din Ceos? gi Hippins din Eli , fiecare din acesti stare, atenieni, ay in orice orag Seat duce, si sare altminteri ar putea sivg 20 » tori [rd plata pe oricare din concetéteni lor; fi conving a, prisind tovarisia acelora, si vind la ei, dar platind bani i pu . pe deasupra, si recumogti Tite, am aflat cA este aici la noi ined vou! din acesti inv: tari, un om din Paros?. Tocmai ma dusesem la Callins al Hipponicos!®, care le-a platit sofistilor mai multi bani e-altul. $i @acd ai fi avut nu doi fii, ci doi minji sa ar trebui sf le tocmim un supraveshetor care si desivingeasci in ci toate insusirile lor firesti"s ar fi vorba de un om priceput Ia ula muncile de vreme er ei sint inst oameni, ce fel d b de gind sa le iei? Cind e vorba de aceste omenesti gi cetajenesti, cine e omul pricep vind feciori, ai chibzuit Ta asta. Existd un astfel de om sau nu? — Cam si au, spase ¢ — Cine ¢, de unde este, si cit cere pentru inv cura, hw — Euenos din Paros, Socrate, mia rispuns. Cere cinci $i eu L-am fericit pe Euenos daca are intr-adevir price- perea aceasta $i di iovatituré cw atita cumpatare, Eu, Uf dn stare de astlel de lucrurh ou nices thai incapen in picle de mindra, Numai ci, eetajeni ai Atene, na sint in stare. ‘S-ar putea insi ca vrcunul dintre voi si ma fntrebe Bine, Socrate, dar cu ce te indele at aceste clevetiri impotriva ta? atita vreme eit nu faces! nimic mai mult d niu-{i putean iepi asemenea faima si vorbe, dacé nu faecai nimic alfel ded cei multi, Spune-ne, dei despre ce este vorba, ca si nu ne facem 0 patere nechibanita despre tin Cred cd cel care ar vorbi astfel ar avea dreptate, astfel cf 2 voi inverea § : we APARAREA LU: SCCRATE giriul nume siinvinuirea, Ascultati deci, $i poate cd unora lise va prea ed ghimese; dar ine cd va voi spune Geplinul adevar. In fapt eu ‘cu numele acesta, atenieni, numai din prcina unui fel de intelepeiune, Ce fel de intdepeiune? Una care ¢, probabil, o intelepeiune ome> eased. Ma tem ed este de fapt singura int 0 am;cci despre eare vorbeam adineauri oF fi poate intelep} ecu vreo intelepciune mai mult decit omeneased#®, Dac ‘nu e aja, nu ytiu ce sé mai spun, pentru ca eu n-0 am, iar cine afirma cA o am, minte 4i worbeste spre a ma ponegri- Si acum, atenieni, st nu murmurati impotrivé-mi st si dn vit para cd spun ceva prea de tot; cici vorbele pe car Te voi spune nu sint ale mele, ci voi aduce in fata Voastea un vorbitor mai vrednie de ineredere. Despre ingelepeiunea mea, daca inteepeinne este. i despre felul ei, va voi aduce ca martor pe Zeul de la Delfi, 1 cunoagteli, desigur, pe Chairephon!®; a fost prietenul meu inca din tinerete si a 9 fost pricten eu cei mai multi dintre voi; a fugit in exibul stiut impreuni eu voi! gi odata cu voi sa intors. $i sti cum era Chairephon, cit de aptig in orice se apuca si facd. Astfel o data, mergind la Delfi, a indrazit sa in- trebe oracolul si anume — va spun ‘sd ou mutmurati, atenieni —, silintrehe daci este cineva mai ingelept decit, mine; iar Bitia i-a rispuns ¢& nu ¢ nimeni mai ingokpt. Despre aestea vi, va putea da mirtorie fratele vit de vreme ce el a murit, Sa vedeti pentru ce vi spun acestea: tocmai pentru ca am de gind si va art de unde sau niseut vorbele rele impotsiva mea, ‘Auzind ew acele lucruri, am inceput si ma gindese astfel Oare ee spune Zeul i cu ce tile? Eu imi dau seama ci fou sint ingelept nici im mare, nici in mica masura; atunci Ja ce se poate gindi cind spune e& eu sint eel m: Pentruca, debuna seami,el nu minte; doar nu ‘Si multa vreme am fost nedumerit ee vrea sa spunds a teu de tot, mam hotitit sf cerecter Tucrul cam in fell cesta: mam dus la unul din o tclepti, pentru ca acolo, mai degrabé decit oriunde, sa dezmint Sracolul si apoi sie ardt Zeulwis ,Omul acesta ena infe= 1” 22 mi jur pe ofine™ pinto. Jipt decit mines in timp ce tu ai spus ed ew ap fi. Cerce= tindul deci pe’ acesta — nu-i nevoie sii spun pe nume, era unl dintre oamenii politici —, de vorbi cu el, uite cam ce impresie am avut, atenieni ri #-a pirut ca orvul meu trece drept infelept in ochii celo rai mui oameni si in primal rind in af lui ant este, M-am apneat apoi si-i ardt et numa 4 eiie infdept, dar cd nu este. Din clipa acces m-au urit gi cl gi multi dintre cei care erau de fata. Hecind’de acolo, cugetam in sinew mea: .,intr-adevir, ‘cu sint mai injelept decit acest om: ma tem c& nici unul Aintre noi nn gtie nimie bun gi frumos, numai ci el isi inchipuie c@ tie ceva, desi nu sties eu ined, de-vrem ce nici au gtiu, nici nu-mi inchipui. Se pare, deci, c& sint mai intelept, si anume tocmai prin acest Iueru mirunt, prin faptul c&, dacd nu gtiu ceva, macarnu-mi inchipui ca jtiu,’ Am meré apoi la altul, launul dintzecci care treceau drept simaiintelepti decit primul, iam ajuns a neccasiincheieres esi de atunci mau urit gi el si multi a ‘Dupii acestea i-am luat pe toti la rind, diodu-mi seama, cou mibnire si cu teama, ca ma fac urit de ei; totusi mi se patea c& trebuie si asez cuvintele Zeului mai ptesus: de orice; dacd voiam, deci, s& cercetez ce spune oracchil, cram silit s4_merg la toti cei care pireau a sti ceva. $i t dator si va Spun adevarol —¥ijur of aja mi Sa intimplat: progpe toti cei care aveau cel mai bun renume mi s-au parut, cer dusi cu potrivit spuselor Zeului, ci au cele mai mari caderi, pe cind altii, care erau socotiti mai neinzestrat in stare de chibruinta, Iatd, sint dator ‘4 vl povestese cum am réticit, ca un om supus la grel munci”, pentru ca oracolul si devind pentru mine ceva de neckintit, Agadar, dupa oameni poeti: Ta autorii de tragedii, de ditirambi"® si la ceilalti, pentra ca b acolo si ma prind eu insumi asupra faptului ¢& sint-mai putin invagat decit ei, Iuind deei acele opere alelor care-mi Ppiteau mai ingrijit lucrate, fi fntrebam ce oare vor «i {punt prin ele. pentru ca totodatd sa gi fava cite ceva de 0 APARAREA Ls SOCRATE Ja ci. mi vine tare grew si va spun adevarul, cetiteni, totusi el trebuie spus: intr-uncuvint, aproape oricare dintre cei de fata ar fi putut vorbi mai bine decft ei despre lucruri pe care ei insisi le facusera, Mi-am dat seama astfel in scurta vreme gi despre poeti ca nu din injelepeiune fac ceca ce fac, ci printe-o inzestrare fire wh pueea ipa intocmai ca profetii gi tileuitorii de oracles cdci gi acestia pun multe lueruri frumoase, dar de fapt nu gti jin ce spun. Am vazut cA poetii slat gi ei aseminatoare si totodata mi-am dat scama ca, din cmza darului loz peetic, isi inchipuie c& in general nimeni nu € mai intelept decit ei, crea ce nu-i adevarat. $i de acolo am plecat deci convins ci eu fi intrec in acelasi_fel ca si pe eamenti poli in sfirgit, m-am dus pe la megtegugaris cici imi dideam eauma ety la dzept vorblng, eu nu sti lunes ia et se vor dovedi, desigur, ca gtiu multe lucruri framoase. $i in aceasta nou m-am ingelat, ei stiau intr-adevar lucruri pe care eu nu Je tiam, gi prin accasta erau avai ingelepti dect mine. Insa, cetateni’ ai Atenci, mi s-a parut cf bunii mestegugari fac acceagi groseali ca poe|ii: pentru ca igi indeplinea bine anegtejugul, fiecure ereidea ca este cit se poate de intelept si in celelalte privinte, si anume in cele mai insemnate, 3 tocmai accasti nesuroting® Io Sntuneca fufelepeiunea “pe care -o aveu, ineit ain ajuns #i mi intwh, to privinta oracohalui, dacs ap voi mai degeaba wi fiw aja cum nici iotelept eu ingeleprivnea Ir, nici prost em prot sau sa le am pe amindoué aga cum lo au ei, Mi-am raspuns, deci, mie si oraculului, ca mi-e mai de folos 68 fin aga cum sint, Din aceasta cercetare, Atenei, sau iscat impotrivi-mi multe usi, de grele si de aspre, fncit din ele s-au niceut multe elevetiri si mi é-a dat numcle acesta, de infelept Cici de fiecare data cei de fata isi inchi- paiau ea eu, in ingelepciunea mea, stin cea ce dovedeam cacclalalt nu stiey dar de fapt, cetateni, ma tem ca ingelept + numai Zeul gi, prin vorbele oraenlului, el spune ca int unea omencasea valoreazi putin sau chiar nimie $i mi se pare ca acest Ineru il numegte ,Socrate”, folosinda-se de a Ba Paton en ni fue cin mine o pilda, ca si cum ar spune: el mai ingelept dintre voi este acela care, a dat seama ca inte-adevar, cit priveste intelepeiuia, nue bun de nimic.” Tar eu chiar $i acum, urgind prate tot, caut gi iseodese dupa cuvintele Zeului hie orice atenian sau stréin care imi pare a fi intelepts si dlaef-ani daw seama eX nu efi arat acelui om, intarind vorba Zeului, ci mu intelept. $i din cauza avestei stirtitoare fnldetniciri nici n-am mai avut timp si fac ceva vrednic entra cetate, fie pentru ¢asa mea, n shujba Zeului cum sint. de bund voia lor ma urmeara i, fii de oameni foarte hogati, si adesea ia ta intrebari pe altii; de alt- iat imi spuctodrse mmintri ei gisree ered eu, dia belgug oame puie ci putine lucruri sau nimie. face c& oameni de ci se minie pe mine iar nu p spunind apoi c& mare ticdos care ii Teri Dar cind fintreabacineva ce amume face si cei -istrice, ei n-au ce spune, doar nu stiu himies ca s& nu se val insa 4 sint descumpaniti, spun cc 50 spune de obicci despre un filosof, ca ,cerecteaza cele din cer si de sub pamint™, e& nu erede fn zei", ea face s& invinga judecata strimba”. Desigur, near vrea s& recu- nosed adevarnl, adied faptol, dat ia vila, ¢& numai se prefac a sti ceva, cind ei nm stiu nimic. Oamenii acestia, ambitiosi fiind, indirjifi si numerosi si vorbind convingitor ji ow jespre mine, Vea impuiat urechile pone- grindu-ma ew inversunare si mai de mult si acum. Pe acest temei au eletos gi Anytos si Lycon : Meletos poctilor, Anytos, celet a 24 a megtesugarilor si a oamenilor poitici si Lycon, celei a reto- rilor. Astfel ed, d eam Ta inceput, mag mira si fin in stare de putin’ vieme si dovedese meade~ invinuel att de ane i ate. Adeviral este acesta pe care viel spun eu, cetafeni ai Atenci, iar vorba mea tu vi ascunde nimie $1 nu ocolegte nimie acl Incruri mari, nici marunte. $i totugi stiu destul de bine APARARES, yeRATE felul acesta imi atrag ura lor din accleasi vechi pricini: cea ce ¢, de altfel, o dovada c& spun adevarul gi c& tocmai acesta este raul meu nume gi avestea pricinile lui Tar daca, fie acum, fie alta data, vefi cerceta aceste Iucruri, veti vedea caja ¢: fo privinta invinuirilor aduse mie de primi acuzatori, fie de ajuns in fata voastra apararea aceasta, Tar acum ma apar impotriva Ini Meletos, omul acesta devotat ceta eel, simpotivn celui saz »Socrate caled legea stricinduci pe tineri $i necrezind in zeii in care crede cetatea, ci in alte divioitai, noi.” Cam aga sun actol de acuzares sii cercetim acum fiecare punet in parte. Se spune deci ed eu ale legen stricind tineretul. Ew tenieni, spun c& tocmai Meletos calcd legea, pentru in gluma Iuerari sesioate, aducind cu ujuratate oameni Ja judecata si prefacindusse plin de rivna side grija pentru Tucruri de care nn i-a sat niciodati. Ca asa stan lucrurile, voi inceren si vi dovedese gi vou Melotos. vino aici si spune-mi: 1i se pare, sau nu, foarte important ca tinerii si Fie eft mai buni? = Sigur eit da = Atunei fii bun gispunede jude fi face pe tineri mai huni? Nu fncapr indo vreme ce porti grija acestui ucru, Pe ecl care fi stricd Lai gisit, dupa cum spui, adicd pe mine, gi Iai adus aici Judecati gi il invinuicstis dar acela care fi face mai bu hai si ne spune, arata-ne: cine este? 'Veri, Meletos, cf taci gi nu pofi eA rlepanzi? Nu cresi cA un lucru de rusine gi o dovada indestulatoare a spucelor mele c&' nu te-ai siochisit niciodata de asta? Hai, spune, vrednice Meletos, cine ii face pe tineri mai buni? = Legile = Dar nu asta te intreb, preabunule, ci care om fi face mai buoi, unul cace sf stie printre altele, gi in primul rind, si acest Iucru, adica legile, LATON = Acegtin do aici, Socrate, judecktorii = Cum letos 3 acegtia sint i pe tinori gi siei faci mai bunt? = Netnidoiolnic. Dan: tofi, sau unié da gi alfii ou? = oti. —Minunata vorbi, jur pe Hera, gi mare belyug de oameni folositori ne arati. Dar ia spune-mit $i acestia, 254 ascultatorii, fi fac pe tineri mai buoi, sau nu = $i acestia. — Dar membrii Sfatului?! — $i membrii Sfatulai, = Doar n-ai si spui, Meletos, c membrii Adunarii po- poruhiifistrici pe tineri? Sau gi ei fi faemai buni,cu to Te pice dec of toi atenieni, i afar de fi fac pe tineri desivirgiti; yi numai eu fi strics aga spui tu? — Hotirit ct aga spun. — Ai ingeles, de bund seama, marea mea nefericire! > Dar raspundemi: oare gi la cai fi'se pare c& lucrurile stam astfel? Cei care fi fac mai buai sint oamenii topi yi unul singur ¢ cel care fi strica? Sau, tocmai pe dos, fn stare si-i faci mai buni e unul singur, sat sfat foarte pufini, 9i anume oride cite ori au de-a face cu caii gi fi folosese, fi stricd?’ Oare nu aja intimpla, Moletos, i eu eaii $i cu toate celelalte animale? Ba chiar aga este, fie cH tu gi cu Anytos sinteti de acord, fie c& nus 4) mare noroc ar avea tinerii dacd unul singur jear strica € 45 toti ceilalti Ie-ar fi de folos. Ai dat insi o dovada indestu- Tatoare, Melstos, c& niciodata nu te-a frimiatatgrija pentru tineri gi se vede limpode c& nicidecum au te-ai omprit cu firea cugetiad la lucrurile ‘de care ma iavinuiesti. Mai spune-ne ceva, Meletos, pentru oumele lui Zeus: are ¢ piai bine si triicsti printre cetiteni de treabé, sau printre ticilogi? Hai, dragul meu, rispunde; doar na te intreb eine gtie ce lucru greu, Oare cei ticdlosi nu lo fac Hl celor care. afl meteu in prea lor, jar cei bunk APARAREA LLL = Ba da, desigur. = Atunci, existi cineva care preferi si fie inconjurat mai degrabi de oameni care-i fac riu, decit de oameni eare sisi fie de folos? Rispunde, preabunul, cici gi legea iti porunceste si raspundi##, Exista cineva care si vrea sici facd rau cei din jur? — Sigur c& nu. — Atunci, spune: oare ma adud aici,ta judeeata, pentru ‘ci stric pe tineri gi-i fac ticalosi dinadins, sau pentrucd fac asta fard si-mi dau seama? ‘— Sigur ca dinadins, — Cum adic, Meletos? Cu atit esti tw anai ingelept, ta vinstata, decit mine, a virstamea,incit tu sai fidatseama c& oamenii rai le fac intotdeamna rin celor din jurul lor, cei bunile fae bine iar eu si fi ajune intr-un asemenca hal de prostic incit_ sf nu stiu nici atita, ci dacd voi face ca un om din preajma mea si ajungd un ticalos, ma voi 1¢ in primejdie ca acela si-mi facd rim la rindw-i, aca si-mi fac dinadins, dupa cum spui tu, acest nea) atit de mare? De asta n'ai sa ma convingi nici pe ming, si cred ca nici pe altcinevas ci, ori nu-i stric pe tineri, ari, daca fi stric, o fac fara si vrean; incit tu, oricum ar ta Tucrurile, miati, Daca ti stric fara voic, atunci dupa Jeze acest fel de greydi fara voie nu trebuic aduse im fata jude 5 ci trebuie i fiw Iuat dcoparte, invijat ti ofa peatre cic limpede ca, daci-mi voi da scama, wi SH fac ceca ce fac fia sit vreau. Tu insit te-ai ferit fost prins de ceea ce fuge mai incet, in timp ce acuzatorii mei, oameni aprigi gi iuti, au fost pringi de ceea ce fuge mai iute, de ticdlogie. $i acum eu plec de aici osindit de voi si plitese cu viata, dar pe ei adevirul fi osindeste ea vinovati de ticalosie gi nelegiuire; si eu imi pistree condam- narea, si acestia, Poate cit aga $i trebuia sa se fntimple gi cred 8 toate sint pe misura ficciruia, F acum vreau i VA prorocese vous, celor care m-ati osindits ciei ma afl intr-adevar fn clipa in care oamenii obignuiese si proroceascd, gi anume atunei cind se afli in fata moryii. Va spun deci voui, oameni care mi trimiteti indata dupa moartea grea, mii jur pe Zeus, decit pe mine. Peotru ed acum voi atisivirgit aceasta in nidejdea c& nu va mai trebui si dayi socoteala de viaja voastri. Se va fatimpla insa cu total altfel, v-o spun. Vor fi mai multi evi care vi vor cere soco- Ja, gj anume aceia pe eare acum fi tineam eu in loc, a ei ati dat seama gi vor ficu atit mai aspri cu cit siot mai tineri, si cu atit mai mare va fi supirarea voastri. Dacii va inchipuiti agadar ea, ucigind oameni, veti opri pe cineva si vit mustre ci nu traipi drept, atuned ru judecati bine; cici aceasti seapare mu € tocmai cu putingd gi nici frumoasi nu ¢, ci aceea ar fi gi cea mai fru- Tmoasi 4) cea mai usoari, a ai pedepsi pe alti, ci ati Ga toatd siinfa sa Til et mai bum tw favuti, Prorocind asadar acestea, fi pirisese pe eri care ‘in schimb ca cot care au votat peatru mine ag sta cue ‘ce &a intimplat, pini ce arhontii mai au treabil® si cu nu sint inci dus acolo unde trebuie si merg la moarte, Agadar, mai rdmineti cu mine fo acest Fistimp, atenieni, cict nimic nu ne impiedicd si stim de vorba fatre noi, cita vreme mai avem voie. Pentru sinte}i prietoni, vreau si vit art ce tile are ceea ce mi s-8 40 8 intimplat acum, a mosrte, cd va veni asupr: mea, o pedeaysa mult mi a Intr-udevir, juleedtori, (caci dack va numese pe voi judecttori, vii numese pe bund dreptate) mi s-a intimplat ¢eva_mintnat. Darul profetic obisnuit al daimonului, tot timpul dinainte, imi vorbea cit 1 poate de des si mi se impoteiven tiruitor, chiar in Tucruri mici, daca eram pe punctual de a face un Iucru pe care nu trebuia sé-l facs acum insi, a edzut asupra mea cea ce vedeti gi voi, ceva despre care s-ar putea inchipui cd este raul cel mai mare; iarsemmul Zeulul nu mi s-a impotrivit nici in zori cind am igit din casa, nici ciad am venit aici, la judecata, nici cit timp am vorbit, orice ag fi fost pe punctul de a sp fi totupi altadata, el ma oprise adeseori in plini vor! acum insi nu mi $a impotrivit in nici un fel, fata de nici fapta si nici un cuvint, Cum acest Iueru? voi spune: ceca ce mi sa intimplat s-ar putea si fie un bine, si n-avem cum s& ne facem o pirere dreapti toti care ue inchipuim ed moartea €un rau. In aceasta privia ‘eam avut 0 dovada puternicd: mse putea si nu mi se impotriveatei semnul obignut, duck nay fi fost pe eae Sa ne gindim gi altfel ce multd incredere putem avea cae vorba de un Jucru bun, Moartea ¢ una din doua#?: sawe ca gi cum cel mort n-ar mai exista gi n-ar mai sisi nimic, sau, dupi cum se spune, iaseamnd o schimbare (© mutare a sufletului din acest Joc de aici in altul. $i daca 4 inseamna lipsa oricdrei simfiri gi € ca somnul cuiva care n-ar vedea nimic, nici macar un vis, atunci moartea ax putea fiiwn cistig minunat, Pentru ca en cred c& daca cineva ar ‘trebui si aleagd o astiel de noapte in care a dormit atit de adine ineit ‘ns avut nici un vis, si compare eu aceasta noapte celelalte nopti gi zile ale vietii sale gi, cercetind, ar trebui sA spuni cite zile gi nopti a petrecut in viata Ini mai bine gi mai plicut decit aceasta noapte, cred ci accla, chiar daci n-ar fi om de rind, ci insugi marele rege'®, ar ¢ gisi cd sint foarte purine la numdr pe lingd celelaltezile si nopfi. Prin urmare, dacd aga este moartea, eu spun ci este un ciptigs pentru cd astfel timpul intreg nu pare mai Tung decit o singurd noapte. Tar dacé a muri inseamna sa pleci de aci in alta parte e APARAREA LUD SOCRATE ti dacd sint adevarate ecle ce ce spun — cum 4 acolo se afli toti cei care au murit —, atunci ce alt bine ar putea fi mai mare dedt accsta, judccatori? Dack cineva, sosind in Hades, scipat fiind de acesti aga-aisi judecitori, va 41 & fii pe adeviraijudedtor despze ear we pune e& impart reptatea acolo, pe Minos si Radamanthys, pe Eact, ‘Triptolemos* si alti eroi citi au fost oameni drepji in viaga Jor, oare ar fi uritd acca cilatorie? Cu cits hucurie ar primi oricare dintze voi si ajunga ling Orfeu, sau Tinga Musaios*, Sau lingh Hesiod ori Homer? ta ccea ce mil privet aj muri de hunavoie de nenumirate ori, daci aga stau Incr rile, fiindci mi-ay petrece minunat’ vremea acolo, iat nindusma cu Palamede!, seu Aias af Tai Telason% si cu oricare altul dintre cei vechi care a murit de pe urma uunci judecati nedrepte, gi stind sa pun pétaniile mele alaturi de ale lor, cred c& nar filucru lipsit de farmec; mai ales ar fi plicut si-mi petrec timpul iscodindu-i pe cei de acclo, cum am facut en cei d i edutind si afl care dintre ei este infelept si care igi inchipuie c& este, fri si fic. Cu cita bucurie, o, julecatorii mei, ar primi cineva s cerceteze pe cel care @ coudus la Troia oastea cea neu: ratiit, san pe Odiseu, san pe Sisif, gi iam putea ingira pe alfii, fara de numar, barhati gi femeis sa vorbesti, si fii iscodesti, ar fi intr-adevar 0 pentra astfel de hucru Sint mai fericiti deeit restul timpului, daci sint adev Dar si voi trebuie «i aveti bune nidejdi in pr judecitorii mei, gis vi dati seama de acest adev ‘un om bun nuexista aimie rau, nici in viata, nici in moarte, jar Zeul are grija de soarta lui; nici ceea ce se petrece cu ‘mine nu ela intimplare, ci e limpede pentru mine c& e mai bine si mor si si mma indepartez de toate, De aceea semaul meu nu mi s-a impotrivit de fel far eu nu siot citugi de putin miniat pe cei care an votat impotrivi-mi si nici pe ceicare mau acuzat, Desi nucu acest gind mau acuzat ‘si m-au condamnat, ci erezind ei-mi fac un rau; far acest Ineru € vrednie de ‘mustrare. 8 Qe ON ‘Numi atit vii mai cer: pe fiii_ me cind vor ajunge in floarea virelci, sii pedepsiti, cet Iu-i Ya fel ‘cura Vi necdjoum gi eu pe vol, ori de cite ori vise Va parca il ae ingrijeee fio de bani, fie de altceva, mai mult decit de virtute; gi ori de cite ori vor erede ci’ e ceva de capul lor fari 13 fic mimic, edi certati, cum vi certam ev, ca nucgi dau osteneala pentra ce trebuie gi ii inchipuie-ca sint ceva, desi ou sint buni de nimic. $i dack veti face aga, va insemma ca v-ati purtat cum trebuie gi cu mine + eu.ca eh mor, iar voi — ¢ sa trliji, Care dintre noi se indreapta spre ‘un bine mai mare, DU gti nimeni alteineva decit Zeul.