Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Influenţa Calităţii Tensiunii de Alimentare Asupra Parametrilor Funcţionali Ai Lămpilor Fluorescente
Influenţa Calităţii Tensiunii de Alimentare Asupra Parametrilor Funcţionali Ai Lămpilor Fluorescente
Deoarece curentul electric i din circuit (fig. 2.2) are o form alternativ, temperatura
canalului arcului electric (dependent de ptratul intensitii curentului prin arcul electric)
prezint o variaie n timp (cu o frecven dubl fa de cea a curentului electric n circuit) i
deoarece ineria termic a canalului arcului electric este redus, fluxul luminos emis este
variabil n timp. La fiecare trecere prin zero a curentului electric, fluxul luminos va prezenta o
valoare minim m, iar la valoarea maxim a curentului electric, fluxul luminos atinge valoarea sa
maxim. Apare n acest fel un efect de plpire care face ca obiectele luminate cu astfel de lmpi
i aflate n micare continu s apar ca avnd o micare sacadat (efect stroboscopic).
Una din metodele cele mai eficiente pentru limitarea efectului stroboscopic dar i pentru
compensarea defazajului dintre tensiunea aplicat i curentul electric n circuit este folosirea
lmpilor fluorescente n montaj duo (fig. 2.3)
Tubul T funcioneaz ca i n cazul unui montaj mono (fig. 2.1). Balastul B2 are un caracter
capacitiv, condensatorul C2 fiind astfel ales nct mpreun cu bobina XL conectat n serie s
conduc la o reactan capacitiv practic egal, ca valoare, cu reactana inductiv a bobinei XL.
Ansamblul celor dou lmpi va fi caracterizat de un factor de putere mai mare de 0,95.
n figura 2.3 este prezentat i diagrama fazorial a curenilor din circuit.
Pentru realizarea supratensiunii necesar amorsrii tubului principal T pot fi utilizate i
montaje fr starter. n fig. 2.4 este prezentat schema cu circuit rezonant serie.
Pn la amorsarea descrcrii eloectrice n tubul T, tensiunea U la bornele tubului este
superioar tensiunii de amosare a acestuia, asigurnd astfel amorsarea descrcrii n tubul
principal. Dup amorsarea descrcrii n tubul T, limitarea intensitii curentului electric este
realizat de elementul XL1 din ansamblul BRB, iar circuitul capacitiv conectat n paralel cu tubul
principal asigur compensarea factorului de putere ( >0,95).
n figura 2.4 sunt indicate i diagramele fazoriale ale mrimilor electrice, nainte (a) i dup
amorsarea descrcrii electrice n lamp (b).
3. Schema utilizat
b1
TC3
C2
TC2
b2
TC1
B2
B1
b3
T1 St T2 St
R
C1
AT
TF
OC
I1
I2
I3
U1
U2
U3
PC
SAD
P tan r tan d
U N2
(2.2)
U
V
1
I
%
2
A
3
P
%
4
W
5
%
6
lm
7
%
8
lm/W %
9
10
11
%
12
5. Chestiuni de studiat
5.1. Se determin tensiunea de amorsare a starteruluiUa,st , tensiunea la bornele lmpii pe
durata de funcionare Uf, tensiunea de amorsare a lmpii Ual i se verific inegalitatea :
Uf < Ua,st < UN < Ual ,
n care UN este tensiunea nominal a lmpii.
5.2. Se traseaz curbele :
U
P
f
PN
UN
f
N
U
;
f
IN
UN
;
f
UN
N
U
Z
f
ZN
UN
U
,
U N
se determin plecnd de
N U N
1,35
X N U N
m
M
n care s-a notat cu m valoarea minim a fluxului luminos pe durata unei perioade a tensiunii
aplicate, iar cu M , valoarea maxim a fluxului luminos n acelai interval de timp.
5.6. Se va realiza montajul duo i se va determina prin calcul factorul de putere la tensiunea
nominal.
5.7. Pe monitorul calculatorului se va aprecia caracterul deformant i defazant al lmpii
fluorescente.
5.8. Se vor reprezenta grafic formele specifice ale tensiunii la bornele tubului principal T,
curentului electric n circuitul lmpii, tensiunii de alimentare i fluxului luminos, pentru cazul
schemelor mono i duo.