Sunteți pe pagina 1din 10

Referat

la Criminalistic al studentului a.III gr.31, ULIM Capacli R.


Tema: Grafologia si Grafoscopia

1.1 ASPECTE GENERALE


GRAFOLOGIC

DESPRE

GRAFOLOGIE

SI

ANALIZA

Grafologia este tiina si arta analizei personalitii prin analiza scrisului de mn.
Scrisul de mana este un obicei (arc reflex) inconstient. El are particulariti difereniale
foarte complexe. Nu se poate ignora faptul ca exista diferene de scriere la aceeai persoana pe o
anumita schema oarecum specifica. Aceste diferene se atribuie dispoziiilor afective, oboselii
eventualelor debuturi de maladii, etc.
Se considera ca prin scriitura se manifesta (proiecteaza) expresii semnificative privind
caracterul si temperamentul. Exista, insa, o problema la care ne-am referit deja, si revenim. Este
problema variabilitatii, nu chiar a scrisului, in general, ci chiar a unei linii. Aceasta varietate se
datoreaz multitudinii de modele a caracterului, fenotipului, care este sensibil la fiecare situatie
de implicatie a genotipului (temperamentului).
Contextul obiectiv al analizei grafologice trebuie sa aiba in atentie caracteristicile scrierii
si cauzele acesteia. Caracteristicile scrierii se refera la gestul, ca expresie proiectiva, in care se
condenseaza aspecte de motricitate, ce la randul lor implica diferente de forte si agilitati (inclusiv
abilitati), motrice, dar si psihice (afective, mai ales). La acestea se adauga handicapuri ca
miopiile, presbitia, dar si pareze temporale sau oboseli ale mainii, etc. Printre cauzele de influente
ce pot fi socotite: materiale folosite (hartia, calitatea ei, suportul hartiei, cerneala sau creionul,
tocul).
Gestul scrierii are ca suport osatura degetelor, musculatura, nervii si in legatura cu acestia
oboseala, temperatura, dar si cel psihic legat de jena, timiditate, dispozitie psihica, suferinte,
nevroze, teama, etc. Toate acestea explica diferentele scrierii unei persoane pe parcursul unei zile.
Exista, insa si o stabilitate relativa a scrierii care permite ca sa poata fi recunoscuta ca fiind a
cuiva. Acest fapt face ca expertiza grafica sa fie considerata utila in jurisdictie. Exista 7 criterii ce
se utilizeaza in analiza psihofiziologica a scrierii.
Aceste 7 criterii sunt: viteza, presiunea, forma literelor, directia scrierii, dimensiunea
scrierii, continuitatea, ordonarea distantelor si a marimilor dintre litere, cuvinte. In acest context
exista genuri de scriere. Genurile se subdivid in specii de scriere, iar genurile se subdivid in
moduri de scriere. Viteza scrierii poate fi accelerata (rapida), lansata, lenta, stabila, precipitata,
franta, hotarata, decisa.
Deprinderea de a scrie s-a format, in cele mai multe cazuri, in jurul anilor 6-8 ai vietii,
in primele clase din ciclul primar, atunci cand am invatat literele si cifrele, cand am invatat sa
scriem. Daca ar fi sa ne aducem aminte de acele momente cand am invatat sa scriem, ne
reamintim ca trebuia sa ne gandim la cum anume trebuie sa facem o litera sau alta.
Ca adulti nu mai ne gandim cum anume trebuie sa facem literele, pur si simplu scriem cursiv,
totul petrecandu-se in inconstient - spunem ca scrisul a intrat in competenta insconstienta, este un
obicei, un arc reflex, "un program automat" pe care il "rulam".
Astfel, in acest moment noi, in mod constient, nu trebuie decat sa ne gandim la sensul
cuvintelor si mintea inconstienta trimite imediat impulsuri electrice foarte fine catre mana si
degetele noastre "spunandu-le" exact cum sa faca simbolurile invatate care denota sensul a ceea
ce gandim constient.
Astfel, acum scriem fara interventie constienta. La fel cum putem "citi" un om dupa postura,
gestica, mimica si alte "indicii", la fel putem "citi" personalitatea unui om analizand scrisul sau.
Cu putin ajutor, acum putem citi multe trasaturi de personalitate din scris - de la stari emotionale
simple precum fericire sau tristete, la lucruri intime precum sensibilitate sau frustrare sexuala.

Analiza Grafologica tine atat de medicina cat si de psihologie. In Grafologie este usor sa
identificam trasaturi de personalitate, emotiile (emotivitatea), trasaturi intelectuale, procese
mentale, procese de gandire, energie fizica si psihica - toate aceste lucruri sunt dezvaluite prin
scrisul de mana. Un bun analist grafolog poate "depista" la o prima vedere aproximativ 100 de
trasaturi de personalitate.
Grafologia nu minte tocmai pentru ca scrisul nu minte! Cel care se poate insela este analistul
grafolog care inca nu a atins excelenta. La sfarsitul anilor '90, majoritatea companiilor si
organizatiilor americane foloseau (si inca folosesc) Analiza Grafologica pentru
recrutare si selectie de personal, pentru testarea personalului (testare psihologica) si
motivare. "The Wall Street Journal", a publicat stirea urmatoare: in Franta, Spania,
Olanda si Israel aproximativ 80% din topul celor mai performante 500 de companii
foloseau Analiza Grafologica in managementul resurselor umane, avand consultanti
analisti grafologi sau chiar avand ca angajati full-time experti in Analiza Grafologica.
Aceste trasaturi au fost clasificate in paternuri de comportament uman si paternuri de gandire
(paternuri mentale). Astfel, fiecare trasatura de personalitate poate fi identificata printr-un
anumit patern neurologic si fiecare persoana care are o anumita trasatura de personalitate are si
acel pattern neurologic relevat de micro-miscarile musculare aferente.
Aceste micro-miscari musculare aferente trasaturilor de personalitate si starilor mentale sunt
"exprimate" in ceea ce se numeste "limbajul trupului" si scrisul de mana.
Analiza grafologica este, din acest punct de vedere, stiinta Neuro-Analizei . Este o stiinta
inrudita, de fapt, cu stiintele neurologice si psihologia.
1.2 TRSTURILE DE PERSONALITATE I LITERELE PRIN CARE SUNT
EXPRIMATE, N ORDINE ALFABETIC.
Anti-social - persoana care nu are incredere in oameni si are foarte putini prieteni; ii este
chiar teama de a nu fi ranita; un mare impediment in calea dezvoltarii relatiilor intime - literele g,
j, y.
Auto-conducere si leadership - persoana care poseda calitati de lider, specifice omului
de succes - se observa direct doar in semnatura.
Comprehensiv (tip de gandire comprehensiv) - persoana care are o minte agera si care
poate lua decizii foarte repede; de obicei este o persoana curioasa, usor impulsiva, deosebit de
inteligenta si de cele mai multe ori se grabeste; unii o considera geniu - literele m, n, chiar h si i.
Curiozitate - persoana care mereu cauta noi informatii si este interesata sa afle mereu
fapte si lucruri noi; simte de multe ori nevoia de diversitate; este de cele mai multe ori o persoana
rapida in gandire si actiuni - literele m, n, chiar h si r.
Delasator - persoana care mereu va face maine ceea ce poate face azi... de fapt, de cele
mai multe ori sfarseste prin a nu mai face deloc acel lucru; un impediment imens in calea
succesului - litera t.
Dominant - persoana care incearca in majoritatea situatiilor sa detina controlul; ii place sa
dea ordine si se asteapta ca oamenii sa o urmeze fara multe comentarii; Cnd este insotita de
sarcasm, trasatura se accentueaza; este vazuta de multi ca o trasatura rea, o personalitate prea
puternica si chiar tiranica - litera t.
Ego - persoana care are o imagine de sine exagerata, care isi acorda o importanta mult
prea mare; se combina neaparat cu trasaturile: imagine de sine, mandrie, dominant si alte
trasaturi; dificil de evaluat - toate literele mari.
Extrovertit (extravertit) - un tip din cele trei tipuri de exprimare a emotiilor; persoana
extrovertita (extravertita) isi exprima in mod liber si clar emotiile; nu tine in sine trairile sale,
indiferent daca sunt pozitive sau negative; este un bun actor si poate sa relationeze usor cu
oamenii; de obicei este o persoana deosebit de empatica, dezvoltand empatie cu extrovertitii si
ambivertii, mai rar cu persoanele introvertite; de obicei are temperament sangvinic si coleric toate literele.

Fluiditate in gandire (fluiditate mentala) - persoana care detine capacitatea de a gandi


fluent, de a exprima idei intr-un mod fluent si logic; de obicei are bune calitati de orator; mai toti
marii scriitori (in orice domeniu, de la romancieri la gazetari veritabili) au aceasta caracteristica literele f, g si in multe alte locuri in scris, cat si in semnatura.
Frustrare fizica - persoana care are frustrari la nivel fizic, frustrari care pot tine de: corp
si aspectul corpului sau handicap corporal, calatorii, exercitii fizice si, bineinteles, sex (viata
sexuala); da, aceste lucruri intime se observa clar in scris, mai ales pentru un analist grafolog
experimentat - literele g, j, y.
Gelozie - persoana care si-a dezvoltat o frica nejustificata fata de partenerul de viata; este
o persoana foarte posesiva; in cazuri extreme se manifesta prin reactii si comportamente
paranoice, mai ales daca persoana este sensibila la critica si are alte multe temeri si insecuritati toate literele mari, de obicei M, Y, T, W, C.
Generozitate - persoana care doreste sa ajute pe altii, deosebit de generoasa; de multe ori
are tendinta de a uita ca uneori este bine sa spuna "nu"; ii este greu sa refuze cand i se cere
ajutorul - toate literele.
Individualist - persoana care simte nevoia sa iasa cumva, prin orice mijloace uneori, in
evidenta; trasatura comuna la adolescenti;
La adulti, nevoia de individualizare se poate transforma in extravaganta; denota totodata si
trasaturi artistice, necesitand corelare cu alte trasaturi de personalitate - literele i, j.
Introvertit - un tip din cele trei tipuri de exprimare a emotiilor; persoana introvertita
retine in interiorul sau emotiile; introvertitul nu isi exprima emotiile decat foarte rar si de cele mai
multe ori atunci cand nu le mai poate tine in sine - fie emotii pozitive (extaz, fericire deosebita),
fie emotii negative (depresie, anxietate); de obicei introvertitul are temperament melancolic si
flegmatic - toate literele.
Iritabilitate - persoana care se enerveaza usor; de obicei persoana are dezvoltat un grad
de manie fata de sexul opus sau fata de oameni in general si/sau categorii sociale, etnice etc;
foarte sensibila - litera i, uneori si j.
Loialitate - persoana care va sta cu tine la bine si la rau; loialitatea se manifesta fata de
persoane, credinte, valori si organizatii; o trasatura pe cale de disparitie; foarte, foarte rar intalnita
in scris - litera i.
Mincinos - persoana care nu spune adevarul, care distorsioneaza realitatea in mod voit;
acestei persoane nu i se poate acorda incredere; nu te baza pe aceasta persoana; daca esti curios,
persoanele mincinoase pot fi identificate foarte usor si cu Analiza Grafologica nu au unde sa se
ascunda - litera o.
Optimism - persoana care vede mai mereu partea plina a paharului; o trasatura care se
afla in stransa legatura cu entuziasmul; o trasatura foarte placuta si foarte utila - toate literele.
Perseverenta - persoana care nu se da batuta pana cand nu reuseste; o garantie a
succesului; este o trasatura esentiala pentru atingerea excelentei in orice domeniu - litera t,
uneori z, y, f.
Perversiune - persoana care manifesta comportamente de perversiune de orice tip si in
orice forme - litera y, uneori g, j.
Personalitate dubla - persoana care manifesta schimbari frecvente de stari emotionale,
uneori chiar schimbari mari in sisteme de credinte si valori; dusa la extrem trasatura este mai mult
decat o personalitate instabila emotional, este chiar dubla personalitate (split personality) - toate
literele.
Secretos - persoana care nu spune decat rareori tot ce are pe suflet; mereu va tine unele
lucruri pentru ea; stie sa tina secrete; are nevoie acuta de spatiu, intimitate si nu acorda decat in
cazuri exceptionale o a doua sansa mincinosilor si celor care i-au inselat increderea - litera o.
Sfidator - persoana care nu accepta sa aiba un sef, care nu accepta autoritatea; de multe
ori pare genul "razvratitului"; trasatura foarte intalnita la adolescenti - litera k.

Sinceritate - persoana care este deschisa si spune adevarul; de obicei spune lucrurilor pe
nume; da, acum poti sa-ti dai seama daca cel/cea de langa tine este sincer/a doar privindu-i scrisul
- litera o.
Ura - persoana care are o manie puternica fata de o persoana sau oameni in general; o
trasatura foarte urata, care este intalnita de la oameni foarte posesivi, gelosi, violenti pana la
criminali in serie; este, din fericire, extrem de rara; in 4 ani de zile nu am intalnit decat o singura
persoana cu aceasta trasatura; oricum, una imi este de ajuns cat pentru o viata intreaga - toate
literele.
Identificare persoanei dupa scris, se realizeaza in cadrul exepertizei criminalistice a
scrisului, denumita si expertiza grafoscopica, de unde si o alta denumire a domeniului examinarii
criminalistice a scrisului, respectiv grafoscopia judiciara. Atragem atentia ca uneori se mai
foloseste eronat termenul de expertiza grafologica, de grafologia are un domeniu dinstinct de
investigare, fiind folosita cu precadere in psihodiagnostic, in studiul de caracter ale unei persoane.
[1,p.269]
1.3 ETAPELE ANALIZEI GRAFOLOGICE A UNUI TEXT
Scrisul poate fi analizat in 15 minute. Pentru o analiza cat mai eficienta, textul trebuie sa fie
scris lejer, fara a depune prea mult efort.
Cele mai bune exemple sunt scrisorile si documentele oficiale. Cateva din aspectele ce
trebuie urmarite in analiza unui text:
Marimea scrisului
Stilul liniilor de baza
Spatirea dintre linii si cuvinte
Forma literelor
Unghiul si panta scrisului
1.3.1. MARIMEA SCRISULUI
Scris foarte mic: indica o personalitate artistica. Oamenii cu acest tip de scris intra in
detalii in orice fac.
Scris mic: indica un intelectual si o persoana educata cu un simt ascutit al observatiei.
Acesti oameni sunt meticulosi si metodici si se descurca bine in viata.
Scris mediu: este caracteristic persoanelor metodice si echilibrate cu o minte sanatoasa.
Scris mare: oamenii cu acest tip de scris sunt afectuosi, de incredere si ii pot influenta pe
cei din jur.
Scris foarte mare: acesti oameni se simt importanti. Nu pot suporta criticile, de aceea au
succes intotdeauna.
Scris constant, cu litere de aceeasi marime: este indicatorul unei minti metodice.
Marimea literelor descreste: Arata o persoana indemanatica si chiar sireata.
Marimea literelor creste: Indica o mare sinceritate a persoanei respective.
1.3.2 STILUL LINIILOR DE BAZA
Linii drepte: persoana are multa vointa. Daca sunt perfect drepte, persona poate fi chiar
rigida. Daca sunt putin neregulate, persoana are aptitudini in mai multe domenii sau are
capacitatea de a le percepe.
Linii neregulate: daca liniile o iau in sus, dar numai spre sfarsitul propozitiei, in special in
josul paginii, indica o personalitate puternica.

Linii cazatoare: daca la sfarsitul unei linii si in josul paginii liniile se indreapta in jos,
inseamna ca persoana se supara repede si se ingrijoreaza usor.
Linii coborate: Linile care coboara in mijloc si se ridica spre sfarsit indica o delasare fata
de munca.
Linii ridicate: acest tip de persoane incep munca cu entuziasm, dar se descurajeaza usor si
o lasa balta.
1.3.3 Semnificatiile spatierii:
Acesta este un aspect important in analiza grafologica.
Spatiere mica: daca liniile sunt foarte apropiate una de alta si nu au spatiu intre ele, arata o
personalitate confuza, cu foarte multe ganduri ingramadite in acelasi timp in minte.
Spatiere normala: aceste persoane nu se grabesc niciodata. Sunt informali si clari in gandire
si in comportamentul zilnic. Sunt echilibrati si corecti in afaceri.
Spatiere mare: sunt metodici, grijulii si inteligenti, sunt persoane cu un caracter puternic.
1.3.4 ANALIZA FORMELOR LITERELOR
Litere rotunjite: persoane sunt lenese, capricioase si urasc sa munceasca mult. Sunt si
iubitoare de pace, respecta regulile si aspira la lucrurile bune din viata.
Litere tip: persoane meticuloase, muncitoare si practice.
Litere ascutite: persoane pline de viata si energie, vor sa conduca, dar sunt agresive si isi
doresc rezultate imediate. Nu suporta criticile.
Litere egale: persoane foarte grijulii absorbite in detaliile oricarui tip de munca pe care o
depun.
Litere inegale: aceste perosane sunt de incredere
Litere care se maresc: persoane doritoare sa se afirme, sa munceasca mult si sa obtina
rezultate pe cai cinstite.
Litere care se micsoreaza: persoane cu tact si prietenoase.
1.3.5 SEMNIFICATII MAI EXPRESIVE ALE UNGIULUI SI PANTEI
Unul dintre cele mai importante aspecte ale grafologiei este unghiul sau panta scrisului
persoanei in cauza. Variatiile mici ascund semnificatii adanci.
Daca panta este intre 60 si 70 de grade - arata o persoana sensibila, emotiva si cu multa
imaginatie.
Daca panta este intre 70 si 80 de grade - acesti oameni sunt foarte generosi si draguti.
Daca panta este intre 80 si 90 de grade - indica o natura cordiala si o atitutdine prietenoasa
catre ceilalti.
Daca panta este de 90 de grade - arata o natura egoista. Aceste persoane sunt analitice si
inexpresive.
Daca panta este de 100 de grade - arata o natura supusa si controlabila, care se poate prabusi
cand intalneste probleme sau dificultati.
Daca panta este la 120 de grade - persoana este rece si plin de sine si nu are respect fata de
ceilalti.
1.3.6 INCLINAREA LITERELOR
Spre dreapta - arata o persoana care relationeaza usor, comunicativa. Scriere verticala indica nevoia de independenta.
Spre stanga - arata o persoana rezervata si emotiva.

1.3.7 MARIMEA LITEREI


S-a convenit ca inaltimea literei sa fie impartita in trei zone: partea de sus (superioara),
partea de mijloc si partea de jos (inferioara); in mod ideal, s-a stabilit ca fiecare parte are
aproximativ 3 mm. Astfel, un scris considerat obisnuit ar trebui sa aiba aproximativ 9 mm.
marimea literei mai mare de 9 mm - ne arata o persoana extravertita,
laudaroasa, desi se arata reticenta in fata altor persoane;

marimea literei mai mica de 9 mm subiect cu gandire logica;

scrisul este mic si delicat (foarte putin apasat) - persoana comunica greu cu persoane
care nu-i sunt familiare
1.3.8 PRESIUNEA (APSAREA)
un scris apasat - persoana ia lucrurile in serios;
daca presiunea este prea mare - persoana este excesiv de critica,
o slaba presiune - arata o mare sensibilitate,
presiunea foarte slaba - vitalitate scazuta sau chiar stare de boala
1.3.9 SPATIUL DINTRE CUVINTE

mare indica dorinta de independenta, libertate; persoana obisnuita sa gandeasca mult inainte de a
actiona;
prea mare - avem de-a face cu o persoana infatuata, aroganta;
mic - avem de-a face cu o persoana impulsiva si de actiune;
prea mic - avem de-a face cu o persoana care se intereseaza permanent de viata celorlalti;
aceeasi persoana scrie mai apropiat sau mai indepartat: avem de-a face cu o emotiva si
instabila emotional.
1.3.10 DISTANTA DINTRE RNDURI

distanta prea mare - o persoana rece, circumspecta,


randuri apropiate - indica o persoana cu o gandire libera,
rndurile se ating sau se suprapun - persoana prezinta tulburari emotionale sau mentale.
1.3.11 DIRECTIA RNDURILOR (LINIILOR)

Foarte putini dintre noi reusesc sa scrie drept si sa nu devieze in sus sau in jos. In general,
scrierea descendenta este cauzata de depresie sau pesimism.
Activitatea de scriere poate fi interpretata ca o miscare spre viitor, reprezinta sperantele si
visurile noastre.
daca scrisul urmeaza o linie convex (linie ascendenta, apoi descendenta), cel care scrie incepe
un anume proiect cu ambitie si entuziasm, apoi isi pierde interesul si renunta inainte de a-si
indeplini sarcina;
daca scrisul urmeaza o linie concav (linie descendenta, apoi ascendenta),
subiectul abordeaza sarcina cu un optimism scazut, dar pe parcurs isi gaseste resurse pentru a-l
duce la bun sfarsit. Statistic, s-a stabilit ca una din trei persoane are o scriere concava.
1.3.12 MARGINILE PAGINII
MARGINEA STANGA - ne arata radacinile si inceputurile, trecutul;
daca este larga, interesele subiectului sunt schimbatoare;

o margine ingusta ne arata ca subiectului nu-i place sa fie impins de la spate si isi doreste in
general sa fie bine pregatit in toate domeniile care il intereseaza;
MARGINEA DREAPTA ne indica relatiile cu alte persoane si viitorul;
daca este ingusta, putem spune ca persoana se entuziasmeaza repede si in general este
nerabdatoare;
daca este larga, subiectul manifesta frica de necunoscut,
PARTEA DE SUS a paginii arata ambitiile personale ,
PARTEA DE JOS semnifica energia, instinctele si simtul practic.
Sarcinele expertilor, in domeniul actelor scrise, sarcini de mare raspundere revin
expertilor criminalisti care au calificarea profesionala impusa de specificul acestei activitati si
mijloacelor tehnico-stiintifice necesare elaborarii unor concluzii stiintific fundamentate atit cu
privire pa natura modificarilor suferite de actul incriminat,cit si in ceea ce priveste continutul
scrisului sau compozitia chimica a cernelurilor folosit pentru redactarea scrisului. Activitatea
depusa de experit este foarte complexa si cuprinde domenii din cele mai diferite: cercetarea
materialului suport, cercetarea cenelurilor, cercetarea textelor dactilografice, a scrisului de mina
etc. [3,p.179]
2. CRIMINALITII SCRISULUI
Grafologia este studiul psihologic al documentelor scrise, iar expertiza grafic se ocup
cu identificarea autorului unui grafism i cu descoperirea falsului n nscrisuri. Expertul grafic
se ocup de partea mecanic, anatomic a scrisului. Atunci cnd expertul are cunotine de
grafologie, poate s interpreteze, de exemplu, n cazul unor anonime, deghizarea scrisului
autorului. Ceea ce este proiectat de un individ n scrisul su reflect n general trsturile
caracteriale corespunztoare.
Exist cazuri n care scrierea este inexpresiv, fapt care poate corespunde unei srcii a
personalitii, iar n unele cazuri la intelectuali, cnd este simplificat la extrem n vederea
rapiditii, redus doar la a fi un instrument impersonal.
Continutul spiritual si evolutia grafica a scrisului. Elementele continutului spiritual se
refera la ideile cuprinse in scrisul examinat, limba folosita, stilul, formele dialectale, greselile
gramaticale etc.
Vocabularul in care preferinta pentru anumite cuvinte, folosirea frecventa in text a unor
cuvinte de specialitate sau a unor provincialisme, neolgisme, arhaisme. Evolutia grafica, insa,
este data de usurinta cu care scrie persoana in cauza, de experienta pe care o are acestea. Se
distinge, in acest sens, un scris evoluat de altul neformat sau in curs de formare [3,p.196]
2.1 DIFERENA DINTRE GRAFOLOGIE I GRAFOSCOPIE
ntre grafologie i grafoscopie exista cteva diferene fundamentale, GRAFOLOGIA
urmrete tipul de personalitate, iar GRAFOSCOPIA (expertiza grafic) urmarete identificarea
autorului unui scris a crui paternitate este incert.
N GRAFOLOGIE se examineaz un singur scris, o prob sau mai multe provenind de
la aceeai persoan, stabilindu-se caracteristicile generale i interpretndu-se acestea din punct de
vedere psihologic.
N EXPERTIZA GRAFIC se compar dou scrisuri sau grupe de scrisuri, evalundu-se
asemnrile i deosebirile.
n GRAFOLOGIE se examineaz scrisuri nedisimulate, pe cnd n expertiza grafic se
examineaz scrisuri intenionat modificate sau contrafcute.
Alturi de alte genuri de expertiz, medico-legal, psihiatric, contabil, tehnic, expertiza
grafoscopic aduce o important contribuie la cercetarea probelor materiale, n principal prin
identificarea persoanelor i obiectelor.

"Uneltele" de lucru folosite de criminaliti sunt aceleai de ani de zile, anume o lup
obinuit, lupa cu reticol, care ajut la efectuarea de msurtori privind mrimea literei, a cifrelor,
distana dintre cuvinte sau dintre rnduri, microscopul i noile programe de calculator.
Prin utilizarea noilor tehnici furnizate de programul Lucia Forensic, poliitii pot
determina i ce cuvnt s-a acoperit de exemplu cu past alb sau a fost ters pe deasupra cu past
de pix.
La examinarea pe calculator se vede pur i simplu clar ca lumina zilei ce s-a dorit a fi
ters. Se poate determina faptul c s-a folosit un alt tip de cerneal sau past de pix, chiar dac la
prima vedere pare aceeai culoare. Intervenia peste un nscris mai vechi se poate detecta dup o
analiz atent pe calculator.
"Nu exist falsul perfect, orict s-ar strdui cineva s falsifice documente sau o
semntur, nu i iese niciodat
Criminalitii examineaz toate detaliile, modul de scriere al unei litere, caligrafierea
literelor majuscule i minuscule, pentru c fiecare persoan i creeaz un anume automatism
atunci cnd scrie.
Ei pot stabili dac un scris a fost contrafcut, dac semntura de pe un document a fost
falsificat, si pot constata falsul prin tersturi sau adugiri.
Prin compararea probelor de scris, cea de pe un act i mostra dat de o persoan, se poate
identifica cine a scris un text al crui autor este necunoscut sau contestat.
De asemenea, se pot stabili i condiiile n care a fost realizat un nscris:
n stare de ebrietate,
n situaia cnd autorul este bolnav,
la btrnee,
n condiii incomode (n picioare sau aezat).
Expertiza grafoscopic se realizeaz naintea declanrii procedurii judiciare pentru
stabilirea oportunitii declanrii aciunii judiciare, orientarea probatoriului n cunotin de
cauz sau depistarea altor mijloace de aprare.
Noile tehnici criminalistice pot detecta orice fals. Practic, orice fel de document, contract,
file cec, facturi fiscale, diverse adnotri pe paaport, tampile false pot fi examinate cu noile
tehnici de laborator.
n laborator se pot identifica persoanele dup scris sau semnatur, se depisteaz
documentele false, se reconstituie documentele deteriorate prin ardere, rupere, corodare chimic
i se pot stabili metodele de falsificare a unui document.
2.2 TIPOLOGIA PRIN SCRIS
Specialitii grafologi au determinat dup studii ndelungate tipologia individului prin scris i
caracteristicile grafice ale diverselor tipuri de temperament.
Aspectul grafic al colericului : scrierea larg sau concentrat, rapid, n relief, ferm,
precis, tranant, apsat sau desfurat i finale lungi sau ascendente, uneori aspect angulos,
bastoane ale literelor "g", "j", plonjnd n linia subiacent, bare ale lui t" ascendente, ritm
marcat, tulburat.
Scrierea temperamentului sangvinic : vie, amplificat, ornat, dezvoltat, cu majuscule
hipertrofiate, ritm accelerat, viu.
Scrierea temperamentului flegmatic: scriere egal, monoton, constant n nlime i
direcie, lent, dreapt, ritm lent, regulat.
Grafismul temperamentului melancolic arat forme variate, scriere foarte inegal n
nlime, lrgime, direcie, scriere desfcut, filiform, mare i retuat sau scriere mic, cu
presiune redus. Scrierea este inhibat, automatic, ezitant, neterminat, instabil,suspendat.
Clasificarea n extravertii i introvertii se bazeaz pe tendinele energiei psihice de a
fi direcionate spre aspectele vieii exterioare, n prima categorie, i spre analiza strilor psihice
proprii, n cazul celei de-a doua categorii.

La extravertii, scrierea este ampl i generoas, gest care se manifest prin scrieri mari,
cadenate, nete sau printr-un grafism mai mic, dar lansat, rapid, spontan. Trsturile impulsive,
alturi de amplitudinea micrilor, direcia ascendent a liniilor, abuzul de majuscule, sublinieri,
puncte de exclamaie, sunt semne care i definesc.
La introvertii, trsturile sunt opuse, se observ o scriere mai reinut i mai controlat
dect a extrovertitului, fiind vizibil o economie a gestului i a ordonrii. Dimensiunile sunt
reduse, formele sobre, simplificri, finale scurte. Presiunea este mai redus, scrierea este mai
curnd vertical sau redresat, literele frecvent desfcute iar cuvintele spaiate.
"Nu se pot face analize grafoscopice dup fotocopierea unui nscris deoarece se pierd
tocmai detaliile care pe noi ne intereseaz".
Poliitii examineaz de pe un nscris original cele mai nensemnate detalii: modul de atac
al unei litere, caligrafierea literelor majuscule i minuscule. Fiecare persoan i creeaz un
anume automatism atunci cnd scrie. "Modelul de comparaie cu proba aflat n litigiu trebuie s
dateze cam din aceeai perioad. Altfel, n timp, anumite automatisme n scris se pot modifica".
n ceea ce privete calitatea nscrisului, cu ct sunt mai multe cuvinte, cu att analiza este mai
aproape de realitate. Dup studierea materialului i examinarea lui atent, criminalitii fac un
raport de constatare tehnico-tiinific. n colimator intr:

documente,

acte, contracte,

file cec,

facturi fiscale,

diverse adnotri pe paaport,

tampile false.
" n general, nu exist limit de timp n examinarea unui document. Sunt unele nscrisuri
care trebuie studiate i examinate n echip. Responsabilitatea este foarte mare pentru c, n
funcie de verdictul pe care l dm, o persoan poate fi nvinovit sau nu de comiterea unei
anumite fapte".

B I B L I O G R A F IE
1.Emilian Stancu,Criminalistica stiinta investigarii infract. Vol-I Bucuresti 1992
2.Aurel Ciopraga, Ioan Iacobut, Criminalistica Iasi 1997
3.Ion Mircea Criminalistca ed.II 2001

S-ar putea să vă placă și